Sunteți pe pagina 1din 15

Psihologia pozitiva a adolescentilor interesati Cercetarea valorilor umane a lui Inglehart sustine o concluzie similara, aratand ca intoarcerile la fericire

atribuibile castigului economic scade odata ce GDP-ul persoanelor depaseste limitele necesitatilor de baza.Dea lungul istoriei umane, poate mai multi oameni ca niciodata au atins acest nivel al binelui material si sunt acum pregatiti sa exploreze barierele psihice ale vietii bune.One area of special promise in the experience of interest and the relevance it has for developing youth. In timp ce procesele de modernizare au adus schimbari incredibile in ultmii 300 de ani asupra conditiilor umane, viata de zi cu zi a copiilor de azi se aseamana foarte putin cu cea a copiilor din trecut.A fi o persoana tanara in Europa preindustriala a insemnat ca viata de zi cu zi a fost una nesigura si istovitoare unde aproximativ jumatate din numarul populatiei ajungea la maturitate.Chiar si atunci cei mai multi mureau inainte de a ajunge la varsta de 30 de ani.Pe la varsta de 7 ani majoritatea baietilor incepeau sa lucreze, adesea ca servitori in casele altora, fiind initat treptat in treburile de uz casnic. (gillis 1974).Existenta urata si brutala a tinerilor i-a dus departe de gandul dezvoltarii optime.Pentru acestia, supravietuirea era cuvantul cheie. De abia in 1880, cand clasa de mijloc in dezvoltare isi putea permite educarea copiilor in mod sistematic,problemele tinerilor au devenit ceva care merita trat cu atentie.In loc sa fie trimisi sa invete o meserie, copiii din clasa de mijloc au fost trimisi la scoala.Aceasta circumstanta noua a dus la descoperirea ADOLESCENTEI si a stabilit, mai mult sau mai putin, modelul pe care majoritatea tinerilor din lumea industriala si post industriala il urmeaza astazi.Aparitia miscarilor de tineret cum ar fi cercetasii, YMCA YWCA,adoptarea legilor muncii copilului, dezvoltarea proiectului gradinita si educatia universala au facut ca viata copiilor sa fie mai bogata cultural si mai sigura decat inainte. Cu toate acestea, aceste evolutii relativ recente din conditia umana nu par sa fie perfecte. In ciuda acestor progrese castigate cu greu, nu este atipic sa ne imaginam un adolescent
1

apartinand clasei de mijloc, plictisit si descurajat, singur, suparat si instrainat.In timp ce educatia universala este cu siguranta preferata de copiii care trudesc in mine, sistemul care consuma vietile celor mai multi tineri nu pare a fi optim calibrat pentru sinele lor in curs de dezvoltare. Csikszentmihalyi et al. (1993) au aratat ca scoala pentru majoritatea tinerilor este un loc plictisitor si anost. Departe de a transforma tinerii in fiinte expresive, curioase, vii intelectual, increzatoare si capabile, scoala pentru tinerii Americani este un proces care trebuie indurat. Plictiseala este atat de comuna ca multi considera ca multi o considera ca o faza normala de crestere. Cu toate acestea, majoritatea copiilor nu incep plictisiti si detasati.Interesul si curiozitatea despre lume este un semn distinctiv al experientelor din copilarie. Maria Montesorri, pediatru italian devenita educatoare, credea ca exprimarea interesului intrinsec ridicat este caracteristic unui copil sanatos (Montessori, 1949[1967]). Interesul este prezent de la nastere si favorizeaza dezvoltarea umana prin mobilizarea resurselor. Face acest lucru prin generarea sentimentului de fi antrenat, prins, curios, sau fascinat. Exista un sentiment de a dori sa investigheze, sa devina implicat, sau sa se extinda prin incorporarea de informatii noi si avand noi experiente. Interesul impinge spre dezvoltare comportamntala explorare, invatare si creativitate crescand probabilitatea de adaptare si supravietuire. (Izard, 1991; Izard and Ackerman, 2000; Piaget, 1981). Pentru a trai in mod eficient intr-un mediu exigent si in continua schimbare trebuie sa relationam constant cu el.Interesul functioneaza ca un instrument de auto-organizare a fiintelor (BRANDTSTADTER,1998) , de indreptare a atentiei carre selectarea de informatii din mediul inconjurator.Descrierea concisa facuta de William James surprinde acest aspect de interes: milioane de elemente de ordin extern sunt prezente simturilor mele care nu intra niciodata in mod corespunzator in experienta mea.De ce?Pentru ca ele nu prezinta un interes pentru mine.Experienta mea consta este reprezentata de evenimentele la care eu decid sa particip.Doar acele elemente
2

