INUNDATIILE SI FENOMENELE METEOROLOGICE PERICULOASE Inundatiile ar putea fi definite ca acoperiri cu apa, prin revarsarea a unor intinse suprafete de teren.

Si inundatiile ca si celelalte tipuri de calamitati se pot datora unor fenomene naturale cat si unor activitati umane (inundatii accidentale). Cele mai frecvente inundatii sunt insa cele datorate revarsarii apelor curgatoare sau formarii unor torente, ca urmare : a unor ploi abundente, de lunga durata; a topirii rapide a straturilor de zapada; blocarii de apa de catre ghetari; creare de baraje prin alunecari de teren, etc.

Ploile torentiale si topirea zapezilor creaza conditii pentru cresterea nivelului apelor curgatoare si revarsarii acestora peste albie, revarsare care pot cuprinde suprafete intinse de teren. Acest fenomen conduce la crearea unui front de apa - unda de viitura - a carui amploare depinde de cantitatea si durata precipitatiilor, precum si de distributia acestora in cadrul unui bazin hidrografic. Undele de viitura pot transfera cantitati foarte mari de apa, de cateva sute de ori chiar decat in mod obisnuit. Asa de exemplu, in cadrul inundatiilor din 1970 Muresul a transportat in zona Aradului 2.400 m3/s apa, in comparatie cu 21 m3/s cat transporta in regim de ape mici. In lume, inundatiile au afectat milioane de Km2 de teren provocand distrugerea catorva mii de localitati si pierderea a milioane de vieti omenesti. In tara noastra, dupa datele cunoscute, exista aproape 1.000 localitati si peste 1.500.000. hectare terenuri care pot fi inundate : pe Somes, Mures, Tisa, Crisuri, Dunare, Arges, Vedea, Bega, Teleorman, Ialomita, Timis, Jiu, Olt, Buzau, Prut si altele. MASURILE DE PREVENIRE, PROTECTIE SI INTERVENTIE IN CAZ DE INUNDATII. Impotriva inundatiilor, indiferent de cauza lor este posibil sa se asigure masuri de prevenire si protectie astfel incat sa se diminueze sau sa se elimine actiunea lor distructiva. Masurile de prevenire a aparitiei inundatiilor sau de diminuare-eliminare a actiunilor distructive se pot asigura prin : a). realizarea unor masuri/actiuni destinate sa asigure retinerea si intarziereascurgerii apelor de pe versanti, din afluentii mai mici ai bazinelor de receptie sau din torente ce s-ar forma ca urmare a unor ploi abundente sau prin topirea zapezilor etc. Aceste masuri se pot realiza prin :

- actiunea de impadurire sau reimpadurire a versantilor; - crearea unor tipuri de invelisuri vegetale care sa favorizeze infiltratia si sa reduca scurgerea apelor pe versanti; - construirea unor baraje de retentie pe fundul vailor, in acest fel realizandu-se scurgerea debitelor suplimentare de apa pe raul principal in perioade mai mari de timp; b). modificarea cursului inferior al raurilor, realizabila prin : - construirea unor diguri de-a lungul albiei raurilor, pe ambele maluri. In acest fel se impiedica inundarea luncii invecinate prin revarsarea apelor raului. Forma si dimensiunile acestor diguri trebuie sa fie astfel realizate incat sa reziste la presiunea apei si la actiunea de eroziune. Ele trebuie sa fie suficient de inalte incat sa poata opri si cele mai mari viituri; - scurtarea cursurilor raurilor prin sectionarea buclelor mari (meandrelor), construind o serie de canale care sa asigure o scurgere directa a apelor. Aceasta actiune are ca efect marirea pantei si implicit a vitezei de scurgere a apei; - realizarea unor bazine temporare pe unele portiuni de lunca pentru a retine apa revarsata. Se reduce in acest fel varful viiturilor; c). zonarea luncilor inundabile in vederea asigurarii desfasurarii unor activitati umane in aceste zone sub control strict. Se stabilesc, in acest sens, amenajarile permise astfel incat sa se asigure dezvoltarea optima, rationala a luncii in conditiile reducerii pagubelor. Se creaza astfel : zona de interdictie, in care se interzice orice constructie in zona canalului de inundatie. In aceasta zona este admis numai pasunatul; zona de restrictie, in care inundatiile nu sunt frecvente. In aceesta zona sunt admise unele constructii cu respectarea unor criterii de proiectare; zona de avertizare situata in afara nivelulul inundatiei de proiectare. Sunt permise constructiile semnalandu-se pericolul de inundatie; d). aplicarea unor masuri de proiectare care permit cladirilor si altor constructii civile ori industriale sa reziste la cresterea nivelului apelor si la viteza de deplasare a acestora. Masurile se refera la umpluturi, piloni, materiale rezistente la apa, palplanse, incaperi de refugiu etc. In vederea realizarii protectiei populatiei, animalelor si a bunurilor, aceste masuri de prevenire se completeaza prin : - organizarea, incadrarea si dotarea formatiilor de protectie civila in aceste zone astfel incat acestea sa poata participa la asigurarea masurilor de protectie si interventie; - stabilirea locurilor si conditiilor in care urmeaza a se desfasura actiunile de evacuare temporara din zonele inundabile;

