Judeţul Caraș

Capitole

Geografie

Aşezare. Judeţul C. este cel mai sudic dintre judeţele graniţei de Apus. El se sprijină la miazăzi pe Dunăre, iar la Răsărit pe culmile munţilor Semenic şi Almăj, care-l separă de judeţul vecin (Severin). Este un ţinut care gravitează către câmpia din Vest şi are puţine legături peste munţi, cu restul ţării. Aceste legături pot însă şi trebuie să fie create sau – cele existente – consolidate. Suprafaţa. 4.693 km². Înfăţişarea pământului. Cea mai mare parte a judeţului este muntoasă. Munţii înalţi şi masivi din Est (Semenicul şi Almăjul), cad sub formă de trepte spre Apus şi se răsfiră în numeroase ramuri printre care se strecoară – în chip de golfuri – câmpia Tisei. Între aceste « golfuri de câmpie » cel mai important este cel al Oraviţei. Mai la sudul acestuia, un alt golf lunguieţ comunică destul de anevoios prin cheile sălbatice ale Nerei, cu o mică « ţară », cuprinsă între munţi : ţara Almăjului. Climă şi ape. Deschise spre S.-V. văile şi golfurile de câmpie ale judeţului sunt supuse influenţei mediteranee. De aici, temperatura medie anuală relativ ridicată (10°-11°), iernile mai blânde decât în aproape tot restul ţării (-0,2° la Oraviţa), verile destul de calde (peste 23°) ; ploile abundente, toamna. În munţi iernile sunt însă aspre şi ploile mult mai bogate. O particularitate a regiunii este vântul Coşava care bate dinspre munte primăvara,

Judeţul este unul dintre cele mai bogate în minereuri de la noi. cunoscutul centru metalurgic. ca şi numele râului Berzava. de la Dunăre şi până în valea Pogonişului. cu finalul caracteristic dacic. Berzovia şi Aziz să ajungă la Tibiscum (Tibiscu Jupa din judeţul Severin). Cea dintâi pornea de la gura Caraşului şi trecând prin Arcidava. Pe locul vechilor aşezări dacice au înflorit aici numeroase castre şi municipii romane. Aici ea se întâlnea cu principala cale a Daciei. de întinse făgeturi păstrate intacte graţie comunităţii de avere grănicereşti. cupru şi magneziu. Unul dintre ele poartă şi azi numele antic : Bersovia romană. Parte din ele se strâng în Dunăre (Nera şi Caraşul) iar altă parte. . huilă. aparţine tot acestui judeţ. Vegetaţie. a fost identificat în Vărădia. Părţile de înălţime mijlocie (muscelele) sunt însă despădurite şi acoperite de fâneaţă bogată. care o lega de Iliric şi de Roma – calea care unea Trans Tierna de Sarmisegetuza. Judeţul C. Arcidava. zăcăminte de fier. Numai munţii mărunţi din S. Aici se găsesc într-adevăr. Istoriesus Vechime şi dezvoltare istorică. s-a perpetuat în Berzovia de azi. Castrul Caput Bubali a lăsat desigur numele său Văii Boului în mijlocul căreia se ridica odinioară. Reşiţa. Pogonişul). Teritoriul judeţului era străbătut de două căi militare. de origine dacă. Din această cauză el e rece şi aduce pagube livezilor. Altă cale romană prin Caraş era cea care ducea de la Arcidava la Praetorium (Plugova din judeţul Severin). Munţii sunt acoperiţi. cu excepţia câtorva golfuri pe vârfurile Semenicului. Apele sunt abundente şi numeroase. cărbune brun. Bogăţii minerale. în Timiş (Berzava .când încă sunt zăpezi pe înălţimi. se întinde pe un pământ bogat în vestigii istorice. (Munţii Baziaşului) şi câteva coline din Nord au mai păstrat frumoase păduri de stejar înăuntrul cărora se întâlnesc şi numeroase elemente mediteranee.-V. Exemple ale acestei tradiţii a numelui dacic se întâlnesc adesea în restul Banatului.

