Sunteți pe pagina 1din 47

Cultura legumelor in solarii si sere

Cateva soiuri de legume ce se pot cultiva in solar cu rezultate foarte bune:

rosii: Marita 15; Marita 25; Vidra 14; Isalnita 50; Delicates; Vemone

ardei gras: Export; Urias de California; De Dunarea; Solaris vinete: Delicia; Bucurestene; Pana Corbului; Lidia; Narcisa

Dupa ce s-a incalzit pamantul in solar (10-15 zile de la montare si acoperire cu folie), se ierbicideaza si se modeleaza terenul in straturi ridicate pe rand, lasand distantele specifice fiecarei culturi intre randuri. Plantarea rasadurilor in solar se face intre 20-25 martie la rosii, 5-15 aprilie la ardei, 1-15 aprilie la vinete. Trebuie ca temperatura in sol la adancimea de plantare sa nu fie mai mica de 10-12 gr C. La plantare se folosesc rasaduri viguroase, sanatoase, produse in ghivece sau cuiburi nutritive. Inainte de plantare, rasadurile se uda si se trateaza contra daunatorilor.

Lucrari de intretinere in solar Dupa plantare, in locul plantelor care nu s-au prins, se planteaza alte rasaduri din acelasi soi. Se afaneaza solul prin prasile, prima oara la 10-12 zile de la plantare, apoi la 2 saptamani. Legumele se iriga functie de cultura, de obicei intre randuri, aducand apa pe santuri. Fertilizarea se face uniform, in apropierea randurilor, incorporand ingrasamantul in sol odata cu prasilele. De mare importanta este dirijarea temperaturii si umiditatii, realizata prin aerisirea solarului si irigare corecta. Aerisirea se face prin deschiderea usilor din capete, sau prin ridicarea foliei la mijlocul solarului in zilele foarte calduroase. Daca nu se respecta aceste conditii, apar bolile la plante si cultura poate fi periclitata. Combaterea bolilor se face prin masuri de igiena a culturii (indepartarea plantelor bolnave) si tratamente fito-sanitare. Lucrari speciale: La rosii: - sustinerea plantelor pe sarme sau sfori cat mai din timp (20 zile de la plantare) - copilitul (vezi ingrijirea rosiilor) - carnitul plantei la 3-4 inflorescente pentru culturile extratimpurii si 8-10 inflorescente pentru culturile prelungite - defolierea frunzelor de la baza, imediat dupa plantare, si a celor ingalbenite La ardei: - lucrari de formare a tufei, lasand 3-4 ramificatii; lastarii de rod se lasa in exterior si se ciupesc la 1-2 flori, iar lastarii interiori si cei sterili se suprima - carnitul varfului lastarilor la 2 frunze deasupra ultimului fruct - defolierea frunzelor batrane La vinete: - ciupirea lastarilor pana la aparitia primelor flori; se lasa 1-3 copili care se carnesc dupa 2-3 fructe ; daca apar mai multe flori la un loc se raresc, lasand numai una - se defoliaza frunzele de la baza si cele care umbresc florile

Cultura legumelor in camp

Insamantarea direct in camp se face pentru obtinerea de productii timpurii la legumele care suporta mai bine temperaturile mai scazute, ca morcovul, patrunjelul, mazarea, ceapa, salata, spanacul, etc. Unele seminte (morcov, patrunjel) rasar mai greu, la 20-25 zile.

Perioada de semanare la legumele de baza


Cultura Morcov Patrunjel Ridichi de luna Ridichi de vara Ridichi de iarna Distanta intre randuri/cm 20-40 20-40 15-20 30-40 30-40 30-40 30-40 30-40 15-20 30-40 20-25 20-25 40-50 40-50 80 70-100 Distanta pe rand/cm 7-8 7-8 6-7 15-18 15-18 18-20 7-8 7-8 5-6 5-6 15-20 7-8 7-8 30-50 40-60 Perioada de semanare 1-15 III 25 V-25 VI 1 III-5 IV 1 III-15 IV 25 IV-30 V 20 VI-10 VII 1-10 IV 25 V-5 VI 10-30 IX 20 II-10 III 25 III-15 IV 1-10 XI 20 II-20 III 1-10 XI 20 II-10 III 1-15 VIII 20 II-10 III 20 II-10 III 1-20 VIII 20 IV-10 V 25 VI-5 VII 25 IV-10 V 20 VI-10 VII 25 IV-10 V

Sfecla rosie Ceapa de consum Ceapa de arpagic Ceapa verde Usturoi Spanac Salata Fasole pastai Fasole uscata Castraveti Dovlecei

Plantarea rasadurilor in camp


Rasadurile trebuie sa fie viguroase, sanatoase, cu frunze de culoare verde-inchis si cu radacini puternice. Perioada de plantare este in functie de specie. La plantare, pamantul se indeasa bine in jurul radacinilor astfel incat sa nu ramana goluri in care sa patrunda aerul uscat de afara. Daca terenul nu a fost ingrasat, e bine sa se puna 300-400 gr mranita la cuib, amestecandu-se cu pamantul.

De mare importanta este adancimea de plantare; daca e prea adanc, cresterea plantelor va fi incetinita de lipsa aerului, iar daca plantarea se face prea la suprafata, rasadurile se vor usca. Udarea se face conform cerintelor culturii respective.

Tipuri de solarii

Culturile de legume timpurii si extratimpurii se pot obtine in rasadnita, in solarii de diferite tipuri si in sere-solar. Ne vom ocupa in mod deosebit de obtinerea legumelor in solarii, care sunt mai usor de amenajat si necesita mai putine investitii.

Solariile sunt constructii simple, acoperite cu folie de polietilena de 0,1-0,2 mm grosime si in care se planteaza legume sau se produc rasaduri, primavara foarte devreme, in vederea obtinerii de productii extratimpurii (trufandale). Ele se monteaza cu minim 10-15 zile inainte de data plantarii, pentru ca pamantul sa se incalzeasca.

Solarul simplu de tip tunel este usor de realizat.

Pentru construirea acestui solar se folosesc tije de plastic flexibile sau de fier-beton de 6, lungi de 1,6-1,8 m. Tijele se asaza arcuit la distanta de 11,5 m intre ele, infigand cele 2 capete in pamant, constituind astfel scheletul solarului. Deschiderea arcului va fi de 70 cm, iar inaltimea de 40-50 cm. Pe schelet se fixeaza folia lata de 1,5 m asa fel incat sa treaca cu 15 cm peste marginile tunelului, pentru ca folia sa fie fixata prin asezarea unor brazde de pamant peste margini. La cele 2 capete ale tunelului folia se prinde in manunchi de cate 1 tarus-ancora. Intr-un astfel de solar se pot planta 2-3 randuri de rasaduri de talie mica: salata, varza, conopida, etc. Dupa ce timpul s-a incalzit, solarul se desfiinteaza, iar cultura ramane in camp deschis. Orientarea tunelului trebuie facuta astfel incat vanturile puternice sa bata in lungul acestuia.

Un alt tip de solar este solarul inalt de tip tunel. Acesta are scheletul de fier-beton de 14-18, cu deschiderea la baza de 5-7 m. Tijele din fier sunt sudate intre ele cu bare de fier, iar de o parte si de alta a coamei se intind cate 3 randuri de sarma galvanizata pentru sustinerea foliei. Fiecare picior al arcadei se introduce intr-un locas din teava fixata in beton, pentru o mai buna stabilitate. Folia de polietilena de 0,2 mm trebuie sa depaseasca marginile solarului pentru ancorare sau acoperire cu pamant pe margini. Dupa ce s-a acoperit solarul cu folie, peste acesta se intinde prin incrucisare sarma de 3 mm care se fixeaza cat mai bine si mai strans pentru a impiedica ruperea foliei de catre vant.

Daca exista posibilitatea, acest tip de solar poate fi prevazut in interior cu tevi pentru incalzire (sere-solar).

Solarii joase duble Acest tip de solar se confectioneaza frecvent dintr-un schelet de lemn sau fier-beton. Pentru acoperire se folosesc doua folii de polietilena late de 1,4 m, lipite intre ele pe latura lunga.

Solarii inalte cu acoperis in 2 pante Se construiesc din lemn. Fixarea foliei se face prin sipci de lemn late de 2-3 cm care se prind de schelet cu cuie de tabla. Se pot alatura 2 sau mai multe asemenea solarii, in care se pot cultiva toate speciile de legume .

Daunatorii legumelor
Coropisnita roade radacinile plantelor sau reteaza tulpina de la suprafata. Combatere: momeli toxice Limax (melcul fara cochilie) ataca varza, morcovul, ardeii, vinetele, castravetii, salata, etc. Combatere: terenul infestat se prafuieste cu superfosfat praf, piatra vanata pisata fin, praf de var nestins, 15 gr la mp.

Gargarita cepei produce pagube prin larvele sale care sapa galerii in frunzele de ceapa. Combatere: se strang si se ard resturile vegetale; la aparitia primelor gargarite, primavara devreme, se stropeste cultura cu Carbetox 0,1%, Sinoratox 0,15%, la care se adauga ca adeziv aracet 0,2%. Musculita cepei ataca ceapa si usturoiul, are 2-3 generatii pe an; prima generatie de larve ataca frunzele si bulbii mai tineri, iar generatia a doua si a treia ataca bulbii, in care sapa galerii. Frunzele se ingalbenesc si se usuca. Combatere: se strang si se ard resturile vegetale; samanta si arpagicul se trateaza inainte; la aparitia primelor larve se stropeste cultura cu Sinoratox 0,15% si Carbetox 0,1%.

Molia si musca morcovului si a telinei sunt daunatori ale caror larve sapa galerii in radacini si frunze. Combatere: strangerea si arderea resturilor vegetale; tratamente la aparitia primelor larve cu Sinoratox 0,15%, Carbetox 0,1%, Basudin 0,08%. Gargarita verzei : larvele sapa galerii in tulpina si frunze. Combatere: lucrari repetate ale solului (araturi, prasit); la aparitia adultilor, inainte de a depune oua, se stropeste cu Sinoratox 0,15%, Carbetox 0,15%, Diazinon 0,15%. Buha verzei este periculoasa pentru culturile de varza; omida colorata in verde pana la brun-cenusiu, poate atinge 4-5 cm lungime; face gauri in capatana ajungand pana la cotor. Ataca si conopida. Combatere: inainte de formarea capatanii se trateaza cultura cu Carbetox 0,4%, Sinoratox 0,15%, Decis 0,04%, 0,6-0,8 litri solutie la mp. Cu 20 zile inainte de recoltare se stopeaza tratamentul. Fluturele alb al verzei este de asemenea un daunator periculos. Fluturii au corpul negru cu aripi albe cu pete negre, rotunde. Larvele (omizile) sunt galben-cenusii cu trei dungi galbene pe spate. Omizile rod frunzele de varza pana la nervura principala. Daca atacul este puternic si nu se iau masuri de combatere, cultura poate fi distrusa. Ataca si conopida. Combaterea se face la fel ca la buha verzei. Gandacul de Colorado adult este de 8-12 mm lungime, de forma ovala, bombat pe spate; pe fiecare aripa are 5 dungi negre. Larvele rosii-caramizii se hranesc cu frunzele de cartofi, vinete, rosii, ardei. Daca nu se iau masuri de combatere tufele pot ramane fara frunze. Combatere: stropirea culturii la aparitia primelor insecte cu Decis 0,05%, Hostation 0,1%, 0,7-0,8 litri la mp. Pe suprafete mici insectele pot fi adunate cu mana inainte de a depune oua.

Bolile legumelor
Caderea rasadului este o boala care apare in rasadnita, si ataca rasadurile de rosii, ardei, varza, conopida. Se manifesta prin aparitia unor pete brune la baza tulpinii. Planta se ofileste, cade la pamant si apoi putrezeste. Atacul se manifesta pe zone (vetre) care se pot mari si in cateva zile toate rasadurile pot fi distruse. Combatere: se smulg si se ard rasadurile bolnave depistate din timp, iar locul ramas se prafuieste cu sulf (50 gr la mp) sau se stropeste cu solutie de sulfat de cupru 2,5% (2 litri solutie la mp), ferind plantele sanatoase. Prevenire: se stropeste patul germinativ din rasadnita, dupa semanat, cu Captadin 0,3% sau Micodifol 0,2%. Pentru protejarea rasadului si impotriva altor boli , se repeta tratamentul si dupa rasarirea plantelor. Se pot folosi si alte produse recomandate de magazinele de specialitate. BOLILE LA ROSII

