Sunteți pe pagina 1din 13

SISTEMUL NERVOS

esutul nervos este alctuit din: -celule nervoase sau neuroni,

- de elemente celulare de aceeai origine embrionar ectodermic, cu rol de protecie i de nutriie, numite nevroglii. Totalitatea neuronilor, care alctuiesc esutul, mpreun cu nevrogliile, care formeaz esutul glial, la care se adaug esutul conjunctiv i vasele formeaz organele nervoase, al cror ansamblu poart numele de sistem nervos central i periferic.

Sistemul nervos somatic asigur activitatea motorie somatic i sensibilitatea senzitivo-senzorial. Sistemul nervos vegetativ coordoneaz activitatea incontienta a viscerelor.

Sistemul nervos

Sistemul nervos central (ax cerebrospinal sau nevrax) - Maduva spinarii Bulb rahidian - Encefal Trunchi cerebral Puntea lui Varolio Cerebel Mezencefal Diencefal Talamus Hipotalamus Metatalamus Subtalamus Epitalamus Emisferele cerebrale Sistemul nervos periferic - nervii

-Nervi

Cranieni

Senzitivi Motori Micsti Micsti

Spinali Ganglioni

Spinali si omologii lor cranieni Vegetativi Laterovertebrali Previscerali Intramurali

Sistemul nervos

somatic vegetativ

simpatic parasimpatic

Prin cele doua functii esentiale, reflexa si de conducere, sistemul nervos integreaza organismul uman in mediul de viata si realizeaza unitatea functionala a acestuia. Functia reflexa realizeaza legatura intre partile componente ale organismului si intre organism si mediu. Este coordonata de catre centrii nervosi din substanta cenusie. Functia reflexa se realizeaza prin actul reflex, al carui substrat anatomic este arcul reflex. Arcul reflex este un mecanism cibernetic de autoreglare, prin care organismul isi pastreaza integralitatea si echilibrul dinamic. Functia de conducere se realizeaza prin substanta alba, care formeaza cai lungi ascendente si descendente si cai scurte. Stimul Receptor Conexiune Conexiune Cale aferenta senzitiva inversa directa Centru de comanda (feedback) Cale eferenta motoare Efector

NEURONI CELULELE GLIALE

1. CORP CELULAR 2. PRELUNGIRILE NEURONALE DENDRITELE - prelungiri citoplasmatice ce contin neurofibrile si corpusculi Nissl - conduc influxul nervos centripet AXONUL - teaca lui Henle - teaca lui Schwann - teaca de mielina

Tipuri de neuroni: - unipolari ex. cel cu conuri i bastonae din retin - pseunounipolari ex. ganglionii spinali - bipolari ex. neuronii bipolari din retin - multipolari neuronii din coarnele anterioare ale mduvei spinrii

Dup funcia lor neuronii pot fi: - receptori: prin intermediul dendritelor lor recepioneaz informaiile din mediul intern sau extern, localizare: n interiorul organismului sau la periferie - motori : axonii acestora sunt n legtur cu organele efectoare crora le trimit impuls efector i le determin intrarea n activitate - intercalari: sunt interpui ntre neuronii primelor dou categorii, fac legtura ntre acetia.

Sinapsele sunt contactele funcionale pe care le stabilesc neuronii fie: - ntre ei - cu un receptor - cu un efector (placa motorie).

Dup modul n care se realizeaz sinapsa se disting: -sinapse axosomatice: butonii arborizaiei terminale ai axonului unui neuron iau contact cu corpul celular al altui neuron - sinaps axodendritic arborizaia terminal a axonului unui neuron vine n contact cu ramnificaiile dendritice ale altuia

Influxul nervos care se propag prin neuron i prin prelungirile sale ia natere prin excitarea neuronului periferic. Se manifest ca o und de depolarizare care se propag prin dendrite spre axon i strbate corpul celular.

Sensul de propagare: - celulipet n dendrite - celulifug n axon