Populatia judetului este repartizata astfel: a) Pe orase si plasi.390 97.570 29. El fu anexat când Ungariei. dupa sex: Unitati administrative Total judet Total urban 1. Banatul. Biserica ortodoxă din Secăşeni.390 locuitori.747 170.582 9.206 14.Existenţa judeţului Caraş se vădeşte în sec XIV. înălţată în 1678. Plasa Resita Numarul locuitorilor Total 29. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930.773 11.331 24. numără 200. Plasa Moldova-Noua 28.736 83.251 14. cu excepţia câtorva cetăţi care n-au putut fi supuse.008 Barbati Femei 14.130 4.064 10. Populaţiesus Starea populatiei.524 15.398 60. Plasa Bocsa-Montana 29. Monumente istorice. Plasa Oravita 5. După ce Timişoara căzu în mâinile Turcilor (1552).776 .703 14. luă din nou fiinţă abia după eliberarea lui de Turci. Plasa Bozovici 4. judeţul C.942 5. în 1718. Orasul Oravita 2.784 14.643 102.695 12. când voievodatului transilvan. Judeţul C.423 28.646 20.617 14.115 1.006 200.024 3.119 87.240 13. fu transformat în vilaet şi organizat în mai multe sângiacuri.564 9. Orasul Resita Total rural 2.183 31. El se întindea în preajma domniei băsărăbeşti a Severinului de la Dunăre la Mureş.

476 50 ..2 20.4 -3.992 62.990 303 4.068 3.040 -476 3.564 3.029 -256 3. a fost de 198.290 -222 4.2 19301935 (medie anuala) 1931 1932 1933 1934 1935 1936 200.29 ani 200.9 21.1 -2.8 20.4 20.634 .775 4.390 30 .054 199.293 4.629 -636 -94 19.391 3.b) Pe grupe de vârsta: Grupe de vârsta Locuitori Grupe de vârsta Toate vârstele 0 .570 200.3 17. în perioada 1931-1936.797 -251 4. sunt următoarele: Anual Cifra probabila a populatieii judetului Cifre absolute la 1 iulie în fiecare an Nascuti Excedent Morti vii natural Proportii la 1.542 200.9 21.0 -1.4 20.8 17.49 de ani 37.1 19. după cifrele publicate în Buletinul Demografic al României.908 199.69 de ani 70 de ani si peste Locuitori 54.2 -1.775 35.4 La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei judeţului C. Datele fundamentale ale mişcării populaţiei din judeţul C.601 8.2 -0.7 17.027 3.3 1.9 ani 10 .5 -1.702 Vârsta nedeclarata 844 Mişcarea populaţiei.546 3.159 198.535 4.3 18.000 locuitori Nascuti Excedent Morti vii natural 18.899 3.0 17.

