Sunteți pe pagina 1din 6

Comentarii asupra Intiei Epistole a lui Pavel ctre Corinteni Mesajul 1: Har vou (1 Corinteni 1:1-9) de Dan Duncan,

Believers Chapel, Dallas, Texas

Introducere Auzim adesea spunndu-se: nu exist adunare (biseric) perfecta, si noi stim c asa stau lucrurile. Dar este posibil s nu stim nc ce imperfect poate fi biserica sau adunarea. Dac asa stau lucrurile, n-ar putea fi un exemplu mai potrivit n acesast privint, dect biserica din Corint. Era o biseric n mod essential imperfect: era plin de probleme: de mndrie, de diviziuni, de imoralitate. Acesta este ns unul dim motivele pentru care biserica din Corunt a fost att de iubit si atat de important. Problemele acestei biserici sun tipice. Citind epistolele lui Pavel ctre Corinteni este ca si cnd am privi ntr-o oglind: nvtm despre noi nsine, despre luptele crora bisericile trebue s le fac fat, nvtm despre ceea ce trebue s evitm si despre ceea ce avem de fcut cercetnd 1 si 2 Corinteni. De aceea, ncepnd cercetaraa epistolei 1 Corinteni, ndjduim c vom putea s facem mcar ctiva pasi ca s ne apropiem putin mai mult de desavrsire. Dac| este adevrat c nvtm din greselile altora, atunci putem nvta multe si de la Corinteni. A fost o biserica tot cam ca a noastr, ntr-un oras ca al nostru Conditii de baz Corintul era un oras commercial, de distractii si de lux. Era situat pe o fsie ngusta de teren numit Istmul Corint care lega Grecia cu Penopolez-ul. La Nord-Est era Atena, iar la Sud, Sparta. Pe celelalte prti, cam la 7 km erau porturi. Astfel, cile comerciale dinspre Est si Vesr se intresectau cu cele de la Nors si Sud si localizau Corintul ca o ncrucisare de zone comerciale. De aceea, Corintul era un centru cosmopolitan, loc unde obisnuiau s se ntlneasc Romanii, Grecii, Asiaticii, Egiptenii, Evrei, fcnd afaceri si distrnd-se. O data la doi ani, turisti se ngrmadeau la Corint pentru jocurile istnice, care erau pe locul doi de importanta dup jocurile olimpice unde se desfasurau competitii atletice si concursuri poetice. Cu alte cuvinte, Corintul era un oras ambitios, mare, avand o populatie de cam 500 mii de locuitori, un loc de prosperitate, consumatorism si de pluralism. In Corint era si filosofie si religie.. Evreii erau n sinagogi iiar pgnii vizitau templele. Inc se mai afl, printre ruine, marile coloane ale templului lui Apollo. Lng cetate era Achtocorintul, un munte care strjuia mrile Egee si Adriatic. Pe vrful muntelui ers templul Aphroditei, unde,