- asigurarea instiintarii si alarmarii despre pericolul inundatiilor; - organizarea desfasurarii actiunilor de salvare; - asigurarea asistentei medicale si aplicarea masurilor de evitare a aparitiei unor epidemii; - asigurarea conditiilor necesare pentru sinistrati : cazare, alimentatie, asistenta medicala etc. Principalele caracteristici ale inundatiilor Unda de viitura - fenomen de crestere si descrestere rapida si semnificativa a debitelor si nivelurilor unui curs de apa, intr-o perioada de timp data; Timp de crestere - perioada de timp in care debitele cresc de la valoarea scurgerii de baza la valoarea debitului maxim al culminatiei viitoare; Timp de descrestere - perioada de timp in care debitele scad la valoarea scurgerii de baza; Debit maxim (de culminatie) - volumul total de apa scurs pe rau intr-o secunda; Volumul viiturii - volumul total de apa scurs pe rau in timpul viiturii; Zona potential inundabila - cuprinde terenurile din afara zonei inundabile care au o cota inferioara nivelului maxim al viiturii, de verificare; Zona inundabila - zona care cuprinde terenurile inundabile. Inundatiile reprezinta dezastrul natural cel mai frecvent, inregistrandu-se destul de multe pierderi de vieti omenesti si bunuri materiale. Evaluarile stiintifice apreciaza ca efectul de sera va conduce la cresterea nivelului apelor oceanelor cu aproximativ 1 m pana in anul 2010, crescand riscul unor inundatii, in special al litoralului oceanic, cu un rezultat catastrofal. Inundatiile sunt mai frecvente in zonele cu climat relativ umed si cu totul intamplatoare in zonele aride. Periculoase sunt cursurile de apa cu bazin hidrografic redus, dar cu pante mari si neregulate a caror caracteristica hidrologica principala consta in faptul ca in urma ploilor mari sau a topirii zapezilor prezinta cresteri bruste, violente si de scurta durata ale debitelor lichide insotite in general de intense fenomene de eroziune, de transport aluviuni, alunecari de teren. Exemple :

- inundatiile din august 1526, in Transilvania au provocat mari distrugeri in Zona Brasovului si in orasul Brasov, ajungand la inundarea strazilor si a zidurilor cetatii; - inundatiile din 02.07.1937, din Moldova, cauzate de ploile torentiale si revarsarea raului Siret, au afectat toate satele din lunca inundabila si au afectat uriase suprafete de teren; - inundatiile din 23 - 24.05.1970, cauzate de ploi si topirea brusca a zapezilor din munti, au provocat revarsarea apelor raurilor Somes, Mures, Olt, Siret cu afluentii lor, iar viiturile din 12 - 13.06 au afectat 12 judete, inundand 1500 localitati, 721000 ha teren agricol, 85000 de case din care 62387 au fost distruse, provocand 1760 morti si 200 000 sinistrati, iar pagubele au fost estimate la 10 miliarde lei; - inundatiile din 30.06.1975 - 03.07.1975 au afectat judetele Arad, Arges, Buzau, Dambovita, Ialomita cat si localitatile aflate de-a lungul raurilor Tarnave, Somes, Olt, Mures, Bistrita, Siret si de-a lungul Fluviului Dunarea, inundand 15000 localitati in care au fost distruse peste 105000 case, au fost inundate peste 1 milion ha terenuri agricole, au suferit pagube si distrugeri 930 intreprinderi, iar pagubele au depasit valoarea de 10 miliarde lei; - inundatiile din 24.12.1995 - 05.01.1996, cauzate de incalzirea vremii si topirea brusca a zapezilor din munti, au dus la revarsarea raurilor Aries, Somesul Mare, Somesul Mic, Crisul Alb, Crisul Negru, Tarnava Mare, Tarnava Mica, Mures, Jiu si a fluviului Dunarea, care au produs groaza, pagube materiale in peste 17 judete ale tarii, inregistrandu-se 4 morti, 720 case distruse, 7000 case inundate, 413 poduri si podete daramate si luate de ape, 391 localitati afectate, 91500 ha terenuri agricole inundate si 31 miliarde lei pagube din care 25 miliarde numai in judetul Arad.

