Sunteți pe pagina 1din 11

Judeul Cahul

Capitole

Geografie

Aezare. Judetul C. face parte dintre judetele asezate n Sudul Basarabiei. La Vest el se ntinde pna n Valea Prutului iar la Est, o depaseste cu putin pe cea a Ialpugului. Prin coltul S.E. este strabatut de calea ferata care duce de la Galati la Tighina si Cetatea-Alba. Suprafa. 4.442 km.

nfiarea pmntului. Relieful e un podis, o prelungire a podisului nalt moldovenesc, alcatuit aici dintr-o culme lunga si plana, orientata N.-S. si ramificata n culmi secundare mai strmte, printre afluentii Prutului si ai Ialpugului. Vegetaia. Pe culmea nalta care formeaza un fel de axa a judetului, se pastreaza nca paduri de stejar. n rest, stapneste stepa, cu paioase la Sud (elemente pontice) si cea cu ierburi nalte la Nord, (elemente sarmatice). Cernoziomul degradat de pe culmea centrala dovedeste nsa o veche invazie a padurii peste un tinut care si aici era de stepa. Interventia omului n timpuri istorice, nlaturnd padurea, a ajutat abia ulterior la recucerirea terenului de catre ierburile stepei acolo unde n-a patruns, mult mai trziu, plugul. Bogii minerale. ncepnd din coltul S.E. (Ialpug) si trecnd spre Nord prin mijlocul judetului, se ntinde aria zacamintelor de lignit de calitate mediocra. Acest lignit intra, alaturi de calcar, marne si loess, n seria putinelor bogatii minerale ale judetului.

Istoriesus
Vechime i dezvoltare istoric. Judetul C. si-a luat numele de la orasul capitala. n epoca romana, a facut parte din teritoriul numit Ad Moesiam si era strabatut de un val de aparare numit n epoca moderna valul lui Traian . Prin acest judet trecea drumul comercial si militar care lega Tira (Cetatea Alba) de restul Daciei Romane din Dinogetia (Barbosi). n timpul expansiunii Turcilor armatele acestora au trecut deseori pe aici, mpotriva Moldovei. La Cahul, Ion Voda cel Cumplit a dat marea lui batalie cu Turcii, aceea care a atras pieirea lui si ngenuncherea Moldovei (iunie 1574).

Populaiesus
Starea populaiei. Judetul C. are, dupa rezultatele provizorii ale recensamntului general al populatiei din 1930, un numar de 194.631 locuitori. Populatia judetului este repartizata astfel :

a) Pe orase si plasi, dupa sex

Unitati administrative Total judet Total urban 1. Orasul Cahul 2. Orasul Leova Total rural Plasa Cantemir Plasa Ioan Voevod Plasa Traian

Numarul locuitorilor Total 16.825 10.437 6.438 42.163 45.737 46.703 Barbati Femei 8.357 5.206 3.151 8.518 6.231 3.287 194.631 97.661 96.970

177.756 89.304 77.937 21.058 21.105 23.088 22.649 21.699 21.454 23.459 23.224

Plasa Stefan Cel Mare 43.153

b) Pe grupe de vrsta

Grupe de vrsta Locuitori Grupe de vrsta Locuitori Toate vrstele 194.631 30-49 de ani 39.119 0- 9 ani 63.310 50-69 de ani 196.443 10-29 ani 71.736 70 de ani si peste 3.112 Vrsta nedeclarata 911

Micarea populaiei. Datele fundamentale ale miscarii polulatiei n jud. C. conform cifrelor publicate n Buletinul Demografic al Romniei n perioada 1931 1936 sunt urmatoarele:

Anual

19301935

Cifra probabila a populatieii judetului la 1 Cifre absolute iulie n fiecare an Nascuti Excedent Morti vii natural 9.745 5.750 3.995

Proportii la 1.000 locuitori Nascuti Excedent Morti vii natural 47,5 28,0 19,5

(medie anuala) 1931 1932 1933 1934 1935 1936

196.698 201.015 204.975 210.392 212.642 216.087

9.275 10.256 9.562 10.085 9.549 8.244

5.142 4.133 5.955 4.301 4.523 5.039 5.959 4.126 7.171 2.378 5.742 2.502

47,2 51,0 46,6 47,9 44,9 38,2

26,1 29,6 22,1 28,3 33,7 26,6

21,1 21,4 24,5 19,6 11,2 11,6

La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului Cahul a fost de 218.927 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamntul din 1930 cifra aflata la 1 iulie 1937 reprezinta un spor natural de 24.296 locuitori n timp de 6 ani si jumatate, ceea ce corespunde unei cresteri medii de 12,5 %.