Mana se manifesta in perioadele ploioase prin aparitia unor pete apoase pe frunze si a unor pete brune pe fruct . Aceste pete se maresc, cu timpul acoperind tot fructul. Pe timp umed, atacul se dezvolta foarte repede, putand cuprinde toate rosiile, mai ales daca plantele nu sunt ridicate de la sol prin sustinere pe araci sau spalieri. Combatere: Rasadurile trebuie obtinute numai din seminte sanatoase, tratate. Samanta folosita se dezinfecteaza inainte de rasadire prin scufundare in apa incalzita la 45-50 gr C timp de 10 minute. Tratamente preventive: Turdacupral 0,5%, Dithane 0,5%, zeama bordeleza 0,75-1%, Ridomil 0,25% - Zeama bordeleza este o substanta de combatere a bolilor care se prepara foarte usor in gospodarie astfel: pentru o concentratie uzuala de 0,75-1%, la 100 litri apa se foloseste 1 kg piatra vanata (sulfat de cupru), care se neutralizeaza cu var nestins in proportie de 2:1 (0,5 kg), sau var stins (pasta) in raport de 1:1 sau 1:2; piatra vanata se dizolva in apa calda cu o zi inainte; solutiile de piatra vanata si de var se prepara separat; dupa dizolvare, solutiile se amesteca si se adauga apa pana la 100 litri solutie. Este important ca zeama bordeleza sa aiba o reactie neutra sau slab alcalina, verificand cu hartia de turnesol care trebuie sa se albastreasca. Daca nu se intampla acest lucru, se mai adauga lapte de var. Prepararea trebuie facuta numai in vase de lemn sau smaltuite, si nu in vase de metal. Solutia nu trebuie pastrata prea mult timp, cel mult de la o zi la alta. Ofilirea bacteriana (cancerul bacterian) Boala se manifesta prin rasucirea frunzelor, care se vestejesc si sunt orientate in jos. Pe fruct se observa pete albicioase cu un punct brun-negricios in mijloc. Combatere: se face prin smulgerea si arderea plantelor bolnave si distrugerea prin ardere a tuturor resturilor de plante ramase dupa recoltare. Semintele folosite se trateaza cu acid acetic 0,8% timp de 24 ore sau solutie de Ortocid 0,2% timp de 30 minute. Cultura se stropeste cu zeama bordeleza 0,75-1%, Turdacupral 0,5% sau Dithane 0,5%. Putregaiul cenusiu formeaza pe fructe un puf cenusiu prafos in locurile cu leziuni. Combaterea se face avand grija ca lucrarile de intretinere a culturii (plivit, carnit) sa nu se faca dimineata, cand plantele sunt ude; se stropeste cu Captadin 0,3%, Rovral 0,2% Alternarioza se manifesta sub forma unor pete brun-negricioase, situate concentric pe frunze si adancite pe fructe. Combatere: stropiri pe frunze cu Captadin 0,3%, Mycodifol 0,2%, Dithane 0,2%. Septorioza (patarea alba a frunzelor) Pe frunze apar pete circulare de 1-4 mm. La inceput petele sunt brune, apoi capata o culoare alb-cenusie, inconjurata pe margini de o dunga brun intunecata, in dreptul petelor observandu-se puncte negre. Atacul incepe pe frunzele de la baza. In conditii de umiditate ridicata (mai ales in solar), petele sunt foarte numeroase, putand determina uscarea partiala sau totala a frunzelor. Combaterea se face prin aplicarea a 2-3 stropiri la interval de 7-10 zile cu: Captadin 0,3%, Zineb 0,5%, Turdacupral 0,5%, zeama bordeleza 0,75-1%, Dithane 0,4%. Primul stropit se va aplica imediat dupa aparitia primelor pete. Dupa recoltare se vor strange si se vor arde toate resturile. Basicarea fructelor ataca tulpinile, frunzele si fructele. Pe fructe apar pete de 5-8 mm, negre, rugoase, mai numeroase langa codita fructului. Cu timpul se formeaza rani adancite. Combatere: zeama bordeleza 0,75%, Turdacupral 0,5%.

BOLILE LA ARDEI Mozaicul se manifesta prin pete difuze in spatiile dintre nervuri. Pe fructe apar pete brune denivelate. Piticirea se manifesta prin faptul ca plantele raman mici. Pe frunze apar pete mari, concentrice, de culoare bruna. Tesutul din dreptul petelor capata o culoare albicioasa. Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase si evitarea culturilor succesive de ardei pe acelasi loc; combaterea paduchilor de frunze (afide) care transmit virusul, cu Fernos 0,05%. Putregaiul negru Boala se manifesta prin pete adancite si negre pe fructe. Combatere: la aparitia primelor pete se stropesc plantele cu Dithane 0,2%, Captan 0,2% Antracnoza se manifesta la temperatura si umiditate ridicate, prin pete negre, adancite, pe fructe. Combatere: stropiri preventive cu Dithane 0,2% si rotatia culturii.

BOLILE LA VINETE Patarea bruna a frunzelor si fructelor cu pete circulare de culoare maslinie. Frunzele sunt perforate si se vestejesc. Pe fructe boala se manifesta prin pete brune, infundate in pulpa fructului. Tesuturile atacate putrezesc. Combatere: recoltarea si arderea frunzelor si fructelor atacate. Stropiri cu Topsin 0,1% sau Derosal 0,1%. BOLILE LA VARZA Hernia radacinilor de varza este o boala care apare frecvent in terenurile umede si acide. Sunt atacate radacinile, pe care se produc umflaturi alungite de diferite marimi, ajungand si de marimea unui pumn. Radacinile atacate se innegresc si putrezesc. Plantele stagneaza in crestere, nu mai formeaza capatana, se ofilesc si mor. Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase, si cultivarea pe acelasi teren dupa 4-5 ani. Plantele bolnave se vor smulge si se vor arde. Boala ataca si conopida. Putregaiul uscat al verzei se manifesta prin zbarcirea si putrezirea radacinii si tulpinii. Pe partile atacate apar pete ovale, usor adancite, de culoare brun-deschisa. Combatere: dezinfectia semintelor cu apa calda (50 gr C) timp de 20-25 minute. Adunarea si arderea plantelor bolnave. Rotatia culturii dupa 3-4 ani. Boala ataca si conopida. BOLILE CEPEI Mana cepei este boala cea mai frecventa. Pe frunze apar pete decolorate, care se maresc treptat. Pe vreme umeda petele se acopera cu puf cenusiuviolaceu. Frunzele atacate se inmoaie, se usuca si cad, iar bulbii nu se mai formeaza. Combatere: Tratarea arpagicului inainte de plantare prin prafuire cu Cripodin 2 gr la 1 kg arpagic. Stropirea preventiva a culturii cu Zineb 0,3%, Captadin 0,3%, Turdacupral 0,5% sau zeama bordeleza 0,75-1%. Urmatoarele stropiri se fac la intervale de 7-12 zile. Pentru ca solutia sa se prinda bine de frunzele ceroase se va adauga aracet 0,3%. Arsura frunzelor se manifesta cand vremea e inchisa 10-12 zile sau mai mult, prin pete mici, albicioase. Extremitatea frunzei se usuca si se rasuceste. Combatere: se va inlatura apa care balteste, iar plantarea nu se va face in randuri prea dese si inghesuite. Se stropeste cu Dithane 0,2%, Turdacupral 0,5%. BOLILE CASTRAVETILOR, DOVLECEILOR Mana castravetilor ataca frunzele, pe care apar pete galbene, acoperite pe fata interioara cu puf cenusiu-violaceu. Petele se inmultesc, se unesc prin marire iar frunzele se usuca. Combatere: stropire cu solutii cuprice sau sistemice (Ridomil 0,15%). Fainarea pe frunze si vrejii tineri se observa pete acoperite cu un strat fainos alb. Frunzele atacate se ingalbenesc si se usuca. Combatere: la aparitia primelor pete se stropeste cu Caratan 0,1%, Rubigan 0,02-0,04%. Tratamentul se repeta de cateva ori la interval de 7-10 zile. Dupa recoltare se strang si se ard toate resturile. BOLILE FASOLEI Antracnoza fasolei: pe frunze apar pete rotunde sau alungite, alb-galbui, de-a lungul nervurilor. Tesutul din dreptul petelor se usuca, iar frunza ramane gaurita. Pe pastai apar pete rotunde brun-roscate, colorate roz in centru. La un atac puternic pastaile putrezesc. Combatere: seminte tratate si sanatoase, rotatia culturii la 3 ani, stropirea cu Dithane 0,2%, Captadin 0,3%, Derosal 0,1%. Dupa recoltare semintele se vor tine la soare 7-10 zile, cate 3-5 ore pe zi. Arsura bacteriana este produsa de o bacterie care se dezvolta la temperaturi ridicate alternate cu ploi repetate. Pe frunze apar pete brun-rosiatice inconjurate de un cerc mai galbui, iar pe pastai pete brune. Pastaile isi pierd foarte mult din calitate . Combatere: stropirea frunzelor cu Turdacupral 0,5% in doua randuri, dupa rasarire si inainte de inflorire. Virusul mozaicului se raspandeste in culturile in care apar afidele. Frunzele capata un aspect mozaicat si se incretesc. Combatere: distrugerea afidelor prin stropiri cu Fernos 0,05%. Cultivarea de soiuri rezistente la virus.

BOLILE MAZARII Mana mazarii se produce dupa o perioada mai lunga cu nopti reci si umiditate ridicata. Pe fata superioara frunzele se ingalbenesc si se brunifica, iar pe partea inferioara se formeaza un puf violaceu. Frunzele atacate se usuca iar pastaile isi modifica forma si se brunifica in locul atacat. Combatere: rotatia culturii la 3 ani, seminte sanatoase si tratate. Alte boli la mazare: antracnoza si fainarea. BOLILE SALATEI Mana salatei este favorizata de umiditate ridicata insotita de temperaturi mai scazute in timpul noptii si foarte ridicate in timpul zilei . Atacul apare pe frunze, unde pe partea superioara se produc pete decolorate iar pe partea inferioara se formeaza un puf fin alb. Combatere: evitarea udarilor pe timp racoros, stropirea cu Ridomil 0,1%. Putregaiul cenusiu apare in conditii de umiditate excesiva. La un atac puternic, toata capatana este atacata, se acopera cu un praf cenusiu si putrezeste. Combatere: udarea numai prin rigole dupa formarea capatanii, stropirea cu Rovral 0,1% de cel putin 2 ori, prima oara la o saptamana de la plantare.

BOLILE CARTOFULUI Mana cartofului apare mai ales in verile ploioase si racoroase. Pe frunzele plantei apar pete galbui dupa inflorire, care apoi devin brun-negricioase. Pe fata inferioara a frunzelor, in dreptul petelor se formeaza un puf fin albicios. Pe tuberculi mana se manifesta sub forma de pete brune. Combatere: la plantare se folosesc numai tuberculi sanatosi; stropiri cu Captadin 0,3%, Zineb 0,3%, zeama bordeleza 0,75-1%, primul stropit inainte de inflorire, al doilea dupa 10 zile, al treilea dupa 2-3 saptamani.

Despre rosii (sau tomate)

Rosiile reprezint una din principalele culturi din grdina de legume , datorit fructului care e un aliment foarte valoros, ce contine nsemnate cantitti de substante hrnitoare. ntr-un kg de rosii se gsesc cca 30-40 gr zaharuri, 20-60 gr vitamina A, 20-60 gr vitamina C, 40-50 mg calciu, 20-30 mg fier. Ce soiuri se cultiv?

Pentru productii timpurii se pot folosi soiuri autohtone, ca Arges 400", "Arges 408" sau "Arges 450" care sunt foarte precoce si dau fructe la 95-105 zile de la rsrire, de asemenea se folosesc "Export" sau "Delicates"

Pentru culturile timpurii din solarii se pot folosi soiurile bulgaresti ?Marita 15? si ?Marita 25?

Pentru culturile de vara se pot folosi soiurile: ?Aurora?, cu fructe mari (100-200 gr) la 120-125 zile de la rasarire; ? de Tulcea?, cu fructe mari, rotunde, cu 5 coaste specifice, produce la 130-135 zile de la rasarire; ?Campbell? produce rosii de 150-160 gr de forma rotunda turtita, foarte carnoase, la 130-140 zile de la rasarire.

Alte soiuri bune sunt din grupa ?Heinz?

Trebuie mentionat ca ameliorarea soiurilor de legume n general, si a celor de tomate n special progreseaza rapid, asa ca probabil au aparut deja si alte soiuri foarte valoroase pentru culturile de buna calitate . Tomatele cer multa lumina, mai ales n rasadnita si solarii. Au nevoie de multa hrana, de aceea trebuie cultivate n soluri fertile, ngrasate treptat cu ngrasaminte naturale , mai ales. Tomatele se cultiva mai mult prin rasad, desi se pot cultiva cu rezultate bune si prin semanare direct n cmp. Rasadul pentru culturile timpurii se produce n rasadnite calde, n care se seamana n luna februarie ntre 4 si 8 gr samnta la 1 mp. La 2-3 saptamni de la rasarire, cnd apar primele frunze adevarate, rasadul se repica la distanta de 10/10 cm cnd vrem sa obtinem un rasad viguros si avem spatiu suficient. Mai bune rezultate se obtin prin repicarea la cuiburi sau ghivece nutritive. Pentru cultura de vara, semanatul n rasadnita se face la nceputul lunii martie. Cnd a trecut pericolul brumelor trzii de primavara, ncepnd cu mijlocul lunii aprilie si pna n luna mai, rasadurile de tomate se pot planta n gradina. Plantarea se face la 60-70 cm ntre rnduri pentru soiurile cu portul mai mic si la 70-80 cm ntre rnduri si 30-40 cm pe rnd pentru soiurile mai mari. La plantare este bine sa se puna la cuib un pumn de mranita care se amesteca cu pamntul din cuib. Dupa plantare rasadul se uda cu 1-1,5 litri apa la cuib sau se iriga ntre rnduri. Nu se stropesc direct plantele! Cum se ngrijeste cultura de tomate? Dupa plantare, rasadurile trebuie aracite pentru asigurarea sustinerii. Aracii de lemn de 1-1,2 m lungime se nfig n pamnt n dreptul fiecarei plante nspre nord . Sau se instaleaza spalieri mai grosi de lemn de 70-80 cm din 2 n 2 metri pe rnd, pe care se ntinde srma la 50-60 cm naltime. n afara prasilelor repetate pentru spargerea crustei si combaterea buruienilor, se mai efectueaza urmatoarele lucrari:

Legatul de arac sau de spalier; lucrarea se face pe masura ce tufele se ncarca cu rod si devin mai grele. Legarea se face cu sfori, fsii de crpe sau alt material textile, imediat sub frunze, nconjurnd tulpina n asa fel nct fructele sa aiba loc sa creasca.

Copilitul, ruperea lastarilor crescuti sub frunzele principale, se face imediat ce acestia apar, pentru o buna dezvoltare a fructelor. Se pot lasa 1-2 lastari la tufa, din cei care apar n preajma primului ciorchine de fructe , pentru cresterea productiei. Udarea se face la 6-7 zile, functie de gradul de uscare al pamntului. Primavara si la nceputul verii, rosiile se uda dimineata, pentru ca pamntul sa se ncalzeasca n timpul zilei, iar plantele sa nu sufere de raceala din timpul noptii. Vara, udarea se face seara si noaptea, cnd solul s-a mai racorit. La udare trebuie urmarit ca apa sa ajunga la radacini si nu direct pe planta, iar apa folosita sa nu fie rece, ci trebuie lasata la soare pentru a se ncalzi un pic.

ngrasarea pamntului se face o data la 10-15 zile de la plantarea rasadurilor, apoi la 2 saptamni. n acest scop e indicat sa se foloseasca ngrasaminte naturale, precum gunoiul animal (1 galeata gunoi se subtiaza cu 5 galeti apa), 10-15 litri la 1 mp, sau mranita, care se mprastie printre plante si se ngroapa prin prasit n sol. Crnitul este o lucrare foarte indicata, att pentru culturile timpurii ct si pentru cele trzii. Consta n retezarea vrfului plantei la 2-3 frunze deasupra ultimului ciorchine de fructe. La tomatele timpurii se lasa 4-5 ciorchini de fructe, iar la cele trzii 6-8 ciorchini. Prin aceasta lucrare se grabeste coacerea fructelor n cazul rosiilor timpurii, se asigura fructe mari si carnoase la cultura de vara, iar la cea trzie se accelereaza coacerea nainte de caderea brumei. Recoltarea tomatelor se face pe masura coacerii lor, n mai multe rnduri.

Despre ardei

n cultura se gasesc 4 feluri de ardei: iuti, grasi, lungi (ex.: kapia) si gogosari. Ardeiul, la fel ca rosiile si vinetele, este o planta pretentioasa la lumina, caldura, apa si hrana. Pentru a avea o productie mare si de calitate, ardeiul trebuie cultivat ntr-un pamnt bogat, afnat, lucrat adnc si ngrasat cu gunoi de grajd.

Soiuri

Ardei gras: Galben timpuriu, Export, Galben de Banat, Galben urias, Urias de California, Romnesc, Calincov verde, etc.

Gogosar: Timpuriu de Bucuresti

, Superb, Urias dulce, Splendid, Rubin, etc. Ardei lung: Kapia, Lung romnesc, Medaliat, Cosmin Ardei iute: Iute portocaliu (ciusca), Iute de Arad, etc.

Rasadul Semanatul n rasadnita se face catre sfrsitul lunii februarie (pentru culturi timpurii) sau la mijlocul lunii martie pentru culturile de vara. Pentru culturile trzii de toamna (ardei, gogosari si ardei lungi) semanatul se face n rasadnite reci (pe straturi) la nceputul lunii aprilie. Plantarea rasadului pentru productii timpurii se face catre sfrsitul lunii aprilie. n celelalte cazuri, ardeii se planteaza la nceputul lunii mai. Distanta de plantare pe biloane este de 40/40 cm, punnd cte 1 fir la cuib. Pentru ardeiul iute plantarea se face la 30/30 cm. Daca plantarea se face pe straturi naltate, distantele de plantare sunt de 70/15 cm la ardei gras si gogosar. Rasadurile trebuie ngropate la aceeasi adncime ca cea din rasadnita. ngrijirea se face la fel ca la rosii si vinete (prasit, udat, ngrasare suplimentara). Important este cum se face udarea, si anume: apa sa nu fir prea rece; dupa udatul de la plantare ardeii nu se mai uda 2-3 saptamni pentru ca plantele sa se nradacineze bine; apoi udatul se face odata la 6-8 zile; n timpul nfloririi masive se ntrerupe udatul. Odata cu prasitul se musuroiesc plantele pentru a ngropa radacinile dezgolite la udat.

Pentru productii timpurii cu fructe mari si de calitate este bine sa se crneasca ramurile fiecarei plante, lasnd doar 5-6 ardei la tufa. De la o tufa se pot obtine 0,5-0,75 kg ardei, gogosari sau ardei lungi.

Despre varza

Exista mai multe feluri de varza: alba, rosie, creata, de Bruxelles, etc. Ne vom ocupa de tipurile de varza mai populare la noi, anume cea alba si rosie. Varza este o planta destul de rezistenta la frig, suporta n faza de rasad temperaturi de -3 grade C, iar cnd e dezvoltata pna la -7 grade C. Are nsa nevoie de multa apa si lumina. Pe un teren bogat, arat adnc din toamna si ngrasat corespunzator se obtin recolte foarte bune. VARZA ALBA Soiuri timpurii (formeaza capatni la 90-110 zile de la rasarire)

Dittmark este un soi foarte productive care formeaza capatni mici, ndesate si rotunde. Prima recolta face capatni mici si putin lunguiete cu greutate de 1-1,2 kg. Daca se ntrzie recoltarea, verzele crapa.

Alte soiuri timpurii sunt: Timpurie de Vidra, Veta Soiuri de vara (recoltare la 110-130 zile) Gloria, Victoria ? capatna ovala, de 1,5-2 kg Soiuri de toamna (recoltare la 145-160 zile)

De Buzau este un soi cu capatni mari si foarte mari (5-6 kg), ndesate si care nu crapa. Licurisca ? soi cu capatni rotunde, bine ndesate, de cca 3 kg, foarte pretabil la murat.

Larex este alt soi productiv. VARZA ROSIE Soiuri:

Cap de Negru este soiul cel mai cultivat; capatna rotunda de cca 1 kg.

Alte soiuri: De Ertfurt, Zenit, Topaz, etc.

Rasadul de varza timpurie se obtine n rasadnite calde din seminte (7-10 gr la 1,5 mp) semanate la nceputul lunii februarie. Varza de vara se pune n rasadnite semicalde la nceputul lunii martie. Varza de toamna si cea rosie se seamana direct pe strat la mijlocul lunii mai. Plantarea rasadurilor n gradina, pentru culturile timpurii se face la 50-55 zile de la rasadire, n martie sau nceputul lui aprilie. Pentru culturile de vara plantarea se face n aprilie sau nceputul lunii mai. nainte de plantare rasadurile se fasoneaza, se scurteaza vrful radacinilor si jumatate din lungimea frunzelor. Distantele de plantare sunt 70-30 cm pentru varza timpurie si 70/40, 70/50 cm pentru varza de vara sau toamna (inclusiv cea rosie). La plantare rasadurile se ngroapa pna la prima frunza adevarata. Dupa plantare se uda obligatoriu. ngrijire Lucrarile obisnuite sunt completarea golurilor (3-4 zile de la plantare); prasilele pentru spargerea crustei si combaterea buruienilor; musuroitul (odata la 2-3 saptamni de la plantare, apoi la primul prasit); udatul; ngrasarea suplimentara. Udatul (n timpul primaverii se face dimineata, iar vara dupa amiaza) se face la 10-14 zile, cu volum mare de apa. Odata cu udatul se poate aplica si ngrasarea suplimentara, ngropat ntre rnduri sau n solutie cu apa de udat, la 15-20 zile de la plantare. Cnd leaga capatnile se face ngrasarea a 2-a. Recoltarea se face cnd capatnile sunt bine ndesate (se constata prin apasare cu degetul). La varza timpurie se poate obtine si a 2-a recolta de la aceleasi plante . Pentru aceasta se taie capatna mai sus, lasndu-se frunzele verzi de la baza. Verzele vor fi mai mici ca cele din prima productie.

Despre castraveti

Cultura timpurie de castraveti se produce prin rasaduri, fie in ghivece, fie pe brazde (rasaduri reci). Semanatul in ghiveci sau pe brazde se face la inceputul lunii martie (2-3 seminte la ghiveci sau brazda). Plantarea in camp a rasadului are loc la inceputul lunii mai, la 1 m intre randuri si 0,5 m pe rand. Tot in scopul obtinerii de productii timpurii, castravetii se pot cultiva si in solarii de tip tunel. Cultura de vara a castravetilor se face prin semanarea direct in camp, la sfarsitul lunii aprilie, inceputul lunii mai, la distanta de 1 m intre randuri si 0,6 m pe rand. In fiecare cuib se pun cca 200 gr mranita care se amesteca bine cu pamantul, apoi se seamana la cuib 4-5 seminte la adancimea de 2-3 cm. Peste cuib se presara strat de 1-2 cm de mranita. De retinut: terenul destinat culturii de castraveti trebuie arat sau sapat din toamna si ingrasat cu gunoi de grajd, 3000-4000 kg la 1000 mp. Soiuri: Delicates, Cornison, Bistrita, Levina, Lang, Ileana, Famosa, Marina. Pentru productia de toamna, care in general este destinata la murat, semanatul se face pe brazde la inceputul lunii iulie, la distanta de 70/30 cm. De regula se foloseste soiul Cornison. Ingrijire: Daca plantarea se face prin rasaduri, imediat dupa plantare se uda cultura cu apa calduta (12-18 gr C). Daca plantarea s-a facut prin semanare directa, dupa ce rasar, plantele se raresc lasand cate 2 la cuib. Pana ca vrejii sa acopere terenul se fac 1-2 prasile fara a vatama radacinile. Dupa prasila a doua plantele se musuroiesc. Udarea se face numai la radacina, ferind vrejii de umezeala, deoarece acestia pot putrezi. O lucrare foarte importanta la castraveti este "ciupitul", care contribuie la obtinerea unor recolte mari si timpurii. Cand plantele au format 4-5 frunze li se ciupeste (rupe) varful. De la baza plantei vor creste noi lastari, pe care se vor forma mai multe flori femeiesti, acestea producand castraveti. Cand si acesti lastari au format 5-6 frunze, se ciupesc, repetand operatia si la lastarii de ordinul 3.

Ingrasarea suplimentara are o contributie deosebita. Prima ingrasare se face la 10-15 zile de la rasarire, iar a doua la 15-20 zile de la prima. Recoltarea trebuie facuta cand castravetii sunt tineri. Pentru murat sunt indicati castraveti de 8-12 cm lungime. Recoltarea se repeta la 2-3 zile, deoarece fructele imbatranesc foarte repede si isi pierd din calitate . Nu trebuie calcati sau rasuciti vrejii, deoarece planta are de suferit. Daca se lasa neculese si imbatranesc, plantele nu mai leaga rod. De pe 1000 mp de cultura se pot obtine 1000-2000 kg castraveti timpurii, 2000-3000 kg castraveti de vara si 1500-2000 kg castraveti de toamna.

Despre dovlecei

Se cultiva pentru fructele tinere ce se folosesc la prepararea diferitelor mancaruri sau conserve. Cultura dovleceilor este asemanatoare culturii timpurii a castravetilor. Se seamana la inceputul lunii mai, la distanta de 1 m intre cuiburi pe rand si 0,7 m intre randuri. La fiecare cuib se pun 4-5 seminte. Dupa rasarire se vor lasa numai 2 plante la cuib. Lucrarile de ingrijire sunt asemanatoare cu cele de la cultura castravetilor, exceptand ciupitul, care nu este necesar la dovlecei. Pentru obtinerea de productii timpurii, dovleceii se pot cultiva in cuiburi incalzite cu gunoi de grajd sau in cultura protejata cu folie de polietilena. Cel mai raspandit soi de dovlecel la noi este asa-zisul "Fara vrej", soi timpuriu care da primele fructe de consum la 70-75 zile de la semanat. Dovleceii au culoare alba-verzuie, marmorata, ca dimensiuni fiind mari si alungiti.

Despre ceapa

CEAPA Contine multe substante hranitoare: zaharuri, vitamine si substante active care omoara microbii.

Ceapa de arpagic

Se obtine astfel: solul arat din toamna se niveleaza si se marunteste bine n primavara; samnta de ceapa se seamana n martie (0,8-1 kg la 100 mp), n rnduri la 7-10 cm distanta si 1-2 cm adncime, lasnd poteci de 50 cm la 10-15 rnduri. Pentru a grabi rasarirea, samnta se nmoaie n apa 2-3 zile. Dupa rasarire se fac 3-4 prasile, se pliveste cultura de buruieni si se stropeste cu zeama bordeleza mpotriva manei. Recoltarea se face n luna august cnd bulbisorii s-au format iar frunzele exterioare sunt uscate. Recoltarea se realizeaza prin smulgere cu mna sau cu sapaliga. Cel mai bun arpagic este cel cu diametrul de 7-12 mm. Dupa uscare, arpagicul se pastreaza n ncaperi uscate cu temperaturi ori de 0-2 gr C ori de 18-20 gr C; trebuie evitate temperaturi de 3-15 gr C, pentru a nu forma fusti anul urmator. Soiuri de ceapa de arpagic: - Uriasa de Stuttgart, De Bacau, De Zittau, De Vinga, De Darasti, De Lovrin, De Filiasi, etc.

