ANEXA 28

ACADEMIA FORŢELOR AERIENE

„HENRI COANDĂ”

GHIDUL STUDENTULUI

DIN ACADEMIA FORŢELOR AERIENE

„HENRI COANDĂ” PENTRU PROGRAMUL
DE STUDII MANAGEMENTUL ORGANIZAŢEI

BRAŞOV
2009
2 din 19
 Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă”

GHIDUL STUDENTULUI

DIN ACADEMIA FORŢELOR AERIENE

„HENRI COANDĂ"PENTRU PROGRAMUL
DE STUDII MANAGEMENTUL ORGANIZAŢEI

BRAŞOV
2009

1 din 19
 Prezentul Ghid al studentului academiei a fost validat în şedinţa Senatului
Academiei Forţelor Aeriene „Henri Coandă” din 17.10.2008.

Comisia de elaborare:
Conf. univ. dr. Doru LUCULESCU
Conf. univ. dr. Diana ILIŞOI
Lt. col. prof. mil. Petre SCURTU
Cpt.cdor Dumitru TOADER
Student Andrei BLAGU student anul III, RAA
Student Alexandru PAVELESCU student anul II, M.I.R.A,
Student Ovidiu DOBOŞ - student anul II, RSA şi RAA

2 din 19
 I. GENERALITĂŢI

Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă” este continuatoarea de drept a

tradiţiilor învăţământului militar de formare a ofiţerilor necesari Forţelor Aeriene,
acumulând în acest domeniu o experienţă de aproape un secol.
La baza procesului formării ofiţerilor se găsesc cerinţele Constituţiei, legilor şi
normelor privind apărarea, ordinea publică şi siguranţa naţională a României.
Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă” este o instituţie militară de
învăţământ superior acreditată, parte integrantă a sistemului naţional de învăţământ,
care funcţionează în baza prevederilor Constituţiei României, Legii educaţiei şi
cercetării, hotărârilor Guvernului României, ordinelor Ministrului Apărării
Naţionale, altor prevederi legale, precum şi cartei universitare proprii.
Identitatea academiei este definită prin:
(a) Denumire: Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă”;
(b) Deviză: „NOSTRUM NOMEN RERUM EST MENSURA NOSTRA”
(c) Sediu: Braşov, strada Mihai Viteazul nr. 160, cod 500183,
telefon 0268-423.421;
fax 0268-422.004;
(d) Pagină Web: www.afahc.ro
(e) E-mail: secretariat@afahc.ro
(f) Însemne/sigilii: Ştampilă cu denumirea în clar, drapel de identificare
academie, emblemă, insigne.

Ca unitate militară, academia se individualizează prin:

(a) Număr de unitate militară: 01932, ştampilă cu numărul acesteia;
(b) Drapel de luptă, sigilii personale, misiuni specifice.
Ziua Academiei Forţelor Aeriene „Henri Coandă” se sărbătoreşte anual la
data de 01 Aprilie.
Academia se subordonează nemijlocit Statului Major al Forţelor Aeriene.

3 din 19
 II. MISIUNEA, OBIECTIVELE ŞI STRATEGIA EDUCAŢIONALĂ A
ACADEMIEI

Academia Forţelor Aeriene "Henri Coandă" este instituţia specializată din

Armata României, care are ca misiune fundamentală formarea ofiţerilor licenţiaţi
pentru armele de bază ale Forţelor Aeriene şi alţi beneficiari.

În afară de misiunea sa fundamentală, academia mai îndeplineşte şi alte

misiuni, astfel:
− pregătirea ofiţerilor absolvenţi ai şcolilor militare de 3 ani, prin forma de
învăţământ cu frecvenţă redusă, pentru dobândirea licenţei, potrivit specializării
acreditate;
− colaborarea cu universităţi din ţară şi străinătate, în scopul creşterii eficienţei
activităţii şi prestigiului academiei în spiritul Declaraţiilor de la Bologna (1999,)
Berlin (2003), Bergen (2005) şi Lisabona (2007);
− adaptarea învăţământului universitar militar la specificul de ţară membră
NATO, prin însuşirea terminologiei, standardelor şi procedurilor NATO;
− perfecţionarea competenţei lingvistice a personalului din Forţele Aeriene,
prin cursuri desfăşurate în cadrul Centrului Principal de Învăţare a Limbilor Străine,
potrivit standardelor stabilite în acest scop.

4 din 19
 III. MANAGEMENTUL EDUCAŢIONAL ÎN ACADEMIE

Structurile de conducere ale managementului educaţional şi al cercetării

ştiinţifice sunt următoarele:
a) Senatul universitar, la nivelul academiei;
b) Consiliul ştiinţific, la nivelul academiei.
c) Consiliul facultăţii, la nivelul facultăţii;
d) Biroul catedrei, la nivelul catedrelor.
Funcţiile de conducere ale educaţiei şi cercetării ştiinţifice universitare din
academie sunt: comandant (rector), locţiitor al comandantului, prorector (locţiitor al
comandantului pentru învăţământ), prorector (locţiitor al comandantului pentru
cercetarea ştiinţifică, secretar ştiinţific al senatului universitar, decan, secretar
ştiinţific al consiliului facultăţii, şef de catedră şi şef de comisie didactică, director
centru de cercetare şi excelenţă.
In schema de mai jos este prezentată organigrama academiei.