Faţă de populaţia numărată la recensământul din 1930 şi anume 200. masivul Bănăţean : Dunărea şi drumul Clisurei prin Sud . ele sunt răsfirate . Iar în golful Oraviţei şi pe pragul din şesul Bănăţean. fabrici. ceea ce corespunde unei descreşteri de 0. laminoare. satele din golful Oraviţei şi cele de pe valea Berzavei din Comitatul Caraşului. îngăduind exploatarea lor. trăieşte o ţărănime înstărită şi mândră de sine. Plăşile Oraviţa şi Sasca Montană cuprind sate mari de şes. Cu toată aparenţa contrarie. cifra aflată la 1 iulie 1937 reprezintă o scădere naturală de 1.locuitori. care nu vrea să aibă de-a face cu lucrătorii. a acestei aglomerări de 20 de mii de oameni. masivul greu de străbătut şi puţin umblat al Semenicului şi munţii Almăjului. Dincolo de aceste capete de drum de fier. Oraviţa. centrul ei adminstrativ. Caraşul este un judeţ pronunţat ţărănesc. Almăjul din regimentul româno-bănăţean 13. Drumul de Fier şi drumul Orşova . Acolo au lat naştere centre industriale de înfăţişarea Reşiţei. Plăşile Reşiţa şi Bocşa îşi împart satele de deal din jurul Berzavei.9%. dar e greu accesibil.. e una din cele mai modeste reşedinţe de judeţ : locuitorii ei nu reprezintă nici 5% din populaţia judeţului. în care sunt încrustate câteva centre industriale. Pe de alta. cu garnizoana la Caransebeş. uzine şi ateliere. este greu accesibil dinspre Răsărit. Câteva drumuri de fier răzbesc dinspre Miazănoapte până la unele din ocnele de fier şi din minele de cărbuni. Almăjul şi satele din Clisură făceau parte din « Graniţa » austriacă.Timişoara la Răsărit . şi capitala ţării se face cu un ocol considerabil. Bocşa şi Moldova. la Apus. Pe de o parte satele din şesul Oraviţei ţărănimea are o situaţie economică incomparabil mai bună decât satele de munte de pe valea Berzavei. În lipsa căii ferate care să lege nemijlocit Oraviţa şi Reşiţa cu Orşova (sau cel puţin a unui regim regulat de camioane şi autobuze). din ţara Almăjului şi din Clisură. Plasa Moldova-Nouă. prin Timişoara sau prin Lugoj. Satele din Sudul Oraviţei sunt de tip adunat . Deosebiri economice şi de istorie adâncesc diferenţele de ordin geografic dintre aceste plăşi. căile de comunicaţie ocolesc toate. Judeţul C. satele propriu-zise de tip răsfirat sunt împrejmuite de o . Posedă zăcăminte minerale bogate. ce ţine de judeţul C. Plasa Bozovici înmănunchează satele din depresiunea Almăjului. Satele pe care le ocrotesc sunt mai puţin orăşenizate decât cele din unele judeţe mult mai puţin industriale. Înfăţişare socialăsus Caraşul e un judeţ de contraste. Cele şase plăşi ale judeţului diferă mult între ele.390 locuitori. satele din Clisura Dunării. numai trepidaţie şi cu asfaltul întotdeauna pe topite. iar drumul de fier de la Timişoara la Moldova– Nouă. Cu excepţia drumului naţional de la Mehadia până la Steierdorf-Anina şi judeţean de acolo la Oraviţa. printre furnale. în plăşile Reşiţa. legătura dintre judeţul C.756 locuitori în timp de şase ani şi jumătate. Există o diferenţă şi între cele două plăşi grănicereşti : satele din Clisură făceau parte din regimentul iliric bănăţean cu garnizoana la Biserica Albă. în ţara Almăjului.

se întinde pe un pământ fertil. În genere. iar populaţia rurală trăieşte din agricultură. Iacob Gârleşteanu. muncitorimea din centrele industriale ale judeţului nu provine. ce dau târgurilor de iarnă înfăţişarea scitică.diasporă de « sălaşe ». Economiasus Judeţul C. Datorită în bună parte şi trecerilor frecvente în ultimele două secole de gorjeni şi mehedinţeni în ţinuturile bănăţene. În cuprinsul judeţului se află cea mai mare întreprindere metalurgică a ţării. Golful Oraviţei şi părţile Bocşei au fost colonizate de stăpânirea austriacă cu olteni . Cu excepţia plasei Moldova Nouă. a ajuns ban de Severin la anul 1241. La munte şi în Clisură cultura pământurilor. satele din Caraş nu au excedente de populaţie. şvăbească. portul. Judeţul a dat naştere şi la numeroşi oameni de seamă. « ţereni ». opincile şi obielele. face comerţ. Ca atare. În vremea luptelor cu Turcii. bănăţenii îi numesc « bufeni ». În sate. colonizată numai în cursul veacului trecut. şi e foarte puţin împrospătată din satele acestui judeţ. e întregită cu creşterea de animale şi cu ţuicăritul. . Caraşul ia dat lui Iancu Huniade numeroşi viteji. Ea e în mare măsură alogenă. excepţional de dezvoltate. Agricultura şi industria. se îndeletniceşte cu profesiuni libere. Reşiţa. foarte bogat în minereuri. obiceiurile şi întreaga viaţă a ţăranilor bănăţeni au o mare asemănare cu viaţa spirituală a ţărănimii oltene. care să fie silite să-şi caute de lucru în industrie. pe cei din urmă. Sat care să nu fi scos un ofiţer superior nu există în Almăj. care păstrează arhitectura şi aşezarea de dinainte de coborârea în vale şi de alinierea pe şosele. populaţia din centrele industriale lucrează în uzine. puţine şi sărace. cu importante uzine şi industrii complementate. de croială arhaică. pe cei dintâi. Spre sfârşitul veacului XVIII se naşte la Vărădia Paul Iorgovici. una din figurile însemnate ale şcolii latiniste. Întinderea şi complexitatea domeniilor Societăţii Reşiţa e un fapt caracteristic pentru judeţul Caraş. ţăranii din şesul Oraviţei se ocupă îndeosebi cu agricultura. impusă de administraţia austriacă. Element deosebitor este în portul feminin « opregul ». Un nobil din Almăj. În portul bărbătesc sunt impresionante căciulele.