pe care le observ imi contureaza mintea fara interes selectiv experienta este un haos. Interesul singur ofera accent, lumina si umbra, fundal si prim-plan,- perspectiva inteligibila intr-un cuvant. Concentrandu-ne pe numite lucruri, lumea se reduce la un loc usor de gestionat.Asemanator cu parti ale unui aparat de fotografiat, interesul modifica dimensiunea aperturii de atentie prin largirea sau constrangerea cantitatii de informatii care este constientizata. Prin influentarea continutului constiintei, interesul mediaza relatia dintre persoana si lume. Cu toate acestea, selectia, este doar o fateta a interesului, o alta este aceea de a oferi o motivatie pentru dezvoltarea competentelor si a abilitatilor.Potrivit lui Sylvian Tomkins, interesul este atat de important pentru dezvoltarea cognitiva ca absenta suportulului afectiv al interesului ar pune in pericol dezvoltarea intelectuala. Nici o competenta umana nu poate fi realizata in lipsa unui interes sustinut. (Tomkins, 1962, p. 343). Datorita acestui rol elementar in invatare, John Dewey a considerat ca interesul intelectual ar trebui sa fie la baza demersului educational (McDermott, 1981). Invatarea sarcinilor complexe este nevoie de perseverenta si orientare, interesul furnizeaza putere de concetrare constanta in fata dificultatii. Cand lucrurile sunt interesante, concetrarea vine mai usor si persista, nu este impovaratoare si nu cere mult efort. Interesul este de asemenea asociat cu o scadere a ritmului cardiac, care pregatesc simturile pentru a primi si a raspunde la informatii (Izard, 1991). Interesul cultiva un mediu interior care care optimizeaza acumularea de informatii. Cercetarile arata ca atunci cand studentii/elevii sunt interesati de ceea ce citesc, isi amintesc cu usurinta mai multe detalii din mai multe paragrafe, mai multe subiecte, furnizeara mai multe informatii, mai detaliate despre subiectele citite, fac mai putine erori in exprimarea scrisa (Renninger, 2000, p. 374). Beneficiile interesului se extind si dincolo de intelegere.Atunci cand sunt interesati de un subiect, studentii sunt predispusi sa obtina note mai mari si sa aibe mai mult succes la lucrari Csikszentmihalyi et al., 1993; Schiefele and Csikszentmihalyi, 1995).Rolul iteresului in dezvoltarea congnitiva
3

nu poate fi ignorat.Darurile cognitive ale interesului precum si puterea sa motivationala sunt de asemenea completate de faptul ca interesul este ceva pozitiv care te face sa te simiti bine.Izard sustine ca fenomenologia interesului este de asemenea caracterizata printr-un grad ridicat de placere, autoasigurare si printr-un grad scazut de impulsivitate si tensiune.Bucuria este adesea o parte din emotia creata intr-o situatie nascuta din interes. Experimentarea acestui stadiu pozitiv (interesul) are 3 caracteristici: 1.fiind prins si fascinat, 2. bucarandu-se de ceea ce face in timp ce este intr-o stare de excitare (incantare). Deci (1992) sustine ca convergenta intersului, bucuriei si entuziasmului semnaleaza prezenta motivatiei intrinsece. Altii de asemnea spun ca experimentarea interesului este placuta, plina de satisfactii, si asociata cu sentimente pozitive (Fazio, 1981; Renninger, 1989, 1990, 2000).Exemplele de interes intens sunt considerate a fi printre cele mai placute momente din viata.Interesele statornice, cele angajate in timp, pot oferi chiar si structuri comportamentale si intelectuale in jurul carora se formeaza cursul vietii (Csikszentmihalyi et al., 1993; Csikszentmihalyi andBeattie, 1979; Rathunde, 1993).Coplexitatea experientei intersului, care se suprapune in zone emotionale, volitive si cognitive, ofera o stare optima pentru interactiunea psihicului cu mediul inconjurator.Prin interes suntem conectati la lumea inconjuratoare. Luati in considerare ce se intampla cand apare lipsa de interes.Pierderea interesului este una din principalele cauze ale ale depresiei (Klinger, 1993).In loc sa aduca perspectiva inteligibila a lui James, caracteristica functionatii normale, depresia face lumea plictisitoare, gri si fara viata. ucrurile care de obicei de fac sa fim curiosi si sa ne implicam par ciudat de nepromitatoare si goale.Chiar si elementele fundamentale ce sunt asociate cu a fi viu: compania altora, alimentele si sexul nu sunt suficient de convingatoare pentru a depune energie.Starea de veghe devine ingrozitoare si opresiva.Cand depresia apare, acele manere psihice de care o persoana echilibrata se tine, dispar, afectand astfel capacitea unei persoane de a functiona normal. Din acest caz extrem se poate vedea ca chiar si in cele
4

