Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
banca 2
TRUE/FALSE
1. Aliantele competitive urmaresc realizarea unor scopuri strategice, a unor obiective pe termen scurt,
cum ar fi:cresterea competitivitatii internationale; lupta de concurenta; depasirea unor obstacole de
politica comerciala.
ANS: F
2. Aliantele strategice s-au profilat in ultimile trei decenii si treptat au devenit una dintre cele mai import-
ante strategii ale companiilor transnationale; mai mult, se constata cu surprindere, ca putine aliante se
stabilesc intre rivali.
ANS: F
3. Aliantele financiare sunt incheiate cu scopul de a reduce riscurile financiare asociate unui proiect in-
vestitional.
ANS: T
ANS: F
5. Principalul dezavantaj al aliantei de marketing piggyback este faptul ca rider-ul detine controlul asupra
vanzarilor si depinde de bunavointa carrier-ului.
ANS: F
6. Continutul tehnologiei se refera la cunostintele tehnice in domeniul producerii unui produs, dar si la
cunostintele necesare pentru realizarea unui anumit tip de activitate a unui proces, cum ar fi o activitate
comerciala, de turism, etc.
ANS: T
7. Productia sub licenta presupune anumite interese comune ale cesionarului si cesionatului, colaborare in
productie si comercializare si de regula, un sistem de relatii pe termen mai scurt si mediu.
ANS: F
ANS: F
9. Un obiectiv al licentierii este acela ca prin licentiere firma poate oferi marfa pe piata mai repede dar cu
costuri mai ridicate.
ANS: F
10. Sistemul licentelor grupate, care obliga beneficiarul sa cumpere un sir de alte licente corelate cu cea
principala este un abuz practicat la licentiere.
ANS: T
11. Licenta neexclusiva (simpla), constituie acea forma de licenta a brevetului de inventie, prin care licen-
tiarul isi rezerva atat dreptul de a folosi, in continuare, inventia in scopuri proprii, cat si dreptul de a
acorda licente similare tertilor.
ANS: T
12. Licentiarul poate avea in vedere cu precadere procurarea de know-how, prin intermediul cercetarilor
facute in strainatate si stimularea exporturilor de masini si utilaje.
ANS: T
13. Licentiatul urmareste prin incheierea contractului de licenta respectarea barierelor vamale nationale,
care intarzie sau fac neeconomic importul produsului respectiv.
ANS: F
14. Subproductia cuprinde toate operatiile bazate pe relatii contractuale intre o firma principala (ordonat-
or) si una sau mai multe firme executante in temeiul carora subcontractorii fabrica, pe baza document-
atiei tehnologice a ordonatorului, produse finite sau subansamble, componente, piese care sunt livrate
contra cost ordonatorului, acesta asigurand si comercializarea (integrala sau partiala) a produsului finit
pe piata internationala, sub marca sa.
ANS: T
ANS: F
16. Coproductia internationala consta in intelegerea dintre maxim patru firme sau tari diferite de a fabrica
independent, sub aspect tehnic, anumite subansamble si de a-si livra elementele fabricate pentru a se
efectua asamblarea in vederea obtinerii produsului finit.
ANS: F
17. Exportul de obiective industriale consta in construirea de obiective industriale in tara benefi-
ciarului prin efectuarea de catre exportator – singur sau impreună cu terte firme a
unor activitati cum ar fi: furnizarea si montarea instalatiilor tehnologice, ex-
ecutarea lucrarilor de montaj, constructii si inginerie civila, aprovizionarea cu factori de
productie, formarea fortei de munca.
ANS: T
18. Operatiunile de consultanta si asistenta inginereasca poate cuprinde o gamă
larga de operatiuni, mergand de la simpla consultatie acordata beneficiarului,
pana la realizarea unui obiectiv la cheie, incluzand pregatirea specialistilor si a personalului necesar
functionarii normale a obiectivului.
ANS: T
19. Licitatiile sunt tranzactii bazate pe concurenta, principalul element concurential fiind pretul dar pot
aparea si alte elemente cum ar fi conditiile de plata, de creditare, acordarea unor gratuitati.
ANS: T
20. Achitarea contravalorii marfii cumparate in cadrul licitatiei, constituie conditia luarii in posesie de
catre cumparator, societatea de licitatie ingrijindu-se de plata contravalorii marfii vandute.