potrovit relatrilor geografului antic Strabo si practicau activitatile n jur de o mie de prostituate. Corintul era cetatea desertciunilor din lumea roman. Nu este de mirare de Pavel spune c s-a dus acolo n slbiciune, n temere si n mare cutremur (1 Cor. 2:3). Era o cetate cu oameni de afaceri de success, cu atleti reputati, cu oameni ncreztori n ei nsisi, iar Pavel venise acolo s predice un Mntuitor Rasignit. Ce chemare putea oferi Evanghelia pentru o cetate cum era Corintul? Pavel sosise aici aproape de sfrsitul celei de a doua cltorii misionare. Strbtuse Asia fiind btut si ntemnita la Filipi, izgonit la Tesalonic si Berea, luat n rs la Atena (Fapte 16-17). A ajuns la Corint oboist. Insotitorii lui au rmas n Macedonia: Pavel era singur, iar luminile strlucitoare ale metroplei erau impresionabte. Cine este de ajuns pentru aceste lucruri? La Fapte 18, Luca relateaz c Pavel a ntlnit foarte curnd niste prtasi de lucru crestini, care erau ca si Pavel lucrtori de corturi, pe Aquila si Priscilla. Ei au lucrat mpreun si l-au slujit pe Dumnezeu mpreun. Pavel a nceput s predice n sinagog pn ce l-au dat afar, apoi s-au dus la usa alturata n casa lui Iustus, unde i s-a alturat Crispus, mai marele sinagogii. Pavel a slijit in Corint optsprezece luni, n care timp multi au crezut si au vwnit la Isus, mai ales dintre Neamuri, oameni provenind dintr-un larg spectru social., cteva persoane nstrite si multi sraci (1 Cor. 2:4). Ceva mai trziu, pa cnd Pavel era n Efes, Pavel a aflat despre problemele din biserica din Corint. (1:11). Apoi, a primit o scrisoare de la Corinteni, n care ei ntreab despre cstorie, despre nchinarea public, despre Cina Domnului si despre darurile spirituale ale Duhului Sfnt si despre alte alte puncte. Ca s rspund si s rezolve aceste probleme. Pavel a scris 1 Corinteni (de fapt, este o a doua epistol, c cea aanterioar, despre care mentioneaz la 1 Cor. 6:9, n-a supravietuit Planul Epistolei In 1 Corinteni, Pavel desfsoar o varietate de subiecte. Mai nti el corecteaz unele pcare grave ca duhul de partid, imoralitatea, si procesele dintre credinciosi (1-6). In aceast parte a epistolei, la cap. 13 d descrierea clasic a Dragostei. Subiecrul nu este restrns la acest capitol. In cap. 8:1 , Pavel scrie: Dragostea zideste(8;1) Dragostea este solutia pentru multe dintre problemele, dac nu pentru toate problemele bisericii, In cap. 15, Pavel trateaza pe larg problema nvierii trupurilor, iar n cap. 16 concluzioneaz epistola cu ndemnuri si salutari. Unii numesc epistola ca fiinf o epistol ocazional: ea a raspuns unor nevoi immediate, ale unor oameni cu nevoi particulare. Asta nu nseamn ns c ea ar fi irelevant astazi. Firea noastr omeneasc nu s-a schimbat, problemaele nostre de mndrie, pofte si de ignoranta sunt

aceleasi. Intaia Epistola catre Corinteni ne da principii pentru trirea zilnic si ndejde pentru vesnicie. Explicatie pe versete v. 1 Pavel,chemat s fie apostol al lui Isus Christos, prin voia lui Dumnezeu, si fratele Sosten Epistola ncepe cu o not ferm de autoritate. Pavel ncepe artndu-si credentialele de a rspunde ntrebrilor si de a rezolva problemele: el este apostol, este reprezentant al lui Christos. Aceasta nsemna a fi apostol. Literal, cuvntul apostol nseamn unul care este trimes. Aici, cuvntul nseamn un numr selectat de barbate, trimesi prin autoritatea lui Christos. Potrivit cu Efeseni 2:20 ei sunt temelia, piatra din capul unchiului fiind Christos. Apostolii vorbeau prin autoritatea lui Christos. Ca apostol, Pavel nu oferea opinii personale, ci el vorbea din partea lui Dumnezeu, si el era cel ce stabilea faptele inscrise n cuprinsul epistolei. Dumnezeu, care l-a chemat pe Pavel s fie apostol, i-a chemat si pe Corinteni, cei crora le era adresat epistola, astfel c harul suveran al lui Dumnezeu i tine uniti si pe apostol si pe sfinti, pn la sfrsit.. Dumnezeu este credincios spune Pavel n v. 9. V rog s-mi permiteti s spun c acesta este un mesaj pe care oameni desesvrsiti si biserici imperfecte trebue s-l aud, s-l auda n mod repetat. Noi nu ne suntem suficienti nou nsine, dar Dumnezeu este credincios. Pavel explic aici cum a devenit apostol: nu ntemeiat nici pe meritul, nici pe ambitiile personale ci totul a venit de la Dumnezeu, prin chemarea si prin voia lui Dumnezeu. Aceasta fost consistent cu felul cum a lucrat Dumnezeu si n viata altora. Ieremia a devenit prooroc cand Dumnezeu a venit la el, l-a nsrcinat si Si-a pus cuvintele Lui n gura lui Ieremia (Ieremia 1:4-10). Totul vinr de la Dumnezeu. Lui Ii apartine initiativa. Asa a fost si cu Pavel. v. 2 ctre biserica lui Dumnezeu care este n Corint, ctre cei ce au fost sfintit n Christos Isus, chemati s fie sfinti si ctre toti cei cheam n vreun loc numele lui Isus Christos, Domnul lor si al nostru. Pavel i descrie pe Corinteni ca reprezentnd biserica lui Dumnezeu, chemati fiind_s tie sfinti. Ei i apartin lui Dumnezeu. Dumnezeu avea popor al Lui, chiar n cetatea lumeasc a Corintului. Acestia erau marrtori ai lui Dumnezeu, erau sfintii Lui. Multi dintre cei ce citesc 1 si 2 Corinteni nu se gndesc c cei crora le sunt adresate episto;e;e s fie chemati sfinti. Si, totusi, asa stau lucrurile. Folosirea acestu temene arat ce este sfant ssi ce nu este. Sfintii nu sunt supra-crestini, ei nu sunt oameni peefecti sub aspect moral, canonizati de biseric, ei nu sunt o clas special de crestin sau de crestini maturi. Ci ei sunt oameni care au fost pusi de o parte pentru Dumnezeu. Sfnt nseamn, n principal separate adic pus de o parte pentru