Comandant (Rector) Senatul Academiei

PRORECTOR Locţiitorul
Locţiitor al Prorector comandantului
comandantului pentru
învăţământ
(locţiitor al
comandantului pentru
cercetare ştiinţifică ) Structuri de stat major,
resurse umane şi
Centre de excelenţă logistică

FACULTATEA DE MANAGEMENT
AERONAUTIC
Senatul universitar al academiei este structura fundamentală de conducere
colectivă, care exercită managementul educaţional, ca parte a managementului
academic. Preşedinte al senatului este comandantul (rectorul) academiei. Membrii
senatului sunt cadre didactice, cadre cu funcţii importante de conducere din cadrul
academiei, precum şi studenţi militari. Reprezentanţii studenţilor sunt în proporţie de
o pătrime din numărul total al membrilor senatului.
Senatul Academiei Forţelor Aeriene „Henri Coandă are următoarele atribuţii:
− stabileşte strategia instituţională, misiunile şi obiectivele generale ale
învăţământului;
− adoptă carta universitară, regulamentele şi metodologiile necesare
procesului de învăţământ şi cercetare ştiinţifică;
5 din 19
 − adoptă planul strategic de dezvoltare al academiei, monitorizând
menţinerea standardelor de acreditare a academiei, ca instituţie furnizoare de
educaţie, a facultăţii, a domeniului de licenţă şi a specializărilor, cât şi îndeplinirea
condiţiilor de autorizare provizorie a unor noi programe de studiu;
− adoptă măsurile privind implementarea sistemului de management al
calităţii în învăţământ şi cercetare ştiinţifică, cât şi căile de asigurare a calităţii
− analizează şi aprobă planurile de învăţământ şi de cercetare ştiinţifică;
− validează hotărârile consiliului;
− analizează căile şi modalităţile de dezvoltare a bazei materiale a
învăţământului şi cercetării ştiinţifice;
− avizează acordurile de cooperare şi de parteneriat cu instituţii de
învăţământ superior;
− stabileşte, potrivit legii, cuantumul taxelor percepute şi scutirea de
acestea;
Imaginea de mai jos ilustrează structura organizatorică a facultăţii:

FACULTATEA DE MANAGEMENT AERONAUTIC

DECAN
SECŢIA
MANAGEMENT
EDUCAŢIONAL CONSILIUL SECRETAR
FACULTĂŢII STIINŢIFIC

BIBLIOTECA EDITURA
UNIVERSITARĂ

CATEDRE
CATEDRA DE CATEDRA DE BATALION
ŞTIINŢE MILITARE SPECIALITATE ŞI
INSTRUCŢIE STUDENŢI
ŞI MANAGERIALE
MILITARĂ
CATEDRA DE CATEDRA DE
ŞTIINŢE ELECTRONICĂ ŞI
FUNDAMENTALE INFORMATICĂ

Consiliul facultăţii reprezintă structura management colectiv, care exercită

managementul educaţional la nivel de facultate. Preşedinte consiliului facultăţii este
decanul facultăţii.
In vederea conducerii operative a facultăţii se constituie biroul consiliul
facultăţii, format din decan, în calitate de preşedinte, secretarul ştiinţific al consiliului
facultăţii, şefii de catedre, şeful secţiei management educaţional şi un student.
Catedra este unitatea structurală de bază a facultăţii, care organizează şi
exercită activităţi didactice, metodice, educative şi de cercetare ştiinţifică.
Managementul catedrei este asigurat de biroul catedrei format din şeful de catedră şi
din cel puţin doi membri, aleşi dintre şefii de comisii didactice sau din rândul
personalului didactic titular.
6 din 19
 Secţia management educaţional este structura facultăţii care contribuie la
realizarea funcţiilor de previzionare, planificare, organizare, coordonare şi îndrumare
şi evaluare ale managementului activităţii didactice academice.
Consiliul studenţilor este structura care coordonează, monitorizează şi propune
soluţii privind activitatea educaţională, militară şi extracurriculară a studenţilor
academiei. Principalele atribuţii ale consiliului studenţilor sunt:
− discută şi propune măsuri de soluţionare a diferitelor probleme legate de
disciplina militară;
− analizează şi propun măsuri de îmbunătăţire a pregătirii studenţilor pe plan
universitar şi militar;
− propune măsuri de îmbunătăţire a condiţiile de viaţă în academie;
− întocmeşte proiecte şi le trimite spre a fi aprobate decanului cu privire la
activităţi culturale, sportive şi de recreere;
− sprijină participarea studenţilor la activităţi de colaborare cu alte instituţii
de învăţământ superior din ţară şi străinătate;
− participă la organizarea manifestărilor ştiinţifice ale studenţilor;
− propune acordarea de însemne de onoare studenţilor;
− propune semestrial modificări sau adăugiri la regulamentul de funcţionare.

IV. PREGĂTIREA UNIVERSITARĂ A STUDENŢILOR

Studenţii militari sunt tineri (băieţi şi fete) înmatriculaţi în academie potrivit

prevederilor legale. Principala obligaţie a studenţilor militari este aceea de a învăţa
pentru a se forma ca ofiţeri. Cheltuielile legate de pregătirea şi educarea studenţilor
militari sunt suportate de către statul român şi de aceea este o datorie din partea
acestora de a manifesta angajare deplină privind îndeplinirea sarcinilor de
învăţământ în academie.