Ceapa de consum (bulbi)

La sfrsitul lunii martie se planteaza arpagicul la 20-25 cm ntre rnduri si 10-12 cm ntre bulbi pe rnd, pe terenul pregatit corespunzator. La 1000 mp sunt necesare 40-60 kg arpagic. ngrijirea consta n 4-5 sapaligi, 1-2 udaturi, 1-2 ngrasari suplimentare, 3-4 stropiri cu zeama bordeleza pentru combaterea manei, precum si ruperea fustilor florali. ngrasarea si udarea se face numai dupa primele 2 saptamni de la plantare. Recoltarea se face n august cnd tulpinile s-au nmuiat la baza si mai mult de jumatate au cazut la pamnt, prin smulgere sau cu sapaliga, cu atentie sa nu se taie bulbii. Dupa recoltare se lasa sa se zvnte la soare. Se pot obtine 2-2,5 tone de ceapa bulbi la 1000 mp.

Ceapa de apa (caba)

Pentru cultura cepei de apa se foloseste rasadul, care se obtine prin semanare pe straturi n luna aprilie n rnduri la 5-6 cm. Pentru 1000 mp sunt necesare 45000-50000 rasaduri care se obtin din 600-800 gr samnta. Rasadul este bun de plantat cnd are 2-3 frunze. La plantare se scurteaza radacinile si frunzele la 1/3. Rasadul mocirlit se planteaza cu plantatorul, la sfrsitul lunii mai, la 25-30 cm ntre rnduri si 10-15 cm pe rnd. Dupa plantare se uda, apoi se ngrijeste la fel ca ceapa de arpagic. La recoltare se pot obtine 1200-1700 kg de pe 1000 mp de teren. Soiuri de ceapa de apa: De Buzau, Spaniola

Ceapa verde

Pentru a obtine ceapa verde (stufat) n primavara, se planteaza toamna trziu sau primavara ct mai de timpuriu arpagic mare cu diametrul de peste 20 mm sau chiar bulbi mici de ceapa de 20-30 gr la 15-20 cm ntre rnduri si 5-10 cm pe rnd. Daca plantarea se face din toamna este bine sa se aseze peste cultura un strat de gunoi paios de grajd sau frunze, pentru a feri bulbii de nghet. Acest strat se aduna cu grebla n primavara. Recoltarea se poate ncepe din luna aprilie cnd frunzele au lungimea de 30-35 cm.

Despre fasole

Fasolea pentru pastai (sau fasole verde) Se seamana in primavara, mai tarziu, cand temperaturile incep sa creasca (sfarsitul lunii aprilie, inceputul lunii mai). Exista doua feluri de fasole verde: pitica si urcatoare. Fasolea pitica (oloaga) se seamana in randuri la 50 cm sau in cuiburi la 40/40 cm, cate 3-4 seminte la cuib.

Fasolea urcatoare se seamana in cuiburi la 80/50 cm. La fiecare cuib se infige un arac de 2 m. Vara, cultura de fasole se praseste si se uda in caz de seceta. Recoltarea pastailor incepe la 15-20 zile de la inflorire. Culesul se repeta la cateva zile, pentru ca pastaile sa nu imbatraneasca pe planta si sa devina atoase. Daca se intarzie recoltarea, plantele nu mai leaga alte pastai iar productia scade. Fasolea pitica se poate semana si in iulie pentru productia de toamna. De pe 1000 mp se obtin 400-500 kg pastai. Soiuri de fasole pitica: Beste von Allen, Galbena Untoasa, Galbena de Moldova, etc. Soiuri de fasole urcatoare: Grasa de Transilvania, Pestrita de Moldova, Bogdana, Aurie de Bacau.

Despre vinete

Patlagelele vinete, ca si cele rosii, sunt plante pretentioase la caldura, apa, lumina si hrana. Samnta ncolteste numai la temperaturi ce depasesc 1415 grade C, iar la temperaturi sub 0 grade C plantele mor. Cer mai multa apa, deci se uda mai des. Daca nu au suficienta lumina n rasadnita, plantele se ngalbenesc si se alungesc. Daca sunt umbrite n teren, nu leaga rod. Ce soiuri cultivam? Sunt recomandate urmatoarele soiuri: ?Delicia? pentru culturi timpurii, ?Danubiana? pentru culturi de vara, ?Pana Corbului? si ?Bucurestene? pentru culturi trzii.

Cum se produce rasadul de vinete?

Vinetele se cultiva numai prin rasad. Semanatul n rasadnite se face la sfrsitul lui februarie, nceputul lui martie. Repicatul se face la 7-7 cm sau 8-8 cm cu mult pamnt la radacina sau n ghivece nutritive. Plantarea rasadurilor se face la nceputul lunii mai, la 60 zile de la semanare, cnd au 6-7 frunze, la 60-70 cm ntre rnduri si 30 cm pe rnd, la aceeasi adncime la care au stat n rasadnita. La plantare se pun la cuib 50-100 gr mranita. Dupa plantare se uda fiecare planta cu 1-1,5 litri apa si se trage pamnt maruntit n jurul plantei. Cum se ngrijeste? n general, ngrijirea se face asemanator cu cea de la tomate, cu anumite specificatii: se fac 4-5 prasile, se uda mai des ca rosiile (4-5 zile), iar ngrasarea se face de 3 ori, prima data la 10-15 zile, iar celelalte 2 ngrasari la intervale de 15-20 zile. Vinetele bune de recoltat au o culoare neagra lucioasa si sunt elastice, daca se strng usor ntre degete si podul palmei. Fructele mbatrnite devin amare. La recoltare se taie cu codita cu tot, de obicei dimineata, pe racoare. Recoltarea se repeta din 7 n 7 zile. O planta poate produce 5-6 vinete, aproximativ 1-1,5 kg.

Despre praz

PRAZUL Se cultiva prin rasad, care se produce n rasadnite reci, pe straturi, sau in ghivece, prin semanare, la sfrsitul lunii martie sau nceputul lui aprilie. Pentru 1000 mp de cultura trebuiesc 45000-55000 fire de rasad care se obtin din 600-800 gr samnta. Plantarea rasadului n gradina se face la nceputul lunii iunie, la 30 cm ntre rnduri si 15-20 cm pe rnd, dupa ce s-a fasonat (se scurteaza cu 1/3 radacinile si frunzele). ngrijirea se face prin prasile, udari, ngrasare suplimentara (ca la ceapa). Plantele se musuroiesc pentru a favoriza albirea si fragezirea bazei tulpinilor. Pentru consum n timpul verii, recoltarea ncepe la sfrsitul lunii iulie, iar prazul pentru iarna se recolteaza toamna trziu (noiembrie). Se poate pastra peste iarna n pivnite, prin ngroparea radacinilor si o parte din tulpina n nisip. La 1000 mp de cultura se pot obtine 1500-4000 kg praz. Soiuri: cel mai raspndit soi este Camus, cu tulpini lungi si viguroase, de 60-70 cm; alte soiuri sunt Carentan, Parox, Pelux, etc.

Despre salata

Salata este cunoscuta sub mai multe varietati: salata capatana, alungita, de foi si salata aurie. In cultura, mai raspandite la noi sunt soiurile: Pentru cultura timpurie: Bottner, Timpurie de Banat, Urechiusa Pentru cultura semitimpurie: De Stuttgart, Marula de Braila, Arges

Pentru semanare in toamna: Polul Nord Salata se cultiva prin rasad sau prin semanare directa in gradina. Terenul trebuie lucrat si ingrasat, 2000-3000kg gunoi de grajd la 1000 mp, inca din toamna. Pentru cultura timpurie de primavara salata se insamanteaza in gradina intre 20 august-10 septembrie. Pentru culturile de la sfarsitul primaverii, inceputul verii, salata se seamana in februarie-martie. Pentru cultura de toamna semanarea se face la inceputul lunii august. Semanatul se face pe straturi de 1-1,5 m pe care se cultiva 5-6 randuri de salata la 20-25 cm distanta, la adancimea de 1,5-2 cm primavara si 2-3 cm toamna. La 1000 mp sunt necesare 200-300 gr samanta. Salata timpurie se protejeaza in tunele de folie impotriva inghetului. Cultivata prin rasad, salata face capatani mai mari. Se seamana la jumatatea lui februarie, in rasadnite semicalde sau in solar. Cand rasadul are 5-6 frunze se face plantarea in gradina. Distanta de plantare a rasadului este de 20 cm intre randuri si 15 cm pe rand. Dupa plantare rasadurile se uda.

Ingrijire Daca semanarea s-a facut din toamna este bine sa se aseze peste cultura un strat de frunze uscate, paie sau gunoi de grajd paios pentru a proteja cultura de gerurile din timpul iernii. Cultura se praseste in primavara, se rareste la 20 cm pe rand, se ingrasa suplimentar si se uda. Ingrasarea se face cand plantele au 8-10 frunze. Recoltarea salatei incepe in aprilie si se continua in mai si iunie, functie de tipul de cultura. La 1000 mp de cultura se pot obtine 20000-25000 capatani. Marula - salata cu capatana alungita - este mai rezistenta la seceta si poate fi cultivata si in timpul verii. Acest soi necesita in plus fata de alte tipuri de salata o lucrare speciala de ingrijire, si anume, cand frunzele au crescut mari si se formeaza capatana, pentru ca inima salatei sa ramana alba si frageda, se leaga frunzele la varf cu sfoara, pentru a tine capatana stransa si a nu patrunde lumina in interior .

Despre spanac

Spanacul este o planta legumicola foarte valoroasa datorita continutului ridicat in substante nutritive - saruri de fier, calciu, vitamina C - precum si faptului ca se poate consuma intr-o perioada cand lipsesc alte legume . Soiuri mai raspandite:

Viroflay, soi timpuriu care se recolteaza la 40-50 zile de la semanare, este mai sensibil la ger; semanat din toamna, trebuie protejat cu frunze uscate, gunoi paios sau paie;

Matador este un soi mai rezistent la frig, dar se recolteaza mai tarziu;

Alte soiuri: Smarald, Nores, etc.

Semanatul din toamna se poate incepe din august pentru productia de toamna, iar pentru cea din primavara, spanacul se seamana in septembrieoctombrie. Semanatul de primavara se face cat mai devreme, in martie - inceputul lui aprilie. Se seamana la 20-25 cm intre randuri si 2-4 cm adancime. Pentru 1000 mp sunt necesare 2-2,5 kg samanta. Ca lucrari de ingrijire mentionam plivitul pe rand, 1-2 prasile, o ingrasare suplimentara (, si udarea in caz de seceta. Recoltarea se poate incepe cand plantele au 5-6 frunze de 10-12 cm si se face fie prin ruperea frunzelor de la exteriorul rozetei, fie taindu-se rozeta cu frunze de la baza. De pe 1000 mp se pot recolta 1200-2000 kg de frunze.

Despre mazare

De la mazare se recolteaza pastaile, care contin boabele folosite pentru consum la conserve sau mancaruri. Semanatul se face primavara devreme, imediat ce se poate lucra pamantul ("in mustul zapezii"), mazarea fiind o planta destul de rezistenta la frig. Pamantul trebuie afanat, dar nu se ingrasa cu gunoi de grajd. Semanatul se face in randuri la 20-25 cm distanta sau in cuiburi la 30-35 cm distanta intre cuiburi, in care se pun cate 5-6 boabe de mazare. Adancimea de semanare este de 5-7 cm. Daca vrem sa obtinem pastai verzi in toamna, se poate semana in iunie. Pentru 1000 mp sunt necesare 15-20 kg samanta. Cultura se praseste o data sau de doua ori, la nevoie.

Recoltarea se face cand boabele au o marime normala si sunt inca dulci. Daca se intarzie recoltarea, boabele pierd din gustul dulce, devin fainoase si se sfarama la fiert. De pe 1000 mp se obtine o productie de 400-500 kg boabe verzi. In cultura se gasesc numeroase soiuri, dintre care:

soiuri cu crestere mica: Fina verde, Delicioasa, Pitica de Rin, Minunea Americii, Timpurie de Craiova, Prima, Isalnita

soiuri cu crestere inalta si semiinalta: Conserva, Expres, s.a.

Despre cartofi

Ne vom ocupa in special de cultura cartofilor timpurii in gradina. Este necesar sa se foloseasca numai soiuri care formeaza tuberculi cat mai devreme, dintre care mentionam: Ostara, Sirtema, Resy, Desiree, Semenic, s.a. Terenul: cartoful are nevoie de un pamant usor si bogat in substante hranitoare. Terenul ales se lucreaza din toamna printr-o aratura adanca la 25-

30 cm, cand se si aplica gunoiul de grajd (15-20 tone la 5000 mp. In primavara solul se niveleaza si se ingrasa suplimentar pe tot terenul sau la cuib, cu un amestec de mranita si cenusa. Pentru obtinerea de productii mari si timpurii, tuberculii trebuie sa fie sanatosi, iar la plantare sa fie deja incoltiti. Plantarea se va face cat mai devreme, la inceputul lunii martie in zonele mai calde si pana la 10 aprilie in zonele mai reci. Se vor folosi adaposturi din folie de polietilena pentru protejarea culturii de brumele tarzii de primavara. Distanta de plantare este de 60-70 cm intre randuri si 30-35 cm pe rand, cuiburile facandu-se la adancimea de cca 10-15 cm. Tuberculii incoltiti se asaza cu grija pe o parte pentru a nu li se rupe coltii, cei mari putand fi taiati in doua, astfel incat fiecare parte sa aiba cate 2-3 colti. Ingrijirea cartofilor Cand lastarii au ajuns la 10-12 cm se praseste, apoi dupa 2-3 saptamani se mai face o prasila, cand se musuroiesc plantele . Pentru obtinerea de productii mari, cultura trebuie udata si ingrasata suplimentar, prima oara la 1015 zile de la rasarire, apoi dupa 10-20 zile. Cand plantele infloresc se formeaza si tuberculii. Pentru prima recolta se desface cu grija pamantul din jurul tufei si se culeg numai tuberculii mai mari (de marimea unui ou). Pamantul se trage la loc, se uda si se reface musuroiul pentru a se forma noi tuberculi. De pe o suprafata de 5000 mp se pot obtine 750010000 kg cartofi timpurii.