ALTE FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASE In afara efectelor produse de caderile masive de zapada, care reprezinta un fenomen sezonier cu caracteristici speciale, exista si alte tipuri de fenomene meteorologice in masura sa aiba urmari catastrofale. Unele dintre acestea au un caracter independent de anotimp, o alta categorie fiind de asemenea conditionata de anotimpul favorabil producerii lor. Aceasta clasificare nu exclude manifestarile anormale, care pot apare, in anumite conditii, in perioade ale anului care nu sunt specifice manifestarilor respective. Principalele fenomene meteorologice periculoase la care se poate face referire in acest caz sunt: - furtunile; - valurile excesive de caldura.

Desi, pana nu de mult timp, ultimul fenomen mentionat nu se incadra in gama de manifestari climatice si a modificarilor semnalate in structura stratului de ozon, acest fenomen a aparut din ce in ce mai pregnant. Astfel, valurile de canicula devin un fenomen meteorologic demn de luat in seama, cu efecte majore asupra populatiei si patrimoniului agro-forestier, care impune masuri speciale de comportament si reducere a efectelor sale. Alte fenomene meteorologice periculoase sunt fenomene sezoniere produse de caderi masive de precipitatii, fiind accentuate de conditiile meteorologice in care se produc. - inzapezirile; lapovita; fulgerele; grindina; chiciura; ceata; viscolul; inghetul puternic

HAZARDELE HIDROLOGICE I RISCURILE INDUSE

Inundaiile - cauze i mod de producere Inundaiile reprezint acoperirea temporar cu ap a unor teritorii ca urmare a creterii de nivel a unei mase de ap (ru, lac etc.), depind cota terenului din teritoriile respective. Ele pot fi provocate i prin creterea nivelului apei subterane peste cota terenului sub efectul unui gradient hidraulic prin infiltraii. Inundaiile constituie fenomene frecvente, care comport riscuri serioase pentru om i activitile sale. Fiind hazardul cel mai larg rspndit pe Glob, ocup primul loc n privina pagubelor provocate de catastrofele naturale, cauznd anual pierderi economice de mari proporii, moartea a zeci de mii de oameni, afectarea n diferite forme i nivel de gravitate a altor cteva sute de mii de persoane.

n Frana, spre exemplu, statisticile indic faptul c trei sferturi din dezastre, ca valoare, sunt datorate inundaiilor i curgerilor de noroi, cauznd anual pierderi economice cuprinse ntre 0,5 i 2,5 miliarde de euro. n ara noastr, n perioada 1992-2006, inundaiile au fost responsabile de aproape 80% din pagubele generate de dezastrele naturale i au cauzat moartea ctorva sute de persoane. La originea inundaiilor stau, n marea majoritate a cazurilor, cauze naturale: - particularitile climatice (posibilitatea producerii de precipitaii abundente, topirea brutal a zpezilor i a gheii sau combinaii ale acestora, rata de evaporaie a apei meteorice etc.); - particularitile morfohidrografice reale ale cursurilor de ap (poziia bazinului hidrografic, suprafaa i forma acestuia, altitudinea i gradul de fragmentare a reliefului, tipul i densitatea reelei hidrografice, permeabilitatea substratului, lrgimea i adncimea albiei minore etc.); O a doua categorie de condiii este determinat de aciunea factorului antropic (utilizarea terenurilor, gradul de antropizare, lucrrile de inginerie hidrologic etc.). Aciunea uman are de multe ori consecine negative, contribuind la creterea gradului de risc de producere a inundaiilor i la accentuarea efectelor produse de acestea prin: - modificarea particularitilor morfohidrografice naturale ale rurilor prin regularizri, ndiguiri i taluzri, care, dei produc o mbuntire a condiilor de scurgere, pot produce trangulri ale seciunii de curgere sau pot avea efecte grave n anumite cazuri de compunere nefavorabil a hidrografelor; - despduriri excesive n cuprinsul bazinelor hidrografice; - expolatarea defectuoas a descrcrilor de ape mari la unele acumulri, fr corelare cu amenajrile din aval; - accidente i avarii survenite la lucrrile hidrografice (ruperea barajelor, degradri ale sistemelor de etanare a marilor canale .a.), care pot produce inundaii mult mai mari dect cele n regim natural, crend situaii extrem de periculoase mai ales dac se produc n timpul viiturilor; - nu lipsit de importan este practicarea culturilor neacoperitoare (porumb, cartof .a.) n lunci i pe terasele joase, ca i dispariia haturilor dintre parcele, favoriznd astfel scurgerea apei, n timp ce punile naturale, cmpurile de lucern .a. ar avea efect de burete. Un studiu efectuat n Belgia (Mabille, 1985, citat de Salomon, 1997) estimeaz c nlocuirea culturilor acoperitoare cu culturi neacoperitoare ar provoca o cretere a debitelor de vrf de la 25% la 50%, n funcie de intensitatea ploilor. - o serie de procese precum tasarea solurilor (prin utilizarea mainilor agricole i pri n punat excesiv), extinderea suprafeelor betonate i asfaltate din localiti (cu efect n scderea

