Sunteți pe pagina 1din 28

IMPACTUL DROGURILOR ASUPRA TINERILOR

Definitii

Tentatia de a ajunge la stari de euforie isi are radacina in timpuri de


mult apuse, chiar pe vremea dacilor si a romanilor se fumau
anumite ierburi cu efecte afrodisiace si halucinogene (canepa
indiana).

Drogurile sunt substante artificiale create de oamenii de stiinta in


anumite situatii limita. Cauzele au fost de regula razboaiele.
Efectele drogurilor erau "benefice" pentru armatele diverselor
popoare care trebuiau sa reziste in regim de razboi, de multe ori
fara hrana si fara apa. Asa au luat nastere substantele excitante -
droguri in forma primara. Tot razboaiele au dus la dezastre umane.
Astfel, in secolul al XVII-lea s-a descoperit morfina, un
medicament care calma durerile provocate de rani. Cu timpul s-a
realizat ca morfina administrata in mod repetat duce foarte repede
la dependenta fizica si psihica. S-a cautat un inlocuitor si prin
derivarea morfinei cu opium-ul s-a descoperit heroina, care intial
se credea ca nu da dependenta asa de mare ca morfina. In realitate,
dependenta de heroina este de sapte ori mai mare decat cea de
morfina.

Dupa primul razboi mondial, aceste substante au inceput sa fie


consumate in toata lumea. Pana la sfarsitul anilor '30, ele erau
legale. Comercializarea lor, in timp, a dus la profituri enorme
scoase in afara legii, drogurile au devenit o sursa inestimabila
pentru piata neagra. Flagelul comertului ilicit de stupefiante pornit
din America de Sud si Orientul Mijlociu a cuprins intreaga planeta.

Romania, prin asezarea sa geografica este tara de tranzit dinspre


Orientul Mijlociu catre Europa de Vest. Ca orice tara de tranzit, in
timp, a devenit si consumatoare. Fenomenul a luat amploare dupa
dupa '89. In perioada '90-'96, cuiburile traficantilor si
consumatorilor de droguri erau caminele studentesti. Apoi,
vanzatorii de iluzii au dus standardul mortii albe si prin baruri,
discoteci, case de tigani si chiar la colt de strada. Traficul de
stupefiante a devenit cea mai rentabila afacere din Romania,
castigandu-se astfel sume fabuloase.

Impactul a fost foarte mare in randul tinerilor care din curiozitate,


teribilism sau solidaritate fata de anturaj, au inceput sa consume.

Societatea romaneasca a fost luata prin surprindere de acest flagel


al drogurilor, ivindu-se astfel probleme foarte grave atat in justitie,
cat si in lumea medicala. Reactiile stangace si intarziate ale
autoritatilor au favorizat fenomenul toxicomaniei care a ajuns sa
fie devastator. Ce poate fi mai trist si mai ingrijorator decat sa vezi
cum un copil de 13-14 ani, alearga innebunit dupa o doza de
heroina?; sau, cum o femeie insarcinata intrata in perioada de
sevraj ii porunceste violent partenerului de viata sa-i prepare
doza?; ce poate fi mai tragic decat sa vezi cum un prunc nevinovat
se zbate in pantecele mamei sale, "cerand" portia de drog? Nimic
nu poate fi mai deprimant decat locuinta ori cateva haine si un pat
cu asternuturi invechite si arse, cateva cuie batute in perete, unde
candva erau asezate tablouri (vandute mai apoi), o atmosfera
infiorator de apasatoare. Locuinta unui toxicoman este gura iadului
- anti-camera mortii totale "unde viermele nu doarme... plansul si
crasnirea dintilor".

Fenomenul toxicomaniei ia amploare pe zi ce trece. Desi


dependentii de droguri sunt considerati niste delicventi, ei sunt in
realitate oameni bolnavi, ajunsi in stare de iresponsabilitate pentru
faptele lor. Incorsetati de suferinta, dispretuiti si marginalizati, se
topesc incet, dar sigur. Se sting neintelesi de nimeni, sufletele lor
zdrobite de durere, se zbat intre minciuna si adevar, intre zi si
noapte. Pe ei nu-i poate ajuta nimeni. Nimeni in afara de
Dumnezeu.
Aceasta stare de fapt ar trebui sa ne ingrijoreze, deoarece
consecintele proliferarii drogurilor in Romania sunt multe si
dezastruoase, cum ar fi:

- micsorarea potentialului productiv al tarii;


- micsorarea potentialului de aparare al tarii;
- scaderea populatiei (prin mortalitatea juvenila si prin scaderea
natalitatii);
- cresterea infractionalitatii si a criminalitatii (vor fi mai multe
inchisori decat scoli si universitati, mai multi detinuti decat
personal productiv);
- ponderea detinutilor tineri va fi covarsitor mai mare decat a celor
in varsta etc.

In acest caz, interventia Statului se impune ca necesitate prin unele


masuri, cum ar fi:

1) Combaterea patrunderii in tara a drogurilor:


a) tirurile si orice fel de mijloace de transport care tranziteaza
teritoriul Romaniei sa fie urmarite si supravegheate de lucratorii
Ministerului de Interne (ai S.R.I.), prin personalul abilitat, pe etape
de drum, pana la iesirea din tara;
b) lucratorii de la Vama sa controleze mai constiincios vehiculele
care au ca destinatie diverse firme din tara.

2) Lupta impotriva coruptiei:


- sa se combata mai vehement coruptia unor functionari publici,
incepand cu vamesii si terminand cu celelalte persoane implicate in
procesul de supraveghere a vamilor.