Dumnezeu. Permiteti-mi s v dau un exemplu socant. In religiile pgne erau n temple prostituate. In Corint erau o mie de astefel de femei. In vremea veche, astfel de femei erau chemate sfinte sau qadesh, nu pentru c erau pure sub aspect moral, ci pentru c erau puse deoparte pentru folosinte care se considera c aveau caracter religios (Osea 4:14). Ustensilele n templi erau numite sfinte pentru c erau puse deoparte pentru anumite functii religioase (2 Cronici 5:5). Sfinti sunt cei pusi deoparte pentru a fi folositi de Dumnezeu. Este un lucru deja fcut. Nu se spune c ndjduim, c ne strduim s fim sfinti ci c avem deja aceast sfintenie: aceasta este pozitia noastr fata de Dumnezeu. Credinciosii n Christos nu trebue s se lupte ca s cstige acceptarea din partea lui Dumnezeu: o avem, din pricina unirii cu Christos. Aceasta este descrierea conditiei noatre. Corintenii au fost sfintiti (forma perfecta, pasiv). Ei au fost pusi deoparte si sunt sfinti. Este o relatie permanent si ne putem odihni n ea. Desigur, nu este o viat inactiv, pentru c Dumnezeu ne d harul de a tri viata de crestin, viata de sfnt si astfel noi dorim s trim n curtie, n sfintenie. Avem de strbtut o cale lung ca s artm ce a fcut Dumnezeu pentru noi: El ne-a ales, ne-a chemat din lume si ne-a asezat n relatie cu El. Iat ce suntem. Aceasta este pozitia noastr. Sfintii sunt pctosi mntuiti prin har. Corintenii ne amintesc de acest lucru. Epistola 1-a ctre Corinteni st ca o mrturie despre harul suveran al lui Dumnezeu de la nceput pn la sfrsit, si despre harul lui Dumnezeu, care pstreaz n mntuire pe toti cei ce au crezut n Domnul Isus. v. 3 Har vou si pace de la Dumnezeu, Tatl nostru si de la Domnul Isus ChristosAvem nevoie de harul constant, plin de putere, schimbtor de viat dat nou de Insusi Dumnezeu si de puterea care ne transform viata, ca s putem supravietui ntr-o lume a ispitei. Pace nseamn o viata prosper: nu doar absenta conflictelor ci prosperitatea spiritual. Nu este vorba de o salutare formal, ci de o rugciune a apostolului pentru Corinteni. Ei puteau prospera numai prin har, prin puterea lui Dumnezeu. In v. 1, Pavel l asociaza la trimiterea epistolei pe fratele Sosten. Dac el este una si aceeasi persoan din Fapte 18:17, el poate fi un exemplu al adevaratului har pe care Pavel si Sosten l doreau Corintenilor. Sosten fusese fruntasul sinagogii din Corint. Primind mrturia lui Pavel despre Domnul Isus, el a ajuns s infrunte prigoana Iudeilor, care l-au btut naintea scaunului de judecat, fr ca judectorului Galileu s-i pese. Prigoana a fost pentri Sosten o binecuvantare, cci a primit adevarul si a fost prigonit pentru adevar. Omul care fusese initial mpotriva lui Pavel a ajuns s lucreze mpreun cu el, pentru naintarea evangheliei. Acestsa