CATEGORII DE PREGĂTIRE

ACTIVITĂŢI PRACTICE
PREGĂT
TIIRE TEORETICĂ

TABĂRĂ
PREGĂTIRE
UNIVERSITARĂ
PREGĂTIRE PRACTICĂ
PREGĂTIRE
MILITARĂ GENERALĂ ÎNSTRUCŢIE MILITARĂ
ŞI DE SPECIALITATE

DISCIPLINE
DE BAZĂ ŞI DISCIPLINE DISCIPLINE
DE SPECIALITATE FUNDAMENTALE COMPLEMENTARE

7 din 19
 Pregătirea universitară a studenţilor se face pe baza planurilor de învăţământ,
elaborate în acord cu cerinţele beneficiarilor, avizate de Statul Major al Forţelor
Aeriene, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării şi aprobate de Ministerul
Apărării Naţionale.

Studiile în academie se încheie cu examen de licenţă, care constă în probe

generale, de specialitate şi lucrare de licenţă. Organizarea şi desfăşurarea examenului
de licenţă, se face conform unei metodologii proprii elaborate în acest sens şi
aprobate de senatul academiei, potrivit prevederilor ordinelor Ministrului Educaţiei ,
Cercetării şi Inovării, precum şi normelor Ministerului Apărării Naţionale, emise în
acest scop. Atestarea absolvirii studiilor se face prin diploma de licenţă în domeniul
„Ştiinţe Militare şi Informaţii”, specializarea “Managementul organizaţiei”, însoţită
de suplimentul la diplomă;

V . OBIECTIVELE EDUCAŢIONALE STABILITE

PRIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Obiective generale:
1. Însuşirea cunoştinţelor ştiinţifice fundamentale specifice domeniului de
licenţă;
2. Formarea deprinderilor de muncă intelectuală, astfel încât absolventul să fie
în măsură să utilizeze cunoştinţele fundamentale şi de specialitate în
exersarea profesiei;

8 din 19
 3. Formarea abilităţilor de lider şi a competenţelor necesare accesului în etapa
specializării în armă şi pregătirii pentru prima funcţie militară;
4. Formarea de competenţe în utilizarea tehnologiilor informatice şi
dezvoltarea capacităţii de comunicare, inclusiv în limba engleză;
5. Dezvoltarea spiritului de competiţie şi de a acţiona în direcţia „lucrului bine
făcut” prin asumarea responsabilităţii şi autoperfecţionare continuă;
6. Dezvoltarea capacităţii de înţelegere a dimensiunii profesiei militare şi
cultivarea motivaţiei pentru o evoluţie ascendentă în cariera militară;
7. Formarea unor abilităţi pentru activitatea de cercetare ştiinţifică în domeniu.

Obiective specifice:
1. Formarea deprinderilor de bază în domeniul pregătirii militare şi iniţierea în
instruirea de specialitate, arma „Artilerie şi rachete antiaeriene”, „Artilerie şi
rachete sol-aer”,
2. Formarea capacităţilor necesare conducerii acţiunilor de luptă, cu armamentul
specific;
3. Însuşirea principiilor întrebuinţării în acţiunile militare violente şi nonviolente
a subunităţilor de dimensiuni mici;
4. Formarea şi dezvoltarea competenţelor lingvistice conform Cadrului European
Comun de Referinţă (CEF – Common European Framework), nivelul „B2+”
pentru deprinderi pasive (ascultat şi citit) şi respectiv, „B1+” pentru deprinderi
active (vorbit şi scris), cu însuşirea terminologiei militare specifice;
5. Însuşirea de metode şi instrumente utilizate în activităţile manageriale ale
organizaţiei aeronautice;
6. Dobândirea de cunoştinţe privind managementul comunicării şi sistemul
informatic al organizaţiei aeronautice.

VI. COMPETENŢE DOBÂNDITE DE ABSOLVENTUL ACADEMIEI

Absolventul Academiei Forţelor Aeriene „Henri Coandă”, specializarea

„Management aeronautic”, trebuie să fie:
1. Conducător de organizaţie:
- să cunoască principiile doctrinei militare naţionale, legile şi regulamentele
militare, principiile şi legile luptei armate, legile şi obiceiurile războiului, principiile
şi funcţiile conducerii militare, normele eticii şi deontologiei militare şi algoritmul de
luare a unei decizii pe baza ştiinţei managementului şi a regulamentelor;
- să fie o personalitate pozitivă, de cultură, cu orientare spre idealuri umane
şi naţionale superioare, militar de profesie, ataşat valorilor şi tradiţiilor armatei şi
funcţiilor sale sociale, receptiv la nou, capabil să rezolve creativ, pe baze ştiinţifice,
problemele apărute, fiinţă morală, ataşată codului deontologic al profesiei de ofiţer,
interesat de munca şi viaţa subordonaţilor;
- să accepte responsabilităţi pentru sine şi subordonaţi, să execute corect
ordinele primite şi să pretindă acelaşi lucru din partea subordonaţilor, să prevină
riscurile în procesul de instruire, să comunice eficient în organizaţia militară, să
demonstreze competenţă, încredere în sine şi iniţiativă.
2. Specialist:
9 din 19
 - să dobândească deprinderile de bază în tehnica de pilotaj şi navigaţie
aeriană corespunzătoare aeronavelor pe care execută instruirea în zbor.
- să cunoască generalităţi despre aerodinamica aparatelor de zbor cu aripă
fixă şi rotativă;
- să cunoască principiile de funcţionare ale instalaţiilor de forţă care pot
echipa aparatele de zbor;
- să cunoască în detaliu elementele constructive ale aeronavelor pe care
execută instruirea în zbor;
- să cunoască principiile de funcţionare a motoarelor de aviaţie;
- să dobândească cunoştinţe temeinice de navigaţie aeriană estimată,
radionavigaţie, navigaţie inerţială, prin G.P.S. şi astronomică;
- să dobândească cunoştinţe generale despre meteorologia aeronautică şi
geografia aeriană;