3) Depistarea traficantilor de droguri:


- Organele de Politie sa depisteze centrele zonale de distribuire,
pentru ca e greu de crezut ca parintii si cei 55 de mii de toxicomani
stiu de unde sa-si procure zilnic drogurile de la cei cateva mii de
distribuitori, iar politistii nu stiu.
4) Masuri terapeutice:
Concomitent cu combaterea traficului de droguri se impune sa se ia
masuri radicale de vindecare a toxicomanilor, cum ar fi:
- infiintarea de centre de tratament gratuit;
- asistenta bolnavilor pana la vindecarea lor deplina, cu alte
tratamente decat cele medicamentoase si produse sintetice, care
vindeca fizic pe bolnav, temporar, si nu psihic;
- implicarea Bisericii se impune ca necesitate;
- toxicomanii sa nu mai fie tratati ca niste delicventi, ci ca niste
bolnavi tot atat de grav ca si bolile epidemiologice etc.

5) Combaterea traficului de droguri si tratarea toxicomanilor sa


constituie o politica de Stat dusa de Parlament si Guvern, pentru ca
altfel vom asista la un dezastru demografic national.

Infatisarea toxicomanului

Trupul unui toxicoman ajunge o epava infioratoare. Trupul acela


pe care Dumnezeu l-a dat pentru a fi "templu al Duhului Sfant",
devine batjocura diavolului, situatia respectiva e de plans. E de
plans mai ales faptul ca noi, cei care pretindem ca suntem niste
oameni normali, in loc sa ii compatimim, sa ii ajutam si sa ne
rugam pentru ei, ii marginalizam, ba chiar mai mult decat atat, unii
dintre noi le doresc moartea. Si atunci se naste o intrebare: "Se
poate numi om, acela care doreste moartea fratelui sau?"

Drogul este o capcana din care se iese cu greu, sau nu se iese


niciodata, dar datoria noastra este sa-i intindem mana.

Cele mai cunoscute si mai utilizate droguri in Romania sunt:


cocaina, L.S.D., ecstasy, marihuana, hasisul si heroina.

Organismul adolescentului sau tanarului care a consumat


stupefiante are reactii diverse in functie de drogul administrat:
- halucinatie;
- somnolenta;
- ochi foarte rosii, pupile marite sau contractate "ca acele de
gamalie" (dupa caz);
- tras la fata, privire animalica;
- desinteresul pentru viata sexuala sau, dimpotriva;
- neglijarea tinutei; grosolania in limbaj; plafonarea intelectuala,
micsorarea capacitatii de gandire;
- nesiguranta in mers;
- atitudini de prostut, cu ras fara motiv;
- uita foarte repede;
- pofta de mancare, mai ales pentru dulciuri sau, dimpotriva, lipsa
poftei de mancare;
- fumeaza foarte mult;
- indiferenta si detasare fata de cei din jur sau comportament
agresiv;
- halucinatii auditive si vizuale;
- fantezie prodigioasa in crearea minciunilor: scopul - obtinerea de
bani;
- cerere insistenta si progresiva de bani, acte antisociale: furt,
talharii;
- tendinta de a masca faptul ca s-a drogat (injectarea in locuri
ascunse; arderea cu tigara a locului injectat);
- nerecunoasterea viciului decat atunci cand ajunge la un grad
avansat de dependenta;
- dispretul fata de viata;
- nepasarea fata de eventualitatea mortii;
- dorinta incipienta de sinucidere;
- refuzul internarii in spital;
- cand accepta internarea, cauta modalitati de procurare a
drogurilor.

Consumul periodic de stupefiante duce la aparitia tulburarilor


respiratorii si a constipatiei, scaderea in greutate, iar la femei apare
menstruatia neregulata. Din punct de vedere psihic pot aparea:
anxietate, schimbari ale starii de spirit, paranoia, oboseala extrema,
iritabilitate, depresie si insomnie grava, somn agitat si neodihnitor.
Toxicomanii sfarsesc de regula prin sinucidere, supradoza, infarcte
miocardice, accidente vasculare cerebrale, blocaj renal si ciroza
hepatica.

Reabilitarea unui toxicoman presupune multa rabdare, intelegere si


dragoste din partea celor apropiati. Dependenta nu este o joaca,
este o drama pentru care nu avem cuvinte sa o descriem la
adevarata ei intensitate. Lipsa drogului produce stari de criza
manifestate prin nervozitate excesiva, violenta, talharie si
criminalitate. Aceasta este perioada de sevraj care in termeni
medicali se traduce ca fiin "raspunsul organismului la absenta
brusca a drogului cu care este obisnuit". In sevraj simptomele si
intensitatea lor difera in functie de drogul administrat. Cel mai
puternic sevraj apare la heroina si se manifeta prin: tremur
puternic, dureri articulare si musculare, dureri abdominale insotite
de simptome specifice starii de gripa (greata, varsaturi, febra,
frisoane, transpiratii), neliniste si insomnie acuta. Readministrarea
drogului readuce organismul intr-o stare de aparenta normalitate si
aceasta dureaza doar cateva ore. Impresia ca drogul il salveaza pe
toxicoman este o iluzie ieftina, o batjocura a duhurilor necurate.
Pentru a scapa cu adevarat de acest cosmar toxicomanului ii
trebuie multa vointa si stapanire de sine, dar si mult ajutor si
intelegere din partea celor apropiati. Intoarcerea unui toxicoman
inseamna foarte mult, este ca si cum ai da viata unui prunc. Un
toxicoman scos din ghearele iadului se naste a doua oara.

Sfatul duhovnicului:
"Ocoliti locurile si oamenii care ar putea fi prilej de ispita!"