Despre conopida

Se cultiva pentru inflorescenta din lastari ngrosati. Este o planta destul de pretentioasa, mai ales la temperaturi sub 0 grade C, cnd se pateaza si nu mai produce recolte de calitate . Cnd s-a format, inflorescenta trebuie ferita de lumina deoarece se negreste. Se cultiva pe soluri fertile, bine lucrate si ngrasate cu gunoi de grajd. Soiuri

Timpurie de Ertfurt, cu perioada de vegetatie de 90-100 zile, cu inflorescenta mica, rotunda si ndesata de 300-500 gr

Bulgare de zapada (115-120 zile), cu inflorescenta mare, de 600-1000 gr, cu productie mare la cultura n cmp si care se pastreaza bine mai mult timp.

Alte soiuri: Timpurie de Arad, etc. Rasadul

Soiurile timpurii se produc n rasadnite calde (3.5 gr la 1,5 mp) n februarie. Soiurile trzii se seamana pe straturi la sfrsitul lunii mai. Plantarea n gradina se face la mijlocul lunii aprilie pentru soiurile timpurii (50-50 cm) si n luna iulie pentru cele trzii (70-70 cm). Rasadul poate fi plantat putin mai adnc dect a fost n rasadnita. Pamntul se amesteca cu 300-500 gr mranita la planta, iar la baza se aseaza pleava, paie sau frunze uscate (mulcire) pentru mentinerea apei n sol. Dupa plantare se uda si se trage pamnt n jurul plantei. ngrijirea se face n general la fel ca la cultura verzei, n ce priveste prasilele, musuroirea, udarea si ngrasarea suplimentara. Suplimentar, inflorescenta trebuie ferita de lumina prin legarea frunzelor la vrf sau frngerea a 2-3 frunze care se asaza peste capatna. Exista soiuri la care frunzele acopera de la sine capatna. Recoltarea se face treptat, cnd inflorescentele sunt ndesate si albe, nainte ca acestea sa se resfire, la 15-20 zile de la formarea lor. Capatnile se taie de la baza, cu tot cu frunze.

Despre usturoi

USTUROIUL Cultura de usturoi se face ntr-un teren nsorit care nu se ngrasa cu gunoi de grajd. Se planteaza bulbisorii (catei) de usturoi toamna (septembrie-octombrie) sau primavara (martie-aprilie), la distanta de 25-30 cm ntre rnduri si 1215 cm pe rnd. La plantarea de toamna, cateii se introduc la cca 3 cm adncime n pamnt, iar la cea de primavara la 1,5 -2 cm. Pentru protejarea de ger, culturile de toamna se acopera cu un strat subtire de gunoi paios. n perioada de vegetatie cultura se praseste si se ngrasa suplimentar ca la ceapa, se iriga dupa necesar si se stropeste cu zeama bordeleza mpotriva manei. Recoltarea bulbilor se face n iulie-august, cnd frunzele s-au uscat. Pentru usturoiul verde (stufat) se procedeaza la fel ca la ceapa verde, indicat fiind ca plantarea cateilor sa se faca din toamna. Soiuri: De Isalnita, De Moldova, De Cenad, De Ciolpani, De Bucovina, De Teleorman, etc.

Despre ridichi

Sunt de 3 feluri: de luna, de vara si de iarna . Ridichi de luna - soiuri: Rosii Timpurii, Rosii cu varful alb, Saxa, Tepuse de gheata Ridichi de vara - soiuri: Din Tara Brsei, Bere de Munchen Ridichi de iarna - soiuri: Negre rotunde (se pastreaza cel mai bine peste iarna) Ridichiile de luna Terenul ales trebuie sa fie adapostit si insorit pentru a se incalzi usor. Semanatul se face in luna martie, dupa ce terenul s-a zvantat, si se poate repeta la interval de 10-12 zile pentru productii esalonate. Pentru a avea o recolta de ridichi de luna mai tarziu in toamna, semanatul se poate face la sfarsitul lunii august. Se seamana in randuri distantate la 10-12 cm, la adancimea de 1,5-2 cm. Pentru 1000 mp se folosesc 0,8-1 kg samanta. Dupa rasarire, se plivesc buruienile si se raresc plantele la 5-6 cm pe rand. Daca primavara e secetoasa, se uda cultura pentru ca ridichiile sa nu se iuteasca. La aparitia primelor frunze adevarate se face o ingrasare suplimentara. Recoltarea se face la 4-6 saptamani de la insamantare. Daca se lasa prea mult timp, ridichiile devin seci, cu goluri de aer in interior . Pe 1000 mp se obtin 1000-2000 kg de ridichi. Pentru productii extratimpurii ridichiile de luna se pot cultiva in rasadnite calde sau in solar, semanandu-se in perioada 15 ianuarie-1 februarie. Ridichiile de vara se insamanteaza in luna mai, la distanta de 30 cm intre randuri si 15-18 cm pe rand si la adancimea de 1,5-2 cm. Lucrarile de ingrijire sunt plivitul, prasitul, raritul, udarea dupa nevoi si ingrasarea suplimentara. Ridichiile de iarna se seamana la inceputul toamnei, pentru a nu forma flori. Se recolteaza la 110-120 zile de la insamantare.

Ingrasamintele
Fertilizarea terenului este bine sa se faca folosind numai ingrasaminte organice, deoarece este mai sanatos si pentru Dvs., cat si pentru clientii amatori de legume proaspete, care vor aprecia acest lucru. Solul bogat in substante hranitoare va da o recolta mai mare, iar legumele vor fi mai gustoase si mai bune calitativ. De aceea gradina de legume trebuie fertilizata in fiecare an. Cel mai bun ingrasamant este gunoiul de grajd putrezit, care se aplica de regula toamna, la pregatirea terenului. In functie de posibilitati, gunoiul se da in primul rand la culturile de castraveti, vinete, varza, conopida, tomate, ardei, cartofi, dovlecei. Un alt ingrasamant organic este mranita , care se obtine in amestec din gunoi de grajd foarte bine putrezit (2-3 ani) si resturi vegetale descompuse. Aceasta se foloseste in cantitati mai mici, aplicandu-se in special la cuiburile vegetale, la plantare, insamantare sau la ingrasarea suplimentara. Compostul se prepara destul de usor, din resturi vegetale, paie, frunze uscate, buruieni smulse la plivit, cenusa, resturi alimentare . Toate acestea se asaza in gramada intr-un loc mai izolat. Coama gramezii va forma o scobitura pentru ca apa de ploaie sa se stranga si sa patrunda in interior . In lipsa ploilor gramada se va uda periodic cu apa sau cu urina de la animale. Odata la 3 luni, gramada de compost se intoarce si se muta alaturi, straturile de sus asezandu-se la baza, iar cele de jos la coama. Dupa 2-3 ani se va obtine un ingrasamant foarte valoros d.p.d.v. nutritiv, care se foloseste la fel ca mranita. Amanunte despre folosirea ingrasamintelor pentru fiecare tip de leguma in parte puteti afla in paginile referitoare la aceste legume.

Obtinerea rasadurilor de legume


Legumele ce se cultiva mai frecvent prin rasaduri sunt rosiile, vinetele si ardeii, care au cerinte mai mari in ce priveste caldura si necesita o perioada mai mare de vegetatie pana la recoltare. Prin rasaduri se cultiva si plante mai putin pretentioase, ca varza, conopida, gulia, in scopul de a obtine productii timpurii, de asemenea si prazul, ceapa de apa , telina, castravetii, si dovleceii, tot in acelasi scop.

Realizarea rasadnitelor presupune urmatoarele materiale: gunoi de grajd proaspat, nefermentat; pamant de rasadnita (de "telina"); tocuri de lemn; geamuri; rogojini. Gunoiul de grajd se foloseste pentru incalzire (rasadnita calda). Cel mai bun este gunoiul proaspat de cal, care intra repede in fermentatie si da cantitatea cea mai mare de caldura. Se poate folosi si gunoi proaspat de vite, fiind indicat sa se amestece cu gunoi de cal. Avantajele folosirii gunoiului de grajd sunt mai multe, printre care costul scazut, nu necesita instalatii speciale, iar dupa ce s-a folosit poate fi intrebuintat la producerea de mranita sau ca ingrasamant suplimentar. Pamantul de rasadnita, sau de telina, cum mai este denumit, se pregateste inca din timpul verii, in felul urmator: - dintr-un loc intelenit (inierbat), pajisti, izlazuri, etc., se fac brazde groase de 10-12 cm si lungi de 20-30 cm. Acestea se asaza in gramezi, unele peste altele, cu iarba la iarba, intr-un loc umbrit, udandu-se din timp in timp pentru a putrezi mai usor. Dupa putrezire rezulta pamantul de telina care se amesteca in anumite proportii (vezi mai jos) cu mranita si nisip. In lipsa unui loc intelenit se pot taia brazde dintr-un camp de lucerna sau trifoi. Nisipul se foloseste pentru a face pamantul de rasadnita mai permeabil si mai usor.

Proportii de amestec pentru diferite legume : Cultura Rosii Ardei, vinete Castraveti Varza, conopida Salata Mranita % 50 40 40 50 25 Pamant de telina % 25 50 40 25 75 Nisip % 25 10 20 25 -

Tocul de rasadnita Exista mai multe variante de rasadnite (ex.: cu 2 pante, ingropate, etc.), insa cea mai simpla este cea cu toc pe care o vom prezenta in continuare.

Tocul este format dintr-o rama de lemn de 25-30 cm inaltime, 4 m lungime si 1,5 m latime, avand prinsa din metru in metru cate o stinghie pentru sprijinirea foilor de geam, cu dimensiunea de 1 pe 1,5 m. Rama se asaza pe un strat de gunoi de grajd amenajat pentru rasadnita, mai lat decat tocul, si gros de 40-70 cm. Geamurile au rol de mentinere a caldurii degajate. In interiorul tocului se mai pune un strat de gunoi de grajd proaspat, de cca 5 cm grosime, dupa care rasadnita se acopera cu foile de geam si rogojini. Dupa cateva zile, daca se constata inceperea fermentarii (apar picaturi de apa pe interiorul geamului), se asaza amestecul de pamant intr-un strat de 1215 cm. Pamantul se grebleaza, dupa care se acopera iar rasadnita. Semanatul in rasadnita se face cand pamantul s-a incalzit, lucru ce se constata prin aparitia buruienilor. Inainte de semanat, pamantul se niveleaza cu grebla, distrugand astfel si buruienile. Semanatul in rasadnita se poate face in randuri sau prin imprastiere cat mai uniforma. Peste seminte se presara un strat de mranita gros de 1-2 cm. Se batatoreste usor pamantul si se uda cu o stropitoare cu sita fina, cu apa calduta. Rasadurile se pot planta si in ladite, in ghivece sau in paharele din plastic, in lipsa tocurilor de lemn. Pe fundul laditelor se fac cateva gaurele prin care sa se scurga excesul de apa. Se asaza un strat de nisip de 1 cm grosime, dupa care se pune amestecul de pamant. Semanatul se face in randuri, la 4-5 cm distanta. Laditele se tin intr-o incapere incalzita, iar dupa rasarire se asaza langa geam, la lumina. Cand rasadurile au atins perioada optima, se planteaza in gradina. Rasadirea in ghivece se aplica la legume care suporta greu transplantarea in gradina (ex. castraveti, dovlecei), asa fel incat acestea sa fie plantate in gradina cu pamantul din ghivece, fara a fi afectate radacinile. Se folosesc ghivece mici de pamant ars cu diametrul de 6-8 cm sau paharele de plastic gaurite la fund. Ghivecele se umplu cu pamant pana la jumatate, apoi se seamana cate 2 seminte la ghiveci prin apasare cu degetul, dupa care se uda cu apa calduta si se tin la lumina si caldura. La ghivece se mai pot produce rasaduri si de la alte legume

Rasadirea in ghivece

Rasadirea in ladite

Ingrijirea rasadurilor Pana la rasarire, rasadnita se tine acoperita cu geam si rogojini. Imediat ce plantele incep sa apara, se inlatura rogojinile pentru patrunderea luminii. Rasadnita se va aerisi zilnic, chiar si pe timp mai racoros, ridicand brusc geamul si lasandu-l imediat la loc. Pe masura ce timpul se incalzeste, aerisirea se va face tot mai des. Daca pamantul din rasadnita tinde sa se usuce, se uda usor cu apa calduta. Nu trebuie sa fie nici prea multa umezeala, deoarece rasadurile se alungesc prea mult, se imbolnavesc si cad. Daca se intampla acest lucru, se aeriseste bine rasadnita, iar plantele bolnave se smulg. Daca apar coropisnite, se ingroapa la 2-3 cm din loc in loc momeli. Combaterea coropisnitelor prin momeli se face dupa urmatoarea reteta: se fierb 15 minute 100 gr boabe de grau; dupa racire se amesteca cu 5 gr insecticid (Aldrin, Detox, Duplitox, Sintox, Sinoratox, etc.) si 1 gr untdelemn. Calirea rasadurilor se face cu scopul ca acestea sa se obisnuiasca cu conditiile climaterice mai aspre, la plantarea in camp. Pentru aceasta, cu 10-15 zile inainte de plantare se ridica geamurile, la inceput numai ziua, apoi si noaptea. Udatul in acest timp se reduce la minim sau se suprima total. Plantarea rasadurilor se va face tinand cont de perioadele specifice fiecarei legume, tinand cont de caracteristicile culturii respective.

