Sunteți pe pagina 1din 26

Cursul 4

Plansee pentru cladiri inalte

22 iunie 2010

Curs cladiri inalte master IC

Cuprins
Sisteme de plansee beton armat : 1. One-Way Slabs on Beams or Walls 2. One-Way Pan Joists and Beams 3. One-Way Slabs on Beams and Girders 4. Two-Way Flat Plates 5. Two-Way Flat Slabs 6. Two-Way Waffle Flat Slabs 7. Two-Way Slabs and Beams. Sisteme de plansee compozite: 1. One-Way Beam System 2. Two-Way Beam System 3. Three-Way Beam System 4. Composite Steel-Concrete Floor Systems.

22 iunie 2010

Curs cladiri inalte master IC

Consideratii generale
Alegerea sistemului de planseu adecvat este o decizie economica importanta la o cladire inalta. La cladiri rezidentiale, sunt posibile deschideri mai mici pentru ca dimensiunile mai mici ale incaperilor permit dispunerea mai apropiata a stalpilor sau peretilor. Cladirile de birouri cer spatii mari deschise, deci sunt necesare deschideri mai mari. Usurinta si viteza de constructie joaca de asemenea un rol important in alegerea sistemului de planseu. Unii antreprenori pot obisnuiti numai cu anumite sisteme sau au investit intr-un sistem de cofraj scump pentru un anumit tip de planseu. Uneori sistemul de planseu trebuie sa participe si la preluarea fortelor orizontale. De exemplu, grinzile pot face parte din cadre care preiau forte seismice.
22 iunie 2010 Curs cladiri inalte master IC 3

Sisteme de plansee de beton armat

22 iunie 2010

Curs cladiri inalte master IC

Plansee care descarca pe o directie

Placile armate pe o directie descarca pe reazeme paralele, cu deschideri pana la 7 m; grosimea este in generala intre 15 si 20 cm. Cofrajele si armarea sunt simple. Sistemul este greu si ineficient, dar poate fi folosit in cladiri rezidentiale, la deschideri mai mici, eventuale cu utilizarea post-tensionarii.
22 iunie 2010 Curs cladiri inalte master IC 5

Grinzi principale si nervuri dese

Placa poate fi subtire (pana la 6 cm), si armata cu plase sudate. Nervurile au inaltimi intre 15 si 50 cm iar distanta intre ele este intre 50 cm si 1.00 m. Se pot acoperi deschideri pana la 12.00 m. Pentru cofrarea nervurilor se pot folosi cofraje reutilizabile din fibre de sticla.

22 iunie 2010

Curs cladiri inalte master IC

Grinzi principale si secundare

Distantele intre grinzile secundare sunt intre 1,50-2,00 m, dar pot creste pana la 2,503,00 m. Deschiderile pot fi pana la 14 m. Se pot folosi placi cu grosime de 8-15 cm. Pe langa faptul ca se pot acoperi deschideri mai mari, sistemul este compatibil cu care care preiau forte orizontale.
22 iunie 2010 Curs cladiri inalte master IC 7

Planseu dala

La un planseu dala, placa este rezemata direct pe stalpi. De obicei deschiderile sunt apropiate ca valoare, astfel incat placa descarca pe doua directii. Deschiderile variaza intre 8,00 m (armare conventionala) si 11 m (armatura postintinsa). Acest sistem permite de asemenea dispunerea libera a stalpilor si creaza un tavan plat (rezultand de aici o inaltime de etaj minima).
22 iunie 2010 Curs cladiri inalte master IC 8

Planseu dala

Placa are deformatii mari inainte de rupere.

22 iunie 2010

Curs cladiri inalte master IC

Planseu dala

Se pot observa liniile de rupere. In centrul placii domina momentele Mx si My, iar fisurile sunt paralele cu laturile placii; inspre reazeme domina momentel e Mxy, si momentele principale sunt rotite la 45o.

22 iunie 2010

Curs cladiri inalte master IC

10

Planseu ciuperca

Adaugarea de capitel si subplaca permite marirea deschiderilor si preluarea de incarcari mai mari. Capitelul mareste rezistenta la strapungere, in timp ce subplaca permite si marirea momentului capabil in placa si scaderea sagetilor. ACI 318 considera sublaca o ingrosare a placi care se intinde pe cel putin 1/6 din deschidere
22 iunie 2010 Curs cladiri inalte master IC 11