"Cu cel cuvios, cuvios vei fi, cu cel indaratnic te vei indaratnici"
(Catasima III:17), spune proorocul si imparatul David. Iar un
proverb romanesc suna asa: "spune-mi cu cine te insotesti, ca sa-ti
spun cine esti!". Cercul de prieteni joaca un rol foarte important in
viata unui om. Pentru ca niciodata, un om stapanit de patima
alcoolului nu poate fi prieten cu un intelectual de mare tinuta.
Motivul este unul singur: ei nu au nimic in comun. De aceea, mai
ales parintii trebuie sa fie foarte atenti si interesati de anturajul
copiilor lor. Pentru ca in copilarie si in adolescenta se pun bazele
personalitatii omului de maine. Toti fostii toxicomani pe care i-am
intalnit ne-au marturisit acelasi lucru: "nu m-am mai vazut cu fostii
prieteni. Acum nu ne mai leaga nimic. Atunci ne legau drogurile".
Iar primul sfat pe care duhovnicul il da unui consumator de droguri
care se spovedeste, este acesta: "Ocoliti locurile si oamenii care ar
putea fi prilej de ispita!" Si tot duhovnicul spune: "taiati raul din
radacina, nu doar cate o crenguta!". Mai ales la inceput, cand un
consumator de droguri se hotaraste sa puna punct acestui lucru,
intalnirea cu vechii prieteni poate fi foarte periculoasa. Focul
"poftei" de droguri se aprinde oricum, pentru ca diavolul te
santajeaza cu ceea ce te are la mana. Dar daca te mai arunci si in
mijlocul flacarilor, atunci sigur te arzi.

Unii dintre toxicomani, spun: "ma voi intoarce, in mijlocul lor si ii


voi convinge sa se lase!". Si asta e viclenia diavolului, caci asa
cum spune Sfantul Ioan Gura de Aur: "Viclenia diavolului consta
in aceea ca isi ascunde capcanele". Cel ce a parasit un anume
pacat mai simte dulceata inselatoare a desfatarii. Este de ajuns
exemplul personal. Prezenta in mijlocul lor este un pericol pentru
sufletul abia purificat. Aceasta este o capcana pe care unii o ignora.
Tocmai de aceea ar trebui sa se tina seama de cuvintele scrise de
monahul Agapie Criteanu in cartea "Mantuirea pacatosilor": "Cel
ce nu baga in seama rapa mica, degraba cade si in cea mare..."
sau "Au, doara, nu sunt picaturile apei usoare si foarte mici? Ci
impreunate, multe si nenumarate, fac un rau mare si infricosat,
care risipeste mari ziduri si case vestite, si dezradacineaza copacii
nebiruiti".

Mirajul inselator al falsului Paradis il acapareaza pe toxicomanul


abia spovedit, iar diavolului nu-i trebuie mult sa-i sopteasca: "mai
fa-o odata. Apoi te spovedesti si te lasi". Recaderea1 il poate
intoarce pe drumul pierzaniei, facandu-l sa rupa legatura cu
duhovnicul si sa uite de rugaciune. Tocmai de aceea sfatul
duhovnicului este: "Ocoliti locurile si oamenii care ar putea fi
prilej de ispita!" Caci "legatura cu un om patimas ne poate duce la
impatimire", spune ieromonahul Benedict Aghioritul in cartea sa
"Patimile si vindecarea lor".

Spovedania unui toxicoman

As putea sa spun ca l-am intalnit intam intrebat:

- Pot sa va ajut cu ceva?


- Nu. Dupa un moment de tacere, a spus: Ba da. Ma puteti ajuta.
Daca nu va grabiti, v-as ruga sa ma ascultati!

Parea un barbat stilat. Era imbracat decent si la prima vedere ti-ai


fi dat seama ca face parte din lumea buna.

M-am asezat langa el si i-am spus:

- Hai sa vorbim ca intre prieteni. Sa sti ca prietenii imi spun


Mihaela.
- Eu sunt Paul si sunt economist.

Acestia au fost primii pasi catre o discutie ce parea interminabila.


Cea mai importanta parte o voi reda in continuare:

- Paul, nu ma grabesc. Pot sa te ascult.


- Povestea mea e lunga...
- Nu conteaza. Sufletul unui om e mai important decat timpul si
spatiul...
- Mihaela, ma vei judeca?
- Nu, Paul, indiferent de ce imi vei spune...
- Bineee! Atunci afla ca sunt toxicoman.
Am simtit o strafulgerare din crestetul capului pana in varful
picioarelor, dar n-am tresarit. M-a privit scurt si a continuat:

- Ma droghez de 11 ani. In ultimul timp nu mai am chef de nimic.


As renunta si la serviciu, dar nu mai am bani pentru procurarea
drogurilor. Mihaela, eu pentru asta traiesc, intelegi? Si stiu ca ma
voi distruge.
- Paul, nu mai vorbi asa. Exista un Dumnezeu care, daca tu vrei, te
va salva.
- Crezi tu asta?
- Nu cred, sunt convinsa!
- Da. Se poate. Dar tu sti ca in toti acesti ani, nu m-a interesat
subiectul acesta? Mama, saraca, a umblat pe la toate bisericile,
iar eu o batjocoream ca-si pierde vremea aiurea.
- Nu conteaza. Niciodata nu e prea tarziuAtentie parinti:
Numai rugaciunea va poate salva copilul

Pentru orice parinte vestea ca al lor copil se drogheaza este o


tragedie. Unii reactioneaza violent, isi bat copiii si sunt in stare sa
ii incuie in casa. Altii ii ameninta: "de la mine nu mai vezi nici un
ban. Te-am crescut degeaba. Du-te si stai cu drogatii tai!" Foarte
putini sunt insa aceia care, cu rabdare si dragoste, incearca sa se
apropie de copil si sa il convinga de faptul ca ceea ce face este o
nebunie ce duce spre autodistrugere. Metodele de violenta si de
abandonare din partea parintilor, nu fac altceva decat sa agraveze
situatia. Dragostea si rabdarea sunt cele care inving.

Chiar daca la inceput, copilul se dovedeste a fi surd la toate


incercarile, parintii trebuie sa lupte. Sa se roage cu credinta
Puterilor ceresti, iar acestea vor raspunde cu siguranta. Ca o
marturie vie a celor mai sus mentionate, avem exemplul mamei lui
Paul, care s-a rugat timp de 11 ani. Cand a vazut ca fiul ei s-a
indreptat, n-a stiut sa spuna altceva decat atat: "Slava lui
Dumnezeu, Maicii Domnului si Puterilor ceresti ca mi-am salvat
copilul!" Nu s-a plans, nu a regretat, nu si-a pus intrebari: "De ce
11 ani? De ce copilul meu?" A postit, s-a rugat cu rabdare si
dragoste si nu si-a pierdut nadejdea. Tot ea spunea: "Dumnezeu mi-
a raspuns destul de repede. 11 ani noua ni se par mult, dar la
Dumnezeu e foarte putin..." Luati exemplul acestei mame si vorba
Sfantului Siluan Athonitul: "Tine mintea ta in iad si nu
deznadajdui!" "A vrea, a cere, a tine de om, se afla in el puterea".