Din această suprafaţă cartofii ocupă 1.8 chint. cu o producţie de 2.131 ha.743 ha. cu o producţie de 44.201 chint. Secara ocupă 670 ha.358 ha. Din totalul suprafeţei arabile.715 chint.037 ha.). lei. Fasolea ocupă 425 ha. (prod.41% din suprafaţa totală a ţării.).050 chint. Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 11.296 chint.1 chint.916 ha. în valoare de 105 mil. în valoare de 2 mil. medie la ha 6.8 chint.1 chint. Măturile ocupă 10 ha. în valoare de 13 mil. în valoare de 9 mil.050 ha.089 chint. cu o producţie de 228.6 chint). (prod. Plantele alimentare ocupă 3. cu o producţie de 14.448 chint.722 ha. lei. medie la ha 6.). Orzul ocupă 1. (media la ha 41. (media la ha 5. (prod.552 ha.1 chint. lei. fân (media la ha 11.0 chint. lei. cu o producţie de 56.589 ha. Lucerna ocupă 2.23% din suprafaţa judeţului şi 0. lei şi 300 chint. Rădăcinile de nutreţ ocupă 545 ha.5 chint. cu o producţie de 445. lei. Judeţul ocupă o suprafaţă totală de 469. adică 26. cu o producţie de 4. Varza ocupă 578 ha cu o producţie de 41. sămânţă (media la ha 0.0 chint. în valoare de 7 mil.300 ha. sămânţă (media la ha 0. cu o producţie de 69. şi meiul 20 ha. cu o producţie de 10.1 chint.).).544 ha.394 chint (media la ha 71.150 chint. cerealele ocupă 97.) în valoare de 1 mil. lei. (media la ha 27.9 chint. lei. în valoare de 8 mil. lei şi 450 chint.). cu o producţie de 52.). fân (media la ha 19. în valoare de 1 mil.2 chint.837 chint.981 chint.). în valoare de 1 mil.). Grâul ocupă 37.154 chint. medie la ha 5. (prod.916 ha. Din această suprafaţă trifoiul ocupă 5. (prod medie la ha 6.).Agricultura. lei.). Ovăzul ocupă 8.5 chint. Întreaga suprafaţă arabilă a judeţului o deţine mica proprietate. . în valoare de 7 mil. medie la ha 8. astfel repartizate : Porumbul ocupă 49. Suprafaţa arabilă este de 123.

