PERSONALITATEA ELEVILOR

TEMPERAMENTUL
Ce este personalitatea? Personalitatea este o construcie teoretic
elaborat de psiholoie !n scopul !neleerii "i e#plicrii $ la ni%elul teoriei
"tiini&ice $ a 'odalitii de &iinare "i &uncionare ce caracteri(ea( oranis'ul
psiho&i(ioloic pe care !l nu'i' persoan u'an) Personalitatea cui%a este
constituit din ansa'blul de caracteristici care per'ite descrierea acestei
persoane* identi&icarea ei printre celelalte) Orice construcie teoretic %alid
re&eritoare la personalitate trebuie s per'it* prin operaionali(area conceptelor
sale* descrierea conduitelor "i aspectelor psiho&i(ice care &ac din orice &iin
u'an un e#e'plar unic)
+ele 'ai accesibile* u"or de obser%at "i identi&icat trsturi de personalitate
sunt cele te'pera'entale) Ele se re&er la ni%elul eneretic al aciunii* la 'odul
de descrcare a eneriei "i la dina'ica aciunii) ,n 'od obi"nuit* te'pera'entul
se re&er la di'ensiunea energetico-dinamic a personalitii "i se e#pri' at-t
!n particulariti ale acti%itii intelectuale "i a&ecti%itii* c-t "i !n
co'porta'entul e#terior .'otricitate "i* 'ai ales* %orbire/)
Pri'a clasi&icare a te'pera'entelor care* cu o serie de !'buntiri* a
re(istat p-n !n (ilele noastre este cea propus de cunoscuii 'edici ai
antichitii* 0ipocrate "i 1alenus) Ace"tia* !n concordan cu &iloso&ia epocii
care considera c !ntreaa natur este co'pus din patru ele'ente &unda'entale
$ aer* p'-nt* &oc "i ap $ au a&ir'at c !n corpul o'enesc a'estecul
2u'orilor3 .hor'ones/ ce repre(int aceste ele'ente deter'in te'pera'entul)
,n &uncie de do'inanta uneia din cele patru 2u'ori3 .s-ne* bil near* bil
alben* &le'/* te'pera'entul poate &i4 sanuin* 'elancolic* coleric*
&le'atic)
5up aproape dou 'ilenii* Pa%lo% propune o e#plicaie "tiini&ic a tipurilor
de te'pera'ent !n care caracteristicile acti%itii ner%oase superioare "i
raporturile dintre ele sunt noiunile &unda'entale) ,nsu"irile siste'ului ner%os
sunt 4 &ora sau eneria $ se e#pri' prin re(istena la solicitri a siste'ului
ner%os6 'obilitatea $ se 'ani&est prin u"urina cu care se !nlocuiesc procesele
ner%oase de ba( obser%abil* de e#e'plu* atunci c-nd se dore"te 'odi&icarea
unor deprinderi6 echilibrul e#istent !ntre e#citaie si inhibiie* de(echilibrul
a%anta7-nd* de reul* e#citaia)
Ast&el* ba(a &i(ioloic a te'pera'entelor este constituit de cele patru
tipuri de siste' ner%os ce re(ult din co'binarea acestor trei !nsu"iri
&unda'entale 4 tipul puternic neechilibrat* e#citabil* corelea( cu
temperamentul coleric; cel puternic echilibrat* 'obil* se e#pri' !n
8
temperamentul sangvinic; tipul puternic echilibrat* inert n temperamentul
flegmatic; tipul slab .luat lobal/ &iind pus la ba(a temperamentului melancolic)
+u' arat cele patru tipuri clasice de co'porta'ent9
Colericul este o persoan e'oti%* irascibil* oscilea( !ntre entu(ias' "i
decepie* cu tendin de e#aerare !n tot ceea ce &ace6 &oarte e#presi%* u"or 2de
citit3* -ndurile "i e'oiile i se succed cu repe(iciune)
Sangvinicul se caracteri(ea( prin rit'icitate "i echilibru* au in eneral o
bun dispo(iie* se adaptea( u"or "i econo'ic) Uneori 'area lor 'obilitate se
apropie de nestatornicie* periclit-nd persistena !n aciuni "i relaii)
Flegmaticul este o persoan i'perturbabil* ine#presi% "i lent* cal')
Puin co'unicati%* reu adaptabil* poate obine per&or'ane deosebite !n
'uncile de lun durat)
Melancolicul este la &el de lent "i ine#presi% ca &le'aticul* dar !i lipse"te
&ora "i %ioarea acestuia6 e'oti% "i sensibil* are o %ia interioar aitat
datorit unor e#iene &a de sine "i a unei !ncrederi reduse !n &orele proprii)
Totu"i* nu trebuie s pune' se'nul ealitii !ntre tipurile te'pera'entale "i
tipurile de siste' ner%os) Acestea din ur' r'-n* de:a lunul %ieii*