De ce se drogheaza tinerii?

Motivele pentru care un tanar ajunge sa se drogheze, sunt


nenumarate. Unii se drogheaza din curiozitate, altii din mandrie,
altii din deznadejde, sau din dorinta de a experimenta ceva nou.
Ingrijorator este faptul ca, indiferent pe ce cale, o data ajunsi la
consumul de droguri, drum de intoarcere nu prea exista. Chiar
medicii care lucreaza in centrele de toxicologie recunosc faptul ca:
"noi ii salvam pe moment, dar ajunsi in libertate, marea majoritate
o iau de la capat. Implicarea bisericii in aceste situatii ne-ar fi de
un real folos...".

Cei care ajung consumatori de droguri, din curiozitate folosesc de


regula "celebra" si inselatoarea propozitie: "asta va fi prima si
ultima data...", fara sa realizeze ca poarta pe care au intrat duce
catre infern. Pe unii mandria ii duce la pieire. Acestia spun de
obicei: "dependenta e o prostie. Ma droghez ca vreau...". Cand isi
dau seama ca nu ar vrea sa se drogheze si totusi o fac, descopera ca
sunt dependenti, dar deja e prea tarziu.

Categoria celor care ajung sa foloseasca drogurile din deznadejde,


este destul de numeroasa. Nemultumiti de ceea ce le ofera lumea
aceasta, vor sa evadeze. Si atunci aleg aceasta cale extrema gasind
in ea un refugiu. Un refugiu cu final sinistru. Un cerc vicios din
care nu mai pot iesi usor, sau nu mai pot iesi niciodata.

Cei care devin consumatori de droguri din dorinta de a


experimenta ceva nou, sunt de regula "copiii de bani-gata".
Tentatia este mare mai ales atunci cand situatia materiala este
foarte buna. Si apoi acestia mai cred ca, consumul de droguri este
"la moda": o fi la moda, dar aceasta moda este una distrugatoare.

Ieromonahul Benedict Aghioritul spunea: "Lucrurile sensibile,


care sunt pricinile de baza ale pacatului si ale celor mai multe
patimi, sunt: vinul, femeile, bogatia si bunastarea trupului".

O cifra neoficiala, care circula prin culisele centrelor de


toxicologie, spune ca ar fi in jur de 40 mii de toxicomani declarati
numai in Bucuresti. Cifra este inspaimantatoare si ar trebuie sa ne
dea de gandit. Numai la Spitalul nr. 9, Sectia Psihiatrie-Toxicologie
se fac peste 1.000 de internari pe an. Ingrijorator este faptul ca sunt
familii pentru care drogul a devenit "specialitatea casei". Toate
acestea ar trebui sa fie semnale de alarma pentru noi. Societatea de
maine poate fi distrusa de flagelul drogului.

Drogul intre refugiu si patima

Motto:

"Fii cu luare aminte la calea picioarelor tale si toate cararile tale


sa fie bine chibzuite.
Nu te abate nici la dreapta, nici la stanga, tine piciorul tau departe
de rau.
Caci cararile drepte le pazeste Domnul, iar cele strambe sunt cai
rele"
"Pildele lui Solomon" (Cap. 4:26-28)

Daca pentru unii drogul este la inceput refugiu, daca persoanele


respective se drogheaza doar atunci cand vor sa fuga de realitate,
pana la urma consumul de droguri devine patima. De multe ori
auzim cuvintele: "Prima data m-am drogat din disperare, acum
ma droghez ca-mi place. Pentru mine nu mai conteaza finalul...".

Dependentii de droguri si-au pierdut libertatea. Odata ce au cedat


ispitei, au dat mana cu duhurile intunericului si au devenit robi ai
pacatului. Pentru aceasta situatie numai ei sunt raspunzatori,
nimeni altii. Dumnezeu a lasat omului ratiune si puterea de a alege.
Granita dintre refugiu si patima este atat de imperceptibila, incat
nici nu se sesizeaza trecerea ei. Ajuns la patima, omul nu prea mai
poate lupta. De ce? Pentru ca patima devine o a doua fire. Si ca sa
lupti cu firea ta, nu este chiar asa de usor. Tocmai de aceea omul
impatimit devine rob al pacatului.

Cine suporta cheltuielile tratamentului?


Ce trebuie sa stii despre droguri

• Persoana care consuma ilicit droguri este supusa uneia dintre


urmatoarele masuri: cura de dezintoxicare sau supraveghere
medicala.
• Drogurile afecteaza regularitatea ciclului menstrual si cantitatea
de sange scursa.

• Daca o femeie insarcinata se drogheaza in timpul sarcinii,


substantele pe baza de opiu trec din sangele mamei in cel al
fetusului. Se poate vorbi de o "dependenta naturala" de droguri,
care se instaleaza o data cu nasterea copilului.

• La ora actuala unul din 10 copii risca sa moara sau prezinta grave
malformatii pentru ca mama sa a consumat droguri in perioada
sarcinii. Dupa unele statistici, in 1989 in SUA au fost nascuti cel
putin 378.000 de copii dependenti de cocaina.

• Drogurile te pot face sa scapi de inhibitii. Astfel apare riscul de a


face ceva ce poti regreta mai tarziu: sex neprotejat, jafuri si chiar
crime.

• Seringile nesterilizate sunt raspunzatoare pentru complicatiile


infectioase, care pot duce uneori la septicemie, hepatita virala sau
SIDA.
• Este dificil pentru un toxicoman sa cunoasca exact procentul de
puritate al prafului alb pe care si l-a procurat. Astfel se pot explica
unele accidente de supradoza.