1 de laminoare.696 ha.239. 6 de cherestea. 1 fabrică de locomotive. cu o producţie de 328. 2 de oxigen. Alţi pomi fructiferi 1.981 ha. În judeţul C. 2 de mănuşi. Din suprafaţa totală a judeţului (469. 1 de btrânzeturi. 1 secţie de furnale. Din această suprafaţă cânepa ocupă 369 ha. (din care viile pe rod 1. Fâneţele naturale ocupă 27.400 ha. 1 fabrică de obiecte de celuloid şi galalit (Reşiţa). 1 de catran.300 ha) . 1 fabrică de maşini. 1 uzică de gaz. cocs şi gudron (Reşiţa). se găseau în anul 1935 : Cai 20. Alte industrii. medie la ha 12. stupi sistematici 6. 1 de şuruburi. porci 34. Alimentară. sămânţă. Livezile de pruni ocupă 8.533 ha. (media la ha 3.269.635 hl. 6 mori. stupi primitivi 3. 1 oţelărie şi 1 fabrică de badaje).874.784 ha.800 chint. Păşunile ocupă 50. boi 47. 1 de forjerie. oi 194.037. ogoarele sterpe ocupă 9.Plantele industriale ocupă 805 ha. 1 fabrică de brichete. 1 de maşini electro-tehnice (Reşiţa). Creşterea animalelor.191 ha. 1 de tâmplărie. 3 distilerii de lemn. 3 de gheaţă. cu o producţie de 32. cu o producţie de 1.729. Industrie.). capre 14. Metalurgică : 1 uzină metalurgică la Reşiţa (cu 1 turnătorie de oţel şi fontă.249 chint.0 chint. .735 ha) cu o producţie de 606.150. (prod.507. fuior.098 ha. Vegetaţie şi culturi diverse. 4 mori şi fabrici de ulei.764 chint. 1 fabrică de maşini agricole. Industria chimică.040 chint. Pădurile ocupă 193. 2 de pielărie. 1 fabrică de bere.3 chint) şi 1. 1 fabrică de pânzeturi. Viţa de vie ocupă 3.

Cooperative forestiere 2. Steierdorf-Anina şi Colţan. animale şi produse animale. « Uzinele de fier şi domeniile din Reşiţa » la Steierdorf-Anina.018 km şi 834 m repartizată astfel : Drumuri naţionale 282 km 616 m. Cooperative de consum 9. În cuprinsul judeţului funcţionează 18 bănci (societăţi anonime). piatră calcară pentru fabricarea varului. Cooperative de credit (bănci populare) 13. Minele de cărbuni ale Soc. piatră calcară pentru construcţii la Soceni. . « Industriile miniere din Banat » la Bigier şi Lupac . Judeţul C. Drumuri judeţene 492 km 048 m. iar 2 km 338 m de comunele urbane. face comerţ intens cu produse industriale. agricole. Drumuri. cu 103 membri. Judeţul C. din care 446 km 582 m sunt întreţinuţi de Administraţia judeţeană. Cooperative agricole de aprovizionare şi vânzare în comun 7. din care 276 km 310 m (pietruiţi) sunt întreţinuţi de Direcţia Generală a Drumurilor. Drumuri comunale 1. iar 506 m de comunele urbane. argilă plastică la Vornic. cu 1. şi ardezie la Biniz şi Bocşa-Montană.392 membri. granit. Comert.Industrie minieră .344 km 170 m. Credit şi cooperaţie. cu 204 membri. cu 2.609 membri. Mina de cărbuni a Soc. Minele de cărbuni ale Soc. la Ocna-de-Fier. « Uzinele de fier şi Domeniile din Reşiţa ». Doman şi Secul . este străbătut de o reţea totală de drumuri de 2. Cariere de argilă la Soceni şi Tirol.

legând următoarele localităţi : 1. anemii.S. linia Turnu-Severin – Ada-Kaleh – Orşova – Moldova Veche – Baziaş.008.D. Vasiova. Soare mult.10 m.T. balneare. Staţii importante : Reşiţa. aer curat şi ozonizat. cu o minunată privelişte spre valea Minişului şi şoseaua care coboară spre Bozovici. turism.Turnu-Severin –Lom – Giurgiu – Rusciuc.G) pe linia Viena – Bratislava – Budapesta . afecţiuni pulmonare.Veche 3. Staţiune de odihnă şi convalescenţă.Lungimea podurilor este de 7.F. telegraf. Orsova . Lugoj . Curse regulate ale Societăţii austriece de navigaţie (D.Bazias . 29 oficii autorizate şi 2 agenţii speciale. . Reţeaua totală de cale ferată a judeţului este 156 km linii secundare simple. şi comunale 7. la 780 m înălţime. în legătură cu vapoarele care merg de la T-Severin spre Galaţi.R. ploi rare.78 m. judeţene 4.20 m.33. repartizată astfel : poduri naţionale 2. Prin judeţ trec 3 drumuri naţionale. Berzovia. Navigaţie fluvială. indicată în astenii uşoare.08 metri.Resita . Poştă. telefon.467.Bozovici Calea ferata.Beograd – Moldova Veche – Orşova – Ada-Kaleh . 2 oficii P. Curse regulate ale Societăţii N.T de stat la Oraviţa şi Reşiţa . Anina. Statiuni climatice. Oficii telefonice : 29. Numeroase case de închiriat. Sanatoriu de boli de piept.Oravita – Moldova. staţiune climatică aşezată pe un platou înconjurat de păduri de brazi.Frontiera 2. Aurora Banatului. Oraviţa. Timisoara .209.