10 sfaturi pentru rasadnite

Una din placerile gradinaritului este cresterea plantelor din seminte. Este uimitor cat potential de frumusete se concentreaza in fiecare samanta mica. Cum aceasta munca nu este foarte usoara, trebuie sa urmam o serie de pasi astfel ca semintele pe care le plantam sa devina plante mature si sanatoase. 1. Notati lucrurile importante Un aspect deseori uitat este necesitatea notarii evenimentelor sau datelor importante. Fie ca plantati cateva plante pentru propria dvs. gradina, fie ca lucrati la o scara mai mare, este de dorit sa tineti un fel de condica a datelor importante. Acestea pot fi: data cand au fost culese semintele, data la care au germinat, numarul de seminte incoltite din totalul disponibil si data la care rasadul este gata pentru transplantare. La sfarsitul fiecarui an puteti face o evaluare a productiei proprii de plante, puteti nota greselile si elementele pozitive, astfel ca in anul urmator sa oferiti semintelor un mediu mai bun de dezvoltare. De asemenea puteti nota, daca este cazul, de unde ati cumparat anumite seminte, daca au fost bune, pretul pachetului si puteti lipi chiar plicul respectiv. 2. Pastrati semintele corespunzator, pentru a nu se degrada Semintele sunt fragile si daca nu sunt tratate cum trebuie, viabilitatea lor va scadea. In timp ce unele seminte pot supravietui sute de ani in conditii prielnice, altele se degradeaza repede, chiar daca sunt conservate in conditii optime. Pentru a le mentine in starea de latenta, semintele trebuie tinute in locuri reci si intunecoase, cu un grad de umiditate scazut, cum ar fi frigiderul. Este recomandabil ca pe fiecare plic cu seminte sa fie insemnate numele plantei, data la care au fost culese semintele si eventual sursa. Cand vine momentul sa puneti la incoltit semintele e bine mai intai sa faceti un mic test pentru a vedea care mai sunt bune si care nu - puneti semintele in apa, pentru cateva ore; cele bune se vor scufunda, pe cand cele stricate, seci, vor pluti. Testul este bun in general pentru semintele mai mari. 3. Folositi vase late, joase, pentru evita ingramadirea rasadurilor Ghivecele sau vasele de plastic sunt de preferat ghivecelor de teracota cand vine vorba de rasadnite, pentru ca ele retin pentru mai mult timp umezeala. Folosirea unor vase largi, nu foarte adanci, previne ingramadirea semintelor si mentinerea umezelii in jurul radacinilor tinere, firave. Plantele carora nu le place sa le fie deranjate radacinile e mai bine sa fie cultivate de la inceput in ghivece mici, individuale. Ca vase in care pot fi puse la incoltit semintele pot fi folosite si paharele de plastic, cele de iaurt sau cutiile de margarina; nu uitati sa le faceti gauri prin care sa se scurga apa. Indiferent de vasele pe care le veti folosi, acestea trebuie sa fie foarte curate, sa nu fie infectate cu nici un agent patogen. O metoda pentru a realiza acest lucru este sa scufundati vasul timp de 15 minute intr-o solutie cu 10% inalbitor, dupa care sa il lasati sa se usuce. 4. Tasati semintele in pamant Cu o sita de bucatarie sau, mai simplu, cu mana, imprastiati in mod egal semintele pe pamant. Semintele mici si cele care au nevoie de lumina directa pentru a germina nu trebuie acoperite cu pamant. Fie ca acoperiti vasul, fie ca nu, semintele trebuie putin tasate, pentru a intra in contact cu suprafata umeda a pamantului, ca sa germineze. Pentru asta folositi o lingura sau fundul unui pahar. 5. Preveniti bolile cu drenaj si aerisire corecta Infectiile provicate de fungi (ciuperci) sunt cauzate de umezeala excesiva si de proasta circulatie a aerului, asa ca aveti grija la aceste doua elemente. 6. Acoperiti vasele pentru a pastra constant nivelul de umiditate Semintele sunt foarte sensibile la situatiile extreme precum udarea din abundenta sau lipsa apei. In pus, udarea directa distruge semintele germinate. Daca asezati o folie de plastic peste rasadnita veti mentine la acelasi nivel gradul de umiditate. Totusi, vasul va trebui verificat zilnic. Daca observati ca este timpul sa udati, atunci plasati vasul intr-un bazin (sau o tava mai mare de ghiveci) cu apa calduta si lasati pamantul sa absoarba cata apa are nevoie. Daca suprafata pamantului este uscata, dati la o parte folia de plastic si stropiti cu apa. Imediat ce semintele au germinat, folia de plastic trebuie inlaturata de tot.

7. Tineti semintele la cald pentru a incuraja germinarea semintelor Majoritatea smeintelor au nevoie de temperaturi intre 18-23 grade Celsius pentru a germina. Plasarea rasadnitelor langa o sursa de caldura sau intr-o camera in care in general este mai cald va fi o mutare benefica. In plus, puteti folosi lampi speciale - in acest caz (cand folositi surse alternative de caldura) verificati des gradul de umezeala din vas, pentru ca acesta va scadea mai repede decat in alte conditii. 8. Rotiti vasele cu seminte Plantutele au nevoie de multa lumina, ideal intre 12-16 ore de lumina zilnic. In interior, asezati rasadnitele in locuri insorite, la ferestre orientate spre sud si rotiti vasele in fiecare zi, cate un sfert, pentru ca plantele sa nu se intoarca dupa lumina si sa-si formeze, astfel, tuplini deformate, lungi si fragile. 9. "Hraniti" bine plantele Nutritia corespunzatoare si la perioade constante este importanta si la plante, pentru ca acestea vor creste mai puternice. Cand embrionul din samanta se dezvolta, el depinde de cantitatea de substante hranitoare stocate inauntru. Pe masura ce planta creste din pamant, acele depozite sunt deja pe terminate, asa ca este nevoie de tratarea cu substante fertilizatoare. Majoritatea amestecurilor de pamant speciale au mici cantitati de astfel de substante nutritive pentru a face tranzitia cat mai usoara si pentru a nu lasa radacinile sa se usuce. Totusi, odata ce apar primele frunze adevarate, este timpul sa incepeti sa udati plantutele saptamanal cu o solutie fertilizatoare preparata la jumatate din concentratie. 10 . Obisnuiti plantele cu lumina directa a soarelui Inainte de a le planta afara, plantele trebuie mai intai obisnuite cu lumina puternica a soarelui sau aclimatizate cu temperaturile fluctuante de afara. Cel mai bine este sa faceti aceasta operatie pe o perioada de trei zile, plasandu-le in bataia directa a soarelui, dimineata, apoi marind perioada de expunere in celelalte zile, pana cand devin destul de viguroase pentru a fi transplantate.

Calendarul gradinii de legume


FEBRUARIE - Se incearca semintele sanatoase punand cateva din ele sa incolteasca in muschi sau nisip umezit. - Livada doarme sub amortirea iernii; in zilele frumoase se pot curata pomii de frunzele uscate - in ele se ascund dusmani din primavara; tot in aceste zile se sapa pomii la radacina si se pune gunoi, se acopera cu pamant sapat, sau se aduna zapada la radacina lor. - si pamantul are viata lui; din cand in cand nu strica sa se puna pe el gunoi. Pe straturile de langa casa se pune gunoi de pasari, cenusa pentru ingrasarea pamantului. MARTIE - replicatul rasadurilor in cuburi sau ghivece nutritive destinate culturilor timpurii de camp (tomate, ardei, vinete) - insamantarea in rasadnite sau solarii incalzite biologic a legumelor destinate culturilor de vara (varza, tomate) - plantarea in prima jumatate a lunii in solarii sau tunele a verzei timpurii, conopidei timpurii si gulioarelor - plantatul si semanatul din timp a mazarei, verzei si conopidei timpurii, a cepei din arpagic si samanta, a usturoiului de primavara, a morcovului, patrunjelului, spanacului, ridichii de luna, etc. - in a doua jumatate a lunii se planteaza in rasadnite castravetii, ardeii - se pregatesc solariile pentru tomate, ardei, vinete - se continua protejarea verdeturilor cu polietilena si recoltarea verdeturilor produse in sistem fortat

- se practica supraaltoirea pomilor (unde e cazul) dupa metoda prin despicatura, copulatie sau triangulatie - fertilizarea suplimentara cu azot - dezgropatul si demusuroitul vitei de vie - se face taierea radacinilor pornite din altoi (taierea de rodire si copcitul) - in legumicultura se continua dezinfectarea rasadnitelor, solariilor, cu formalina sau sulfat de cupru; - pomii fructiferi se pot stropi cu solutie sulfo-calcica, impotriva fainarii; peste 2 saptamani se mai face o stropire impotriva moniliei, cu o solutie pe baza de cupru. Tot in aceasta luna putem pregati terenul pentru plantarea de noi pomi fructiferi: se sapa si se gunoieste pentru a fi reavan, apoi, spre sfarsitul lunii, se pot planta. APRILIE - pana la mijlocul lunii aprilie se mai pot planta in gradina: - radacinoasele (morcovi, patrunjel, pastarnac) in randuri, distanta de 25 cm; salata, spanacul; - se seamana soiuri de mazare tarzie, sfecla rosie si samanta de ceapa; - de la mijlocul lunii incepe: - plantatul varzoaselor, guliei si conopidei; - semanatul cartofilor preincoltiti la distanta de 70 cm intre randuri, iar pe rand, intre cuiburi, 30-40 cm, la adancimea de 10 cm; - semanatul fasolei, castravetelui, pepenelui si dovlecelului; - se mai poate semana inca sfecla rosie la 30 cm intre randuri; - plantarea telinei la distanta de 40 cm intre randuri si pe rand; - semanatul porumbului; - semanatul florilor anuale, plantatul trandafirilor, al daliilor, gladiolelor, crinilor; - la sfarsitul lunii se poate planta rasadul de rosii timpurii si ardei; - Atentie la semanat! Combinatii bune: morcovi-mazare, semanate alternativ; ceapa-morcov, semanate alternativ; ceapa-sfecla rosie-gulie; cartof timpuriu-mazare; cartof-fasole sau ridiche de luna cu fasolea. Combinatii rele: ceapa-usturoi; morcov-patrunjel; mazare-fasole; castravete-cartof; - n livada se uda bine pomii fructiferi plantati in primavara si se incepe pregatirea pentru stropitul lor. MAI - incepe plantarea rasadurilor de legume. Vom planta rasadurile de ardei, rosii, castraveti, varza, gulie, conopida, broccoli, telina, ceapa (din seminte), praz, vinete; - inainte de plantarea rasadurilor este necesar sa faceti o erbicizare a solului cu urmatoarele substante: Dithane 0,5%, Captan 5%, Merpan 0,5%. De asemenea, uneltele trebuie dezinfectate cu solutie de Carbetox 0,4% sau sulfat de cupru 2-3%. - plantarea rasadurilor de varza timpurie, conopida, broccoli si castraveti se face numai pe pamant umed, la o temperatura de 7-10 grade Celsius. daca nu a plouat, udati terenul, operatiune care se repeta si dupa plantare; - rasadurile vor avea roade dupa 50-60 de zile, timp in care trebuie sa prasiti de 2 ori si sa udati din 10 in 10 zile. Controlati mereu rasadurile pe masura ce cresc si nu ezitati sa folositi insecticide daca vor aparea paraziti: purici, fluturi, muste. IUNIE - daca nu ai reusit sa termini plantarea rasadurilor de legume in luna mai, ai timp doar la inceputul lunii iunie sa plantezi rasadurile de rosii, ardei si vinete; - pe soluri fertilizate cu ingrasamant organic planteaza conopida, varza de toamna, varza rosie, varza de Bruxelles, gulia de toamna si broccoli; - foloseste culturile succesive pe parcele eliberate dupa ceapa verde, salata, spanac, mazare si gulioare. n vederea infiintarii culturilor duble cureti terenul de resturile vegetale, sapi si nivelezi pamantul. Poti cultiva fasole, ridichi de toamna, castraveti de toamna; - este perioada pentru palisarea, copilirea si carnatirea rosiilor timpurii;