nfiare socialsus
Populatia romneasca a judetului C. este ngramadita de-a lungul Prutului si n putine sate rasfirate, n Nordul lui. Vechii urmasi ai vestitilor codreni din Codrii Tigheciului marginasi cu Tatarii Buceacului s-au mprastiat o data cu disparitia acestor codri legendari. Romnii de aici se aseamana mult cu moldovenii din Vechiul Regat, cu care de altfel au multe legaturi de rudenie, asa ca, trecerea Prutului se facea chiar sub granicerii rusi, fara mare greutate. Mentinnd n permanenta legaturi comerciale sau de snge cu fratii liberi, acesti romni pruteni si-au pastrat intacte limba si datinile stramosesti. Dar portul national li s-a pierdut si, doar vara, unii barbati mai poarta camasa si itarii albi fara nici o nfloritura, ncinsi cu brie rosii sau largi chimire de piele neagra. Constiinta lor nationala e bine conturata. Trgurile se prezinta amestecate n parti aproape egale de romni, bulgari, evrei, gagauzi. Satele nu sunt amestecate ca celelalte judete basarabene sudice. Rusi se gasesc foarte putini, mai mult prin trguri dect prin sate. Viata sociala sufera de izolarea economica a judetului, lipsa de drumuri si de cai ferate nu poate fi compensata prin redusa navigabilitate a Prutului. Judetul, pe lnga izolare economica, a fost izolat si sufleteste, nici o miscare culturala de seama nu i-a imprimat un nou avnt. Capitala judetului si cele cteva centre administrative, neavnd un aspect urban pronuntat, ci mai degraba rural, pulsatia romneasca se resimte nsa puternic, nestnjenita de traditiile vechii crmuiri.

Economiasus
Judetul C. are un pronuntat caracter agricol. Se cultiva aici diverse cereale, plante oleaginoase si vita de vie. Pe baza acestor culturi s-a dezvoltat o mediocra industrie alimentara. Agricultura. Judetul are o suprafata totala de 448.200 ha. Suprafata arabila este de 317.122 ha, adica 70,75% din suprafata judetului si 1,08% din suprafata totala a tarii. Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 8.318 ha, adica 2,08% , iar mica proprietate 308.804 ha, adica 97,38%. Din totalul suprafetei arabile cerealele ocupa 289.277 ha astfel repartizate : Porumbul ocupa 121.688 ha, cu o productie de 493.960 chint. (prod. medie la ha 4,0 chint.), n valoare de 116 mil. lei. Orzul ocupa 108.141 ha, cu o productie de 278.517 chint. (prod. medie la ha 2,6 chint.), n valoare de 68 mil. lei. Grul ocupa 52.265 ha, cu o productie de 112.188 chint. (prod medie la ha 2,1 chint.), n valoare de 44 mil. lei. Ovazul ocupa 3.583 ha, cu o productie de 7.407 chint. (prod. medie la ha 2,1 chint.) , n valoare de 2 mil. lei. Secara ocupa 2.859 ha, cu o productie de 8.341 chint. (prod. medie la ha 2,9 chint.), n valoare de 2 mil. lei. Meiul ocupa 731 ha si maturile 10 ha. Fnetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 6.952 ha. Din aceasta suprafata dughia ocupa 5.640 ha, cu o productie de 25.438 chint. fn (media la ha 4,5 chint.), n valoare de 3 mil. lei.

Plantele alimentare ocupa 4.477 ha. Din aceasta suprafata cartofii ocupa 1.769 ha, cu o productie de 23.467 chint. (media la ha 13,2 chint.), n valoare de 3 mil. lei. Pepenii verzi si galbeni ocupa 1.201ha cu o productie de 24.100 chint. ( media la ha 20,1 chint.), n valoare de 4 mil. lei. Fasolea ocupa 688 ha, cu o productie de 1.481 chint. (media la ha 2,1 chint.). Plantele industriale ocupa 12.253 ha. Din aceasta suprafata floarea soarelui ocupa 5.592 ha, cu o productie de 23.203 chint. (media la ha 4,1 chint.), n valoare de 9 mil. lei. Rapita ocupa 4.339 ha, cu o productie de 7.311 chint. (media la ha 1,7 chint.), n valoare de 4 mil. lei. Mustarul ocupa 1.350 ha, cu o productie de 2.850 chint. (media la ha 2,1 chint.), n valoare de 1 mil. lei. Caracteristica. Suprafata ocupata de mustar n acest judet este clasata n locul al 2-lea din tara. Aici se cultiva ncepnd din 1934 primele plante medicinale n Romnia (ricin si menta). Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (448.200 ha) , ogoarele sterpe ocupa 4.163 ha. Fnetele naturale ocupa 2.598 ha, cu o productie de 25.720 chint. (prod. medie la ha 9,9 chint.), n valoare de 3 mil. lei. Pasunile ocupa 55.037 ha. Padurile ocupa 9.461 ha. Pomii fructiferi ocupa 322 ha. Vita de vie ocupa 15.183 ha, (din care viile pe rod 12.927 ha), cu o productie de 319.459 hl ( prod. medie la ha 24,9 hl), n valoare de 73 mil. lei. Cresterea animalelor. n judetul C. se gaseau n anul 1935 :

Cai 52.312, boi 56.594, oi 323.296, capre 1846, porci 60.465, stupi sistematici 1848, stupi primitivi 2.609. La acest capitol judetul este caracterizat prin marele numar de oi, reprezentnd un procent ridicat al acestor animale fata de celelalte judete. Industrie. Industria este foarte putin dezvoltata n judetul C., fiind reprezentata aici numai prin 2 mori sistematice, 68 mori taranesti, 4 fabrici si 56 prese de uleiu vegetal, 6 fabrici de caramida si 1 de cherestea. Drumuri. Judetul C. este strabatut de o retea totala de drumuri de 2.710 km, mpartita astfel : Drumuri nationale 173 km 629 m, din care Directiunea Generala a Drumurilor ntretine 31 km 626 m (pietruiti si pavati), iar comunele urbane 1 km 630 m. Drumuri judetene 619 km 100 m. Drumuri comunale 1917 km 50 m. Lungimea podurilor este de 2.211,75 m repartizata astfel : poduri nationale 414,60 m, judetene 1.089,15 m si comunale 708 m. Prin judet trec 4 drumuri nationale, legnd urmatoarele localitati : Reni Vulcanesti Bolgrad Torutino. Comrat Bolgrad Ismail. Oancea Cahul Vulcanesti (Cahul Vulcanesti = 33 km) Falciu Tigheci Conrat (67) Cale ferata. Judetul C. este strabatut de o retea totala de cale ferata de 99 km (linii secundare simple).

Statii importante : Iargara Posta, telegraf, telefon. 4 oficii P.T.T. de stat la: Cahul, Leova, Baimaclia si Cubei. 3 oficii autorizate la Mingir, Taraclia, Visinesti 2 agentii speciale la Albota si I. G. Duca si 3 gari cu serviciul postal : Iargara, Greceni si Prut. Oficii telefonice la : Cahul, Leova, Albota, Baimaclia, Cubei, Cotesti, Mingir, Visinesti.

Culturasus
tiina de carte. Dupa rezultatele provizorii ale recensamntului din 1930, populatia judetului, de la 7 ani n sus este de 148.228 locuitori, din care 34,1% sunt stiutori de carte. Dupa sex, proportia este de 47,1% barbati stiutori de carte si 21,2% femei stiutoare de carte. Repartitia locuitorilor dupa gradul de instructie, n procente, este urmatoarea: Gradul de instructie scolara Mediul urban Mediul rural Totalul stiutorilor de carte Extrascolara Primara Secundara Profesionala Universitara Alte scoli superioare 100,0 6,4 64,5 23,4 2,0 2,4 0,4 100,0 2,0 91,2 4,7 0,8 0,3 0,1

nvmnt. Populatia scolara a judetului C. (ntre 5-18 ani) a fost n anul 1934 de 55.776 loc. (3.364 mediu urban si 52.412 mediu rural). Scoli secundare. 1 liceu de baieti, 1 liceu de fete, 1 gimnaziu mixt, 1 gimnaziu industrial de baieti, 1 gimnaziu industrial de fete. Scoli primare 199, din care 187 rurale si 12 urbane (193 scoli de Stat si 6 confesionale), cu un numar total de 25.118 elevi (2.118 mediu urban si 23.000 mediu rural) si cu 480 nvatatori si alt personal didactic (situatia din 1934). Gradini de copii 27, din care 23 rurale si 4 urbane, toate de Stat, cu un numar total de 1.294 copii (1109 mediu urban si 185 mediu rural) si cu 27 conducatoare (situatia din

1934). Instituii culturale. Fundatia Culturala Regala Principele Carol are camine culturale n Cahul (camin judetean si camin orasenesc), Baimaclia, Baurci, Borceag, Borogani, Brnza, Cairaclia, Chiriutuca, Cociulia, Congaz, Colibasi, Crihana- Noua, Cubei, Larguta, Pogonesti, Felina, Sadc, Tatar Copceac, Taraclia, Tomai, Vulcanesti si Vadul lui Isac. Liga culturala activeaza n orasul Cahul. Casa Scoalelor si a Culturii Poporului ntretine n judetul C. 29 camine culturale, dintre care 28 au personalitate juridica.. n judet se mai afla : 1 cinematograf la Cahul si 5 societati de vnatoare.

Religiesus
Confesiuni. Dupa rezultatele provizorii ale recensamntului din 1930, din totalul locuitorilor judetului 92,1% sunt ortodocsi. Biserici i lcauri de nchinciune. 67 biserici ortodoxe, 1 lipoveneasca, 14 case de rugaciune luterane, 27 baptiste, 1 adventista, 9 sinagogi. Instituii bisericeti. 3 protopopiate ortodoxe, la Cahul, Leova si Golita. Judetul C : se afla sub jurisdictia Episopiei Ortodoxe a Cetatii Albe si Ismailului (Mitropolia Basarabiei).

Administraiesus
Organizare administrativ. Capitala judetului C. este orasul Cahul. Judetul are 2 orase (Cahul si Leova) si 208 sate, mpartite astfel: Plasa Cantemir - 57 sate Plasa Ion Voevod - 38 sate Plasa Mihai Viteazul - 37 sate

Plasa Stefan cel Mare - 55 sate Plasa Traian - 21 sate Organizare judectoreasc. Un tribunal la Cahul cu : o sectiune, 8 magistrati si 1procuror, n circumscriptia Curtii de Apel Galati. 3 judecatorii la Cahul, Leova si Baimaclia, cu un total de 6 magistrati. Organizare sanitar. 4 spitale de stat la Cahul, Leova, Baimaclia si Cubei. 18 dispensare : 3 n orasul Cahul, 1 n Leova si cte 1 n comunele Albota, Baimaclia, Crpesti, Colibasi, Congaz, Cubei, Gavanoasa, I. G. Duca, Mingir, Moscovei, Sarateni, Taraclia si Visinesti. Asisten i prevedere social. Filiala Societatii Crucea Rosie, Oficiul I.O.V. si 1 azil de batrni.

Principalele aezrisus

Cahul - capitala judetului

Vezi Monografiile oraselor resedinta.

Leova - comuna urbana

Situata pe malul stng al Prutului, la 68 km de resedinta judetului, 160 km de Galati si 390 km de Bucuresti. Statia C.F. Prut, la 16 km distanta pe linia Brlad Zorleni Basarabeasca. Are 6540 locuitori. Bugetul orasului pe exercitiul 1936/37 (prevederi) : venituri si cheltuieli = 2.579.986 lei. 1 moara sistematica, 1 fabrica de uleiu si 1 de cherestea. Comert de cereale, animale si produse animale.

Sucursala Bancii Basarabia, Banca de Credit si Comert si 1 banca populara. 1 gimnaziu mixt, 4 scoli primare si 2 gradini de copii. 1 societate de vnatoare. 1 biserica ortodoxa, 1 casa de rugaciune adventista si 5 sinagogi si case de rugaciune evreiesti. 1 protopopiat ortodox. Primarie, Prefectura, Judecatorie de Ocol, Comisariat de politie, Perceptie fiscala, Notar public, Oficiu PTT, oficiu telefonic, Pompieri, Serviciu tehnic, Serv. sanitar, Serv, silvic, Regiune agricola. Uzina electrica. Spital de stat, dispensar.

Congaz - comuna rurala

Asezata n N. judetului, cu 9.160 locuitori.

Fotografiisus

[ Informaiile i datele prezentate sunt reproduse parial dup Volumul II, ara Romneasc, al Enciclopediei Romniei, editura Imprimeriei Naionale, 1938, lucrare elaborat sub conducerea prof. Dimitrie Gusti ]