permeabilitii terenurilor), prelevarea de pietriuri i nisipuri din albii (avnd ca efect adncirea cursurilor de ap), constituie tot atia factori ce contribuie la creterea gradului de risc de producere a viiturilor i la accentuarea efectelor produse de acestea (Salomon, 1997). Recordul de victime provocate de o inundaie s-a nregistrat n 1887 n China, cnd fluviul Huang-He a acoperit peste 15.000 km2 de teren n partea septentrional a rii, curmnd viaa a circa 1.000.000 de persoane (Migliorini, 1980). Sunt cunoscute cronicile calamitilor legate de umflarea cursurilor de ap n Asia de Sud-Est (nordul Indiei, partea de est a Chinei, Coreea de Nord .a.) ca urmare a ploilor musonice din sezonul de var. Aici, ara cea mai afectat este Bangladesh-ul, circa 30% din suprafaa acesteia fiind acoperit periodic de ape. n China terenurile inundabile depesc 1 milion km2 n lungul fluviilor Huang He i Yangtze. n iulie 1996, n partea central-sudic a Chinei, ntre Guizhou i Zhejiang, fluviul Yangtze a inundat mai multe milioane de hectare, ca urmare a celor mai mari ploi din ultimii 50 de ani, cum au fost acestea apreciate. Dei fluviul dispune de lacuri cu drenaj reversibil care amortizeaz enormele viituri de var, efectele unui muson foarte ploios asupra uneia din cele mai populate regiuni din lume, au fost catastrofale. n Coreea de Nord, n 1995, a fost devastat o suprafa de 4000 km2, circa o jumtate de milion de oameni rmnnd fr locuin. n Cambodgia, Vietnam i Malaysia cea mai mare parte a populaiei triete n regiuni inundabile (utilizate n cultura orezului i a altor plante care necesit mult ap). Riscul la inundaii este amplificat ntruct ploile se abat asupra acestor sisteme de culturi inundate care tind, n condiii normale sezoniere de aport de ap, s regularizeze n spaiu i s prelungeasc n timp extensia suprafeelor cu ap. n Romnia se produc anual circa 10-15 viituri, cu o frecven mai mare la altitudini mijlocii n Carpai i Subcarpai i mai redus spre regiunile de cmpie. Inundaiile catastrofale (cu asigurri de 0,5-1,0%, produse odat la 50, respectiv 100 de ani) au drept cauz ploile toreniale combinate cu topirea brusc a zpezii. Cele mai frecvente viituri se produc n partea de vest a rii (un procent nsemnat aparinnd anotimpului de iarn), unde frecvena anual de apariie este de 30-40%. Primvara se formeaz cu regularitate viituri prin topirea zpezii (a crei acumulare este asigurat de condiiile termice negative din timpul iernii), peste care se suprapun ploile de primvar. La nceputul verii viiturile au caracter general pe teritoriul rii, sunt datorate ploilor abundente i au o frecven de 15-20% n zona de cmpie i 25-30% n zonele montane. Toamna viiturile sunt mai rare, se datoreaz ploilor din perioada octombrie-noiembrie i au o frecven mai ridicat n Banat i Oltenia;

