Sunteți pe pagina 1din 2

Una din cele mai vechi culturi mondiale este cultura indusa a Indiei, la baza creia stau textele

vedelor (*vede* din limba sanscrisa nseamn cunotine) *vedele* reprezint nite texte alctuite n mil. 3 2 1 n. Erei noastre i adunate, colectate n mil. 1 n. Erei noastre i constau din 4 cri... somaveda, iajurveda, rieveda, athorva veda. Aceste texte un timp ndelungat constituiau cartea de cpti, sursa principala de nelepciune i cultura pentru noblimea antica. Aici sunt expuse diferite tipuri de gndire i de conduit, precum i imnuri consacrate zeilor. Aceste texte fiind considerate sacre, aveau o autoritate absoluta, ynsa catre sec. 6yn. E.n. autoritatea lor scade shi ca rezultat, yn ynterpretarea vedelor, apar 2 directii: 1 ortodoxa (critica) (traditionala) 2. Neortodoxala(criticista). Fiecare din aceste directii este reprezentata prin mai multe shcoli. Prima directie contine yn sine shcoala vedanta, Semkhya, Ioga, Nyaya. A 2 directie e reprezentata de catre shcoala buddista, joinista, lokayate(carvoca) . Toate 3 shcoli sunt cunoscute yndeosebi buddahista shi jainista care exista pyna yn prezent sub forma de religii, buddismul fiind chiar una din religiile mondiale. Buddismul (de la Buddha) ynseamna iluminatul. Problema principala a buddismului o constituie yntrebarea sensului, valorii vietii. (ce este viata) . Exista 4 raspunsuri care constituie 4 principii fundamentale ale buddismului: 1 viata este suferinta. 2 daca viata este suferinta ar trebuie sa existe shi anumite cauze care o fac sa fie astfel. 3. Daca exista cauze, trebuie sa existe shi mijloace de depashire a acestor cauze. 4. Conform buddismului, exista 8 cai de depashire a suferintei , printre care 1.folosirea corecta a cuvintelor ,2 respectarea unui mod de viata corect, 3excluderea extrimitatzilor, 4excluderea cuvintelor cu mai multe sensuri,5 excluderea erorilor conshtiente(minciuni). Exista o cale suprema care sonsta yn ynabushirea totala a tuturor pasiunilor, dorintzelor, sentimentelor shi abtinearea starii Nirvana, adica a linshtii spirituale totale, cynd sufletul omului e preocupat doar de meditatiile asupra sensului vietii, fiind yn starea cynd nici un factor din exterior ori interior, material sau spiritual nu mai afecteaza sufletul omului. Obtinerea starii Nirvana reprezinta idealul existentei omului yn viziunea buddhista. Daca gyndirea filosofa antica indusa e mai mult influentata de conceptiile religioase , apoi yn china antica, filosofia poarte mai mult un caracter social, politic. Aici problematica principala e legata de functionarea statului , de raportul dintre cetatei shi stat. Yn China antica au existat mai multe shcoli filosofice, printre cele mai principale sunt shcoala confucianista, shcoala legista (lege), shcoala modista (fondatorul Mo Di), shcoala daoista (dao- cale ce trebuie parcursa prin prosperare; lege obiectiva, ideala , universala, care dirijeaza cu mersul evenimentelor din univers, careia se supun toate lucrurile shi care contribuie concomitent shu substanta initiala a existentei, caci *dao* se contine yn oricare lucru. Fondatorul shcolii daosiste Lao Tzy. Primele idei filosofice la chinezi le yntylnim yn mitologul unde sunt expuse primele idei cosmologice (aparitia universului). Cosmologic (shtiintza despre univers) cosmogonie(pozitie mitologica) Conform cosmologiei chineze la baza universului stau 2 lucruri (particule) ini ian( lumina, binele, progresul, ynceputul masculin) *Ini* - raul, ynceputul feminin. Oricare lucru din univers e parcurs de ambele particule. Prima shcoala e considerata cea confucianista, sec 6 yn. E.n. yn baza ideilor lui Confurius, problema principala o sonstituie raportul dintre om shi societate. La baza acestei ynvatzaturi sta conceptia despre om. Omul este o fiintza buna de firea lui, yn esentza lui shi fiind astfel, el este privit ca o fiintza morala care se conduce yn totdeauna de proprie constiinta shi de respectarea constienta a normelor existente yn societate. Deaceea statul, societatea e identifacata yn Confucianism cu familia shi se considera ca statul trebuie sa functioneze la fel shi yn baza acelora shi principii morale cum functioaneaza familia. Nu legea juridica ci normele morale trebuie sa stea la baza societatii. Dupa cum yn familie exista o anumita subordonare, ierarhie yntre membrii ei, caci exista copii shi parintzi shi toti yn final lse supun tatlui, tot asha shi yn stat exista subordonare a diferitor grupuri sociale care se supun ymparatului. Dupa cum yn familie exista norma ca cei mici asculta de cei maturi, iar capul familiei tata yshi are anumite obligatiuni fata de ceilalti membri la fel shi yn stat, cetatenii nu numai ca se supun , dar shi ymparatul are obligatiunea de a asigura functionarea normala a statului shi a

asigura dreptatea. Opusa shcolii confutianiste e shcoala legista, conform careia omul de la natura e fiinta rea; el nicicynd nu poate fi educat sau reeducat, de aceea el poate fi impus doar cu forta prin legea juridica yn a respecta anumite conditii, norme shi deci nu conshtiinta individului , nu conshtientizarea de la natura a valorilor stau la baza functionarii normale a societatii, ci frica de pedeapsa. De aceea , legile yn stat trebuie sa fie cyt mai aspre pentru a permite utilizarea celor mai aspre pedepse pt cea mai mica abatere de la lege shi numai astfel , societatea poate exista shi functiona yn mod normal. Deosebirea dintre cele 2 shcoli mai consta yn faptul ca daca confucianismul considera ca puterea yn stat trebuie sa se transmita prin moshtenire din tata yn fiu, legishtii consderau ca ymparatul de fiecare data trebuie ales conform capacitatilor sale morale, fizice.

Filosofia Greciei Antice La europeni, gyndirea filosofica mai yntyi apare n Grecia antica. Aparitia gyndirii filosofice anume la greci shi nu la alte popoare e donsiderata minune, fiindca yn mare masura aparitia acestei modalitati de gyndire ramyne inexplicabila yn aspectul relatiei cauza efect. Primu filosof e considerat Thales din Milet, care afirma ca la baza lumii sta apa. Totul consta din aapa, provine din apa shi exista datorita apei. Apa e conceputa, ynteleasa nu atyt ca substanta fizica, lichid, dar shi ca un principiu teoretic. Este vorba despre faptul ca primii gynditori antici greci yshi puneau yntrebarile de tipul: ce e natura? Din ce e alcatuita? Din cauza ca se observa o anumita legatura yntre diferite stari ale lucrurilor din natura, exista oare o substanta comuna, componenta a tuturor lucrurilor , care conditioneaza aceasta unitate shi de ce natura e aceasta substantza ultima? Aceasta subst e numita ultimul temei, caci se judeca astfel: daca un lucru ar fi divizat continuu, ar trebuie sa se ajunga la o ultima particula care yn continuare nu poate fi ympartita care ar fi stabila shi ar asigura stabilitatea universului yn yntregime caci daca am presupune ca divizarea se realizeaza la ynfinit ar trebui sa ajungem pyna la disparitia yn final a celei mai mici particule, ceea ce a ynsemna ca la baza exstentei matriale sta o subst yndefinita, o nefiinta nonexista ceea ce este absurd.