pârâul Molidului – Baia Vulturului. Excursii pe Domeniile Reşiţei.T. de-a lungul văii Minişului. Largi posibilităţi de excursii în împrejurimi. Bocşa-Montană. Staţie c. farmacie. Grămada Ursului – Semenic.R. pornind de la Baziaş sau de la Moldova –Veche spre Orşova. din Văliug : pe muntele Semenic.Anina.. Excursii cu vaporul pe Dunăre în cea mai frumoasă porţiune a fluviului. Are un sanatoriu. . Plopa şi Ponor şi Muntelel Rol. Din Oraviţa la izvorul Coronini. este aşezată pe linia ferată TimişoaraReşiţa.T. De reţinut drumul pe calea ferată de la Anina la Oraviţa. la Cazane.T. staţiune climatică de interes local. staţiune climatică de interes local. pentru funcţionarii U. restaurant. Marilla. staţiune climatică la imediata apropiere de Anina. situată la poalele muntelui Semenic (535 m altitudine).-ului. oficiu P. drum suspendat deasupra prăpastiei trecând prin numeroase tuneluri şi viaducte şi şoseaua Steierdorf –Anina –Bozovici. Punct de plecare în numeroase excursii.T.Medic. Văliug. oficiu telefonic.f la Anina pe linia Timişoara – Berzovia – Oraviţa . la peşterile Bohiu. este astăzi în stare de reorganizare. regiunea prezentând poziţii naturale de o remarcabilă frumuseţe. Excursii. la aproximativ 20 km de Reşiţa. la înălţime de 190 m. oficiu P. distrusă în timpul războiului.D.

.

0 1.348 mediu urban şi 32.3 0. Şcoli primare : 146.325 mediu urban şi 20.9 19. b) în oraşul Reşiţa : 1 gimnaziu de băieţi şi 1 gimnaziu de fete. Repartiţia locuitorilor după gradul de instrucţie.Culturasus Ştiinţă de carte. (3.811 loc. 2 şcoli de ucenici. de la 7 ani în sus este de 173.463 mediu rural). a) în oraşul Oraviţa : 1 liceu de băieţi.0 94.8 % bărbaţi ştiutori de carte şi 53. După sex.1 Învăţământ.3 2. proporţia este de 75.8 0. După rezultatele recensământului din 1930.8 100.3 0.086 copii (2. este următoarea : Gradul de instructie scolara Mediul urban Mediul rural Totalul stiutorilor de carte • Extrascolara • Primara • Secundara • Profesionala • Universitara • Alte scoli superioare 100.2% sunt ştiutori de carte. 1 gimnaziu de fete. în procente.0 0.761 mediu rural) şi cu 368 învăţători şi alt personal didactic (situaţia din 1934). 1 gimnaziu de fete romano-catolic.3 3. . din care 64. Şcoli secundare.576 locuitori. din care 134 rurale şi 12 urbane (136 şcoli de stat şi 10 confesionale).8 1.9 74. Populaţia şcolară a judeţului C. cu un număr total de 23. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 35.4 % femei ştiutoare de carte. populaţia judeţului.5 0. 1 şcoală de arte şi meserii .