Se estimeaz c suprafaa maxim expus inundaiilor n ara noastr este de circa 3,5 milioane ha, ceea ce reprezint 15% din teritoriul rii. Principalele zone inundabile sunt urmtoarele: Cmpia Dunrii 8.000.000 ha, Cmpia Banatului 485.000 ha, Bazinul Siretului 300.000 ha, Cmpia Criurilor 200.000 ha, Bazinul Oltului 160.000 ha, zona Some-Crasna 140.000 ha, Bazinul Prutului 90.000 ha, Bazinul Argeului 80.000 ha, Bazinul Mureului 60.000 ha, Bazinul Ialomiei 50.000 ha, bazinele Jiului i Someului cu cte 20.000 ha fiecare, Bazinul Clmuiului 10.000 ha. Cnd cderea precipitaiilor se combin cu topirea zpezilor din zona montan se produc viituri catastrofale (precum cele din luna mai 1970, generalizate la nivelul ntregii ri, cele mai puternice din istoria rii. Prezena rocilor argiloase a favorizat fenomenul de scurgere pe versani, circa 90% din precipitaii ajungnd rapid n reeua hidrografic. Vitura de pe Mure s-a ncadrat n perioada de revenire de 150 ani, iar cea de pe Some i de pe afluenii lui, de 300 ani ! Viiturile au afectat 1500 de localiti, 45 000 case au fost drmate sau grav avariate, nregistrndu-se circa 170 de victime i pagube de peste 1 miliard dolari). n anul 2005, din aprilie i pn n septembrie, Romnia a fost mturat de 6 valuri succesive de inundaii, cauzate de ploi abundente (uneori de peste 250 l/m2), scurgerea de pe versani, tieri abuzive ale pdurii (n zona Asu, n Vrancea etc.). Debitele de pe rurile mari au fost de zeci de ori mai mari (pe Siret de 12 ori), iar pe afluenii mai mici, de sute de ori. n Banat inundaiile au fost agravate printr-o eroare a autoritilor, care n momentul n care debitele de pe Bega au atins valori alarmante, din dorina de a proteja oraele mari Lugoj i Timioara, au decis devierea apelor spre rul Timi. Situaia a scpat de sub control, volumul uria de ap a nghiit zone ntinse de cmpie joas din spatele digurilor de protecie din lungul rurilor respective i, implicit numeroase sate. n luna septembrie a aceluiai an o serie de localiti din judeul Covasna au fost mturate, doar n 15 minute, de o viitur care a atins n unele locuri 7 m nlime. Bilanul inundaiilor din 2005 a fost dramatic: 69 de mori, 4500 de case distruse, 45 000 de case afectate, mii de hectare de terenuri agricole distruse.

Posibiliti de gestionare a inundaiilor n faa problemei inundaiilor omul nu este total descoperit, avnd astzi la ndemn numeroase soluii, fie de adaptare (soluii mai vechi), fie de stpnire a fenomenului, fie de pansare a rnilor produse. Prevenirea pasiv, cea mai simpl i, de departe cea mai eficace, adoptat pe scar larg n trecut, const n evitarea amplasrii localitilor i a obiectivelor economice pe terenurile cunoscute ca susceptibile la inundare. n zilele noastre, multiplicarea mijloacelor de observare (fotografii aeriene i imagini satelitare) permit cartografierea precis a zonelor inundabile, nct

una din sarcinile principale ale factorilor de decizie la nivel local sau naional ar trebui s fie tocmai realizarea unor asfel de hri. Ideal ar fi ca fiecare bazin hidrografic cu risc de inundaie s posede propria sa carte de identitate, n care s figureze perioada de revenire, calculat pe baza irurilor lungi de date, ntruct cea mai mare parte a inundaiilor sunt repetitive i deci, previzibile. 6.2.2. ntreinerea albiilor. Se pare c o curare perfect a albiilor cursurilor de ap (de trunchiuri de copaci czui, crengi, gunoaie etc.) nu este soluia cea mai bun pentru a reduce pagubele provocate de inundaii. O serie de autori (Oberlin, 1994; Salomon, 1997) consider c aceast curare duce la accelerarea scurgerii n aval i la ridicarea gradului de ameninare a localitilor, fr a mai socoti o intensificare a eroziunii. Dup cei doi autori, ceea ce trebuie luat n considerare este bazinul hidrografic n ansamblu, abordarea global fiind, de departe, cea mai coerent n materie de gestiune a mediului natural i de investiii. Printre altele, aceasta presupune: - conservarea unor zone specifice, umede, n lungul rurilor, care s colecteze apele de inundaie, avnd dublu rol: reinerea scurgerii i reducerea vitezei apei, pe de o parte i favorizarea evaporaiei, pe de alt parte; - construirea de baraje de retenie, cu rol de a egaliza viiturile, de a atenua momentele de vrf ale scurgerii (acestea se dovedesc cu adevrat eficiente cnd se combin cu noile metode bazate pe informatic i automatizare, pe analiza imaginilor radar de la centrele meteorologice); - evitarea exploatrii pietriurilor i nisipurilor din albii, care conduce la accentuarea pantei i imprimarea unei energii suplimentare rurilor (efectele nefaste ale acestei energii se regsesc n creterea efectului de drenaj, cu consecine importante asupra vitezei de propagare a viiturilor); 6.2.3. Lucrrile de protecie. Exist o mare varietate de lucrri de protecie care au efect asupra dinamicii fluviale, regimului viiturilor i schimburilor ntre cursul de ap i zonele umede ale albiei majore. n general, aciunile cele mai eficace pe termen scurt i pentru viiturile medii sunt lucrrile de corecie i de regularizare a cursurilor: stocarea temporar a apei n spatele unor baraje echipate cu evacuatoare de viitur, crearea unor zone cu rol de amortizare a efectelor viiturilor, dirijarea apelor ctre rezervoarele naturale (chiuvete inundabile, lacuri etc.). a) Una din soluiile logice este cea a anrocamentelor destinate proteciei malurilor concave i mai ales a construirii de diguri laterale. Utilizate n special pentru anumite sectoare i de mic ntindere (sectoare industriale i urbane, vecintatea podurilor, meandre etc.), ele i -au dovedit eficacitatea n marea majoritate a cazurilor, protejnd riveranii i bunurile materiale contra inundaiilor i eroziunii malurilor. Pe de alt parte, prin ridicarea nivelului apei i creterea vitezei curentului, ct i prin faptul c mpiedic etalarea apelor pe suprafee mai mari, aceste construcii contribuie la

