Sunteți pe pagina 1din 4

Anesteziile loco regionale prinzinta un risc minim si maxim de inducere a unor acidente sau complicatii uneori insa este

posibil sa apara unele tulburari care pot surveni fie in perioada de instalare de anestezie in timpul efectuari substantei anestetice de regula accidentele sau complicatiile loco regionale se datoresc actiunii locale a substantelor anestetice administrate lezarii traumatice a tesuturilor moi si a unor greseli de tehnica unui sau altui tip de anestezie. Accidenteleimediate(precoce),Localesi generale,Accidentesecundare. Accidentele imediate locale:ele apar in timpul anestezierii consecinte asupra tesuturilor din regiunea OMF durerea 1) inteparea trunchiului nervos 2)inteparea si sau traumatizarea tesuturilor 3)distensia tesuturilor 4)solutiile anestetice 5) inteparea tesuturilor inflamate atunci cind avem un proces inflamator. Leziunilevasculare: 1)inteparea vaselor sangvine 2)hematomul obrazului Parezele,rupereaacului dacafortam. Prevenirea:indicatia corecta a metodei de anestezie,fiecare are indicatiile si contraindicatiile, respectarea dozei si concentratie,Injectarea fractionata a anestezicului.Folosirea unei tehnici exacte. Durerea la introducerea acului sau in timpul injectarii anestezicului poate sa apara o durere intensa produsa de inteparea trunchiului nervos sau a tecii acestuia.Se produce la anestezierea nervului infraorbital, in canalul infraorbital, nervul paltin in canalul pterigopalatin nervul mentonier si nervul incisiv nemijlocit in canalul mentonier in toate aceste cazuri nervul se afla intrun conduct osos pacientul acuza o durere brusca locala sau iradiata pe traiectul nervului respectiv, care dispare o data cu instalarea anesteziei. Distensia tesuturilor injectarea cu presiune a anestezicilor excesive,pot produce destensia tesuturilor moi manifestate clinic prin dureri vii in timpul injectarii acestea se pot produce deobicei in zone cu tesuturi inextensibile aderente de planul osos cum ar fi fibromucoasa palatina , gingivomucoasa fixa sau periostul,este utila injectarea lenta a solutiei anestetice rata idiala ar fi un ml/minut Inteparea sau traumatizarea tesuturilor ori ce punctie anestetica produce un anumit traumatism tesuturilor. Orice punctiensau traumatism produce un traumatism sau punctiile repetate cu bizoul turtit vor creste posibilit de dilatare a fibrelor musculare aponeurozilor sau ligamentelor,provocind dureri sau retragerea acului Sol anestetice unele sub pot fi iritante pentru tesuturi din punct de vedere fizic sau al compozitiei chimice al ph daca contin iritanti urme de alcool sau substante antiseptice daca sunt alterate chimic in aceste cazuri la contactul cu tesuturile sau chiar nervul produc dureri violente bruste si uneori si tulburari tardive. Injectii in tesuturile moi inflamate injectia propriu zisa este destul de dureroasa insa aceasta creste considerebil in cazul cind tesuturile sunt destinse inflamte din cauza edemului inflamtor sau colectiei purulente astfel si eficienta scade.In aceste cazuri se opune utilizare prin baraj sau anestezie tronculare la distanta de procesul inflamtor. Erori de substanta.:Sunt citate injectari de substante toxice din eroare pentru evitarea acestui incident se vor controla cu atentie fiolele nerecomandinduse celor cu inscriptie stearsa. Leziunele vasculare inteparea sau traumatizarea vaselor sangvine.Inteparea nu prezinta nici o gravitate in cazul unor vase superficiale prin compresie degitala 1/2 minute.Injectarea intravasculara a anestezicului prezinta riscul accidentelor generale si lipsa instalarii anesteziei locale.De aceia se va face obligatoriu aspirare inainte de injectare a anestezicului daca in seringa apare singe este nevoie de schimbat directia