este un har, v. 4-9 In aceste versete, Pavel exprim multumirile lui, din toat inima pentru biserica din Corint. Fusese cu ei timp de un an si jumatate si i iubea. Dar multumirile nu erau pentru ce fcuser Corintenii pentru Pavel ci pentru ceea ce fcuse Dumnezeu pentru Corinteni. Cu toate minusurile care erau ntre Corinteni, Dumnezeu fcuse cu adevrat schimbri n crestinii din Corint. Ei erau diferiti fata de ceilalti locuitori din Corint. Contrastul dintre biseric si ceilalti cetateni ai Corintului era izbitor. Diferenta ers datorit n totul harului lui Dumnezeu. Acesta este temeiul multumirilor lui Pavel din aceste versete. Iata ce spune n v. 4 Multumesc Dumnezeului meu totdeauna cu privire la voi, pentru harul lui Dumnezeu care v-a fost dat n Isus Christos. Harul lui Dumnezeu afecta fiecare aspect al vietii credinciosilor din Corint. Harul i fcuse fpturi noi.. In v. 5 Pavel subliniaza doua domenii n care Dumnwzeu i mbogtise si anume n orice vorbire si n orice cunostint. Cunostinta este un mare dar si este nsemnat s te strduiesti s-o obtii. Problema nu este darul ci atitudinea fata de dar. Cunostinta este essential pentru ntelepciune si pentru crestere, iar Dumnezeu le-a dar credinciosilor din Corint acesr dar. Tot El le-a dat si darul vorbirii, darul de a putea spune ntr-o lume pgn despre ndejdea evangheliei Domnului Isus Christos. Probabil c expresia orice vorbire include att vorbirea privat ct si cea public, n special cu referinta la darurile spirituale date de Dumnezeu Bisericii: unii au darul de a nvta, altiii au darul profetiei. Biserica din Corint era mbogtit cu astfel de daruri. Prin astfel de daruri adevarul evangheliei era confirmat si n biserica din Corint, dup cum este aratatt n v. 6 In acest fel, mrturia despre Christos a fost bine ntrit n mijlocul vostru Credinciosii din Corint aveau vieti transformate de Evanghelie, care confirmau realiatea adevarurilor predicate de Pavel. In v. 7 c credinciosii din Corint erau bine echipati pentru a sluji lui Dumnezeu si a vesti evanghelia. asa c n duceti lips de niciun fel de dar, n asteptarea artrii Domnului nostru Isus Christos. Mentionarea artrii Domnului Isus Christos leag prezenta si folosirea darurilor n biserica din Corint de nadegdea bisericii, de venirea Domnului Isus Christos. In ultimul capitol din Apocalpsa se spune: Iata, Eu vin curnd si rsplata Mea este cu Mine. Corintenii Il asteptau. Este vie aceasta ndejde si n noi? v. 8 El v va ntri pn la sfrsit n asa fel nct s fiti fr vin n ziua venirii Domnului nostru Isus Christos. Avem un Dumnezeu, un Mntuitor perseverant n pastra si ntri pn la sfarasit pe credincisii Lui. Cel ce psteraza pn la sfarsit pe cei mntuiti este Dumnezeu, prin Domnul Isus Christos. Cum face asta? Pana la sfarsit? In ce conditie? Fara vin.Este perseverenta lui

Dumnezeu de a pastra n sfintenie pe copiii Lui. Asa este harul lui Dumnezeu. La Filipeni 1:6 se spune: Sunt ncredintat c Acela care a nceput n voi aceast buna lucrare o va isprvi n ziua lui Isus Christos. Aceasta este ndejdea noastr, iar nadejdea crestina este siguranta. v. 9 Credincios este Dumnezeu, care v-a chemat la partasia cu Isus Christos, Domnul nostru. Nadejdea crestina se bazeaza pe caracterul lui Dumnezeu. Pavel spune n acest verset Dumnezeu este credincios. Nu noi suntem credinciosi, ci Dumnezeu: asa stau lucrurile. Ne putem ncrede deplin n Dumnezeu. El Isi mplineste toate fgduintele Lui, El nu Se schimb. In Dumnezeu si-a pus Pavel toat ncredere nu n el nsusi, nu n Corinteni ci n Dumnezeu. Numai puterea lui Dumnezeu ne poate pstra n credint pn la sfarsit, In jerttfa de la cruce a Gomnului Isus, n lucrarea harului lui Dumnezeu, numai nea e mntuire. Concluzie Daca nu L-ati primit nc pe Domnul Isus Christos, veniti la El chair acum: numai n El este mntuire. Mantuirea este darul fr plat al lui Dumnezeu, prin Isus Christos, Credeti n El si, n partasie cu El deveniti sfant, ntemeiati pe credinciosia Lui Dumnezeu Traducere in l. romana de Serban Constantinescu