creterea violenei viiturilor. Exist i riscul de rupere a digurilor i debordarea violent a apelor ca i acela ca ele s mpiedice, n momentul stingerii viiturilor, revenirea apelor n matc, agravnd efectele inundaiilor. Sunt cunoscute, n acest sens, inundaiile periodice de pe fluviile Loire i Rhone (Frana) i mai ales de pe Mississippi (SUA), unde, cei peste 2500 km de diguri cu nlimi de circa 10 m, n-au putut mpiedica inundaiile din iulie 1993, ci dimpotriv, le-au agravat. b) Alt soluie inteligent, adoptat n mod sistematic de inginerii rui pentru a proteja Transiberianul n zona rmului sudic al Baikalului, const n construirea de baraje filtrante prevzute cu orificii de dimensiuni variabile i la nlimi diferite. n caz de viituri periculoase scurgerea apei nu este blocat ci modulat i frnat considerabil, efectele devastatoare sunt anihilate sau, cel puin, reduse drastic. c) Canalizrile sunt operaiunile cele mai costisitoare i care pun cele mai multe probleme. Ele se realizeaz doar la traversarea sectoarelor urbane, acolo unde valoarea funciar a terenurilor adiacente justific construirea lor i unde nu pot fi adoptate alte soluii. n teorie, aceste construci garanteaz protecia chiar i la cele mai mari viituri, ns ele provoac adesea probleme att n amonte ct i n aval, unde viiturile devin mai destructive. 6.2.4. O abordare mai bun este cea a realizrii previziunilor, dei sunt ntmpinate i aici anumite limite. Chiar dac s-ar putea detecta cantitatea de ap care cade ntr-un anumit loc la un moment dat (cu ajutorul radarului), ct i nlimea apei la sol (cu ajutorul pluviometrelor), rmne dificil prevederea timpului de deplasare a apei de suprafa, care depinde de umiditatea solului i de nivelul cursului de ap de dinaintea producerii ploii, ca i de lucrrile de orice fel care au modificat constant bazinul hidrografic. Exploatarea bncilor de date, a hidrografelor viiturilor, permit modelizarea (calcularea probabilitilor, calcularea nlimii maxime posibile a viiturii, care rmne totui aleatoare), n scopul de a face previziuni i eventual de a asigura evacuarea locuitorilor ameninai. Primul demers care se intreprinde este realizarea unui inventar al observaiilor de teren, iar al doilea const n punerea la punct a unui serviciu de avertizare asupra viiturilor. a) Observaiile de teren urmresc analizarea, n diferite puncte ale bazinelor hidrografice susceptibile de a produce inundaii, a urmtorilor parametri: - delimitarea precis a sectoarelor inundabile (i aceasta pentru fiecare tip de viitur); - tipologia inundaiilor (cu momentul de vrf, durat, recuren, intensitate); - amploarea inundaiei posibile; - perioadele de revenire (viituri decenale, centenale); - evaluarea pagubelor posibile, att de ordin material ct i uman;