• La ora actuala marijuana este fumata peste tot in lume.

• Un specialist francez considera ca un litru de LSD ar fi suficient


pentru a crea efecte halucinogene tuturor locuitorilor unei
metropole de marimea Parisului.

Afla: LSD, ecstasy, canabis, ketamina, marijuana, ciupercile


halucinogene.

Opiul (papaver somiferum)

Se extrage dintr-o planta asemanatoare cu macul de la noi din tara.


Tulpina, frunzele si capsulele imature secreta, atunci cand sunt
rupte sau taiate, un suc alb, lipicios, numit latex. In contact cu aerul
acesta se inchide la culoare, devine brun si se solidifica. Prin
tratare (incalzire, coacere, fermentare) se elimina impuritatile
vegetale si se obtine opiul pentru fumat, care are aspectul
plastilinei si culoarea cafeniu inchis. Cand este fumat degaja un
miros acru, intepator. In medicina opiul se foloseste in cantitati
mici ca somnifer, calmant, analgezic, fiind mai ales utilizat ca
materie prima pentru fabricarea legala a morfinei, a codeinei si a
altorderivati. Celelalte droguri, precum heroina, sunt fabricate din
morfina sau codeina.

Heroina

Alte denumiri: diacetilmorfina, black tar, mud, smack, brown


sugar, China white, Mexican brown, praf sau naftalina.

A aparut in: 1874.


Ce este: un derivat semisintetic al morfinei. Cel mai periculos
stupefiant, induce o puternica dependenta fizica si psihica. Este de
trei sau patru ori mai puternic decat morfina si initial era considerat
un analgezic ce nu creeaza dependenta, substitut al morfinei.
care sunt cele mai periculoase droguri, cum arata si mai ales care
sunt efectele secundare ale stupefiantelor. Noi ti le prezentam ca sa
nu mai fii curios(oasa) si sa stii cum sa te feresti!

Opiaceele (sau euforicele): opiul, morfina, codeina, heroina.

Stimulantele: cocaina, amfetaminele, metamfetaminele, khatul,


cafeinicele, steroizii anabolizanti.

Sedativele (sau antidepresivele): barbiturice, benzidiazepina,


metaqualone.

Halucinogenele
Cum arata: alb, cenusiu, roz, brun.

Gust: amar; prin incalzire degaja miros de otet.

Cum se consuma: cel mai folosit mod de utilizare este prin


injectare (subcutanata, intramusculara sau chiar intravenoasa), dar
sub forma de pudra poate fi prizata sau fumata.

Cum arata un tanar sub influenta heroinei: are pupilele micsorate,


pleoapele cazute, se afla intr-o stare de depresie, apatie, greata. Un
utilizator frecvent poate da din cap in mod regulat, poate parea
somnoros si uneori isi scarpina sau atinge fata sau nasul.

Efecte pe termen scurt: dependenta fizica ultrarapida, pentru a


evita durerile pe care le provoaca lipsa drogului, voma, crampe,
transpiratie, gura uscata, piele iritata, senzatie de greutate la
extremitatile corpului, probleme cardiace si respiratorii, scaderea
libidoului, carii, abcese, dinti cazuti, galbejeala. In cinci zile aceste
efecte dispar.

Efecte pe termen lung: rigiditate musculara, vene sparte, contractia


vezicii biliare, constipatie, perturbarea vederii, complicatii
pulmonare (inclusiv pneumonie), boli hepatice, septicemie, SIDA.
O supradoza de heroina poate provoca starea de coma sau moartea
celui care o consuma.

Cocaina

Alte denumiri: crack, coke, C, zapada, fulg, piatra.


A aparut in: 1860, cand a fost pentru prima oara extrasa din
frunzele de coca.

Ce este: o substanta extrasa din frunzele de coca prin procedee


chimice, cu ajutorul unui solvent ca petrolul sau kerosenul.

Cum arata: forma de baza este crack-ul, care se prezinta ca niste


cristale bej sau brune; rafinata, este o pudra alba. Clorhidratul de
cocaina este obtinut din tratarea pastei de coca cu acid clorhidric si
este foarte des folosit. Distribuitorii ilegali dilueaza in general
substanta pura cu amidon, pudra de talc, zahar, procaina sau
amfetamine.

Cum se consuma: prizata, fumata (crack-ul este fumat in pipe de


sticla), injectata. Unii folosesc combinatia cocaina (praf sau crack)
+ heroina, combinatie care se numeste speedball si este extrem de
periculoasa.

Durata extazului: intre 15 si 30 de minute. Extazul este urmat de o


depresie profunda, de irascibilitate, agitatie, oboseala mentala si de
o mare dorinta pentru o alta doza.
Cum arata un tanar sub influenta cocainei: are pupilele dilatate, ii
curge nasul, este energic, euforic, sigur de sine si nu are pofta de
mancare.

Efecte pe termen scurt: cresterea temperaturii corpului, a ritmului


cardiac si a presiunii arteriale, epilepsie, anxietate, amnezii, acte de
violenta, instabilitate, panica, senzatia de persecutie; imediat dupa
doza, dureri de cap de circa o ora, tremuraturi, senzatie de
cald/rece; cateva zile de depresie.

Efecte pe termen lung: hepatita A, B sau C, paranoia, infarct


cerebral sau miocardic, dureri abdominale, comportament agre-
siv, halucinatii (care pot provoaca acte de automutilare, suicid,
omor), dependenta psihica (40% dintre problemele pe care le
provoaca cocaina sunt de ordin psihic).

Amfetaminele

Alte denumiri: speed, black beauties, dexedrine, biphetamine.

Au aparut in: 1930, ca un remediu impotriva congestiei nazale.

Ce sunt: stimulente ale sistemului central nervos ce produc efecte


asemanatoare cu cele ale adrenalinei.

Cum arata: se prezinta sub forma unei pulberi albe (sulfat de


amfetamina) ori a unui lichid cu miros aromat, de culoarea
coniacului. Amfetaminele provenite din circuitul legal au o puritate
de 99% si culoarea alba, cele obtinute in laboratoarele clandestine
nu depasesc 20-30% substanta activa si culoarea lor este spre
galben.