ANS: F
21. Caietul de sarcini sau de conditii este documentul cel mai important al mecanismului unei licitatii de
import, indeplineste functia de cerere de oferta si intocmirea lui cade in sarcina vanzatorului.
ANS: F
22. Bursele de marfuri clasice sunt piete organizate, care asigura concentrarea cererii si ofertei pentru anu-
mite categorii de produse si servicii in scopul efectuarii de tranzactii in conditii de concurenta si liber-
tate contractuala.
ANS: T
23. Contractele conditionale sunt contractele in care obligatiile partilor sunt irevocabile si executabile la
termenul convenit asa cum au fost contractate.
ANS: F
24. Contractul forward este de fapt contractul clasic de vanzare cumparare incheiat pe piata fizica comer-
ciala sau, in functie de obiect, pe piata fizica financiara.
ANS: T
25. Cel care isi asumă raspunderea preluarii marfii, in cazul unui contract futures,
(cumparatorul) deschide o poziţie “scurta” in timp ce vanzatorul futures deschide o pozitie
“lunga”.
ANS: F
26. Casa de compenstie (de clearing) asigura ata marcarea zilnica la piata a pozitiilor futures, cat si com-
pensatia globala a tranzactiilor care se fac la bursa.
ANS: T
27. Hedgingul de cumparare care este realizat de operatorul care la un moment dat detine in stoc, cumpara
sau preconizeaza sa produca o cantitate de marfa fizica in acelasi timp sau ulterior, vinde un numar
echivalent de contracte futures.
ANS: F
ANS: T
29. In practica internationala, facilitatilor de natura vamala le sunt asociate facilitati de natura fiscala,
zonele respective purtand denumirea de zone libere.
ANS: T
30. Antrepozitele sunt acelea in care marfurile din import introduse direct in ele beneficiaza de sus-
pendarea totala a taxelor si restrictiilor vamale.
ANS: F
31. Portul liber este un port al unei tari riverane in care s-au creat facilitati de depozitare si distributie a
marfurilor pentru o tara vecina, facilitatile acordate permit ca marfurile de tranzit sa nu fie supuse
taxelor vamale, controlului asupra importului sau alte formalitati de intrare iesire specifice tarii river-
ane.
ANS: F
32. Operatiunea de drawback consta in realizarea unor importuri care sunt destinare reexportului imediat
sau care frecvent isi gasesc plasament pe pietele externe.
ANS: F
33. Sursele externe provin din incasarile din exporturile de marfuri si prestarile de servicii, repatrierile de
capital, si sunt reprezentate in principal de creditele, subventiile si primele pentru comert exterior.
ANS: F
34. Creditele de export pot fi acordate numai producatorilor exportatori sau firmelor comerciale de export.
ANS: F
35. Creditele cumparator sunt acordate de regula, de banci sau institutii specializate in finantarea exportur-
ilor din tara exportatorului, in acest scop incheindu-se o conventie de credit intre importator sau banca
sa si banca exportatorului.
ANS: T
36. Spre deosebire de scontare, tehnica de forfetare a exportului pe credit nu da institutiei financiare drept
de recurs asupra vanzatorului creantei in cazul unei defectiuni de plata a debitorului.
ANS: T
37. Leasingul este si o forma accesibila de privatizare a intreprinderilor de stat, fiind adeseori o prima
treapta in acest proces complex, cu numeroase consecinte sociale si economice.
ANS: T
38. Finantatorul este de regula, o societate financiara sau banca specializata in plasarea capitalului in in-
vestitii pe durata medie sau lunga, in conditii optime de rentabilitate si are interesul de a folosi un bun
fara a investi in achizitionarea lui foarte mult.
ANS: F
39. Leasingul indirect se realizeaza prin incheierea contractului intre producator (furnizor) exportator si
utilizator, finantarea fiind facută de catre furnizor.
ANS: F
ANS: T
41. Operatiuni de hire, renting – sunt operatiuni de leasing pe termen lung sau foarte lung si cuprind
inchirierile cu ziua sau cu ora (in special al mijloacelor de transport sau a unor utilaje de constructii).
ANS: F
ANS: F
43. Garantiile bancare se emit doar cand banca din tara exportatorului instructeaza o banca straina sa sta-
bileasca o garantie in favoarea cumparatorului.
ANS: F
44. Cooperarea industriala cuprinde operatiuni care nu merg mai departe decat simpla vanzare–cumparare
de bunuri si servicii si presupune crearea comunitatii de interese intre parti (apartinand unor tari difer-
ite) in domeniul productiei, al transferului de tehnologie, al marketingului si comercializarii, in vederea
asigurarii pentru parteneri a unor avantaje reciproce.
ANS: F
45. Specific licentierii este faptul ca se transfera in esenta cunostinte tehnice, inventii, care sunt folosite de
beneficiar in activitatea sa de productie si permit fabricarea de produse sau realizarea de servicii.
ANS: T
46. Producta sub licenta presupune anumite interese comune ale cesionarului si cesionatului, colaborare in
productie si comercializare si de regula, un sistem de relatii atat pe termen scurt cat si pe termen mai
lung.
ANS: F
47. Modalitatea de internationalizare a afacerilor firmei reprezinta o modalitate preferata de firmele mici
care nu dispun de capitalul si experienta necesare pentru a crea o societate mixta sau o filiala de pro-
ductie in strainatate.
ANS: T
48. Din punct de vedere al intinderii obligatiilor cesionarului, contractele de licenta sunt de doua categorii:
licenta pentru tehnologie curenta si licenta pentru tehnologia curenta si viitoare.
ANS: T
49. Principalele componente ale know-how ului sunt: abilitatea tehnica; experienta tehnica; cunostintele
tehnice si procedeele.
ANS: T
ANS: F
51. Din punct de vedere al franchisorului, limitele sistemul de franchising se refera la: consumul de capital
pentru initierea operatiunii; repatrierea profiturilor; selectarea beneficiarilor corespunzatori si prob-
leme de control si indrumarea activitatii beneficiarilor.
ANS: T
52. Din punctul de vedere al ordonatorului, subcontractarea este o forma de realizare a productiei in vari-
anta centralizata, spre deosebire de productia integrata care presupune realizarea intregului volum de
marfuri destinate pietei sau a tuturor componentelor produsului finit in cadrul aceleiasi firme.
ANS: F
53. In subproductia internationala, firma principala deplaseaza in strainatate toata capacitatea de productie,
substituind astfel relatia traditionala productie – export, cu un raport mai complex, transfer de docu-
mentatie tehnica-import produse sau componente-export.
ANS: F
54. Contractul de coproductie internationala prevede, printre altele: cantitatea de produse pe care o vor
schimba intre ei partenerii, graficul livrarilor si modalitatile in care se vor efectua decontarile intre
parteneri, etc.
ANS: T
55. Strategiile de joint venture sunt: strategia de integrare succesiva si strategia “panza de paianjen” care
este utilizata in special in indistria automobilelor.
ANS: T
56. Exportul de obiective industriale consta in construirea de obiective industriale in tara beneficiarului
prin efectuarea de catre importator – singur sau impreuna cu terte firme a unor activitati cum ar fi: fur-
nizarea si montarea instalatiilor tehnologice, executarea lucrarilor de montaj, constructii si inginerie
civila, aprovizionarea cu factori de productie, formarea fortei de munca.
ANS: F
57. Exportul de obiective industriale se manifesta in mai multe variante, una dintre ele este
si contractul la cheie – in acest caz exportatorul isi asumă fata de client re-
sponsabilitatea realizarii intregului obiectiv industrial – proiectare, punere in func-
tiune, asistenta in exploatare, potrivit prevederilor contractuale.
ANS: T
58. Operatiunile de innobilare sunt de fapt operatiunile de prelucrare a unor materii prime sau produse
semifabricate, cum ar fi de exemplu prelucrarea in lohn activ sau pasiv.
ANS: T
59. Scrisoarea de garanţie bancara este un angajament scris asumat de o banca in favoarea unei per-
soane, denumita beneficiar, de a plati acestuia o suma de bani, in cazul in care o alta persoana, denu-
mita ordonator, in contul careia se emite garantia, nu a onorat o anumita obligatie asumata printr-un
contract fata de beneficiarul garantiei.
ANS: T
60. Leasingul ca metoda de privatizare presupune incheierea unui contract de leasing intre un operator
oarecare si stat, contract ce presupune inchirierea unor bunuri aflate in proprietatea statului, unui loc-
atar particular, presupunand in final posibilitatea unei achizitionari ulterioare, ce il determina pe utiliz-
ator sa foloseasca bunurile inchiriate in mod rational.
ANS: F
61. Euroobligatiunile reprezinta o investitie care da dreptul detinatorului lor sa obtina un venit ce reprez-
inta o dobanda pentru imprumutul acordat emitentului.