neschi'bate* in ti'p ce te'pera'entul se construie"te !n cadrul interaciunii
indi%idului cu 'ediul &i(ic "i socio:cultural* suport-nd !n acela"i ti'p "i
in&luenele celorlalte subsiste'e ale personalitii) A' putea spune c
te'pera'entul este e#presia 'ani&estrii particulare !n plan psihic "i
co'porta'ental a tipurilor de acti%itate ner%oas superioar* 'ani&estare
'ediat de o serie de &actori socio:culturali "i psiholoici)
+u o ba( "tiini&ic incontestabil* teoria lui Pa%lo% este* totu"i* 'ai puin
util educatorilor care nu dispun de 'i7loacele necesare pentru identi&icarea
tipurilor de siste' ner%os) 5up "coala caracterioloic &rance(* caracterul este
2ansa'blul dispo(iiilor !nnscute* care &or'ea( scheletul 'intal al
indi%idului)3 ,n ba(a cercetrilor e&ectuate de psiholoi* caracterioloii descriu
opt tipuri te'pera'entale* prin co'binare a trei &actori4 emotivitatea,
activitatea i rsunetul .ecoul/) Ast&el* oa'enii pot &i caracteri(ai con&or'
acestor di'ensiuni ale cror e#tre'e sunt4 e'oti%itate .E/ $ non:e'oti%itate
.nE/6 acti%itate .A/ $ inacti%itate .nA/6 pri'aritate .P/* tendina de a tri
puternic pre(entul* e#tra%ersiune $ secundaritate .S/* tendina de a r'-ne sub
in&luena i'presiilor trecute* intro%ersi%e)
+ele opt tipuri te'pera'entale ce re(ult din co'binarea acestor di'ensiuni
sunt4 tipul pasionat .E)A)S)/* tipul coleric .E)A)P)/* tipul senti'ental .E)nA)S)/*
tipul ner%os .E)nA)P)/* tipul &le'atic .nE)A)S)/* tipul san%inic .nE)A)P)/* tipul
apatic .nE)nA)S)/* tipul a'or& .nE)nA)P)/) E'oti%itatea "i acti%itatea* str-ns
leate de 2&ora3 "i 2echilibrul3 proceselor ner%oase* sunt caracteristici e%idente
"i relati% u"or de dianosticat) Rein-nd doar e'oti%itatea "i acti%itatea* pute'
reduce cele opt tipuri la 7u'tate4
motivii inactivi $ adic nervoii* care reacionea( rapid la e%eni'ente* "i
sentimentalii* care reacionea( lent)
;
motivii activi $ !n care se !ncadrea( colericii* cu reacii rapide* e#plo(i%e*
"i pasiona!ii* care au reacii lente)
"eemotivii activi $ adic sangvinicii* cu reacii echilibrate* rapide* "i
flegmaticii* cu 'ai 'ult &or dar leni)
"eemotivii inactivi $ care !i cuprinde pe amorfi* care* de"i cu 'ai puin
enerie* sunt bine ancorai !n pre(ent* si pe apatici* a cror lips de enerie este
dublat de in rit' lent al reaciilor)
Aceast si'pli&icare este i'portant pentru un educator .pro&esor* printe/
pentru a putea stabili dac un copil este activ sau nu* "i dac este emotiv sau nu)
Ast&el dac un copil este acti%* al ar putea &i harnic* eneric* indi&erent de radul
de e'oti%itate* iar dac este inacti%* ar putea &i lent* lene"* &r iniiati%) 5e
ase'enea* dac este e'oti% %a a%ea reacii e'oionale puternice* %a &i i'plicat
a&ecti% !n tot ceea ce &ace* iar dac este non:e'oti%* ast&el de 'ani&estri %or &i
'ini'e)
5eoarece aceste caracteristici sunt destul de e%idente in co'porta'entul
copiilor !nc de la %-rste 'ici* educatorii pot lua 'surile necesare sti'ulrii*
utili(rii "i controlului acestora) Ast&el* pentru copii activi este necesar
orientarea spre acti%iti utile* %alori(ate social "i te'perarea tendinei de a lua
hotr-ri pripite* !n ti'p cei inacti%ii au ne%oie de o sti'ulare constant* bine
do(at* "i de un prora' de lucru strict supra%eheat) 5e ase'enea este
subliniat %aloarea 'uncii !n rup pentru te'pera'entele neemotive "i inacti%e*
!n ti'p ce pentru alte tipuri e&ectele 'uncii !n echip sunt discutabile6
sentimentalii* de e#e'plu* se interea( 'ai reu !n rup "i pre&er s lucre(e
sinuri)
,n conclu(ie* pute' spune c te'pera'entul* ca subsiste' al personalitii
se re&er la o serie de particulariti "i trsturi !nnscute care* nei'plic-nd
responsabilitatea indi%idului* nu pot &i %alori(ate 'oral* dar sunt pre'ise
i'portante !n procesul de%enirii socio:'orale a &iinei u'ane)
<