Cum se consuma: oral (sub forma de capsule), prizate, fumate sau


injectate. Doza terapeutica este de aproximativ 1-3 comprimate pe
zi. Sunt des utilizate in asociatie cu opiaceele, barbituricele, sau in
alternanta cu ele.

Cum arata un tanar sub influenta lor: energic, euforic, cu pupilele


dilatate, vorbaret, atent, sigur de sine, superior.

Efecte pe termen scurt: acnee severa, nervozitate, uneori paranoia


sau agresivitate, cresterea pulsului si a presiunii sangvine, migrene.

Efecte pe termen lung: ulcer, afectiuni ale vaselor sangvine,


psihoza, malnutritie din cauza lipsei apetitului, stop cardiac. Poate
afecta eficienta pilulelor contraceptive.

Steroizii anabolizanti

Alte denumiri: roids, sauce, juice.

Au fost folositi: dupa 1930, pentru a trata cazurile unor barbati ce


nu aveau testosteron suficient in organism, precum si pentru
vindecarea unor boli precum anemia, a unor afectiuni ale ficatului,
sau a cancerului de san inoperabil.

Ce sunt: versiunea sintetica a hormonilor masculini de testosteron.

Cum arata: capsule cu un continut mare de apa sau lichid pe baza


de ulei.

Cum se consuma: oral sau prin injectare. Steroizii sub forma de


capsule raman in corp maxim 40 de zile, iar cei pe baza de ulei
raman in corp mai multe luni.

Se consuma: pentru a obtine performante sportive, pentru a avea


un look mai impunator, muschi mai dezvoltati.
Efecte secundare: la barbati, cresterea sanilor (efect ireversibil),
atrofierea testiculelor, reducerea cantitatii de sperma, instalarea
sterilitatii; la femei, cresterea excesiva a parului pe corp,
ingrosarea vocii, marirea clitorisului. La ambele sexe, caderea
podoabei capilare, stimulare sexuala.

Efectele abuzurilor: infarct miocardic, accidente vasculare, tumori


hepatice, acnee, seboree, hepatita de tip B, SIDA, manii, depresii,
suicid. Cresc irascibilitatea si agresivitatea, consumarea steroizilor
in doze mari putand duce pana la posibilitatea comiterii de crime.

Barbituricele

Alte denumiri: amytal, nembutal, secondal, fenobarbital, barbs, red


devils.

Au fost folosite: incepand cu anul 1900.

Ce sunt: antidepresive puternice care incetinesc sistemul nervos


central. Au efecte sedative, iar la doze puternice au efecte
hipnotice. Sunt prescrise de catre medici pentru a trata insomniile,
nelinistea si tensiunea. Unele dintre ele sunt folosite si pentru
anestezii.

Cum arata: cel mai des folosite produse sunt sub forma unor
capsule rosii, albastre, galbene sau albe.

Cum se consuma: administrare pe cale orala sau prin injectare.

Durata extazului: barbituricele sunt clasificate, in functie de durata


efectelor, ca avand actiune foarte scurta, scurta, intermediara si de
lunga durata. Cele cu durata foarte scurta produc anestezia intr-un
minut de la administrarea injectabila, cele cu actiune scurta si
medie actioneaza dupa 15-40 de minute de la administrarea orala si
dureaza pana la sase ore. Barbituricele cu actiune indelungata isi
fac efectul intr-o ora si dureaza 12 ore.

Efecte pe termen scurt: efecte similare cu betia - ameteala, relaxare


sau agitatie, pierderea inhibitiilor, dezorientare, capacitate scazuta
de articulare a cuvintelor, tremur slab, puls accelerat, acuitate
vizuala scazuta. Barbituricele combinate cu alcool sau alte
medicamente pot cauza coma sau moartea.

Efecte pe termen lung: dependenta, afectiuni hepatice, pulmonare,


cardiace, renale, irascibilitate; abuzul poate provoca convulsii, iar
supradoza - moartea.

LSD

Alte denumiri: acid lisergic dietilamid, acid, microdot, zahar, soare


galben, LSD-25.

A aparut in: 1938, produs de catre dr. Albert Hoffman.

Ce este: o substanta care face parte din categoria halucinogenelor,


fabricata exclusiv in laborator.

Cum arata: lichid incolor si inodor. Se prezinta pe "suporturi"


imbibate cu produs (sugativa, tesaturi, zahar sau pilule).

Cum se consuma: se absoarbe pe cale orala in cantitati foarte mici.

Durata extazului: intre 7 si 12 ore.

Efecte pe termen scurt: stare de euforie, probleme de constiinta,


pupile dilatate, alterarea notiunii de timp, a perceptiilor vizuale si
auditive, palpitatii, tremuraturi, panica, scaderea presiunii sangvine
pana la colaps circulator, acte violente, necontrolate.
Efecte pe termen lung: pot aparea uneori si la cateva saptamani,
luni, alteori ani de la data ultimului consum, manifestandu-se sub
forma de accese de panica (flash-back).

Ecstasy

Alte denumiri: MDMA, Adam, XTC, Disco Burgers, New Yorkers.

A aparut in: 1912.

Ce este: un drog sintetic psihoactiv, cu proprietati halucinogene.

Cum arata: tablete sau pudra alba.

Cum se consuma: priza, inghitire.

Cum arata un tanar sub influenta sa: pupilele dilatate, temperatura


corupului foarte mare, dezinhibitie, usurinta de a comunica si de a
intra in contact cu ceilalti.

Durata extazului: intre trei si sase ore.

Efecte pe termen scurt: bufeuri de caldura, dezinhibitie, cateodata


greata; 5-8 ore dupa, iti vajaie urechile, ai insomnii, contractii
musculare (dificultate in urinare); dupa 48 de ore, depresie,
ganduri morbide, cosmaruri.

Efecte pe termen lung: probleme psihologice, panica, tahicardie,


epilepsie, leziuni hepatice, cardiace si cerebrale, degradarea
ireversibila a creierului, moarte provocata de hiper- termie (poti
dansa ore in sir intr-un club fara sa te opresti macar sa bei putina
apa).
Canabisul

Alte denumiri: canepa indiana, iarba, buruiana, marijuana, hasis


(ciocolata), kif, ganja, shang.

Cand a aparut: este mentionata intr-un tratat de botanica datand din


secolul XX i.Hr.

Ce este: o planta care seamana cu tutunul si atinge sase metri


inaltime; pricipalul compus al sau este THC (beta-9-
tetrahidrocanabinol), care are un rol asemanator substantelor
chimice naturale secretate de creier si care actioneaza la nivelul
sistemului nervos central.

Cum arata: se prezinta sub diferite forme: marijuana (preparata din


frunze si flori uscate); hasis (preparat din rasina de canabis care se
amesteca cu ceara, rezultand tablete de diverse culori, in functie de
zona de provenienta: kaki (Maroc), maro (Liban) sau negre
(Afganistan, cele mai puternice); ulei de canabis, un derivat al
hasisului.

Cum se consuma: marijuana si hasisul se fumeaza ca o tigara pe


care ti-o rulezi singur ("joint") sau pot fi mancate (efectul este mai
puternic). Uleiul de canabis este picurat de unii pe o bucata de
zahar, altii prefera sa puna 1-2 picaturi de ulei pe tigara.

Miros: intepator.

Efecte pe termen scurt: ochi rosii, relaxare, confuzie, gura uscata,


puls marit, marirea sensibilitatii vizuale si auditive, veselie,
oboseala, panica, paranoia, probleme respiratorii; in combinatie cu
PCP (praful ingerilor) poate provoca halucinatii, coma sau moarte.
Efecte pe termen lung: probleme respiratorii, afectiuni cerebrale
sau pierderea memoriei, dedublarea personalitatii; la persoanele
mai sensibile - halucinatii, sentimentul persecutiei, cancer.

INSTITUTII IMPLICATE IN FURNIZAREA SERVICIILOR DE


REABILITARE
Intr-o sectie de dezintoxicare se trateaza dependenta fizica. de
sevraj, stare de rau intens care survine in urma intreruperii
consumarii drogului. Tratamentul oferit este simptomatic, se
adreseaza durerilor, starii de voma, echilibrarii tensiunii arteriale,
starii de neliniste intensa, starii de agitatie, somnului si mai ales
anxietatii foarte mari. Toate aceste simptome se amelioreaza in
aproximativ o saptamana si sunt multi cei care dupa acest interval
zic ca sunt vindecati, dar ramane ceea ce se numeste dependenta
psihica, pofta. Si care dureaza luni multe, chiar ani. De aceea se
recomanda sa fie urmat un tratament post-cura, care sa dureze luni
de zile. Aici se face si o interventie psihoterapeutica pe langa cea
medicamentoasa, dar discutam de o perioada de 2-3 saptamani,
insuficienta

STUDIU DE CAZ

Drama lui Alexandru

Intr-un cartier din plin centrul Bucurestiului traieste Alexandru, un


baiat de 24 de ani, licentiat in drept si dependent de heroina. L-am
intalnit la Spitalul de Urgenta Floreasca - Sectia Toxicologie. In
anul II de facultate a inceput calvarul. Alexandru povesteste:

"Sunt foarte timid. Poate si acesta a fost motivul pentru care am


cazut in aceasta cursa..." Isi frange mainile tremurande si cu ochii
plini de lacrimi continua: "Sunt singur la parinti. Ai mei mi-au
oferit totul. La varsta de 19 ani mi-au cumparat masina... Pe ei i-
am cunoscut in discoteca. Mi-au propus sa ii insotesc sa-si
procure drogurile. Am acceptat..." Mainile ii tremurau din ce in ce
mai rau. Vocea la fel. In privire avea un fel de teama si parca nu
reuseste sa-si adune frazele. "M-am apropiat de unul dintre ei.
Lucra la circ. De multe ori isi pregateau drogurile la mine in
masina... Viata mea se impartea in doua. Aveam doua cercuri de
prieteni. Dimineata mergeam la facultate, dupa amiaza ma
intalneam cu ei..." Tace. Se concentreaza. Negasind cuvintele
potrivite se ajuta de gesturi: "Ma iertati. E a treia zi in care nu ma
droghez si sunt cam agitat... 5-6 luni i-am insotit sa-si procure
drogurile. Ii vedeam cum se injecteaza, vedeam efectele drogurilor
in toate fazele. M-au indemnat de multe ori sa ma droghez, dar nu
am acceptat..." Tace. Parca ar vrea sa se ascunda de el. Sa fuga de
trecutul care il apasa: "Mi-am pierdut serviciul. Mi-am nenorocit
parintii... Am cheltuit o multime de bani. Sunt un om distrus... Nu
mai am pe nimeni..." Isi ascunde fata in palme si plange in hohote.
Drama lui Alexandru m-a cutremurat pana in cele mai adanci
cotloane ale sufletului. La un moment dat se linisteste oarecum.
Continua: "Anul trecut Craciunul l-am petrecut in spital... Nu mai
eu stiu cum... Dupa aceea am luat-o de la capat... Unul dintre ei
avea apartament... Acolo ne intalneam toti... Nu vreau sa dau vina
pe nimeni. Nu m-a luat nimeni cu forta. Ei mi-au propus, iar eu
intrun final am acceptat. Mi-am zis ca va fi prima si ultima data.
Nu am simtit mare lucru... Simteam psihic o anumita stare... Dupa
3-4 ore mi s-a facut rau. Aveam greturi, varsaturi, stare de
somnolenta... Era totusi un rau diferit pe care nu-l pot descrie...
Vorbeste rar rupand propozitiile intre ele. Cu greu isi ordoneaza
ca timp <<evenimentele>>. Dupa prima doza am incercat sa ma
indepartez cat de cat de ei. Dar asta nu a durat mult. Pentru asa-
zisul prieten de care ma apropiasem am intrat din nou in mijlocul
lor. Si de-aici a inceput tragedia... Acum cand va povestesc ma
simt mai bine..." Efectul discutiei cu tenta de spovedanie incepe sa
apara. Alexandru vorbeste din ce in ce mai cursiv: "Dependenta
psihica s-a instalat destul de repede. Ma drogam pentru ca imi
placea starea. Imi facusem si o asa-zisa prietena care se droga si
ea bineinteles. Ma drogam si simteam ca sunt mai puternic.
Citeam cursurile pana noaptea tarziu. Aveam vointa sa invat, dar
nu retineam mai nimic." Teama din privire ii dispare. In locul ei
apare un semn de intrebare. Un fel de: "Vreti sa ma ajutati? Am
nevoie de prieteni adevarati! Mama si matusa sunt cadre
medicale. Si-au dat seama ca ma droghez. M-au intrebat, iar eu
am recunoscut. Din disperare, cred, ai mei au gresit foarte mult.
Am simtit din partea lor un fel de repulsie. M-au facut sa ma simt
strain. Daca m-ar fi inteles si i-ar fi simtit aproape, cred ca as fi
renuntat la heroina. Dar ei au apelat la mijloace extreme. Mi-au
facut o cura de dezintoxicare acasa. Mi-au angajat bodiguard pe
care il plateau cu ora. Mi-au adus psihologi... Toate eforturile lor
au fost insa in zadar... In anul III de facultate le spuneam ca daca
nu-mi dau bani pentru heroina, nu ma pot duce la examene. Am
ajuns pana acolo unde am obligat-o pe mama sa-mi cumpere doza.
Inainte de examene ma injectam. Nu mai avea ce sa-mi faca.
Numai matusa mea, saraca, se ruga pentru mine si o indemna pe
mama sa mearga la biserica." Si pentru ca am ajuns la subiectul
biserica, il intreb: "Daca ti-as propune sa mergi sa te spovedesti,
ai accepta?" Imi raspunde, fara ezitare: "Da. Este singura metoda
care ma poate salva. Le-am incercat pe toate: dezintoxicare,
psiho-terapie, am fost in libertate, dar am avut si paza. Toate
acestea s-au dovedit a fi doar esecuri. Daca ma insotiti, eu merg si
astazi sa ma spovedesc... Eu zic ca nu mai simt nevoia sa ma
droghez, dar ceva din interior ma macina. Acest ceva, in libertate,
cred ca m-ar duce la consumul de heroina. Vreau sa scap de
nelinistea asta care ma duce pe un drum gresit... Vedeti dvs., m-ati
ascultat. Astazi, sigur ma voi simti mai bine. Dar plecati, si eu
raman cu suferinta..." Spune cu sfasietoare umbra de regret.
Priveste pamantul. Clipeste des, semn ca ochii ii sunt plini de
lacrimi, ii promit ca maine voi veni sa il iau la biserica sa se
spovedeasca. Ma priveste mirat si neincrezator: "Veniti? Pe la ce
ora?"

Ziua de 28 noiembrie 2002, a fost una speciala pentru Alexandru si


mama lui, care l-a insotit. Cand a iesit din biserica, m-a imbratisat
si mi-a spus: "Va multumesc din suflet. Stiti cum ma simt? - parca
plutesc. Nu-mi vine sa cred... Nu am cuvinte. Nu stiu ce sa spun,
decat ca va multumesc. Ce preot, Doamne, ce preot! <<Sa-I
multumesc lui Dumnezeu. Voi veni mai des la biserica", i-am spus.
Alexandru a plecat din biserica plin de speranta si cu doua carti
religioase pe care le-a pus in buzunarul de la piept. "Sa-ti ajute
Dumnezeu, Alexandru!"

Nu exista bucurie mai mare decat aceea de a salva un suflet din


ghearele diavolului. Ispitele sunt mari, incercarile grele, dar nu mai
conteaza. Atunci cand il ai pe Dumnezeu - ai totul!
CONCLUZIE

Am ales acest subiect pentru prezentarea proectului de


cercetare,deoarece am prieteni care au fost dependenti de droguri si
am vazut prin ce au trecut si la ce ajunsesera sa faca.M-am gandit
ca acest subiect ar fi ata interesant cat si demn de luat in
considerare.
Bibliografie

Walter de Gruyter: Pschyrembel - Klinisches Wörterbuch


(Dicţionar clinic), Ed. 255., Berlin, New York 1986

Wolfgang Schmidbauer, Jürgen vom Scheidt: Handbuch der


Rauschdrogen (Manual al drogurilor stupefiante), Frankfurt am
Main 1989

Klaus Wanke, Karl-Ludwig Täschner: Rauschmittel (Substanţe


stupefiante), Ed. 5, Stuttgart 1985

Josef Zehentbauer, Wolfgang Steck: Chemie für die Seele


(Chimie pentru suflet), Königstein/Ts. 1986

Hans Lösch: Drogenfibel (Abecedar de droguri), Ed. 2, München


1971

Landeskriminalamt (Hrsg.): Rauschgift ohne mich (Drogurile -


fără mine), Ed. 11, Stuttgart 1999

Cafe` Fix (Hrsg.): Jahresbericht 1998 (Raport anual 1998),


Frankfurt 1998

Landesinstitut für Erziehung und Unterricht: XTC. Eine


Handreichung für Multiplikatorinnen und Multiplikatoren (XTC.
Material la îndemâna multiplicatorilor), Stuttgart 1997

Harfst, Gerold: Rauschgift -Szene -Jargon von A-Z (Droguri -


Scena - Jargonul de la A-Z), Würzburg 1991
PROIECT DE CERCETARE
IMPACTUL DROGURILOR ASUPRA TINERILOR

MUNTEANU GEORGIANA DIANA

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE SI ASISTENTA SOCIALA


UNIVERSITATEA BUCURESTI SERIA 3 GRUPA2