ANS: T
62. Ca si in cazul actiunilor, pentru obligatiuni exista posibilitatea negocierii lor pe piata secundara la o
valoare de piata, care difera de cea nominala, pretul variind in functie de cererea pentru titlul respect-
iv.
ANS: F
63. Specific forfetarii este faptul ca se aplica atat creantelor pe termen scurt, cat si celor provenite din ex-
porturile pe credit cu scadenta mijlocie.
ANS: F
64. Casa de compensatie reprezinta cumparatorul pentru toti cei care vand la bursa si vanzatorul pentru toti
cei care cumpara.
ANS: T
65. Accesul liber al mărfurilor în zonă, coroborat cu regimul mai liberal al impozitelor
asupra profiturilor realizate în zonă, reprezintă premise favorabile atragerii de
capital străin în zona liberă.
ANS: T
66. Perimetre libere (free perimeter) nu sunt similare porturilor libere şi nu se înfiinţează în
interiorul unei ţări, în unele regiuni mai slab dezvoltate.
ANS: F
ANS: T
68. Antrepozitele sunt acele spaţii în care mărfurile din import introduse direct în
ele beneficiază de suspendarea temporară a taxelor şi restricţiilor vamale.
ANS: T
ANS: T
ANS: T
71. Avansul în valută este, în egală măsură, o tehnică de finanţare pe termen scurt
şi o metodă de protecţie împotriva riscului valutar.
ANS: T
72.
Rescontarea presupune ca băncile comerciale să preschimbe în bani cambiile
şi biletele la ordin, pe care le deţin, la banca centrală, care percepe taxa oficială a
scontului, influenţând astfel nivelul general al ratei dobânzii.
ANS: T
ANS: F
MULTIPLE CHOICE
Alegeti raspunsul corect:
ANS: A
a. A+B+D c. A+B+C
b. B+C+D d. A+C+D
ANS: C
3. Aliantele competitive urmaresc realizarea unor scopuri strategice, a unor obiective pe termen lung,
cum ar fi:
A. cresterea competitivitatii internationale;
B. lupta de concurenta;
C. complementaritatea tehnologica;
D. depasirea unor obstacole de politica comerciala.
a. A+C+D c. A+B+D
b. A+B+C d. B+C+D
ANS: C
a. A+B+C c. A+C+D
b. A+B+D d. B+C+D
ANS: A
ANS: B
7. Din punct de vedere al intinderii obligatiilor cesionarului, contractele de licenta sunt de doua categorii:
A. licenta pentru tehnologie curenta, ce da licentiatului acces la tehnologia de care dispune licenti-
atorul la momentul incheierii contractului;
B. licenta pentru tehnologia curenta si viitoare, care da acces la tehnologia dezvoltata de licentiator pe
perioada de valabilitate a contractului;
C. licenta pentru tehnologie viitoare, ce va da licentiatului acces la tehnologia de care dispune licenti-
atorul din momentul in care va incheia contractul;
D. licenta doar pentru tehnologia curenta , care da acces la tehnologia dezvoltata de licentiator pe peri-
oada de valabilitate a contractului;
a. A+C c. A+B
b. C+D d. B+D
ANS: C
9. Experienta tehnica:
a. cuprinde dexteritatea manuala, grija si precizia cu care un angajat executa anumite operatii
specifice intreprinderii din care face parte.
b. cuprinde sporul, surplusul de cunoastere ce se poate extrage din stadiul atins de tehnica
mondiala, cunostintele decurgand din cercetare, dezvoltare
c. se concretizeaza in capacitatea de a da solutii rapide si eficiente reprezentand un grad inalt
de activitate intelectuala.
d. inglobeaza atat procedeele industriale propriu-zise, cat si tehnicile pentru aplicarea si op-
timizarea acestora.
ANS: C
10. Tranzactiile de franchising s-au extins dobandind un caracter international ca urmare a unor avantaje
specifice:
A. permit franchizatului sa-si extinda activitatea printr-o retea mai densa, sporind astfel reputatia prod-
uselor sale;
B. permit franchisorului sa-si extinda activitatea printr-o retea mai densa, sporind astfel reputatia prod-
uselor sale;
C. posibilitatile de a patrunde pe piete care admit numai distribuitori locali;
D. dau posibilitatea franchisorului sa-si ceeze un sistem de distributie de dimensiuni mai mari decat i-
ar permite propriile mijloace.
a. A+B+C c. B+C+D
b. A+B+D d. A+C+D
ANS: C
11. Sistemul de franchising are si anumite limite din punct de vedere al franchisorului, ele se refera la:
a. consumul de capital pentru initierea operatiunii; repatrierea profiturilor; lipsa unei inde-
pendente totale de actiune
b. consumul de capital pentru initierea operatiunii; repatrierea profiturilor; selectarea benefi-
ciarilor corespunzatori; probleme de control si indrumarea activitatii beneficiarilor.
c. lipsa unei independente totale de actiune; selectarea beneficiarilor corespunzatori; daca
franchisingul inceteaza, nu poate beneficia de vadurile comerciale create pentru produsele
distribuite in acest sistem;
d. lipsa unei independente totale de actiune; daca franchisingul inceteaza, nu poate beneficia
de vadurile comerciale create pentru produsele distribuite in acest sistem;
ANS: D
a. A+B+C c. A+B+C+D
b. A+B+D d. B+C+D
ANS: B
15. Tarile in curs de dezvoltare ca gazde ale societatilor mixte au urmatoarele avantaje:
a. acces la tehnologiile industriale moderne; dezvoltarea industriei si a infrastructurii; trans-
fer de metode moderne de gestiune si organizare a productiei; utilizarea si perfectionarea
fortei de munca; utilizarea retelelor de comercializare regionale pentru promovarea expor-
tului; strategia de integrare succesiva;
b. acces la tehnologiile industriale moderne; dezvoltarea industriei si a infrastructurii; trans-
fer de metode moderne de gestiune si organizare a productiei; utilizarea si perfectionarea
fortei de munca; utilizarea retelelor de comercializare occidentale pentru promovarea ex-
portului; economisirea si sporirea resurselor valutare;
c. dezvoltarea industriei si a infrastructurii; transfer de metode moderne de gestiune si or-
ganizare a productiei; utilizarea si perfectionarea fortei de munca; utilizarea retelelor de
comercializare occidentale pentru promovarea exportului; economisirea si sporirea resur-
selor valutare;strategia de integrare succesiva;
d. acces la tehnologiile industriale moderne; dezvoltarea industriei si a infrastructurii; trans-
fer de metode moderne de gestiune si organizare a productiei; utilizarea si perfectionarea
numai a fortei tinere de munca; utilizarea retelelor de comercializare regionale pentru pro-
movarea exportului; economisirea si sporirea resurselor valutare;
ANS: A
17. Etapele ale pregatirii, organizarii si desfasurarii licitatiilor, din punct de vedere al organizatorilor sunt
urmatoarele:
a. anuntarea licitatiei prin publicitatea comerciala sau trimiterea invitatiilor; elaborarea docu-
mentelor licitatiei, cu deosebire intocmirea caietului de sarcini; receptionarea ofertelor si
garantiilor; preselectia; deschiderea, evaluarea, analiza si compararea ofertei; angajarea de
tratative; adjudecarea; comunicarea rezultatului licitatiei; restituirea garantiilor.
b. anuntarea licitatiei prin publicitatea comerciala sau trimiterea invitatiilor; elaborarea docu-
mentelor licitatiei, cumpararea caietului de sarcini; participarea la tratative; primirea
rezultatului.
c. cumpararea caietului de sarcini; elaborarea ofertei; preselectia; deschiderea, evaluarea, an-
aliza si compararea ofertei; angajarea de tratative; adjudecarea; incheierea contractului, ne-
gocierea pretului;
d. adjudecarea; incheierea contractului; angajarea de tratative; adjudecarea; comunicarea
rezultatului licitatiei; restituirea garantiilor; incheierea contractului, cumpararea caietului
de sarcini.