3. Luptător:
- să cunoască teoria şi sensul uman şi social al luptei armate, caracteristicile
războiului modern, principiile, regulile de conducere şi modul de întrebuinţare a
subunităţii în luptă, caracteristicile tehnico-tactice şi principiile de funcţionare ale
armamentului din dotare şi ale mijloacelor de protecţie N.B.C.;
- să fie un bun executant al ordinelor şi misiunilor de luptă, agent al acţiunii
de luptă directe, rezistent la solicitările fizice, psihice şi stres specific acţiunilor de
luptă;
- să îndeplinească misiuni de luptă în condiţii de izolare, să adopte măsuri
adecvate de supravieţuire, să depăşească situaţiile neprevăzute şi să contracareze
măsurile de influenţare psihologică utilizate de inamic.

4. Educator:
- să cunoască normele morale şi juridice care reglementează procesul de
instrucţie şi educaţie, mecanismul instrucţiei şi educaţiei individului şi grupurilor
mici, cerinţele unei comunicări eficace, reacţiile comportamentale ale individului şi
grupurilor mici în situaţii de stres;
- să fie instructor responsabil, echilibrat psihic, coerent şi disciplinat în
gândire şi comportament;
- să poată face instruirea şi educarea subordonaţilor conform standardelor, în
concordanţă cu obiectivele organizaţionale şi cu parametrii de stare a subordonaţilor:

5. Cetăţean:
- să cunoască exigenţele morale şi juridice specifice exercitării profesiei
militare, să ţină cont în toate situaţiile de drepturile, libertăţile şi îndatoririle
fundamentale ale omului şi cetăţeanului român;
- să fie loial statului român şi structurilor militare în care îşi desfăşoară
activitatea, exemplu de comportament rezonabil şi responsabil în familie, societate şi
în toate situaţiile impuse de exercitarea profesiei militare;
- să coreleze interesele personale, familiale şi cele ale structurii militare, în
conformitate cu morala, litera şi spiritul legii.

10 din 19
 VI. DISCIPLINE ŞI ACTIVITĂŢI PRACTICE PREVĂZUTE
ÎN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT

An de studiu
Forme de verificare

/semestru
Nr. Nr.
DENUMIREA DISCIPLINEI Credite Obs.
crt. ore

E Cv Pr
Pregătire militară de bază şi tactică
1. Educaţie fizică militară I/1,2 228 2,4,6 1,3,5 2,4,6 8
PREGĂTIRE UNIVERSITARĂ
Discipline fundamentale
2. Sociologie. Psihologie
I/1 28 1 3
socială
3. Economie politică II/1 42 3 4
4. Ştiinţe militare III/1 42 5 4
5. Teoria organizaţiei I/1 28 1 3
6. Comunicare. Relaţii
II/2 42 4 4
publice
7. Drept şi legislaţie. Drept
I/1 42 1 3
internaţional umanitar
8 Sisteme şi doctrine
III/2 30 6 2
politico – militare
9 Matematică aplicată I/1,2 126 1 2 12
10 Fizică I/2 42 2 4
11 Informatică aplicată I/2 84 2 2 9
12 Bazele managementului II/2 42 4 6
13 Pedagogie I/1 28 1 2
Discipline de specialitate
14 Geografie şi istorie
III/1 42 5 3
militară
15 Elemente de artă militară.
Elemente de tactica III/2 36 6 2
aviaţiei
16 Managementul III/1,
108 6 8
organizaţiilor militare 2
17 Comportament
III/1 42 5 3
organizaţional militar
Discipline care asigură baza specializării în armă
18 I/1,2;
2,4,
Aeronave II/1,2; 246 14
6
III/2
19 Motoare de aviaţie II/2 70 4 7
20 Instalaţii electrice şi
III/1 56 5 4
aparate de bord
21 Sisteme radioelectronice III/1;
42 3 3
de aviaţie şi comunicaţii II/1
22 Mijloace de salvare I/1 28 1 2
23 I/2;
Aerodinamică 70 3 7
II/1
24 Meteorologie şi
I/1 42 1 3
Geografie aeriană
25 Navigaţie aeriană I/2 70 3 6
26 Armament de bord III/2 24 6 2
27 Mecanică şi rezistenţa
I/2 42 2 3
materialelor
28 Mecanisme şi organe de
II/1 42 3 3
maşini

11 din 19
 Forme de

An de studiu
/semestru
Nr. verificare
Nr.
crt. DENUMIREA DISCIPLINEI Credite Obs.
ore
E Cv Pr