acului si se poate de efectuat directia acului si efectuam anestezia.In cazul in care in seringa sa aspirat o cantitate mare de singe anestezicul sau fiola e nevoie de schimbat, Hemoglobina inactiveaza sub anestezica. Hematomul.Inteparea vaselor profunde in special a tuberozitatii maxilarului provoaca hemoragii intratisulare cu aparitia de echimoze a mucoasei cutanate.Sau hematoame daca hematomul se produce cu bilantul hemostazei normal resorbtia sa se produce repede daca exista o perturbare a bilantului hematologic hematomul poate deveni omsursa de compresiunea pe caile respiratorii sau pe infectii. TRATAMENTUL Se intrerupe injectarea anestezicului 2)se face compresiunea regiunii respective cu podul palmei sau cu pumnul sub osul zigomatic si arcada temporozigomatica timp de citeva minute. 3)se aplica un compres sau un pansament compresiv endo si exobucal de 24 de ore 4) tratamentul antiflagistic local ,punga cu ghiata compres rece. 5)general se recomanda antibiotico terapia pentru prevenirea infectarii hematomului,mai ales ca punctia este septica acul trecind prin cavitatea bucala. 6)Nu se recomanda continuarea anesteziei este ineficienta si deschide o noua poarta de infectie.7)hematomul se resoarbe in decursul a 7 8 zile. Parezele faiala tranzitorie: se produce in timpul anestezie la spina spix cind injectarea se face prea profund astfel in cit sub anestezica patrunde in glanda parotida si infiltreaza ramurile terminale ale nervului facial anesteziindule.Semnele clinice sunt : lagoftalmia,cu blefaroptoza ,coborireea comisurii bucale,si disparitia miscarilor mimice de partea afectata cu asimetrie faciala.Pareza va dura citeva ore fiind dependenta de anestezicul utilizat volumul de substanta injectata si de vicinatatea nervului facial.Pareza regreseaza treptat disparind spontan si complet.Incidentul poate fi prevenit prin tehnicele de anestezie la spina spix mentinind permanent acul cu planul osos. Pareza nervului auricolotemporal poate fi infiltrat accidental in cursul anesteziei la spina spix cind se introduce mult mai sus de reperele pe care le cunoastem.In acest caz are loc o anestezie a regiunii temporale si pavilionul urechii. Pareza nervului coarda timpanului se poate produce dupa anestezia nervului lingual si prezinta prin analgezia gustativa a limbii si scaderea secretiei salivare. Tulburarile oculare:anestezia nervului infraorbital poate duce uneori la producerea unor accidente prin difuzarea anestezicului in orbita sau chiar infiltratia a nervului viii Pacientul va prezenta un edem palpebral o oftalmo plegie exoftalmie diplopie,si chiar pierderea temporara a viderii.tulburarirle descrise sunt de o durata scurta remisia lor avind loc intro ora ora si jumate fara aplicarea ulterioara a unui tratament.Atunci cind acul patrunde accidental in orbita pot fi iar tulburari in hemoragii sau hematoame intraoculare si conjuctivo bulbare tulburari pentru evitarea acestor accidente se va respecta tehnica corecta de anestezie la orificil infrraoorbital,protejind globul ocular cu degetele minii stingi in timpul patrunderii aculuisi de asemenea patrunzind in canal 0,5 0,8 mm.Datorita folosirei acelor de unica folosire ruperea acului poate aparea in cazul penetrarii profunde a tesuturilor moi asa cum se intimpla in cazul anesteziilor tronculare periferice la spina spix si tuberozitate.Principala cauza a fracturarii acului este o miscare brusca imprevizibila a pacientului in timpul ce acul strabate muschiul sau in contact cu periostul.Pentru a preveni accidentul dat folosim acele de unica folosinta de buna calitate.Introducerea acului fara forta caci exista riscul ruperii a acului in izbirea brusca de planul osos 3) schimbarea directie acului prin manopere lente.4) acul nu trebuie sa fie introdus in totalitate si sa ramina extratisular 1 -1,5 cm. 5) daca acul se percepe

superficial extractia este relativ usoara se efectuaia za o incizie a mucoasei de obicei perpendicular pe axul acului fiind posiil atingerea lui cu virful pisturiiului cu o pensa hemostatica cu virfurile subtiri si se axtrage din tesuturile moi.daca acul rupt este situat profund tehnica extractiei va fi adaptata in raport cu localizarea acestuia se vor folosi manevre blinde desecind planurile anatomice pe care lea strabatut acul nu se va palpa intesn pentru a nu impinge maimprofund, decolarile tesuturilor nu trebuie sa fie mari. Pentru ca tesuturile decolate sa nu mascheze Accidentelelocalesecundare. Descuamareepitelialasi ulceratii ale mucoasei Necroza mucoasei Infectiile postanestezice Trismusul persistent Parasteziile persistente Alveolita postextractionala. Descoamarea epiteliala si ulcerare ale mucoasei. Deasemenea epiteliala se produce prin iritarea prelungita a tesutului moi orale din cauza Aplicarea anestezicului topic pe mucoasa orala un timp mai indelungat Susceptibitibilitatea. Leziuna apare intro zona unde a fost aplicat anestezicul topic si subiectiv pacientl acuza dureri la citeva zile la realizare a anesteziei Pentru a evita aceasta complicatie se recomanda ca anestezicul topic sa fie in contact cu mucoasa nu mai mult de 1/2 minute.Fenomenele de descumare epiteliala se remit in citeva zile alte ori pacientii acuza ca la a doua zi de la efectuare anesteziei au observat aparitia unor ulceratii de obicei la locul de punctie anestezica.principalul simptom fiind durerea intensa In etiologia ulceratiei mucoasei postanestezic cu sesibilitatea crescuta sunt incrimenati stomatita aftoasa recidivala cel mai fregvent postanestezice herpisul simplex traumatismele tisulare. Necrozele.apar de obicei pe fonul unei eschemii prelungite sau decolari brutale a mucoperiostului apar dupa anesteziile in mucoasa fixa a boltii palatine si mai rar din vestibular.Necroza prin tulburarile trofice locale poate interesa mucoasa periostul si chiar insusi osul zona de necroza are initial o coloratie violaceie apoi devenind brun cenusie cu formare de flicteme care se deschid spontan zona ulcerativa are margini neregulate fundul murdar,si este dureroasa spontan si la tinger, leziunea se suprainfecteaza rar situatie de vindecare se prlungeste si mai mlult. Evolutia leziunei este de 7 10 zile si tratamentul ei consta in 1) detasarea zonelor necrozate 2)mesa iodoformate cu rol antiseptic. 3)administrarea anlgeticilor. Infectiile sunt produse de punctiile septice din cauza 2) asepsiei incorecte a tesuturilor acoperitoare 3)inainte de punctia anesteticului simptologia in raport cu localizarea si depinde de simptomele ce vor fi ulterior.1) tumefactie 2)trismus 3)disfagie 4)dureri nevralgiforme 5)iradiate 6 ) care nu cedeaza la analgetice simple. Tratamentul e doar chirurgical.

Trismusul este definit ca limitare deschiderei arcadelor dentare consecinta a spasmului masticator.posta anestezic este mai fregvent intilnit dupa anestezia la spina spix in raport cu cele late anestezi tronculare periferice.In etiologia trismusului persistent postaanestezic sunt incriminat urmatorii factori functia anestezica hemoragia cantitati mari de anestezic local 4) functia septica 5)deschemia prelungita.