ANS: A
22. In functie de momentul in care factorul face plata contravalorii facturilor se disting:
A. factoringul clasic;
B. factoringul la scadenta;
C. factoringul simplu;
D. factoringul cu plata nespecificata.
a. B+C+D c. A+C+D
b. A+B d. B+C
ANS: B
27. Garantiile bancare pot fi emise in doua modalitati: direct si indirect. Atunci cand sunt emise direct:
a. se emit prin intermediul bancii din tara exportatorului in favoarea cumparatorului
b. se emit prin intermediul bancii din tara importatorului in favoarea cumparatorului
c. se emit prin intermediul bancii din tara importatorului in favoarea vanzatorului
d. se emit prin intermediul bancii din tara exportatorului in favoarea vanzatorului
ANS: A
28. Garantiile bancare pot fi emise in doua modalitati: direct si indirect. Cand se foloseste modalitatea in-
directa:
a. banca din tara exportatorului instruieste o banca straina sa stabileasca o garantie in fa-
voarea cumparatorului;
b. banca din tara exportatorului instruieste o banca straina sa stabileasca o garantie in fa-
voarea vanzatorului;
c. banca din tara importatorului instructeaza o banca straina sa stabileasca o garantie in fa-
voarea cumparatorului;
d. banca din tara importatorului instructeaza o banca straina sa stabileasca o garantie in fa-
voarea vanzatorului.
ANS: A
42. Tipurile de ordine utilizate in tranzactiile cu optiuni sunt cele de pe piata futures:
a. ordin de plata, ordin de cumparare, ordin de limita, ordin stop
b. ordin de plata, ordin de limita, ordin stop
c. ordin de plata, ordin de cumparare, ordin de limita,
d. ordin de cumparare, ordin de limita, ordin stop
ANS: B
50. Printre avantajele care privesc tarile pe teritoriul carora se află zone libere, sunt si
urmatoarele:
A. utilizarea fortei de munca autohtone calificate pentru diverse operatiuni caracteristice activitatilor
din zona libera;
B. dreptul de a contribui la amenajarea, dotarea, utilizarea, pe baza de cooperare, urmand ca investitiile
sa fie recuperate prin taxe parafiscale;
C. dezvoltarea economica a regiunii in care se amplaseaza zona libera;
D. atragerea si dezvoltarea traficului de tranzit;
a. A+B+D c. A+B+C
b. A+C+D d. B+C+D
ANS: B
51. Printre avantajele exportatorilor care utilizeaza zona libera, sunt si urmatoarele:
A. obtinerea de beneficii importante din diferenta de taxe de transport pentru marfurile aduse in vrac si
reexportate din zona, dupa prelucrare;
B. utilizarea fortei de munca tinere pentru diverse operatiuni caracteristice activitatilor din zona libera;
C. scutirea de impozit pe cifra de afaceri pentru marfurile care se vand in zona si care se reexporta;
D. obtinerea certificatului de origine a tarii pe teritoriul careia se afla zona libera, pentru marfa preluc-
rata in zona si in care s-a incorporat un anumit procent din produsele tarii respective;
a. A+B+C c. A+C+D
b. A+B+D d. B+C+D
ANS: C
55. Printre avantajele tarii pe teritoriul careia se afla zona libera, sunt si urmatoarele:
A. atragerea si dezvoltarea traficului de tranzit;
B. manipularea marfurilor straine si depozitarea marfurilor in magazii si pe platforme;
C. utilizarea fortei de munca straina calificate pentru diverse operatiuni caracteristice activitatilor din
zona libera;
D. dezvoltarea economica a regiunii in care se amplasează zona libera.
a. A+B+C c. B+C+D
b. A+C+D d. A+B+D
ANS: D
59. In functie de momentul in care factorul face plata contravalorii facturilor in operatiunea de factoring se
disting:
A. factoringul clasic;
B. factoringul la scadenţă;
C. factoringul de incasare a facturilor;
D. factoringul viitor.
a. A+C c. A+B
b. A+B+C d. C+D
ANS: C
62. Tarile in curs de dezvoltare ca gazde ale societatilor mixte au urmatoarele avantaje:
A. acces la tehnologiile industriale moderne si utilizarea si perfectionarea fortei de munca;
B. dezvoltarea sistemului legislativ;
C. transfer de metode moderne de gestiune şi organizare a producţiei;
D. utilizarea reţelelor de comercializare occidentale pentru promovarea exportu-
lui.