29 Tehnologia materialelor
I/1 42 1 3
aeronautice
30 Mecanica zborului II/2 70 4 7
31 Reglementări aeronautice
III/1 56 5 4
şi securitatea zborului
32 Electronică II/1 42 3 4
33 Electrotehnică II/1 42 3 4
34 Autovehicule militare.
II/1 28 3 2
Legislaţie rutieră
35 I/2;II/2;
Practică de specialitate 108 8
III/2
36 Achiziţii şi prelucrări de
28 2
date II/1 4
37 Electronică aplicată
38 Sisteme de navigaţie 28 2
39 Sisteme de afişare a II/1 4
informaţiei
40 Comanda automată a
28 2
sistemelor mecanice
41 Bazele sistemelor III/1 5
automatizate de
conducere
Discipline complementare
42
Limba engleză 152 2,4,6 8
Pregătire militară de bază şi tactică
43 I/2,
Instrucţia de bază II/2, 124
III/1
44 I/2;
Instrucţia acţiunii asociate II/2, 126
III/1
45 Conducerea
autovehiculelor militare* 84

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

Discipline obligatorii
46 Psihologia educaţiei I/1 56 5
47 Introducere în pedagogie. 4
Teoria şi metodologia I/2 42
curricum-ului
48 Teoria şi metodologia 4
II/1 42
instruirii şi evaluării
49 Didactica specialităţii II/2 42 4
50 Practică pedagogică III/1 56 5
Discipline opţionale
51 Managementul clasei de
studenţi / sociologia
III/1 42 4
educaţiei /
educaţie interculturală
ALTE DISCIPLINE
52 Limba franceză 76 6
ACTIVITĂŢI DE PREGĂTIRE PRACTICĂ DE SPECIALITATE

12 din 19
 CONŢINUTUL FORMA DE DETALII ORE
ACTIVITĂŢII EVALUARE PRACTICĂ
ÎN ZBOR
PRACTICĂ DE ZBOR – FAZA I
VERIFICARE * 50
SPECIALITATE ŞCOALĂ
PRACTICĂ DE ZBOR – FAZA a - II - a
VERIFICARE * 50
SPECIALITATE ŞCOALĂ
PRACTICĂ DE ZBOR – FAZA a - II - a
VERIFICARE* 50
SPECIALITATE ŞCOALĂ
* Rezultatul verificării se înregistrează ca notă la disciplina „Practică de specialitate”

VII. EVALUAREA PERFORMANŢELOR STUDENŢILOR

Evaluarea performanţelor studenţilor se face pe perioada desfăşurării

învăţământului, prin teste curente şi periodice, teste (verificări) finale, lucrări
(proiecte) de curs, colocvii, examene, de către cadrele didactice, comandanţii
acestora şi comisiile numite în acest scop. Disciplinele la care se execută evaluarea şi
modalitatea de realizare sunt cele prevăzute în planurile de învăţământ şi programele
analitice ale structurilor de învăţământ.
Rezultatele evaluării se consemnează în carnetul de student, catalogul grupei
de studenţi, registrul matricol, fişa psihopedagogică, aprecierea de serviciu, diploma
de licenţă, precum şi în documentele de lucru ale cadrelor didactice.
Fişele psihopedagogice se utilizează în procesul de cunoaştere a studenţilor şi
se completează pe baza testelor şi a observării evoluţiei acestora. Fişele
psihopedagogice se completează de către comandanţii subunităţilor de studenţi
împreună cu psihologul academiei, începând din primele trei luni ale prezentării în
academie (pentru cei proveniţi din colegiile liceale militare se continuă completarea
fişelor primite).
Aprecierile de serviciu ale studenţilor se realizează conform prevederilor
Regulamentului de ordine interioară al academiei.
Evaluarea studenţilor se realizează pe o grilă de numere de la 1 la 10, cu
respectarea principiilor docimologice şi deontologice.
Formele de verificare au ca scop evaluarea şi aprecierea nivelului de pregătire
al studenţilor, potrivit obiectivelor stabilite în programele analitice şi a instrucţiunilor
metodologice formulate de titularul disciplinei.
Forma de examinare la o disciplină poate fi colocviul sau examenul scris, oral,
practic şi/sau combinat.

13 din 19
 La disciplinele cu un volum mare de ore sau care se studiază în două sau mai
multe semestre, la propunerea catedrelor şi cu avizul decanului, se pot organiza
examinări parţiale, în limita orelor alocate prin planul de învăţământ. Notele acordate
la examinările parţiale se trec în caietul de lucru al cadrului didactic. În cazul
promovării se iau în considerare la calculul notei disciplinei respective. Cunoştinţele
verificate prin proba parţială nu vor mai fi cerute la examen (colocviu) decât la
cererea studenţilor.
Examenele şi colocviile se planifică şi se desfăşoară conform programării
întocmite de secţia management educaţional, la propunerea grupei de studenţi, cu
avizul cadrului didactic titular. Planificarea examenelor se aduce la cunoştinţa
studenţilor cu cel puţin 10 zile înainte de începerea sesiunii.
Examenele se planifică în sesiuni, iar colocviile se planifică înaintea sesiunii
de examene din semestrul respectiv. Probele aceleeaşi discipline se pot planifica în
zile succesive, fără pauză între ele.
La disciplinele prevăzute cu proiect, susţinerea şi promovarea acestuia
condiţionează admiterea studentului la examen (colocviu). Nepromovarea proiectului
determină nepromovarea examenului (colocviului). In acest caz nota proiectului
devine nota examenului (colocviului).
La disciplinele prevăzute în planurile de învăţământ cu ore de laborator,
admiterea studenţilor (cursanţilor) la examen (colocviu) este condiţionată de
efectuarea tuturor lucrărilor de laborator. Neefectuarea tuturor lucrărilor de laborator
determină neîncheierea situaţiei la laborator şi nepromovarea examenului
(colocviului). In acest caz nota laboratorului devine nota examenului (colocviului).
Examenele (colocviile) se susţin în faţa cadrului didactic care a predat
disciplina respectivă, asistat de cel care a condus seminariile şi/sau lucrările practice
la grupa (plutonul) respectivă, în ziua şi sala planificate, între orele 08.00 - 19.00.
Dacă o disciplină a fost predată de mai multe cadre didactice, examenul
(colocviul) se susţine în faţa acestora sau a unei comisii pe care o stabileşte decanul
la propunerea şefului de catedră. Preşedintele comisiei va fi persoana cu funcţia
didactică cea mai mare (cu gradul militar cel mai mare, la funcţii egale).
Înlocuirea examinatorului se face la cererea justificată a acestuia şi la
propunerea şefului de catedră, cu avizul decanului şi aprobarea comandantului
(rectorului) academiei. Cadrele didactice şi/sau componenţa nominală a comisiilor de
examen se stabilesc în catedră, aprobate de decan şi trecute în ordinul de zi pe
unitate.
Testele de verificare a probelor orale şi practice se întocmesc pe baza
programei analitice, de către cadrele didactice şi se aprobă de şeful de catedră.
Probele scrise se susţin simultan de toţi studenţii seriei (grupei) de pregătire.
Corectarea lucrărilor scrise se face pe baza criteriilor docimologice aprobate o dată
cu subiectele examenului (colocviului). Aprecierea lucrării se face cu note întregi.
Cunoştinţele la probele practice se evaluează prin formularea unor cerinţe şi
sarcini de lucru cu valoare aplicativă.
Notele la examene şi colocvii se trec pe loc în carnetul de student şi în cel
mult 24 de ore de la finalizarea acestora, în catalogul grupei de studiu.
Comportamentul ostăşesc al fiecărui student este apreciat cu note, conform
criteriilor stabilite prin regulamentul de ordine interioară al academiei şi

14 din 19
regulamentele militare în vigoare. Studenţii care nu obţin media anuală de cel puţin
7 (şapte) la comportare ostăşească sunt exmatriculaţi.
Pentru activitatea desfăşurată pe timpul stagiului (practicii) în unităţi, studenţii
sunt apreciaţi cu note, conform metodologiei de desfăşurare a acestor activităţi.
Studentul care săvârşeşte o formă de fraudă intelectuală (copiat, plagiat) este
îndepărtat din examen (colocviu) şi considerat restanţier. Examinatorul trebuie să
facă proba faptei comise. În caz de recidivă studentul este exmatriculat.
Studenţii care au obţinut după prima verificare note sub 5 (cinci) la mai mult
de 4 (patru) examene şi/sau colocvii într-un semestru, sunt exmatriculaţi prin ordinul
comandantului (rectorului) academiei. Studenţii care într-un semestru universitar au
obţinut note sub 5 (cinci) la cel mult 4 (patru) examene şi/sau colocvii susţin
reverificări într-o nouă sesiune organizată la începutul semestrului următor.
Comandantul (rectorul) academiei poate aproba o nouă reverificare, pe baza
solicitărilor scrise ale studenţilor militari, care, după prima reverificare, nu reuşesc să
obţină cel puţin nota 5 (cinci) la o singură disciplină. Aceasta se va desfăşura în
intervalul de timp prevăzut la alin.(2). Studenţii nepromovaţi după prima reverificare
la mai mult de o disciplină şi cei care nu au obţinut cel puţin nota 5 (cinci) după cea
de a doua reverificare sunt exmatriculaţi prin ordinul comandantului (rectorului)
academiei.
Studenţii din anul III, susţin reverificările în semestrul şase, până la începerea
examenului de licenţă.
Studenţii care din motive neimputabile lor nu pot participa la sesiunile curente
vor fi verificaţi în sesiuni planificate ulterior.
A doua reverificare se plăteşte de către studenţi. Taxa va fi de 50 RON. Când
sunt organizate reverificări pe timpul vacanţei, studenţilor li se asigură cazare
gratuită şi masă contra cost. Se exceptează de la plată, studenţii care, din motive
neimputabile lor, nu au putut participa la examene şi/sau colocvii.
La disciplinele facultative, prezentarea la examen (colocviu) nu este
obligatorie. La cererea scrisă a studentului, nota obţinută la aceste examene se trece
în documentele de evidenţă a situaţiei şcolare şi se ia în calculul mediei de
promovare a anului universitar.
Decanul facultăţii poate aproba reverificarea, fără plată, pentru îmbunătăţirea
notei, la cel mult 2 (două) examene (colocvii), studenţilor care au promovat anul
universitar fără restanţe.
Studenţii academiei pot promova într-un an universitar un singur an de studii.
Studenţii au promovat anul universitar dacă au situaţia şcolară încheiată la
toate disciplinele parcurse şi au obţinut cel puţin nota 5 (cinci) la examene, colocvii
şi cel puţin nota 7 (şapte) la „Comportare ostăşească”. Media de promovare a
anului de învăţământ se determină ca medie aritmetică a notelor obţinute la forme de
verificare, conform planului de învăţământ.
Media generală de promovare a anilor de studii se determină ca medie
aritmetică a mediilor de promovare a fiecărui an universitar. Media generală de
absolvire se determină ca medie aritmetică între media examenului de licenţă şi
media generală de promovare a anilor de studii. Clasificarea absolvenţilor în
promoţii se face pe baza mediilor generale de absolvire, în ordinea descrescătoare a
acestora.
15 din 19
 VIII. ROLUL MUNCII INDIVIDUALE
Ritmul de schimbare al societăţii contemporane este tot mai accelerat,
provocând mutaţii majore în conţinutul cerinţelor sociale. În acest context omul are
nevoie de o educaţie permanentă, care se realizează prin acţiunea continuă a fiinţei
umane asupra sa însăşi.
Autoeducaţia – educaţia prin sine însuşi – este consecinţa acestei noi viziuni
asupra educaţiei şi presupune lupta permanentă a omului cu sine, truda
automodelării, străduinţa proprie, dedicate perfecţionării de sine.
Scopul educaţiei este autoeducaţia, act pregătit de întregul proces educaţional.
Oferta educaţională a unei instituţii de învăţământ, urmăreşte formarea de
priceperi şi deprinderi de activitate intelectualã
independentă, evidenţiază înclinaţii
pe care le exersează, conducându-le către
performanţă. Astfel, tinerii capătă încredere
în forţa propriei deveniri, identifică direcţia
acesteia, trăiesc primele bătălii ale luptei cu
sine. Aceste transformări interioare le vor
permite să dobândească noi cunoştinţe, noi
competenţe şi noi comportamente, fără a
mai recurge la sprijinul şcolii.
Şi pentru că la baza autoeducaţiei (în
special a autoinstruirii) stă studiul
individual, iată 24 de îndemnuri concrete
care trebuie să vă însoţească pe drumul
devenirii:
Învaţă să înveţi:
¾ Planifică-ţi studiul în mod riguros!
• Evaluează corect timpul disponibil!
• Inventariază materia şi dificultăţile acesteia!
• Fă-ţi un calendar de studiu!
• Asigură-ţi un timp rezervă!
¾ Organizează-ţi ştiinţific studiul !
Fă-ţi un plan de studiu :
• Stabileşte-ţi obiective clare!
• Actualizează resursele necesare!
• Creează-ţi condiţii potrivite de studiu!
• Alege mijloacele de studiu adecvate!
• Verifică dacă ai realizat ceea ce ţi-ai propus!
¾ Studiază efectiv !
• Respectă cu tenacitate calendarul şi planul de studiu!
• Fii perseverent !
• Nu-ţi pierde încrederea în tine însuţi niciodată!
• Învaţă să aplici tehnicile ştiinţifice de muncă intelectuală!
• Respectă regulile şi condiţiile de bază ale învăţării eficiente!
• Învaţă câteva principii de ergonomie a muncii intelectuale!
16 din 19
 • Cunoaşte-ţi aptitudinile de a citi!
• Învaţă să citeşti ştiinţific!
• Învaţă să citeşti eficient!
• Deprinde o tehnică de lectură rapidă!
• Învaţă să faci adnotări!
• Învaţă să iei notiţe!
• Învaţă să întocmeşti fişe de lectură!
• Învaţă să întocmeşti referate!
• Învaţă să consulţi bibliografia recomandată!
¾ Valorifică eficient rezultatele studiului !
• Învaţă să realizezi compuneri şi lucrări scrise!
• Învaţă să pregăteşti corect şi să susţii corespunzător examene!

„Omul nu este nimic altceva decât ceea ce face el din sine”

J. P. Sartre.

IX. REGLEMENTAREA ACTIVITĂŢII STUDENŢILOR

Carta Universitară, Regulamentul de Ordine Interioară

Studenţii militari poartă întreaga răspundere pentru propria pregătire şi

comportare şi sunt obligaţi :
- Să-şi însuşească cunoştinţele prevăzute în programele analitice şi să-şi
formeze deprinderi în concordanţă cu obiectivele prevăzute în planurile de
învăţământ;
- Să participe la toate activităţile de învăţământ (cursuri, laboratoare, aplicaţii,
seminarii etc.) şi la celelalte activităţi ordonate;
- Să respecte legile, regulamentele, ordine şi dispoziţiile în vigoare şi să
manifeste iniţiativă în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu;
- Să respecte onoarea de student militar, precum şi regulile privind portul
ţinutei militare;
- Să manifeste în toate împrejurările, calităţi moral-civice, să apere valorile şi
instituţiile democratice, să dovedească loialitate, curaj, îndrăzneală, sentimentul
datoriei, cinste, respect faţă de sine, faţă de armată, personalul didactic şi
comandanţi;
- Să nu facă parte din partide sau organizaţii politice, să nu recurgă la greve de
orice natură sau alte forme de protest colectiv sau individual şi să se solidarizeze cu
studenţii civili în astfel de acţiuni, să nu participe la mitinguri, demonstraţii sau alte
acţiuni cu caracter revendicativ;
- Să respecte întocmai programul orar al academiei şi regulile de comportare
în cazarmă şi în afara ei;
- Să folosească cu eficienţă şi răspundere baza material - didactică, celelalte
bunuri materiale puse la dispoziţia academiei, să le întreţină şi să le păstreze
permanent;

