Sunteți pe pagina 1din 1

de unde ca qi substanlele chimice pot trece

in ap5, plante qi la animale gi om.

Deja emisfera nordica este mai contaminatd (poluat6) radioactiv dec6t cea sudica iar unele zone surprinzitor chiar foarte poluate. Astfel radionuclizii ajunqi in zona polara s-au fixat pe licheni care constituie hrana renilor iar popula{ia de eschimoqi care consum[ carne de ren, prezintd un nivel de radioactivitate mai mare dec6t alte populafii. Cei mai periculoqi radionuclizi sunt cei cu viald lungd ca stronliu 90 (28 de ani) cesiu 137 (30 de ani) bariu HO, ceriu 144, ruteniu 160 qi chiar iod 131 (12 zil.e) eliminali de centralele electronucleare. Poluarea agricold reprezintd, ultimul aspect de poluare chimicS intenlionatl a solului. Este vorba de substanle chimice de sintezd utilizate in agriculturd pentru creqterea produc{iei ca: fertilizatorii, biostimulatorii,
antiddunEtorii qi al1ii. DeEi in marea lor majoritate sunt substanfe organice biodegradabile, totuqi unele se degradeazS" greu av6nd o remanentd in mediul extern (sol) de la c6teva luni la c61iva ani (pesticidele organoclorurate) iar al1ii nu sunt degradabili cum ar fi compugii cu plumb sau rlercur (organo-metalice) ca qi sirurile acidului arsenic, care se degradeazd greu, av6nd tendinla de a se depozita in sol. Se cunosc deja cazuri multiple de intoxicafii la animale (vi1ei intoxicali cu nitrali) sau concentralii crescute a unora din aceste substanle in diverse alimente vegetale ca morcovii, ridichiile, felina, salata, spanacul, mdrarul, pdtrunjelul qi altele consumate de organismul uman. Toate acestea ridicd semne de intrebare fa[d de poluarea chimicd a solului qi cer mdsuri c6t mai grabnice de reducere p6nd la inldturarea acestei poludri. Unele remedii deja recunosc ca interzicerea utilizdrii unor substanfe (pesticide organo-clorurate) sau limitarea utiLizdrii altora (organo-metalice). Utilizarea numai de cantit6fi bine stabilite qi in momente pulin periculoase ca qi trecerea din nou la fertilizanfi naturali care ca cunosc un ciclu natural bine cunoscut Ei lipsit de pericol aplicat zeci de ani frrd consecin(e nedorite. 4. Asanarea solului Ca Ei in cazul aerului sau apei qi in cazul solului s-a sim{it nevoia a elabora o serie de indicatori de salubritate. Aceqtia nu au ajuns insd sd fie acoperili cu norme sanitare qi sunt considerafi numai ca recomanddri. Se cuprind aici atdt indicatori biologici (bacteriologici) c6t qi indicatori chimici

(toxicologici). In ceea ce priveqte indicatorii bacteriologici, ei se adreseazd a$fi numirului de germeni mezofili din sol ca indicatori ai poludrii globale c6t qi mai ales unor indicatori specifici pentru anumite tipuri de poluare biologicd ca germenii colifurmi cu aceiaqi semnificalie ca la apd (poluarea, solului cu fecale) qi ca atare evidenliazd ciclul om-sol-om; in plus s-au elaborat qi al{i