mai banale stari de veghe, interesul ne leaga de lumea inconjuratoare. Desi nu la fel de intensa ca o stare depresiva avansata, plictiseala este de asemenea caracterizata printr-o lipsa de interes (Farmer and Sundberg, 1986; Klinger, 1993).In timp ce interesul este placut, stimulativ si cu o directie anume, plictiseala este o stare neplacuta de excitare si motivatie scazuta (Mikulas and Vodanovich, 1993). Daca interesul este vazut ca principala unitate de invatare, descoperire si dezvoltare folosita de un individ, atunci plictiseala marcheaza o stare etropica de detasare care impiedica dezvoltarea psihologica pe termen lung.Zuckerman (1979) sugereaza ca persoanele predispuse la plictiseala sunt susceptibile de a face abuz de alcool si de alte substante precum marijuana, si alte stimulente.Cercetarile ulterioare arata ca, in plus fata de consumul de droguri, tinerii predispusi sa devina plictisiti sunt atrasi de senzatii tari si comportament antisocial (cum ar fi furtul si vandalismul) (Hamilton, 1983; Orcutt, 1984; Sommers nd Vodanovich, 2000; Wasson, 1981). Atractia pentru senzatii tari a unui copil plictisit poate provini dntr-o incapacitate de a structura experienta in moduri placute, ceea ce Scitovski numeste consumare priceputa. S-a aratat ca adolescentii delicventi nu sunt capabili sa elaboreze idei, sa creeze fantezii gandirea lor pare sa fie un loc destul de steril (Hamilton, 1983, p. 366, Cited in Spivack and Levine,1964).Fara posibilitatile generative ale imaginatiei si fara abilitatile necesare pentru a pune in practica, comportamentul distructiv si palplitant este ispititor si devine o sursa usoara de divertisment. Chiar si tinerii nondelicventi traiesc si asteapta sa vina cat mai repede sfarsitul de saptamana ca sa poata petrece , sa se imbete cu prietenii, aratandu-se astfel ca abilitatile de structurare a placerii nu sunt deosebit de dezvoltate si raspandite. Daca interesul furnizeaza fundamentul pentru construirea competentelor care pot fi transformate in activitati agreabile , plictiseala poate fi rezultatul unei incapacitati de a cultiva astfel de talente. Fara aceste aptitudini, posibilitatile inerente in lume devin din ce in ce mai putine. Vandalismul si drogurile apar ca modalitati usoare de a avea parte de senzatii tari.
5

Avand in vedere acest lucru, plictiseala cronica ar putea fi considerata ca un frate geam malefic al interesului. Pentru a testa aceasta ipoteza, studiul examineaza pe acei tineri care mentin un interes larg in viata de zi cu zi in comparatie cu cei a caror interes este mai putin raspandit. Comparand tinerii interesati cu cei plictisiti pentru a arata la care din ei este evidenta o stima de sine mai mare, un locus intern de control, se doreste sustinerea ideii ca interesul este asociat cu dezvoltarea pozitiva.Acest program de cercetare este diferit de oricare din eforturile anterioare de a investiga fie situatia-exemple specifice de interes (Hidi, 1990), fie dezvoltarea intereselor individuale centrate pe subiecte specifice (Renninger, 2000). Aceasta abordare examineaza persoanele in mediile lor naturale care infrunta viata de zi cu zi cu un simt de bucurie si de curiozitate. Cu alte cuvinte, accentul aici nu este pus pe tinta interesului adica pe momente iritante, materiale relevante pentru un individ, ci mai mult pe pe persoana care experimenteaza constant interesul. Cu toate acestea, aceasta abordare nu lasa deoparte nici una din posibilitati, situationala sau individuala, dar analizeaza persoanele pentru care interesul este o caracteristica esentiala a vietii de zi cu zi.