17 din 19
 - Să respecte întocmai prevederile angajamentului semnat la începerea
studiilor în academie;
Studenţii academiei au următoarele drepturi:
- Să beneficieze în condiţiile legii de gratuitatea învăţământului pe durata
studiilor militare;
- Să folosească baza didactică şi tehnico-materială a academiei în scopul
însuşirii temeinice a cunoştinţelor şi formării deprinderilor prevăzute în planurile de
învăţământ şi programele analitice;
- Să beneficieze de hrană, echipament, materiale de întreţinere cazarmament,
rechizite şcolare, asistenţă medicală şi medicamente, soldă, documente de transport
şi alte forme de asigurare materială în conformitate cu normativele în vigoare;
- Să beneficieze, când este cazul, de echipament de protecţie, materiale
specifice şi de alimente antidot, cu ocazia participării la activităţile care presupun
aceste drepturi;
- Să beneficieze de asistenţă religioasă şi de tratament pentru refacerea
sănătăţii în staţiuni balneo climaterice sau de odihnă, în tabere studenţeşti, în
condiţiile stabilite de prevederile legii.

IX. REGULI GENERALE DE PROTECŢIA

MUNCII

Protecţia muncii – securitatea şi sănătatea în muncă – constituie un ansamblu

de activităţi instituţionalizate având ca scop asigurarea celor mai bune condiţii în
desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii
personalului militar şi civil şi a altor persoane participante la procesul de muncă.
Asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă pentru personalul armatei, conduce
la întărirea capacităţii instituţiei militare de îndeplinire a misiunilor sale, atât în timp
de pace, în situaţie de criză, cât şi în caz de conflict armat /război.
Activităţile legate de transportul persoanelor şi materialelor se desfăşoară cu
respectarea prevederilor legale privind circulaţia pe drumurile publice.
Activităţile specifice de prevenire şi stingerea incendiilor se desfăşoară cu
respectarea prevederilor Normelor generale de prevenire şi stingerea incendiilor.
Personalul Ministerului Apărării Naţionale este obligat să-şi desfăşoare
activitatea în aşa fel încât, să nu expună la pericole de accidentare sau îmbolnăvire
profesională persoana proprie sau alte persoane, în conformitate cu pregătirea şi
instruirea în domeniul protecţiei muncii primite.
În acest scop personalul Ministerului Apărării Naţionale are următoarele
obligaţii:
a) să-şi însuşească şi să respecte normele şi instrucţiunile de protecţie a muncii
şi măsurile de aplicare a acestora;
b) să utilizeze corect echipamentele tehnice, substanţele periculoase şi celelalte
mijloace de producţie şi instrucţie;
c) să nu procedeze la deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrară a
dispozitivelor de securitate ale echipamentelor tehnice şi ale clădirilor, să
utilizeze corect aceste dispozitive;

18 din 19
 d) să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă orice defecţiune
tehnică sau altă situaţie care constituie pericol de accidentare sau
îmbolnăvire profesională;
e) să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă în cel mai scurt timp
posibil accidentele de muncă suferite de persoana proprie sau de alţi
angajaţi;
f) să oprească lucrul /activitatea la apariţia unui pericol iminent de producere a
unui accident şi să informeze de îndată despre acest fapt pe conducătorul
locului de muncă/activităţii;
g) să refuze întemeiat executarea unei sarcini de muncă/activităţi dacă aceasta
ar pune în pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională persoana
proprie sau ceilalţi participanţi la îndeplinirea sarcinii de muncă /activităţii;
h) să utilizeze echipamentul individual de protecţie din dotare, materialele
igienico-sanitare şi alimentaţia de protecţie corespunzător scopului pentru
care au fost acordate;
i) să coopereze cu personalul cu atribuţii specifice în domeniul securităţii în
muncă, atât timp cât este necesar, pentru a da posibilitatea
comandantului/şefului unităţii militare să se asigure că toate condiţiile de
muncă sunt corespunzătoare şi nu prezintă riscuri pentru securitate şi
sănătate la locul de muncă;
j) să coopereze cu personalul cu atribuţii specifice în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă, atâta cât este necesar, pentru realizarea oricărei sarcini
sau cerinţe impuse de autoritatea competentă pentru prevenirea accidentelor
şi bolilor profesionale;
k) să dea relaţii din proprie iniţiativă sau la solicitarea organelor de control şi
de cercetare în domeniul protecţiei muncii.
Instructajul la locul de muncă se face după instructajul introductiv general şi
are ca scop prezentarea riscurilor şi măsurilor de prevenire specifice locului de
muncă unde a fost repartizată persoana respectivă.
Instructajul periodic se face întregului personal şi are drept scop aprofundarea
normelor de protecţie a muncii. Acest instructaj se completează în mod obligatoriu şi
cu demonstraţii practice.

19 din 19