- daca ai vita de vie, continua legarea lastarilor, copilitul si carnatitul (indepartarea varfurilor tuturor lastarilor mai vigurosi). Daca ai timp suficient, aranjeaza frunzele vitei in asa fel incat ciorchinii sa aiba mai multa lumina, mai mult soare. Stropeste via contra manei, fainarii si putregaiului; - intinde castravetii timpurii din sera pe sfoara. Daca frunzele nu sunt ridicate pe sfoara, castravetii nu vor avea lumina si nu se vor coace; - continua prasitul. Plivitul, raritul si irigarea zarzavaturilor si combaterea bolilor si daunatorilor la legume. IULIE - Atentie! Rosiile care incep sa se maneze pot fi salvate prin ruperea regulata a frunzelor si indepartarea fructelor stricate. AUGUST - grabeste strangerea cepei, dar inainte de depozitare pastreaz-o la soare cateva zile; - continua recoltarea castravetilor pentru muraturi; - strange rosiile pentru sucuri si bulion, dar nu uita sa continui copilitul si carnitul lor; - spre sfarsitul lunii poti incepe recoltarea cartofilor, dupa o prealabila verificare daca s-au maturat suficient; - fasolea uscata pentru consum se aduna, se despoaie si se mai pastreaza la soare cateva zile inainte de depozitare; - pentru o productie sporita de ardei vei continua fertilizarea cu azot si potasiu; - continui recoltarea vinetelor, ardeilor, verzei de vara, pepenilor galbeni si verzi; - in livezi incepe adunarea merelor de vara (imediat dupa ce roua s-a uscat) si se continua recoltarea piersicilor si a caiselor tarzii; - incep sa se coaca strugurii timpurii, dar atentie, acestia nu se recolteaza decat daca sunt complet copti, caci altfel sunt acri; - nu uita sa semeni pe sol bine maruntit salata, pentru obtinerea rasadului de plantat la inceputul lunii octombrie; - daca vrei sa ai hrean cu radacina dreapta si groasa, indeparteaza radacinile laterale; - pe terenuri eliberate se poate semana spanac, morcov si patrunjel, pentru productia de primavara. SEPTEMBRIE - acum este momentul strangerii semintelor pentru primavara. La tomate, se aleg fructele mari, specifice soiului, sanatoase, coapte bine. Rosiile se zdrobesc bine, se pun in vase cu apa, unde se spala bine. Dupa ce s-au spalat se indeparteaza de pe seminte resturile de pulpa si se lasa apa sa se linisteasca. Semintele bune se lasa la fund, in timp ce semintele seci plutesc la suprafata. Semintele bune se spala bine si se pun la uscat, la soare. Cand s-au uscat trebuie sa aiba o culoare albicioasa-argintie. n medie la 10 kg tomate se obtin 30-50 g samanta ( in functie de soi). La ardei, pentru extragerea semintelor se taie fructul in jurul coditei, apoi se scot semintele (codita cu seminte se aseaza pe un ziar si cu mana se desprind semintele). Acestea se spala in apa, se separa semintele bune de cele seci prin punerea lor in apa si decantarea apei. Se usuca la umbra, iar semintele se rasfira intr-un strat subtire (1-2 cm). Din cand in cand se rascolesc cu mana, pentru a se usca mai repede. Cand sunt uscate au o culoare galben-aurie. Se pastreaza pana in primavara in pungi de hartie. Din 15 kg ardei se pot obtine in medie 100 g samanta. La vinete, cand fructele au ajuns la maturitate, se zdrobesc, se toaca marunt, apoi pulpa se pune intr-un vas cu apa, unde se freaca bine cu mainile pentru a separa semintele de pulpa. Semintele bune sunt grele si se lasa la fundul apei, separate de cele seci, usoare, care raman la suprafata. Cele bune se spala, se usuca la umbra si apoi se pun in pungi de hartie. La castraveti se aleg fructele mari, galbene, care au ajuns la maturitate. Se lasa la soare 6-7 zile, dupa care se extrag semintele. Se taie longitudinal fructul si cu o lingura se scot semintele, se spala si se lasa in apa. Apoi, dupa cateva ore acestea se desprind usor de mucilagiile care le inconjoara. Semintele bune raman la fundul vasului, se scurg, se usuca la soare in strat subtire de 1-2 cm, cat mai repede, pentru a nu se innegri. La salata, semintele ajung la maturitate la 25-30 de zile de la inflorire. Plantele se taie, se fac snop, se duc la umbra pentru uscare. Dupa o saptamana snopii se scutura bine deasupra unui ziar, se vantura si ramane samanta buna, care se pastreaza in pungi de hartie. La ceapa, semintele se recolteaza dimineata, pe roua, pentru a nu se scutura. Se taie cu tija intreaga, se fac snopi mici, se usuca la umbra, dupa care se scutura

capsulele, sa iasa semintele, care sunt de culoare neagra. Se vantura semintele si se pun la uscat in strat subtire. OCTOMBRIE - se scot cartofii de toamna; - morcovii, patrunjelul, pastarnacul se scot pe timp uscat, se zvanta, se curata de frunze si se depoziteaza in pivnita; - se recolteaza ultimii ardei, care au devenit dulci si carnosi; - rosiile necoapte se pot smulge din vrejuri cu tot si se pun la adapost si intuneric, unde se coc; - se recolteaza varza si se pune la murat; - se recolteaza vinetele, ardeii, guliile, morcovii, patrunjelul, pastarnacul, telina; - se recolteaza gogonelele, care pot fi puse la murat sau pot fi depozitate in pivnita sau in incaperi mai calduroase, unde cu timpul se inrosesc si se pot consuma ca rosii coapte. Se vor depozita numai gogonelele sanatoase; pivnita inainte de depozitare trebuie aerisita, curatata si dezinfectata; - se defriseaza terenul de resturile vegetale si se pregateste terenul in vederea fertilizarii; - se sapa terenul, pe masura ce s-au recoltat ultimele legume; - Nu uita! Pentru a avea legume proaspete primavara devreme, este timpul sa le cultivam - ceapa verde (de stufat), usturoiul verde, salata, spanacul, loboda, toate acestea rezista bine la temperaturi joase: se planteaza rasadul de salata pentru primavara, cu 2-3 udari obligatoriu; se seamana morcovii, patrunjelul, mazarea, ceapa si usturoiul pentru recoltele timpurii de anul viitor; - se recolteaza merele, perele, gutuile, nucile, prunele; - se aduna porumbul care este copt; - se mai pot aduna semintele de ceapa si loboda; - pentru protejarea pomilor tineri de inghet si de rozatoare vom pune frunze moarte in jurul lor si le vom acoperi tulpinile cu saci. NOIEMBRIE - pe masura ce gogosarii se coc, sunt culesi si pusi la borcan; - sfecla rosie mai poate fi recoltata, curatata de frunzele verzi si depozitata in pivnita; - se mai culege porumbul, se taie cocenii si se pun pe foc; - zarzavaturile vor fi recoltate dupa 1 noiembrie, dupa caderea brumei; - varza se recolteaza tot acum; - toamna se scurteaza radacinile pomilor batrani pentru a le prelungi viata. O lucrare care da bune rezultate la pomii batrani carora li s-au aplicat taieri de regenerare este si intinerirea radacinilor. Aceasta lucrare se face fie in toamna premergatoare regenerarii, fie primavara, inainte de intrarea pomilor in vegetatie, si consta in saparea unui sant circular in dreptul proiectiei coroanei pe sol, adanc de 60-80 cm si lat de 60 cm. Toate radacinile se taie cu fierastraul de pomi si se scot. Apoi santul se acopera cu pamant amestecat cu ingrasaminte. Pentru un pom se socotesc 150 kg gunoi de grajd bine putrezit, 3 kg superfosfat si 1 kg sare potasica. santul se umple pe trei sferturi, se toarna 10 caldari de urina de grajd subtiata cu apa (1 parte urina si 3-4 parti apa). Dupa udat santul se umple definitiv cu pamant. La pomii batrani se face o scurtare foarte puternica a ramurilor de schelet astfel incat jumatate din lungimea lor se taie. Trebuie insa sa respectam cateva reguli la taierea de intinerire: 1) punctul din care se face scurtarea ramurilor trebuie sa se afle deasupra unor ramuri lacome sau a unei ramuri laterale; 2) in locul unde se face taierea, ramura nu trebuie sa fie au groasa de 8-10 cm. Pentru asigurarea unei incarcaturi normale de fructe pe pom, este bine sa se faca si rarirea ramurilor de rod, stiut fiind ca distanta normala intre ele este de 10-20 cm. Trebuie pastrate ramurile de rod cu pozitie laterala, acestea fiind considerate cele mai bune.

Ce ingrasaminte naturale putem folosi in gradina de legume?


Afla mai multe despre: aplica, in gradina, toate, plante cultivate, plante de gradina cultivate toamna, gradina toamna, plante de gradina

Legumele produc mult daca sunt cultivate in pamant bogat; de aceea in gradina trebuie sa se aplice ingrasaminte. Vom enumera principalele ingrasaminte organice ce pot fi folosite in gradina de legume. Gunoiul de grajd putrezit In mod obisnuit, acest ingrasamant se aplica toamna, odata cu sapatul terenului. La culturile care se insamanteaza primavara tarziu, gunoiul de grajd bine putrezit se poate da si primavara timpuriu. Ce cantitate se foloseste ? Daca culturile care se fac pe terenul respectiv se vor uda, se imprastie 4-5 kg de gunoi pe fiecare mp. In cazul in care plantele cultivate nu necesita udarea, atunci sunt suficiente 2 kg pe fiecare mp. Gunoiul de grajd se da in special la castraveti, vinete, varza, conopida, tomate, ardei, cartofi, dovlecei. Mranita Se obtine gunoi de grajd foarte bine putrezit (2-3 ani). Ea se foloseste in cantitati mai mici (1-2 kg/mp). Se poate da si la cuib cu ocazia plantarii (la tomate, cartofi) sau cu ocazia insamantarii (la castraveti, pepeni, dovlecei). Compostul Este un ingrasamant care se poate prepara usor chiar in gospodarie din gunoaie din curte, frunze uscate, buruieni smulse, vrejii de legume, cenusa. Toate acestea se aseaza gramada intr-un colt al gradinii ; coama gramezii va avea forma de covata, in care se fac gauri cu un tarus, pentru ca apa de ploaie sa patrunda in adancime. In lipsa ploilor, gramada se va uda din cand in cand cu apa. Din 3 in 3 luni, gramada de compost se lopateaza, straturile de la baza punandu-se in varf si invers. Dupa 2-3 ani

se obtine un ingrasamant valoros care se foloseste la fel ca mranita. Gunoiul de pasari Este un ingrasamant mai bogat in substante nutritive decat gunoiul de grajd. Modul cel mai indicat de folosire a acestui ingrasamant este in forma de solutie, aplicata in timpul perioadei de vegetatie a plantei. Cu cateva zile inainte de intrebuintare, gunoiul maruntit se amesteca cu apa, o parte de gunoi si doua parti de apa. In ziua in care se face tratarea plantelor se adauga iarasi apa in proportie de 1 :10 daca se foloseste pentru tomate, dovlecei, gulii, ceapa si de 1 :20 daca se foloseste pentru castraveti, morcovi, praz. La o planta se da 0,3-0,5 l de solutie. Cenusa Se aduna cenusa lemnelor, paielor, cocenilor, etc. Atentie ! Nu se foloseste cenusa din carbune de pamant deoarece contine substante daunatoare pentru plante. Se folosete mai ales pentru varza, vinete, castraveti, cartofi. Se da cu aproximativ 15-29 g de cenusa, preferabil amestecata cu mranita, la fiecare cuib.

PLANIFICA GRADINA DE LEGUME


Planifica gradina de legume

O gradina de legume ar trebui sa faca ceea ce vrei tu sa faca, asa ca atunci cand planifici o gradina de legume intreaba-te intai ce anume doresti de la ea. Vrei Esti o salate persoana de care sezon? vrea sa Poate cultive in o multime gradina tot de ce se radacinoase, poate sau sau aspiri rosii, doar la o sau cultura un pic de din toate?

bogata

sparanghel?

Este foarte usor sa iesi in gradina si sa te murdaresti de noroi, asa ca fa-ti o favoare si planifica-ti intai designul gradinii de legume. De exemplu, pentru a hrani o familie de patru persoane pe tot parcursul anului, va trebui sa iti planifici o gradina de aproximativ 100m, fara a pune la socoteala aleile dintre culturi.

Tineti minte ca in cazul in care locuiti intr-un climat rece, acesta va va impiedica sa mentineti culturile pe tot parcursul anului. In acest caze poate fi necesara o planificare a gradinii de legume care sa fie mult mai mare decat in mod obisnuit si sa faceti provizii (cititi despre conservarea legumelor ) din recolta obtinuta. Una dintre cele mai bune idei de planificare a gradinii de legume este sa se ia inconsiderare clima zonei in care vreti sa faceti gradina de legume. Fie ca este vorba de temperaturi foarte calduroase sau friguroase clima poate fi impartita in trei regiuni de baza: rece, temperata si tropicala/sub-tropicala.

Dupa ce ati decis ce si unde vreti sa cultivati in gradina voastra de legume puteti trece la urmatoarele etape:

- Trebuie sa gasiti o sursa foarte buna pentru seminte. Comandati seminte cu mult timp inainte sa inceapa sezonul cultivarii, mai ales daca locuiti intr-o zona cu un climat mai rece cu perioada de vegetatie scurta;

- Gradinile fara sapaturi, utilizeaza metode organice de gradinarit si de cele mai multe ori este mai bine sa faceti rasaduri pe care sa le plantati ulterior in gradina; - Utilizati acest ghid de germinare pentru a va orienta mai usor. Daca vreiti sa realizatii o plantare de mari dimensiuni, este bine sa luati in considerare o germinare in etape, pentru a nu ajunge toata recolta la maturitate in acelasi timp.;

- Daca locuiti intr-un climat rece, sau chiar unul temperat, trebuie luat in considerare realizarea rasadurilor la interior, folosind o sera, in cazul in care sezonul de germinare este scurt sau daca exista pericol de inghet .

Ce si unde veti creste in gradina de legume?


Cand planificati o gradina de legume trebuie sa luati in considerare ca diferitele plante au nevoi si conditii diferite. Plante ca fasolea, brocoli, varza de Bruxelles, conopida, napi, ceapa si mazare, cresc cel mai bine la temperaturi intre 10-200C(50-700F). Aceste plante prefera un timp mai racoros al anului pentru a creste si in general tolereaza inghetul. 15-250C(60-800F). produce doar seminte.