METODE: Esantion: Datele din acest studiu provin din primul an al unui proiect longitudinal care a durat 5 ani (1992-1997), unde 1215 juniori si elevi de liceu din 33 de scoli de stat din toata tara, reprezentand clasele a 6 a, a 8 a, a 10 a si a 12 a au participat la o cercetare multimodala orientata spre intelegerea dezvoltarii carierei (Csikszentmihalyi and Schneider, 2000). Proiectul a fost sponsorizat de fundatia Alfred P. Sloan si a fost sustinut la Universitatea din Chicago (Bidwell et al., 1992). 12 comunitati reprezentand gama completa a conditiilor socio-economice, de la saracia la nivel urban la bogatia de la periferie .Mai mult, elevii din aceste zone au fost alesi aleatoriu sa reprezinte scoala
6

lor din punct de vedere etnic, sex, rasa, si al capacitatii scolare. Li s-a dat un instrument la scara larga cu baterii care includea chestionarul NELS (prescurtare provenita din Studiul Naional Educaional longitudinal din 1988, NELS: 88), Friend Sociometric Form (FRIENDS), precum si Scala de Orientare a Carierei (Soc), care masoara cunostintele elevului asupra vietii profesionale si asupra obiectivelor pe care le au in cariera.De asemenea, au participat la o saptamana de Experience Sampling (ESM). Acest grup este grupul de contact. 74% din studentii acestui grup au terminat ESM de-a lungul perioadei de 5 ani, in timp ce 87% dintre ei au terminat celelalte sondaje (COS, NELS, FRIENDS). PROCEDURILE ESM Metoda ESM presupune ca participantul sa poarte un ceas de mana programat sa sune de 8 ori pe zi timp de o saptamana.Ceasul a sunat aleatoriu la intervale de doua ore intre 7.30 si 22.30 si nici o alarma nu suna mai repede de 30 de minute de cealalta. La fiecare semnal, participantul completeaza un formular experimental (ESF) care cuprinde diverse intrebari diverse despre activitatile, locatia, compania si starea de spirit a participantilor. Pentru a asigura un nivel de control al calitatii, numai acei participanti care au completat 15 sau mai multe chestionare ESF au fost inclusi in baza de date finala.Acest lucru tine de practicile trecute ale lui Csikszentmihalyi et al. (1993).. Pentru datele din primul an (cele reportate in acest document) 74% din totalul studiului ESM a generat un numar suficient de forme, la fel ca si in cazul studiilor ESM trecute (Csikszentmihalyi and Larson, 1987;Csikszentmihalyi and Schneider, 2000). Esantionul final cuprindea 806 persoane cu un total de 28193 de raspunsuri.Aceste raspunsuri au surprins aproape fiecare aspect al vietii cotidiene, de la scoala, la munca, la joaca, la viata de acasa. MASURI Prima masura, constructia Interesat-Plictisit a fost creata pentru a capta nuantele de interes.Imbina 3 intrebari din ESM:
7