n toate cazurile redactarea unei cartografii adecvate s-ar impune ca necesar, la diferite scri, cci ea pare a fi mult mai util i cu siguran mult mai ieftin dect studiile de modelizare hidraulic preconizate de birourile de studii i de ctre ingineri. Recurgerea la foto-interpretare este foarte eficace pentru cartografierea rapid a unor mari poriuni de cmpie aluvial, pentru analiza fin a microreliefului (taluzuri) i integrarea structurilor morfologice puin perceptibile pe teren. Comparaia multi-temporal efectuat plecnd de la analiza fotografiilor aeriene luate la anumite intervale de timp permite de asemenea luarea n calcul i datarea evoluiei mediului. Aceasta trebuie s fie combinat cu observaiile de teren, ca de exemplu, stabilirea nivelului apelor celor mai nalte n timpul viiturilor istorice. Cronicile i documentele vechi privind inundaiile sunt din acest punct de vedere deosebit de preioase i folosirea unei hri topografice la scara 1:25 000 este adesea suficient pentru a delimita principalele zone. De asemenea, pot fi ntocmite hri cu izocrone privind concentrarea scurgerii sau progresia viiturilor sau inundaiilor. De abia dup aceea, prin combinarea analizei pantelor i a densitii cuverturii vegetale, este deschis calea pentru modelizarea scurgerii poteniale a bazinelor hidrografice supuse riscului ploilor toreniale. b) Punerea la punct a unui serviciu de avertizare asupra viiturilor. Operaiunea de previziune sau prevedere se bazeaz pe colectarea i transmiterea datelor pluviometrice i hidrologice i depinde n mare msur de cantitatea lor i de eficacitatea sistemelor de alert. Se pot diferenia dou aspecte ale prevederii: Prevederea imediat const n alertarea populaiei cu cteva ore nainte de a interveni viitura. Acest lucru era asigurat n trecut de observatori umani nsrcinai cu urmrirea creterii apelor i transmiterea informaiilor prin telegrame, telefon sau radio. n prezent ei sunt tot mai mult nlocuii de sisteme automatizate de colectare a datelor i de avertizare. n acest sens, radarele meteorologice constituie un instrument extrem de eficace, permind anticiparea cu mult mai mult acuratee, prin depistarea ploii nc nainte de a cdea, deci nainte de acumularea ei la sol. n Frana, reeaua ARAMIS este constituit din 10 asemenea radare repartizate pe ntreg teritoriul rii. De o mare utilitate este constituirea unei reele de centre specializate care pot dispune de dou instrumente majore: pe de o parte, de buletinele meteo zilnice care dau previziuni pentru 24 ore, iar pe de alta, de datele transmise n timp real de sistemele automate de colectare. Captatorii instalai pe ruri dau, din or n or, nivelul apei, iar staiile de sol indic pluviometria. Imediat ce precipitaiile depesc 20 mm ntr-o or, sau 60 mm n 24 ore, serviciile de avertizare a viiturii trebuie s intre n alert. Punerea n alert este necesar s se fac pe etape, n funcie de datele care parvin centrului decizional: intrarea n stare de vigilen, de prealert i de alert. Aceste diferite faze trebuie s fie definite n funcie de anumite praguri ce trebuie determinate pentru fiecare punct al bazinului hidrografic susceptibil de a fi ameninat. Totui previziunea, mai ales pentru fenomenele brutale, nu este uoar, n ciuda sprijinului dat de documentele radar i satelitare (care nu permit nici localizarea cu precizie a punctelor de impact major al fenomenelor de mare amploare, nici evaluarea importanei lor reale). Chiar dac un radar identific pericolul, de multe ori unda de viitur deferleaz nainte chiar de a se putea lua dispoziiile necesare. De aceea efortul de prevedere este axat cu prioritate asupra marilor cursuri de ap, n timp ce pentru bazinele mici prevederea este aproape imposibil.

Previziunea pe termen lung este de preferat. Ea se poate face utiliznd documentele istorice i hrile de risc. Cei cu preocupri n acest sens trebuie s in seama de zonarea riscurilor, elaborat prin studiile evocate mai sus, ca de exemplu riscul uman (cu valoare crescut n perioada de var, cu o puternic frecventare turistic) i, mai ales, riscurile materiale ce decurg din prezena sau nu a instalaiilor de producie, comerciale sau a locuinelor de importan divers. De pild, analiza structurii reelei hidrografice poate fi de mare interes n vederea previziunilor. De asemenea, cartografia ocuprii solului, baza unei analize de vulnerabilitate a bunurilor materiale, obinut prin tratament multi-spectral al datelor, permite evaluarea densitii cuverturii vegetale i estimarea aptitudinii la iroire a diferitelor parcele. Pertinena unei cartografii geomorfologice specializate este din plin demonstrat. Ea permite situarea lucrrilor susceptibile de a modifica funcionarea hidro-morfologic de baz: eliminarea apei din zonele inundabile, frnarea scurgerii apelor, accelerarea i amplificarea viiturilor etc. O ultim abordare este cea a definirii statistice a riscului de viitur i de inundaie pentru riverani, pentru amenajatori i pentru societile de asigurare. Dificultatea const n a caracteriza riscul pentru o construcie sau echipament, fie existente, fie doar n faz de proiect, atunci cnd se au n vedere msuri de prevenire costisitoare sau cu caracter de constrngere. n acest caz este necesar gsirea elementelor pentru cercetarea unui optimum ntre riscul de a suporta stricciunile, pe de o parte i costul msurilor de protecie, pe de alt parte (tiut fiind faptul c estimrile fizice nu sunt mai precise dect estimrile economice). 6.2.5. Legislaia ar trebui s aib n vedere n mod sistematic aciunile antropice care duc la o modificare substanial a reliefului (lucrri de nivelare, exploatri de pietriuri n balastiere, cariere etc.), construirea oricrui tip de edificiu n zonele inundabile, n fine, orice lucrare care ar putea duce la formarea de obstacole n calea scurgerii viiturilor. n acest sens, n Frana, legea din 1982 privind despgubirile n caz de catastrofe naturale prevede elaborarea de Planuri de Expunere la Riscuri naturale previzibile (P.E.R.) la nivel de comune. Aceste P.E.R. cuprind, n particular, delimitarea zonelor expuse, ct i recomandri n materie de ocupare a solurilor i tehnici de prevenire. O dat aprobate, aceste planuri devin o obligaie de utilitate public care se impune documentelor de urbanism. Un P.E.R. definete trei tipuri de zone: albe - fr risc previzibil; albastre - expuse la riscuri care pot fi controlate; roii - n care orice construcie este interzis, cu excepia celor cu rol de aprare a construciilor deja existente. Interdicia de construcie este decretat n zonele n care nlimea undei de viitur centenal este cuprins ntre 1 i 2 m i cea a viiturii decenale ntre 50 cm i 1 m. Guvernele multor state, alarmate de mulimea dezastrelor din ultimii ani, au lansat planuri pe diferite termene de restaurare i ntreinere a rurilor, dotate cu bugete de mai multe miliarde de dolari. De multe ori aceste planuri ofer o alternativ omerilor care, constituii n echipe la nivel de uniti administrative, ar putea asigura aceast munc. Foarte adesea ns reglementrile nu sunt respectate, dup cum demonstreaz tragedia de la Biescas (Aragon, Spania), unde un camping a fost distrus de o viitur ntruct era situat pe un con de dejecie activ supus scurgerii toreniale, fr a se ine cont de faptul c torentul respectiv suferise o serie de lucrri de rectificare ca urmare a problemelor pe care le generase n trecut. Un caz asemntor a avut loc la Grand-Bornand (Frana) n 1987, cnd un alt camping, implantat n albia major a unui torent montan, a fost mturat de o viitur ce a cauzat moartea a 23 persoane, dei se cunotea faptul c n ultima sut de ani, pe rul respectiv, se produseser dou viituri catastrofale similare. De altfel, dup Salomon (1997), situaia campingurilor n

Frana este cel puin alarmant: din cele 9000 de campinguri instalate, 3800 sunt amplasate n zone de risc, doar la zece din ele fiindu-le interzis funcionarea n ultimii ani. n Romnia, cadrul legal n baza cruia se acioneaz n caz de inundaii (asigurat de Ordonana Guvernamental nr. 47/12.08.1994 i Hotrrea Guvernamental nr. 615/30.09.1992), conine att msuri preventive, ct i msuri operative n timpul inundaiilor i msuri de refacere dup trecerea fenomenelor respective. Dintre msurile preventive menionm: - organizarea sistemului informaional; - stabilirea pragurilor critice de aprare impotriva inundaiilor; - ntocmirea planurilor operative de aprare impotriva inundaiilor, fenomenelor meteorologice periculoase i accidentelor la construcii hidrotehnice; - organizarea i pregtirea forelor de intervenie i asigurarea mijloacelor i materialelor de intervenie; Modul de intervenie din timpul unei inundaii const n msurile pe care le iau unitile hidrometeorologice, unitile de exploatare a construciilor hidrotehnice, comisiile i comandamentele locale de aprare: - declanarea strii de aprare n zonele periclitate; - asigurarea fluxului informaional hidrometeorologic i operativ-decizional, prin mrirea frecvenei transmisiunilor de informaii, prognoze i avertizri ctre obiectivele periclitate, conform prevederilor planului operativ de aprare; - declanarea aciunilor operative de aprare: supravegherea continu a situaiei lucrrilor hidrotehnice cu rol de aprare, dirijarea forelor i mijloacelor de intervenie, supranlarea i consolidarea digurilor de aprare, evacuarea preventiv a oamenilor, animalelor i bunurilor materiale i punerea n siguran (ridicare la cote mai mari) a celor ce nu pot fi evacuate; - asigurarea cazrii persoanelor sinistrate, aprovizionarea cu alimente i asigurarea asistenei medicale; - concentrarea mijloacelor de intervenie n zonele critice ale lucrrilor hidrotehnice; - avertizarea, alarmarea obiectivelor situate n zona de influen, n caz de pericol iminent de avariere a construciilor hidrotehnice; - transmiterea informaiilor ctre comisiile imediat superioare, iar n cazul unor situaii deosebit de grave, transmiterea informaiilor i la Comisia central de aprare mpotriva inundaiilor, fenomenelor meteorologice periculoase i accidentelor la construciile hidrotehnice.