Legume precum varza, morcovi, ridichi, pastarnac, praz, salata verde si telina au cerinte de temperatura intermediara. Ele vor creste cel mai bine la temperaturi Cresteti-le in afara cuprinse sezonului si vor intre

Legumele din sezonul cald cresc cel mai bien la temperaturi de peste 200C(700F) si se prabusesc sau mor daca sunt expuse la inghet. Acestea includ legume precum porumb, ardei gras,cartofi, tomate, vinete, fasole, culturile de vita de vie. Deci asigurativa ca marea majoritate a sezonului lor de crestere este in lunile mai Cu cat stiti mai bine ce legume vreti sa cultivati, cu atat veti avea mai mare succes. De aceea planificarea initiala va poate salva de griji si neliniste calde.

Cateva sfaturi finale pentru planificarea gradinii de legume.

- Verificati predominanta vantului si protejati plantele de vanturile puternice. Vanturile reci vor opri crestera; cele calde vor usca pamantul si vor ofili plantele iar vanturile puternice vor rupe plantele. Daca nu aveti un colt insorit protejat natural in gradina , pregatiti paravane de protectie din zabrele de lemn sau gratare de lemn. - Unde ajunge lumina soarelui in gradina si pentru cat timp? Asigurati-va ca gradina de legume primeste foarte multa lumina naturala directa, cel putin 5 ore pe zi. In zonele cu mai putin soare pot fi plantate legume cu frunze si plante aromatice.

- Asigurati-va ca plantele mai inalte nu blocheaza lumina soarelui pentru plantele mai mici ca inaltime. Urmariti miscarea soarelui in gradina de legume.. In emisfera nordica luati in considerare plantarea legumelor pe randuri de la nord la sud, cu plantele mai inalte pozitionate catre nord. In emisfera sudica, pozitia plantelor se inverseaza astfel incat plantele inalte sa fie pozitionate la sud. In acest fel, toate randurile vor primi o cantitate egala de lumina solara. - Daca planificati plantarea de culturi succesive, practicati rotatia plantelor. Diferite plante iau diferite lucruri din pamantul de gradina. Acest lucru va reduce potentialul de a se dezvolta al anumitor daunatori din gradina. Continuati completarea cu compost si mulci!

- Apa, apa si iarasi apa! Legumele au nevoie de apa foarte multa pentru a creste. Unu dintre cele mai bune sfaturi pentru acest aspect este folosirea unui sistem cu picurator.

Setati sistemul de picurare la inceputul planificarii gradinii si acesta va asigura plantelor o buna absorbtie a apei si va descuraja cresterea ciupercilor de frunze. Acest lucru va incuraja cresterea radacinilor. Nu lasati patul de gradina uscat. Gradina fara sapaturi are un drenaj bun asa ca mentineti-o umeda si si asezati mulci deasupra pentru a se mentine asa.

- Petreceti ceva timp pentru a lucra la cea ce vreti sa creasca, sa studiati climatul, soarele, umbra, vantul, adapostul.. Tineti cont de obstacole, cum ar fi copacii, canalizarea, drumurile de acces etc. Luati in considerare si imprejurimile casei si anume animale de casa, copii, animale salbatice precum iepuri, veverite si alti daunatori "draguti" dar nedoriti.

Urmand aceste sfaturi de baza, atunci cand planificati gradina de legume, veti avea un start impresionant si veti reusi sa produceti o gradina cara va va oferi multe ore de satisfactie si incantare si nu in ultimul rand o recolta bogata.

Buruiano-leguma. Tehnologia de cultivare a papadiei

Este atat de raspandita la noi in tara incat ai crede ca nimeni nu si-a pus problema sa o cultive. Cu toate acestea, este una dintre cele mai gustoase plante intrate, pe nedrept, in categoria buruienilor. Si totusi

Papadia poate fi cultivata


In 1982, profesorul Gh. Valceanu afirma ca luata in cultura, papadia devine o planta cu frunze mari si carnoase mult mai gustoase, iar daca se inalbesc din ele se poate prepara o salata delicioasa. Papadia se seamana pe straturi inaltate la 32 de cm distanta intre randuri, iar plantele se vor rari apoi la 10-12 cm distanta intre plante pe acelasi rand. Un strat are latimea de 140 de cm. Semintele se seamana la adancime mica, jumatate de centimetru. Perioada optima este primavara devreme, la sfarsitul lunii februarie. Respectand schema propusa de Valceanu, pentru initierea unei culturi de 1 hectar se vor consuma 1,3 kg de samanta. Pana in vara, cultura nu are nevoie decat de controlul buruienilor, prin mai multe prasile mecanice, sau de irigare la nevoie. El propunea si o schema de infiintare a culturii de papadie, reprodusa astfel:

In luna august, pentru a obtine inalbirea frunzelor, randurile de plante se acopera partial cu pamant. Acest lucru se poate realiza atat manual, cu sapaliga, dar si mecanizat cu ajutorul unui cultivator caruia i se sudeaza o aripa laterala, pentru a impinge pamantul inapoi pe brazda.

Oportunitate de desfacere in supermarketuri


Papadiile se recolteaza apoi taind rozeta de frunze de la colet, la sfarsitul toamnei. Din radacina vor rasari alti lastari, in acest fel cultura de papadie se poate exploata timp de 3-4 ani. In conditii optime, de pe un hectar se pot recolta anual 16-20 de tone de frunze. Frunzele se spala bine in flux continuu si se pot ambala la caserole de plastic pentru a fi vandute prin lanturile de supermarketuri.

Salata de papadie
Papadia se recomanda ca medicament in toate bolile unde exista un dezechilibru glandular. Astfel, ceaiul de papadie se recomanda in obezitate, in boli de ficat, marind secretia biliara, normalizeaza circulatia sangelui, mareste pofta de mancare, are actiune diuretica si face ca toxinele din corp sa se elimine, scria cu ani in urma farmacistul Corneliu Constantinescu. Tot el afirma ca frunzele tinere de papadie se consuma obligatoriu in fiecare primavara, facand parte dintr-o cura de vitamine si detoxifiere care ajuta organismul sa faca trecerea de la alimentatia sezonului rece la cea a verii.

Calitatea i verificarea seminelor nainte de semnat, n agricultura ecologic


Calitatea seminelor este foarte important dac dorim ca rsadurile s fie sntoase i ecologice, iar recoltele mari. n agricultura ecologic, materialul de nmulire (semine, rsaduri, butai, stoloni) trebuie s fie obinut prin tehnici de producie ecologice. Seminele nu trebuie s provin din organisme modificate genetic sau derivate ale acestora i nu trebuie s fie tratate la nsmnare dect cu produse admise n agricultura ecologic. Putem avea o prim garanie n privina calitii seminelor dac le procurm din magazine specializate, pentru c acestea sunt obligate s vnd numai semine de bun calitate, eventual nsoite de un buletin de analiz sau de informaii care sunt scrise pe ambalajul acestora. Seminele trebuie s provin de la un productor care practic tehnicile de producie ecologic. Pentru ca seminele s fie de bun calitate, trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:

s corespund soiului dorit; s nu fie amestecate cu impuriti;

s aib un aspect sntos; s aib o germinaie bun (s ncoleasc majoritatea seminelor procurate); s ncoleasc la scurt timp dup plantare (n funcie de specie, desigur i n condiii propice).

n cazul n care sunt obinute chiar din gospodria proprie, seminele trebuie s provin de preferin de la recolta precedent, pentru c n timp ele i pierd calitatea de a germina rapid. Gradul de germinaie al seminelor este un indicator al calitii seminelor i se poate verifica cu uurin chiar acas. ntr-un vas se pune un strat subire de vat (sau nisip, pentru seminele mari precum cele de pepene), care se ud i pe care se presar cte 100 de semine. Vasul se acoper cu o coal de hrtie i se ine ntr-o ncpere care s ndeplineasc condiiile de temperatur necesare pentru ca soiul respectiv s ncoleasc. Substratul trebuie udat periodic, chiar zilnic, astfel nct s fie mereu umed, dar fr ca seminele s fie necate de ap. Dup ce a trecut perioada necesar pentru ca seminele s ncoleasc, ne putem da seama dac lotul de semine e de calitate bun n funcie de procentul de semine ncolite. Important este i ca plntuele s fie sntoase, nu rsucite, groase sau ptate, acestea fiind semne c seminele din care au ieit nu au fost bune.

- durata germinativ, perioada de ncolire i temperaturile propice pentru cteva specii de legume -

Investiia total ntr-un solar de 500 de metri ptrai complet echipat este de 35.000 lei

Tinerii care aleg s-i fac o firm de legumicultur cu cei 10.000 de euro primii de la guvern pot ajunge la venituri duble dup numai un an, dac opteaz pentru producia de legume ntr-un solar. Lucrurile nu difer mult n cazul florilor. Investiia total ntr-un solar de 500 de metri ptrai complet echipat (irigaie prin picurare i microaspersie pentru tratamente, umidificare/cea) poate ajunge la numai 35.000 de lei, potrivit specialitilor de la NaanDanJain irigaii. Din sprijinul oferit de stat, mai rmn suficieni bani pentru acoperirea altor capitole din planul de afaceri cerut de program, precum transportul, asigurrile, marketing-ul, distribuia, etc. n funcie de tipul i randamentul culturilor (patru culturi pe an), investiia se poate amortiza chiar i ntr-un an, a declarat Ileana Stanciu, director general NaanDanJain. Un solar de 500 mp poate fi lucrat de o singura familie. Posibilitatea de avea un asolament corespunzator al culturilor in vederea obtinerii unei recolte mai mari in spatiul protejat devine un atu. Planul poate fi dezvoltat i de grupuri de tineri productori, pe suprafee mai mari, de cteva mii de metri ptrai. Investitia creste in cazul solariilor tip sera dotate cu sisteme de incalzire si folie dubla de acoperire, la fel si in cazul echiparii cu plase antiinsecte pentru cei care doresc sa produca bio. Pentru proiectele mai mari, fermierii pot apela la fondurile nerambursabile europene i, dac se asociaz n grupuri de productori recunoscute oficial, mai pot primi sprijin de sute de mii de euro.

Doar pn n 2013, grupurile i organizaiile de productori recunoscute preliminar pot primi sprijin financiar, att pentru constituire i faciliti administrative, ct i pentru realizarea de investiii. Prin Pilonul I al Politicii Agricole Comune, Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale acord sprijin financiar grupurilor i organizaiilor de productori din sectorul legume fructe. Modul de accesare a sprijinului financiar este prevzut n Hotrrea de Guvern nr. 1078 din 10 septembrie 2008 privind acordarea de sprijin financiar grupurilor de productori recunoscute preliminar i organizaiilor de productori n sectorul fructe i legume, act normativ elaborat n baza Regulamentelor (C.E) 1234/2007,1580/2007 i 1182/2007 La sfritul anului trecut, n Romnia erau nregistrate conform Regulamentului Comisiei Europene doar 17 grupuri de productori recunoscute preliminar i o organizaie de productori.

Corectarea valorii de pH a solurilor

Solurile prea acide si cele prea alcaline necesita corectarea pHului in vederea atingerii unui domeniu optim dezvoltarii plantelor. In functie de specia cultivata, unele plante prefera solurile alcaline (pH peste 7) de exemplu rozmarinul, altele din contra, vor prefera soluri acide (pH sub 7). Valorile pot sa varieze intre anumite limite, peste care daca se

trece solul va deveni impropriu culturii. Exista anumite specii care rezista chiar si pe astfel de soluri, insa acestea sunt cazuri izolate. De aceea solurile cu pHul peste 7 7,5, precum si cele a caror valoare de pH scade sub 5-6, au nevoie de corectii prin aplicarea unor amendamente. Astfel, pentru cresterea valorii de pH se foloseste piatra de var, var stins, dolomita, moloz maruntit, iar pentru scaderea lui sulful sau fosfogipsul. Pentru a spori eficacitatea amendamentelor, genul de ingrasamant pe care il administram va fi corelat cu tipul de amendament, astfel: in cazul aplicarii calcarului, varului sau dolomitei, se vor utiliza in urmatorii 2-3 ani exclusiv ingrasaminte naturale, compuse din: cenusa de lemn, faina de bazalt, compost fermentat. In cazul amendamentelor acidifiante, de sulf sau fosfogips, terenul se va ingrasa cu must de gunoi de grajd nefermentat. Mrania este un compost descompus, utilizabil n agricultura organic att n culturile de cmp, ct i n cele nfiinate n sere i solarii. Nu exist pericolul infestrii cu buruieni sau a generrii de amoniac i arderii plantelor. Mrania este un ngrmnt bogat n elemente nutritive dect acesta, aplicabil n cantiti de 610 t/ha. Poate fi utilizat i n rsadnie pentru obinerea de rsaduri pentru specii precum: menta, busuiocul, cimbrul de cultur. Turba este deopotriv ngrmnt ct i ameliorator de sol. ngrmntul este extras din zonele umede unde se formeaz i se pstreaz n grmezi circa 6 luni, dup care se utilizeaz drept ngrmnt n acelai mod cu gunoiul de grajd. ngrmintele verzi provin de la plante cultivate ce se ncorporeaz prin artur n sol, n momentul n care ajung la maximum de cantitate de mas verde. Ele se descompun n sol i reprezint o surs deosebit de elemente nutritive. Bine reprezentate de plante precum leguminoasele (lupinul, sulfina, mzrichea, trifoiul) sau altele precum rapia i mutarul, care las n sol o mare cantitate de azot i alte elemente nutritive. De asemenea, sunt recomandate pe solurile nisipoase, srace n humus, i unde nu exist alte posibiliti de fertilizare organic, pentru a crea o structur stabil solului, a reduce eroziunea solului prin vnt i ap, a preveni levigarea elementelor nutritve, n special a nitrailor.