intrebarea a fost aceasta experienta interesanta care are 9 puncte pe scala Likert, o alta Ti-a placut ceea ce ai facut?, de 10 puncte le scala Likert si ultima de 7 puncte, EmotionatPlictisit. Aceasta formulare urmeaza tratate teoretice despre natura interesului oferite de Dewey (McDermott, 1981) si altii (Tomkins, 1962; Izard, 1991). Pentru ca cele 3 componente sunt punctate diferit, au fost egalate proportional prin coversia lor in punctajul z folosit pentru media intregului esantion. Dupa aceasta, au fost insumate astfel incat sa formeze constructia Interesat-Plictisit.Masura descrie o stare continua de diferite nivele de angajament cu lumea, din punct de vedere experimental. Apoi am calculat media interesului pentru fiecare persoana si am impartit distributia in cvartale. Capetele extreme, 2 grupe egale, formeaza principalele caractere analitice ale studiului. La un capat sunt tinerii care se confrunta cu stimularea, entuziasmul, placerea si la celalalt sunt adolescentii aflati intr-o stare de apatie. Tabelul I prezinta compozitia demografica a grupelor de plictisiti si de interesati. Grupele difera semnificativ la mai multe criterii printre care clasa sociala (SCC) (2 D 23:0; p < 0:0001), etnia (2 D 20:5; p < 0:001) si varsta (masurata prin grade) (2 D 10:4; p < 0:015). Cele mai mari si mai semnificative diferente in SSC apar in cadrul claselor de jos (sarace) si a celor medii, unde copiii interesati saraci sunt mai numerosi decat cei plictisiti, iar cei plictisiti dar cu o stare materiala mai buna sunt mai numerosi decat cei interesati. In mod similar, afro-americanii interesati sunt mai numerosi decat negrii plictisiti.; in timp ce albii sunt mai numerosi in grupul celor plictisiti decat in a celor interesati. Distribuirea in functie de sex tinde mai mult catre sexul feminin si nu s-au gasit diferente intre cele doua grupe, de interesati si de plictisiti. In cele din urma, studentii interesati sunt mai numerosi in clasa a 6-a decat cei plictisiti, in timp ce clasa a 10-a are un numar ridicat de copii plictisiti. Din cauza acestor diferente, analizele ce vor urma, vor controla efectele SSC-ului, , rasa si gradul in analizele de covarianta (ANCOVA). Masurile ramase provin din NELS si anume scale ale stimei de sine, locus de control, optimism si pesimism.Datele pentru intreg grupul nu sunt disponibile deoarece unii stundenti nu au
8

completat formularele in intregime.Datele care lipsesc provin din intregul esantion astfel ca nici unul din grupuri nu lipseste in intregime. Disponibilitatea N va fi notata in tabel.Stima de sine globala (SSG) masoara sentimentele pozitive si negative pe care o persoana le are despre sine. Bazat pe Scala Stimei de Sine a lui Rosenberg (1965) care este formata din 7 elemente, 4 pozitive si 3 negative, exemplificate prin declaratii precum In general am o parere buna despre mine, sunt o persoana de valoare, per ansamblu sunt multumita de mine insami,uneori cred ca sunt inutila de obicei ma simt goala din punct de vedere emotional, nu prea am de ce sa fiu mandra, sunt capabila sa fac aceleasi lucruri ca si altii (Rosenberg, 1986). Acestia sunt itemi de 4 puncte variind de la 1 punct (total dezacord) la 4 puncte (total acord). Media lui Cronbach pentru aceste 7 variabile a fost de 0,82 pentru intreg esantionul, 0,84 pentru grupul de plictisiti si 0,77 pentru cel de interesati. Factorul de analiza a acestor 7 itemi a descoperit ca ei formeaza un singur factor cu o valoare proprie de 3,4 reprezentand 48,8% din variabila.Pentru a crea o constructie unica elementele negative au fost insumate si scazute din totalul celor pozitive. Locusul de control masoara convingerile asupra legaturilor personale de cauzalitate. Persoanele cu un locus de control intern simt ca ei sunt sefii propriului lor destin si sunt denumiti Origini in timp ce Pionii sunt cei cu un locus de control extern si se considera a fi victime ale destinului si ale circumstantelor (Rotter, 1966). Acesta masura, sustrasa sin scala locusului de control a lui Rotter este formata de asemenea din 7 elemente, 1 singura pozitiva iar restul negative.Acestea sunt: Cand incerc sa reusesc ma opreste cineva, Planurile mele nu prea functioneaza niciodata, Uneori ma simt inutila, Nu am destul control asupra propriei mele vieti, Cand fac planuri sunt convinsa ca vor functiona, norocul este mult mai important decat muncasi norocul este foarte important in viata. La fel ca si in cazul stimei de sine, si acestia sunt itemi de 4 puncte, 1 punct pentru total dezacord pana la 4 puncte , acord total. Media lui Cronbach pentru aceste 7 variabile a fost 0,77 pentru intreg esantionul, 0,69 pentru grupul de plictisiti si 0,74 pentru cei interesati.Conform analizei factoriale s-a descoperit
9

ca ele formeaza un factor cu o valoare proprie de 2,7, reprezentand 38,5% din variatie.Pentru a crea o constructie unica, singurul element pozitiv a fost scazut din suma celor negative. Optimismul si pesimismul sunt sunt evaluati prin 8 itemi, 4 pozitivi si 4 negativi, care masoara tipurile de sentimente pe care o persoana le are fata de viitor. Notate de la 1(deloc) pana la 7 (foarte mult) fiecare din aceste elemente se refera la cate un sentiment. Cele pozitive includ increderea in sine, curiozitatea, entuziasmul, si puterea, in timp ce cele negative includ indoiala, singuratatea, mania, si goliciunea sufleteasca. Sau format doua variabile, 1 negativa (D:25, reprezentand 31,1% din variabila)si 1 pozitiva (D1:6, reprezentand 20,5% din variabila), prin insumarea itemilor corespunzatori. Variabila oprimism a avut o medie Cronbach de 0,60 pe intregul esantion, 0,70 pentru grupul de plictisiti si 0,50 pentru cel de interesati.Variabila pesimisma avut o medie Cronbach de 0,72 pe intregul esantion, 0,71 pentru grupul de plictisiti si 0,75 pentru grupul de interesati. REZULTATE Pentru fiecare dintre aceste constructe a fost realizata o analiza a covariantei (ANCOVA) indreptata pe rasa, SSC, pentru a vedea daca mediile dintre Plictisiti si Interesati au fost notabil diferite.Pentru a rezuma, masurile stimei de sine, locusului de control, optimismului si mesimismului au aratat diferente semnificative intre cele doua grupuri. A. STIMA DE SINE Tabelul II arata ca elevii interesati prezinta o stima de sine foarte mare (MD 3:38) in comparatie cu cei plictisiti (MD 5:25), F(1; 293) D 50:00, p < 0:0001. Influenta de clasa sociala si rasa, nu produce rezultate semnificative. In plus, media stimei de sine a intregului esantion, realizata intre ambele grupe este de 7,04.De aceea, chiar si in comparatie cu intregul grup de control, copiii interesati raporteaza un nivel ridicat al stimei de sine. Un test intre grupe (t D 7:0, df D 309, p < 0:0001) arata ca abaterea
10

standard a stimei de sine a unui student interesat este de 3,37, in timp ce a celor plictisiti este de 4,03. LOCUS DE CONTROL Tabelul III arata ca tinerii interesati sunt mai inclinati sa creada ca ei detin controlul asupra actiunilor ce le savarsesc (M D 8:16) in timp ce studentii plictisiti tind spre pion in finalul scalei (M D 10:56), F(1; 206) D 37:9, p < :00001. Din nou, cele doua grupe se incadreaza intre limita medie, in care grupul de plictisiti arata mai putine semne de cauzalitate personala decat cei interesati. Ca si in cazul Stimei de sine efectele covariabilelor nu au aratat diferente majore. OPTIMISMUL Atunci cand se gandesc la viitorul lor, Tabelul IV arata ca cei Interesati se simt mai plini de speranta (M D 5:43) decat cei plictisiti (M D 4:73), F(1; 371) D 33:31, p < 0:0001. Experientele de zi cu zi a intregului esantion sunt intre valorile medii M D 5:10. Spre deosebire de cazul variabilei anterioare, covariabila Clasa (F D 3:83; p < 0:051) si Rasa (F D 3:98; p < 0:047) au un impact semnificativ asupra optimismului. Albii si negrii au raportat senzatii de optimism in cantitati mai mari decat latinii sau asiaticii, in timp ce elevii din clasa a 8 a au raportat mai putin optimism decat celelalte clase. PESIMISM Cand vine vorba de proiectarea emotiilor negative spre viitor, Tabelul V arata ca studentii plictisiti fac asta mai puternic (M D 2:61) decat studentii interesati (M D 2:10), F(1; 374) D 17:83; p < 0:0001. Media intregului esantion este din nou intre cele doua valente M D 2:34. In acest caz, covariantele expun o influenta redusa asupra cuantumului de pesimism. DISCUTIE
11

Acest studiu isi propune sa evidentieze ca experimentarea interesului pe scara larga poate fi vazuta ca un simptom a starii psihologice de bine. Dupa identificarea a doua grupe de studenti ale caror experiente de zi cu zi cad la capetele opuse ale unei scale de interes continuu, le-am comparat pe o varietate de masuri de buna stare. Aceste rezultate indica o diferenta clara intre tinerii care se confrunta cu o stare de interes cronic in viata de zi cu zi si cei care sunt plictisiti. In general, rezultatele sugereaza ca studentii interesati sunt mai capabili sa se vizualizeze ca agenti importanti in lumea in care traiesc. Crezand ca sinele este bun si valoros, ofera un spatiu prielnic pentru functionarea personala eficienta. Masurile stimei de sine globale au aratat diferente semnificative intre studentii plictisiti si interesati. Cu toate acestea, cercetarea a aratat ca nu este suficient sa ai doar un nivel ridicat al stimei de sine, aceasta trebuie sa fie atat mare cat si stabila (Kernis t al., 1993;Waschull andKernis, 1996). Desi exista mai multe variabile ale stimei de sine, (Rosenberg, 1986;Savin-Williams and Demo, 1983), Kernis si colegii sai au sugerat ca natura esentiala a instabilitatii stimei de sine implica tendinta de a arata o fluctuatie a sentimentelor personale de-a lungul timpului (Kernis, 1993, p. 1190). Putem testa acest lucru daca vom examina masurile ESM ale stimei de sine , bazate pe Scala Rosenberg. Aici gasim ca abaterea standard a Plictisitilor (SD D 1:40) si a interesatilor (SD D 0:99) difera semnificativ (p <0:000). Ca si in cazul scorurilor GSE, valoarea medie a stimei celor interesati este semnificativ mai mare decat a celor plictisiti. Acest lucru sugereaza ca studentii interesati au parere de sine mai durabila in comparatie cu studentii plictisiti care sunt instabili si negativi in auto-evaluarea lor. Literatura de specialitate privind inclinatia spre plictiseala a descoperit rezultate similare in ceea ce priveste stima de sine. McCleod and Vodanovich (1991) au descoperit o relatie negativa semnificativa intre prezispozitia spre plictiseala a studentilor si stima de sine. Cercetari precum cele conduse de Wink and Donahue (1997) au descoperit ca inclinatia spre plictiseala este semnificativ legata de narcisism. Seib and Vodanovich (1998) au aratat ca BP, plictiseala este legata de constientizarea de sine negativa in timp ce aceia cu o constientizare de sine pozitiva
12

sunt mai putin predispusi la plictiseala. Aceasta constatare a fost realizata cu referire la studentii interesati. Unii au sugerat ca cei cu un nivel negativ ridicat al constiintei de sine ar putea sa nu constientizeze starea lor interna si sa aiba si un grad scazut al stimei de sine (Conway and Giannopoulous, 1993). De asemenea este de asteptat ca elevii interesati se pot percepe ca avand un locus intern de control mai are. Daca interesul este mecanismul psihic relational care leaga omnul de lume, atunci cei care cinstesc interesul ar putea probabil sa creada ca au o abilitate mai ridicata de a influenta soarta cuiva. Relatia dintre locusul de control si stima de sine globala apare de la sine. Statistic vorbind, stima de sine globala se coreleaza negativ cu locusul de control (r D 0:62;p < 0:0001). Cu alte cuvinte, daca eu nu ma consider o persoana de valoare, atunci probabilitatea de a crede ca nu pot face mai nimic pentru a-mi influenta soarta este de asemenea foarte mare, iar cei plictisiti par sa fie de acord cu aceasta circumstanta. Lipsa simtului de cauzalitate personala de asemenea submineaza efortul de a actiona cu implicare intrinseca in lume, organismul in repaus sta in repaus. Cu toate acestea, studentii care manifesta un interes cronic, au un alt fel de abordare. Interesul prin definitie implica ca cineva sa fie interesat de ceva. Interesul nu apare fara un referent, indiferent daca este persoana draguta din camera alaturata, sau cartea fascinanta din lista de bestsellere. Acest lucru inseamna ca pentru a facilita aparitia interesului trebuie sa ma confrunt cu realitatea intr-o maniera in care sa fie afectata. Acest lucru ar fi mersul in cealalta camera pentru a incepe o conversatie sau mersul la biblioteca pentru a imprumuta cartea respectiva. Interesul necesita actiune. Rezulta deci, ca cei care se confrunta cu un nivel ridicat al interesului probabil ar crede de asemenea ca ei sunt forta volitiva din spatele actiunilor lor. Puterea descoperirilor pozitive in ceea ce priveste studentii interesati ianinteaza catre sentimentele lor cu privire la viitor. Sunt predispusi sa aiba mai mult sentimente pozitive (entuziast, puternic si increzator) decat negative (singur, neincrezator si gol) cu privire la imbatranire decat cei plictisiti. Aceste proiectii emotionale iau o intorsatura mai interesata cand se manifesta in randul celor plictisiti si apartinand clasei sociale de mijloc.
13

Cineva ar presupune ca accesul la resurse creste porbabilitatea unei persoane de a se simti optimist si increzator in viitor. Cu toate acestea, aici nu pare sa fie cazul. Prevalenta resurselor materiale nu pare sa aibe ca rezultat acumularea resurselor psihice. Experientele tinerilor interesati faptul ca nivelul bunastarii se extinde dincolo de nivelul financiar familial catre economia psichicului. Asocierea interesului cu alte masuri de bunastare sugereaza ca acest proces este fundamentul pentru construirea a ceea ce ar putea fi capitalul pshihologicului (Csikszentmihalyi, in press). Daca experimentarea interesului este un mijloc innascut de referinta la mediul inconjurator, atunci acele persoane care mentin un sentiment general de interes de-a lungul timpului dezvolta resurse interne mai mari decat cei dezinteresati. Dividentul care provine din actionarea cu interes este sentimentul de eficacitate personala rezultat agentul cauzal al vietii cuiva. Faptul ca tinerii interesati privesc spre viitor cu mai multa incredere, entuziasm si putere reflecta performanta din trecut. Pentru ca au incredere in propriile lor experiente si abilitati, probabilitatea de succes a acestora este cu siguranta mai mare decat a unor persoane coplesite de indoiala si goliciune. Desigur, cum am mentionat, asa cum interesul nu are loc fara un referent, persoanele care reusesc sa mentina un sentiment general de interes nu traiesc intr-un vid (loc izolat). Persoana interesata are nevoie de sprijinul unui sistem social si unor resurse culturale pentru a directiona impulsul brut de interes catre capete complexe, utile si pline de satisfactie (Eccles et al., 1998; Rogoff, 1990; Valsiner, 1998). Asadar, intrun cuvant, dezvoltarea capitalului psihologic trebuie sa fie legata de capitalul financiar. Renninger (2000) detaliaza cum interesul in curs de formare la copii cere adesea influenta unui adult pentru a modela niveul de provocare sau pentru a contribui la dezvoltarea obiectivelor inainte ca copilul sa sa poata face acest lucru in mod autonom. De aceea, sprijin in consolidarea si directionarea interesului ar putea oferi un punct de sprijin eficient pentru dezvoltarea personala.
14

Circumstantele materiale sunt cu siguranta mai bune pentru tinerii apartinand clasei de mijloc actuale decat erau in vremurile trecute. De aceea, starea generala de rau pe scara larga in randul adolescentilor, este de asemenea, nu este doar o circumstanta nedorita, dar si o pierdere imensa de oportunitati si resurse. Din fericire, un numar substantial de tineri nu cad prada acestei stari generale de rau.Tinerii interesati cred in valoarea lor de baza sunt agenti increzatori si eficienti in lume, si sunt optimisti si increzatori cu privire la viitor. Desigur, nu putem face afirmatii despre cauzalitate, dar se vede clar ca interesul este legat de o matrice de convingeri care guverneaza implicarea activa. Implicatiile acestui lucru sunt vaste. In timp ce acesti copii nu trebuie sa infrunte greutatile stramosilor lor, lumea moderna a muncii prezinta inca provocari descurajatoare. Potrivit teoreticianului Peter Drucker (1999, p. 163), lucratorii apartinand Economiei in curs de dezvoltare, vor fi nevoiti sa se conduca singuri. Ei vor fi nevoiti sa se situeze acolo unde pot aduce cea mai mare contributie, vor fi nevoiti sa invete sa se dezvolte singuri. Vor trebui sa invete sa ramana tineri si in viata din punct de vedere mental de-a lungul a 50 de ani de munca.Vor trebui sa invete cand si cum sa schimbe ceea ce fac, cum o fac si atunci cand o fac. Daca Druker are dreptare, copiii interesati despre care s-a vorbit aici vor fi potriviti pentru viata secolului 21.Ce mai ramane de aflat este cum tinerii dobandesc predilectia pentru deschiderea de a experimenta care duce la interes. Studiile noastre arata ca mediul social joaca un rol important in aceasta dezvoltare. In urmatorii ani, vom explora mai mult aceste relatii.

TRADUCERE REALIZATA DE: BODEA SILVIA SI LAZAR GEORGIANA, ANUL II, SECTIA ER.

15