Planseu ciuperca

22 iunie 2010

Curs cladiri inalte master IC

12

Planseu casetat

Planseul casetat are grinzi dese (60-100 cm interax) dispuse pe 2 directii. Se realizeaza folsind cofraje din material plastic sau otel, refolosibile, cu latura 5075 cm. Casetele din jurul stalpilor sunt de obicei pline, pentru a mari rezistenta la forta taietoare. Tavanul poate fi lasat la vedere, avand un aspect decorativ. Exemplu: holurile FCCIA.
22 iunie 2010 Curs cladiri inalte master IC 13

Planseu cu grinzi pe doua directii

Planseul cu grinzi pe doua directii are grinzi pe doua directii ortogonale care transmit sarcinile de la placa catre stalpi. Acest sistem permite utilizarea de placi relativ subtirisi este un sistem economic si compatibil cu cadrele rezistente la actiuni orizontale. Pentru a realiza efectul de descaracare pe doua directii trebuie ca raportul laturilor sa nu depaseasca valoarea 2, iar pentru a realiza efectul de descarcare placa-grinda-stalp, grinzile trebuie sa fie relativ rigide.
22 iunie 2010 Curs cladiri inalte master IC 14

Planseu cu grinzi pe doua directii


Dupa ACI 318, efectul de grinda rigida este conditionat de un raport minim intre rigiditate grinzii si a placii:

4E cb I b / l 4E cs I s / l

E cb I b E cs I s

E cb = Modulus of elasticity of beam concrete E sb = Modulus of elasticity of slab concrete I b = Moment of inertia of uncracked beam I s = Moment of inertia of uncracked slab

22 iunie 2010

Curs cladiri inalte master IC

15

Plansee de beton armat: deschideri economice

22 iunie 2010

Curs cladiri inalte master IC

16

Plansee casetate de beton armat (cu grinzi inalte)

22 iunie 2010

Curs cladiri inalte master IC

17

Plansee casetate de beton armat (cu grinzi late)

22 iunie 2010

Curs cladiri inalte master IC

18

Plansee cu nervuri pe o directie

22 iunie 2010

Curs cladiri inalte master IC

19

Plansee cu nervuri pe o directie si grinzi late (2,40 m)

22 iunie 2010

Curs cladiri inalte master IC

20

Rapoarte l/d uzuale, cf. EN 1992-1-1


Sistem structural Grind simplu rezemat, plac simplu rezemat, armat pe una sau dou direcii Travee de capt a unei grinzi continue, a unei plci continue armate pe o direcie sau a unei plci continue armate pe dou direcii n lungul deschiderii mari Travee intermediar a unei grinzi sau plci, armat pe una sau dou direcii Planeu dal pentru deschiderea cea mai mare Consol Beton puternic solicitat p% = 1,5% 14 Beton slab solicitat p% = 0,5% 20

18

26

20

30

17 6

24 8

Aceste valori au fost calculate pentru un beton de clas C30/37 i un efort unitar n armturi n stadiul II sa = 310 MPa (corespunznd unui oel cu limita de curgere caracteristic de 500 MPa). Pentru deschideri mai mari de 7 m (8,5 m n cazul planeelor dal), valoarea din tabel trebui majorat cu raportul L/7 (respectiv L/8,5). Se precizeaz, de asemenea c valorile din tabel sunt n general acoperitoare, i c n unele cazuri elemente mai zvelte pot satisface condiiile de sgeat.
22 iunie 2010 Curs cladiri inalte master IC 21

Rapoarte l/d uzuale, cf. ACI 318

22 iunie 2010

Curs cladiri inalte master IC

22

Rapoarte l/d uzuale, cf. ACI 318

22 iunie 2010

Curs cladiri inalte master IC

23

Plansee compozit

Structurile de otel folosesc de asemenea placi de beton asezate pe grinzile structurii metalice in diverse moduri. Cea mai obisnuita metoda este turnarea placii de beton monolit pe tabla cutata. In acest caz placa de beton are intre 6 si 10 cm grosime. Inaltimea ondulei, grosimea tablei si distanta intre grinzi sunt dimensionate astfel incat tabla cutata sa poata juca rolul de cofraj fara a mai fi nevoie de sprijiniri (popi).
22 iunie 2010 Curs cladiri inalte master IC 24

Plansee compozit

Cand tabla este legata de placa de beton prin conectori de forfecare (realizati prin neregularitati pe suprafata tablei), sistemul lucreaza ca un compozit, cu tabla tinand loc de armatura intinsa in camp.

22 iunie 2010

Curs cladiri inalte master IC

25

Plansee compozit

Placa de beton poate fi legata de grinda metalica prin conectori (cel mai frecvent gujoane sudate pe talpa superioara a grinzii). Se formeaza o grinda compozita, cu placa de beton in zona comprimata si profilul metalic in zona intinsa.

22 iunie 2010

Curs cladiri inalte master IC

26

S-ar putea să vă placă și