1 casă de lectură. dintre care 68 au personalitate juridică. 3 capele ortodoxe. 2 reformate. 3 societăţi sportive. 3 cinematografe la Reşiţa. Protopopiate ortodoxe în Oraviţa. 2 societăţi de vânătoare. În Oraviţa : Biblioteca comunală. protopopiate . 19 biserici grecocatolice. cu un număr total de 937 copii (366 mediu urban şi 571 mediu rural) şi cu 15 conducătoare (situaţia din 1934). Fundaţia Culturală Regală « Principele Carol » are 12 cămine culturale. adică un total de 200 organizaţii. 115 biserici ortodoxe. asociaţia de tir şi 1 societate de vânătoare. Cazinou. Religiesus Confesiuni. 1 club turistic. 1 teatru şi 1 cinematograf la Oraviţa. Instituţii culturale. În Reşiţa : 2 societăţi culturale. 57 soc. Alte instituţii culturale. Teatre şi cinematografe. Reşiţa şi Sasca -Montană. se relevă activitatea despărţământului « Astrei » cu sediul în Oraviţa şi organizaţii locale în Bocşa. 1 evanghelică.1% sunt grecocatolici. În judeţul C. 46 case de rugăciune baptiste. Bocşa-Montană şi Răcăşdia . Restul populaţiei aparţine altor confesiuni. Reşiţa. muzicale şi 34 biblioteci. 5 societăţi corale. 4 mânăstiri ortodoxe. 4 societăţi muzicale. Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului întreţine în judeţ 109 cămine culturale.3 % sunt ortodocşi şi 5. Instituţii bisericeşti. din care 6 rurale şi 7 urbane. Muzeul judeţean. Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 3 la Steierdorf-Anina. protopopiate greco-catolice în Oraviţa şi Bocşa-Montană. Moldova-Nouă. Din totalul locuitorilor judeţului 70. 22 biserici romano-catolice. (în comunele Baziaş.Grădini de copii. Pârneaura şi Vasiova Zlatiţa). 13. 1 la Bocşa-Montană. Bozovici. 1 casă de rugăciune a penticostalilor şi 2 sinagogi.

Moldova-Noouă şi SascaMontană. Organizare sanitară. Plasa Bozovici 16 sate III. 1 spital judeţean şi 1 dispensar comunal în Oraviţa . Plasa Oravita 27 sate V. 6 judecătorii la Oraviţa. este Oraviţa. Plasa Bocşa-Montană 19 sate II. spitalul Casei de Asigurări Sociale. Cărbunari şi Berlişte. 2 dispensare şi 2 sanatorii particulare în Bocşa-Montană. Administraţiesus Organizare administrativă. împărţite astfel : I. Judeţul C. Vermeş. se află în Eparhia ortodoxă a Episcopiei Caransebeşului şi în Eparhia grecocatolică a Episcopiei Lugojului. Dispensare de stat la Cacova. 1 spital epidemic comunal. Plasa Moldova-Noua 22 sate IV. Reşiţa. 1 spital comunal de izolare. Capitala judeţului C. Bocşa-Montană. Un tribunal la Oraviţa cu 1 secţiune. cu un total de 15 magistraţi. Plasa Resita 23 sate VI. Plasa Sasca-Montana 19 sate Organizare judecătorească. 10 magistraţi şi 1 procuror. Reşiţa. Judeţul are 2 oraşe (Oraviţa şi Reşiţa) şi 126 sate. 1 spital de stat la Moldova-Nouă.romano-catolice în Oraviţa şi Reşiţa. Bozovici. 1 dispensar particular al minei de cărbuni în Berzasca. în circumscripţia Curţii de Apel din Timişoara. . Bozovici. 1 sanatoriu de stat.

. Principalele aşezărisus • Oraviţa. la 35 km de Oraviţa. Asistenţă şi prevedere socială. 125 de Timişoara şi la 570 km de Bucureşti.f pe linia Timişoara-Reşiţa. În oraşul Oraviţa mai activează : Soc. Bugetul oraşului pe exerciţiul 1936/1937 prevede la venituri şi cheltuieli 2. Fabrica « Margina ». În comunele rurale : Reuniunea femeilor romano-catolice. Fabrica de celuloid. Sucursala Băncii Comerciale Timişoara. Casa Asigurărilor Sociale din Reşiţa întreţine Spitalul Reşiţa şi Spitalul Anina. fabrica de gaz S.A.925 locuitori. cu un total de 24 medici şi 5 farmacişti. Are 19. Are un oficiu la Steierdorf-Anina şi 16 organizaţii medicale. Staţie c. Azilul comunal.D. Fundaţia « Ana şi Theodor Cristoiu » în Bozovici.R. vite şi piei. Uzinele Soc U.D. În oraşul Reşiţa : 6 societăţi feminine de binefacere. Căminul de ucenici U. « Crucea Roşie » şi 2 reuniuni de femei de ajutorare a săracilor.. aşezată lângă râul Berzova.R. 1 orfelinat al baptiştilor. capitala judeţului.014 lei. Banca « Berzava ».805. comună urbană. ( Vezi : Monografiile oraşelor reşedinţă) Reşiţa. Comerţ dezvoltat cu lemn. 2 reuniuni în caz de boală în Steierdorf-Anina. important centru al industrieiei metalurgice din ţară. Fabrica de cherestea.Serviciul sanitar al judeţului şi serviciile sanitare ale oraşelor Oraviţa şi Reşiţa.