a. A+B+C c. B+C+D
b. A+C+D d. A+B+D
ANS: B
64. Un investitor a deschis pe piata bursiera o pozitie long pentru 50 de contracte futures de pretul de 4
$/u.m., in valoare de 1.000.000 $, in contul in marja depunand 10% din valoarea tranzactiei. Daca pre-
tul creste la 4,5$/u.m., investitorul:
a. pierde 125.000 $ c. pierde 25.000$
b. castiga 125.000 $ d. castiga 25.000 $
ANS: B
65. Un investitor a deschis pe piata bursiera o pozitie long pentru 50 de contracte futures de pretul de 4
$/u.m., in valoare de 1.000.000 $, in contul in marja depunand 10% din valoarea tranzactiei. Daca pre-
tul creste la 4,5$/u.m., investitorul inregistreaza:
a. pierdere de 125% c. pierdere de 25%
b. castig de 125% d. castig de 25%
ANS: B
66. Un investitor a deschis pe piata bursiera o pozitie long pentru 50 de contracte futures de pretul de 4
$/u.m., in valoare de 1.000.000 $, in contul in marja depunand 10% din valoarea tranzactiei. Daca pre-
tul scade la 3,75$/u.m., investitorul:
a. pierde 62.500 $ c. pierde 37.500$
b. castiga 62.500 $ d. castiga 37.500 $
ANS: A
67. Un investitor a deschis pe piata bursiera o pozitie long pentru 50 de contracte futures de pretul de 4
$/u.m., in valoare de 1.000.000 $, in contul in marja depunand 10% din valoarea tranzactiei. Daca pre-
tul scade la 3,55$/u.m., iar investitorul nu raspunde apelului in marja, brokerul:
a. va lichida intreaga pozitia;
b. va trece contul investitorului pe stand by;
c. va inchide 4 pozitii;
d. nu va ctiona in nici un fel fara autorizatia investitorului.
ANS: C
68. Un investitor a deschis pe piata bursiera o pozitie short pentru 50 de contracte futures de pretul de 4
$/u.m., in valoare de 1.000.000 $, in contul in marja depunand 10% din valoarea tranzactiei. Daca pre-
tul creste la 4,5$/u.m., investitorul:
a. pierde 125.000 $ c. pierde 25.000$
b. castiga 125.000 $ d. castiga 25.000 $
ANS: A
69. Un investitor a deschis pe piata bursiera o pozitie short pentru 50 de contracte futures de pretul de 4
$/u.m., in valoare de 1.000.000 $, in contul in marja depunand 10% din valoarea tranzactiei. Daca pre-
tul scade la 3,75$/u.m., investitorul:
a. pierde 62.500 $ c. pierde 37.500$
b. castiga 62.500 $ d. castiga 37.500 $
ANS: B
70. Daca un investitor initiaza o operatiune de hedging long, iar pretul activului creste, producatorul:
a. pierde atat pe piata bursiera, cat si pe cea comerciala;
b. castiga atat pe piata bursiera, cat si pe cea comerciala;
c. pierde pe piata fizica si castiga pe cea bursiera;
d. castiga pe piata fizica si pierde pe cea bursiera.
ANS: C
71. Daca un investitor initiaza o operatiune de hedging long, iar pretul activului scade, producatorul:
a. pierde atat pe piata bursiera, cat si pe cea comerciala;
b. castiga atat pe piata bursiera, cat si pe cea comerciala;
c. pierde pe piata fizica si castiga pe cea bursiera;
d. castiga pe piata fizica si pierde pe cea bursiera.
ANS: D
72. Daca un investitor initiaza o operatiune de hedging short, iar pretul activului creste, producatorul:
a. pierde atat pe piata bursiera, cat si pe cea comerciala;
b. castiga atat pe piata bursiera, cat si pe cea comerciala;
c. pierde pe piata fizica si castiga pe cea bursiera;
d. castiga pe piata fizica si pierde pe cea bursiera.
ANS: D
73. Daca un investitor initiaza o operatiune de hedging scade, iar pretul activului scade, producatorul:
a. pierde atat pe piata bursiera, cat si pe cea comerciala;
b. castiga atat pe piata bursiera, cat si pe cea comerciala;
c. pierde pe piata fizica si castiga pe cea bursiera;
d. castiga pe piata fizica si pierde pe cea bursiera.
ANS: C
74.
Activitatea promoţională a zonelor libere se poate structura, în funcţie de
natura şi rolul său în sistemul comunicaţional, astfel:
a) publicitatea;
b) promovarea vânzărilor;
c) relaţiile publice;
d) utilizarea mărcilor;
e) manifestările promoţionale;
f) forţele de cumparare.
a. a+b+c+d+e+f c. a+b+c+d+f
b. a+b+c+d+e d. a+b+d+e+f
ANS: B
COMPLETION
ANS:
Finantarea,
Finanţarea,
finanţarea,
finantarea
ANS:
prospectare,
Prospectare,
PROSPECTARE
ANS:
furnizor,
Furnizor,
FURNIZOR