Cazinoul U.T. percepţie fiscală. Reuniunea comercianţilor. pavaje. Spitalul comunal de izolare. Serviciu sanitar. Club turistic. Asociaţia « Astra ». 1 evanghelică.. Are peste 10.R. E aşezată în mijlocul judeţului şi legată de Reşiţa printr-o şosea foarte bună. 1 şcoală primară confesională evanghelică. Judecătorie de Ocol. Primărie. conductă de apă. 1 baptistă şi 1 sinagogă. 4 şcoli primare de stat. Dispensar comunal. Oficiu telefonic. 5 societăţi corale. Uniunea angajaţilor U. Cazinoul român. Dispensarul casei Asig Sociale. Fabrică de şuruburi.. fabrică de cherestea. Steierdorf-Anina. 2 case culturale din care 1 romano-catolică. 2 sanatorii particulare. Poliţie. canalizare. Pompieri. Uzină electrică.. 3 grădiniţe de copii confesionale. 3 grădiniţe de copii. Oficiu P. 1 de fete. 3 societăţi sportive. Protopopiat ortodox şi unul greco-catolic.269 locuitori. 2 şcoli de ucenici. 2 societăţi de vânătoare. Pretură. Dispensar.D. 1 romano-catolică.T.D.R. Spitalul Casei Asigurărilor Sociale.R. 1 reformată. Minele de cărbuni Regele Ferdinand I.D. comună rurală însemnată pentru minele de huilă şi antracit. 1 greco-catolică. asfalt. stabilimente de băi. Cercul inginerilor U. 3 cinematografe. 2 biserici ortodoxe. 1 casă de lectură maghiară. Organizaţia medicală a Asigurărilor Sociale. Sindicatul naţional român. Uniunea micilor industriaşi. .. Serviciu veterinar. 1 reformată.1 gimnaziu de băieţi. Spital de stat. Sindicatul metalurgist.

Sindicatul Internaţional al muncitorilor. 1 biserică ortodoxă.018 locuitori. 1 casă de păstrare. 1 evanghelică. 7 soc. 1 fabrică de cherestea. Oficiu P.. Primărie. Moldova-Nouă. Primărie. Fotografiisus . oficiu telefonic. Percepţie. 2 grădiniţe de copii. « Astra ». 1 romano-catolică. Pretură. Brătianu ». 2 romano-catolică. 1 biserică ortodoxă. Are peste 4. Percepţie.T. Reuniunile pentru ajutor de boală “Elisabeta” şi “Sofia”. Sfatul negustoresc. port la Dunăre. Oficiul Casei cercuale. conductă de apă. 4 şcoli primare. Uzina electrică. Asoc. 1 casă de rugăciune baptistă. 2 oficii P.T. muzicale. C. Oficiu veterinar. 1 soc corală. 1 casă de rugăciune baptistă. Spital de Stat « Ion I.T.T. Sindicatul naţional român al muncitorilor minieri.3 şcoli primare. Judecătorie de Ocol. 1 soc sportivă şi 1 de vânătoare. Ocol silvic. oficiu telefonic. 3 cinematografe. 1 soc de vânătoare.. comună rurală.

[ Informațiile și datele prezentate sunt reproduse parțial după Volumul II. 1938. editura Imprimeriei Naționale. al Enciclopediei României. lucrare elaborată sub conducerea prof. Dimitrie Gusti ] . Țara Românească.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful