Judeţul Caraș

Capitole

Geografie

Aşezare. Judeţul C. este cel mai sudic dintre judeţele graniţei de Apus. El se sprijină la miazăzi pe Dunăre, iar la Răsărit pe culmile munţilor Semenic şi Almăj, care-l separă de judeţul vecin (Severin). Este un ţinut care gravitează către câmpia din Vest şi are puţine legături peste munţi, cu restul ţării. Aceste legături pot însă şi trebuie să fie create sau – cele existente – consolidate. Suprafaţa. 4.693 km². Înfăţişarea pământului. Cea mai mare parte a judeţului este muntoasă. Munţii înalţi şi masivi din Est (Semenicul şi Almăjul), cad sub formă de trepte spre Apus şi se răsfiră în numeroase ramuri printre care se strecoară – în chip de golfuri – câmpia Tisei. Între aceste « golfuri de câmpie » cel mai important este cel al Oraviţei. Mai la sudul acestuia, un alt golf lunguieţ comunică destul de anevoios prin cheile sălbatice ale Nerei, cu o mică « ţară », cuprinsă între munţi : ţara Almăjului. Climă şi ape. Deschise spre S.-V. văile şi golfurile de câmpie ale judeţului sunt supuse influenţei mediteranee. De aici, temperatura medie anuală relativ ridicată (10°-11°), iernile mai blânde decât în aproape tot restul ţării (-0,2° la Oraviţa), verile destul de calde (peste 23°) ; ploile abundente, toamna. În munţi iernile sunt însă aspre şi ploile mult mai bogate. O particularitate a regiunii este vântul Coşava care bate dinspre munte primăvara,

de întinse făgeturi păstrate intacte graţie comunităţii de avere grănicereşti. s-a perpetuat în Berzovia de azi. zăcăminte de fier. Parte din ele se strâng în Dunăre (Nera şi Caraşul) iar altă parte. Munţii sunt acoperiţi. Din această cauză el e rece şi aduce pagube livezilor. Apele sunt abundente şi numeroase. Reşiţa. Numai munţii mărunţi din S. (Munţii Baziaşului) şi câteva coline din Nord au mai păstrat frumoase păduri de stejar înăuntrul cărora se întâlnesc şi numeroase elemente mediteranee. Unul dintre ele poartă şi azi numele antic : Bersovia romană. Bogăţii minerale. Exemple ale acestei tradiţii a numelui dacic se întâlnesc adesea în restul Banatului. Pogonişul).-V. Pe locul vechilor aşezări dacice au înflorit aici numeroase castre şi municipii romane. Părţile de înălţime mijlocie (muscelele) sunt însă despădurite şi acoperite de fâneaţă bogată. de la Dunăre şi până în valea Pogonişului. ca şi numele râului Berzava. în Timiş (Berzava . cu finalul caracteristic dacic. aparţine tot acestui judeţ. Cea dintâi pornea de la gura Caraşului şi trecând prin Arcidava. care o lega de Iliric şi de Roma – calea care unea Trans Tierna de Sarmisegetuza. Berzovia şi Aziz să ajungă la Tibiscum (Tibiscu Jupa din judeţul Severin). a fost identificat în Vărădia. cu excepţia câtorva golfuri pe vârfurile Semenicului. . Judeţul este unul dintre cele mai bogate în minereuri de la noi. huilă. Aici se găsesc într-adevăr. cunoscutul centru metalurgic. se întinde pe un pământ bogat în vestigii istorice. Arcidava. Castrul Caput Bubali a lăsat desigur numele său Văii Boului în mijlocul căreia se ridica odinioară. Vegetaţie. Judeţul C. Altă cale romană prin Caraş era cea care ducea de la Arcidava la Praetorium (Plugova din judeţul Severin). Istoriesus Vechime şi dezvoltare istorică. cupru şi magneziu. cărbune brun. Teritoriul judeţului era străbătut de două căi militare. Aici ea se întâlnea cu principala cale a Daciei.când încă sunt zăpezi pe înălţimi. de origine dacă.

Monumente istorice.024 3. fu transformat în vilaet şi organizat în mai multe sângiacuri.390 locuitori. El fu anexat când Ungariei. Orasul Oravita 2. După ce Timişoara căzu în mâinile Turcilor (1552). Banatul.130 4.240 13.784 14. luă din nou fiinţă abia după eliberarea lui de Turci.251 14.398 60.119 87.183 31. cu excepţia câtorva cetăţi care n-au putut fi supuse.064 10. în 1718.582 9.617 14.646 20.703 14.006 200.747 170. Plasa Bocsa-Montana 29. Judeţul C. El se întindea în preajma domniei băsărăbeşti a Severinului de la Dunăre la Mureş. Plasa Resita Numarul locuitorilor Total 29.390 97.008 Barbati Femei 14. Orasul Resita Total rural 2.695 12.570 29.643 102. Populaţiesus Starea populatiei. când voievodatului transilvan. Populatia judetului este repartizata astfel: a) Pe orase si plasi.331 24.423 28. Plasa Oravita 5. judeţul C. înălţată în 1678.Existenţa judeţului Caraş se vădeşte în sec XIV. Plasa Moldova-Noua 28.773 11.564 9.524 15.942 5. dupa sex: Unitati administrative Total judet Total urban 1. Biserica ortodoxă din Secăşeni.776 . După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930.115 1.206 14. numără 200.736 83. Plasa Bozovici 4.

546 3.1 -2.4 -3.000 locuitori Nascuti Excedent Morti vii natural 18.9 21.0 -1.49 de ani 37.4 La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei judeţului C.8 17.7 17.542 200. a fost de 198.1 19.4 20.570 200.2 19301935 (medie anuala) 1931 1932 1933 1934 1935 1936 200.535 4.3 17.702 Vârsta nedeclarata 844 Mişcarea populaţiei.054 199..629 -636 -94 19.5 -1.159 198.391 3.634 .040 -476 3.601 8.564 3. sunt următoarele: Anual Cifra probabila a populatieii judetului Cifre absolute la 1 iulie în fiecare an Nascuti Excedent Morti vii natural Proportii la 1.899 3.990 303 4.4 20.390 30 .029 -256 3.2 -1.2 20.3 1.2 -0.908 199.29 ani 200.9 21.068 3.69 de ani 70 de ani si peste Locuitori 54.775 4.992 62.476 50 . după cifrele publicate în Buletinul Demografic al României. Datele fundamentale ale mişcării populaţiei din judeţul C.027 3.0 17.3 18.797 -251 4.9 ani 10 .b) Pe grupe de vârsta: Grupe de vârsta Locuitori Grupe de vârsta Toate vârstele 0 . în perioada 1931-1936.293 4.8 20.775 35.290 -222 4.

Înfăţişare socialăsus Caraşul e un judeţ de contraste. satele propriu-zise de tip răsfirat sunt împrejmuite de o . uzine şi ateliere. Plăşile Reşiţa şi Bocşa îşi împart satele de deal din jurul Berzavei. Satele din Sudul Oraviţei sunt de tip adunat . satele din golful Oraviţei şi cele de pe valea Berzavei din Comitatul Caraşului. din ţara Almăjului şi din Clisură. Cu excepţia drumului naţional de la Mehadia până la Steierdorf-Anina şi judeţean de acolo la Oraviţa. printre furnale. iar drumul de fier de la Timişoara la Moldova– Nouă. ele sunt răsfirate . Iar în golful Oraviţei şi pe pragul din şesul Bănăţean. în ţara Almăjului. În lipsa căii ferate care să lege nemijlocit Oraviţa şi Reşiţa cu Orşova (sau cel puţin a unui regim regulat de camioane şi autobuze). Judeţul C. Plăşile Oraviţa şi Sasca Montană cuprind sate mari de şes. trăieşte o ţărănime înstărită şi mândră de sine. în plăşile Reşiţa. Există o diferenţă şi între cele două plăşi grănicereşti : satele din Clisură făceau parte din regimentul iliric bănăţean cu garnizoana la Biserica Albă.390 locuitori. cifra aflată la 1 iulie 1937 reprezintă o scădere naturală de 1. Câteva drumuri de fier răzbesc dinspre Miazănoapte până la unele din ocnele de fier şi din minele de cărbuni. Deosebiri economice şi de istorie adâncesc diferenţele de ordin geografic dintre aceste plăşi. Pe de alta. dar e greu accesibil. Acolo au lat naştere centre industriale de înfăţişarea Reşiţei. Almăjul şi satele din Clisură făceau parte din « Graniţa » austriacă. Satele pe care le ocrotesc sunt mai puţin orăşenizate decât cele din unele judeţe mult mai puţin industriale. Cele şase plăşi ale judeţului diferă mult între ele.9%. legătura dintre judeţul C. cu garnizoana la Caransebeş. masivul Bănăţean : Dunărea şi drumul Clisurei prin Sud . îngăduind exploatarea lor. satele din Clisura Dunării. Almăjul din regimentul româno-bănăţean 13. Caraşul este un judeţ pronunţat ţărănesc. a acestei aglomerări de 20 de mii de oameni. prin Timişoara sau prin Lugoj.locuitori. este greu accesibil dinspre Răsărit. căile de comunicaţie ocolesc toate. Oraviţa. e una din cele mai modeste reşedinţe de judeţ : locuitorii ei nu reprezintă nici 5% din populaţia judeţului. Dincolo de aceste capete de drum de fier. Faţă de populaţia numărată la recensământul din 1930 şi anume 200. Plasa Bozovici înmănunchează satele din depresiunea Almăjului. Cu toată aparenţa contrarie. ceea ce corespunde unei descreşteri de 0. ce ţine de judeţul C.. în care sunt încrustate câteva centre industriale.Timişoara la Răsărit . laminoare. şi capitala ţării se face cu un ocol considerabil. Pe de o parte satele din şesul Oraviţei ţărănimea are o situaţie economică incomparabil mai bună decât satele de munte de pe valea Berzavei. Drumul de Fier şi drumul Orşova . masivul greu de străbătut şi puţin umblat al Semenicului şi munţii Almăjului.756 locuitori în timp de şase ani şi jumătate. Posedă zăcăminte minerale bogate. Bocşa şi Moldova. fabrici. la Apus. centrul ei adminstrativ. numai trepidaţie şi cu asfaltul întotdeauna pe topite. Plasa Moldova-Nouă. care nu vrea să aibă de-a face cu lucrătorii.

Ea e în mare măsură alogenă. Cu excepţia plasei Moldova Nouă. una din figurile însemnate ale şcolii latiniste. În genere. care să fie silite să-şi caute de lucru în industrie. Un nobil din Almăj. În vremea luptelor cu Turcii. obiceiurile şi întreaga viaţă a ţăranilor bănăţeni au o mare asemănare cu viaţa spirituală a ţărănimii oltene. Economiasus Judeţul C. Caraşul ia dat lui Iancu Huniade numeroşi viteji. a ajuns ban de Severin la anul 1241. populaţia din centrele industriale lucrează în uzine. care păstrează arhitectura şi aşezarea de dinainte de coborârea în vale şi de alinierea pe şosele. În cuprinsul judeţului se află cea mai mare întreprindere metalurgică a ţării. muncitorimea din centrele industriale ale judeţului nu provine. « ţereni ». satele din Caraş nu au excedente de populaţie. pe cei din urmă. impusă de administraţia austriacă. opincile şi obielele. iar populaţia rurală trăieşte din agricultură. . Ca atare. ce dau târgurilor de iarnă înfăţişarea scitică. Judeţul a dat naştere şi la numeroşi oameni de seamă. Golful Oraviţei şi părţile Bocşei au fost colonizate de stăpânirea austriacă cu olteni . puţine şi sărace. bănăţenii îi numesc « bufeni ». Reşiţa. Spre sfârşitul veacului XVIII se naşte la Vărădia Paul Iorgovici. face comerţ. Iacob Gârleşteanu.diasporă de « sălaşe ». e întregită cu creşterea de animale şi cu ţuicăritul. Element deosebitor este în portul feminin « opregul ». pe cei dintâi. În sate. portul. se îndeletniceşte cu profesiuni libere. Sat care să nu fi scos un ofiţer superior nu există în Almăj. colonizată numai în cursul veacului trecut. La munte şi în Clisură cultura pământurilor. În portul bărbătesc sunt impresionante căciulele. şvăbească. cu importante uzine şi industrii complementate. Agricultura şi industria. de croială arhaică. Datorită în bună parte şi trecerilor frecvente în ultimele două secole de gorjeni şi mehedinţeni în ţinuturile bănăţene. excepţional de dezvoltate. şi e foarte puţin împrospătată din satele acestui judeţ. se întinde pe un pământ fertil. foarte bogat în minereuri. Întinderea şi complexitatea domeniilor Societăţii Reşiţa e un fapt caracteristic pentru judeţul Caraş. ţăranii din şesul Oraviţei se ocupă îndeosebi cu agricultura.

Varza ocupă 578 ha cu o producţie de 41. medie la ha 6. (prod. sămânţă (media la ha 0.) în valoare de 1 mil.1 chint. Măturile ocupă 10 ha. (prod.6 chint). lei şi 450 chint.8 chint. Din această suprafaţă trifoiul ocupă 5. şi meiul 20 ha.).9 chint. în valoare de 2 mil.837 chint.1 chint. cu o producţie de 44. cu o producţie de 56. în valoare de 105 mil. medie la ha 6. cu o producţie de 69.).).). cu o producţie de 228. în valoare de 13 mil.). cu o producţie de 2. în valoare de 1 mil.552 ha.358 ha.8 chint. în valoare de 1 mil. fân (media la ha 19. Rădăcinile de nutreţ ocupă 545 ha.050 ha. lei. (media la ha 27. Întreaga suprafaţă arabilă a judeţului o deţine mica proprietate.154 chint. medie la ha 5. Orzul ocupă 1.Agricultura.722 ha.981 chint.5 chint. lei şi 300 chint. cu o producţie de 4.448 chint.2 chint.150 chint.037 ha.).). cu o producţie de 52. Lucerna ocupă 2. lei. lei. lei. (prod.41% din suprafaţa totală a ţării.5 chint. (media la ha 41.589 ha. în valoare de 9 mil.).131 ha. Plantele alimentare ocupă 3.296 chint. în valoare de 7 mil.743 ha.715 chint.050 chint.0 chint. (prod.23% din suprafaţa judeţului şi 0. astfel repartizate : Porumbul ocupă 49.089 chint. Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 11.0 chint. cu o producţie de 10. Suprafaţa arabilă este de 123.394 chint (media la ha 71. în valoare de 8 mil. lei. (prod medie la ha 6. Judeţul ocupă o suprafaţă totală de 469. cu o producţie de 445. (media la ha 5.1 chint. adică 26. în valoare de 7 mil. Din totalul suprafeţei arabile. Grâul ocupă 37. Ovăzul ocupă 8.1 chint. Secara ocupă 670 ha.201 chint.). Din această suprafaţă cartofii ocupă 1. .916 ha.544 ha. Fasolea ocupă 425 ha. cerealele ocupă 97.). cu o producţie de 14. lei. lei. lei. sămânţă (media la ha 0.300 ha.916 ha. medie la ha 8.). fân (media la ha 11.

3 distilerii de lemn. 1 de tâmplărie. cu o producţie de 32.040 chint.735 ha) cu o producţie de 606. (din care viile pe rod 1. Alţi pomi fructiferi 1. Viţa de vie ocupă 3. 1 fabrică de brichete. Alimentară. În judeţul C. ogoarele sterpe ocupă 9.). . Industria chimică. 2 de pielărie. 6 de cherestea.037. 1 secţie de furnale. oi 194. medie la ha 12. 2 de oxigen. 4 mori şi fabrici de ulei. Vegetaţie şi culturi diverse.507.300 ha) .191 ha. 1 de btrânzeturi. stupi sistematici 6. porci 34. 2 de mănuşi.150.098 ha. 1 oţelărie şi 1 fabrică de badaje). 1 fabrică de locomotive. 1 de forjerie. fuior. Păşunile ocupă 50. 1 de laminoare. Industrie.874. boi 47.239. cocs şi gudron (Reşiţa).533 ha. Alte industrii. Fâneţele naturale ocupă 27. 1 de catran. 1 fabrică de maşini. 1 fabrică de bere. cu o producţie de 1. Din suprafaţa totală a judeţului (469. Metalurgică : 1 uzină metalurgică la Reşiţa (cu 1 turnătorie de oţel şi fontă.3 chint) şi 1. (prod.400 ha. Creşterea animalelor. 1 uzică de gaz. se găseau în anul 1935 : Cai 20. 6 mori. 1 fabrică de maşini agricole. 1 de şuruburi.981 ha. capre 14. 1 fabrică de obiecte de celuloid şi galalit (Reşiţa).784 ha.635 hl.696 ha.269.0 chint. cu o producţie de 328.Plantele industriale ocupă 805 ha. Din această suprafaţă cânepa ocupă 369 ha. Livezile de pruni ocupă 8. (media la ha 3. Pădurile ocupă 193. sămânţă.249 chint.729. stupi primitivi 3.800 chint.764 chint. 1 de maşini electro-tehnice (Reşiţa). 1 fabrică de pânzeturi. 3 de gheaţă.

cu 204 membri. din care 276 km 310 m (pietruiţi) sunt întreţinuţi de Direcţia Generală a Drumurilor. Cooperative de consum 9. . Cooperative de credit (bănci populare) 13. şi ardezie la Biniz şi Bocşa-Montană. Credit şi cooperaţie. Judeţul C. agricole. Doman şi Secul . piatră calcară pentru fabricarea varului. la Ocna-de-Fier. iar 506 m de comunele urbane. cu 103 membri. Mina de cărbuni a Soc. În cuprinsul judeţului funcţionează 18 bănci (societăţi anonime). piatră calcară pentru construcţii la Soceni. iar 2 km 338 m de comunele urbane. Cooperative agricole de aprovizionare şi vânzare în comun 7.018 km şi 834 m repartizată astfel : Drumuri naţionale 282 km 616 m. Cariere de argilă la Soceni şi Tirol. este străbătut de o reţea totală de drumuri de 2. granit. « Uzinele de fier şi domeniile din Reşiţa » la Steierdorf-Anina.609 membri. « Industriile miniere din Banat » la Bigier şi Lupac . Minele de cărbuni ale Soc. Judeţul C. « Uzinele de fier şi Domeniile din Reşiţa ». Comert. Cooperative forestiere 2. face comerţ intens cu produse industriale. Steierdorf-Anina şi Colţan. Drumuri judeţene 492 km 048 m. animale şi produse animale.Industrie minieră .392 membri.344 km 170 m. Minele de cărbuni ale Soc. Drumuri. cu 2. Drumuri comunale 1. argilă plastică la Vornic. cu 1. din care 446 km 582 m sunt întreţinuţi de Administraţia judeţeană.

în legătură cu vapoarele care merg de la T-Severin spre Galaţi. telefon. aer curat şi ozonizat. Staţii importante : Reşiţa.T de stat la Oraviţa şi Reşiţa . Berzovia.Bozovici Calea ferata. telegraf. Staţiune de odihnă şi convalescenţă. Oraviţa.Veche 3. anemii. Orsova . afecţiuni pulmonare.Oravita – Moldova. legând următoarele localităţi : 1. 29 oficii autorizate şi 2 agenţii speciale. la 780 m înălţime. Poştă. balneare. staţiune climatică aşezată pe un platou înconjurat de păduri de brazi. repartizată astfel : poduri naţionale 2. Aurora Banatului. indicată în astenii uşoare. Timisoara .R.467. linia Turnu-Severin – Ada-Kaleh – Orşova – Moldova Veche – Baziaş. Numeroase case de închiriat. turism.Resita . Vasiova. şi comunale 7.Beograd – Moldova Veche – Orşova – Ada-Kaleh .008. Soare mult. Reţeaua totală de cale ferată a judeţului este 156 km linii secundare simple.Lungimea podurilor este de 7.33. 2 oficii P.T.08 metri.20 m. Navigaţie fluvială. Prin judeţ trec 3 drumuri naţionale.78 m.Frontiera 2. . Statiuni climatice.S. cu o minunată privelişte spre valea Minişului şi şoseaua care coboară spre Bozovici. Anina. Oficii telefonice : 29. Lugoj . judeţene 4.10 m.209. Sanatoriu de boli de piept. ploi rare.Turnu-Severin –Lom – Giurgiu – Rusciuc.F.Bazias . Curse regulate ale Societăţii austriece de navigaţie (D.D. Curse regulate ale Societăţii N.G) pe linia Viena – Bratislava – Budapesta .

Medic.T. la aproximativ 20 km de Reşiţa. Plopa şi Ponor şi Muntelel Rol. Largi posibilităţi de excursii în împrejurimi. regiunea prezentând poziţii naturale de o remarcabilă frumuseţe. drum suspendat deasupra prăpastiei trecând prin numeroase tuneluri şi viaducte şi şoseaua Steierdorf –Anina –Bozovici. farmacie. distrusă în timpul războiului. Văliug. Grămada Ursului – Semenic. restaurant. pornind de la Baziaş sau de la Moldova –Veche spre Orşova. oficiu telefonic. Bocşa-Montană.T.T.Anina. Din Oraviţa la izvorul Coronini. pentru funcţionarii U. pârâul Molidului – Baia Vulturului. Excursii. din Văliug : pe muntele Semenic. .R. oficiu P. este astăzi în stare de reorganizare. de-a lungul văii Minişului.-ului. Staţie c.D. la înălţime de 190 m. staţiune climatică de interes local. la Cazane. este aşezată pe linia ferată TimişoaraReşiţa. staţiune climatică la imediata apropiere de Anina. staţiune climatică de interes local.f la Anina pe linia Timişoara – Berzovia – Oraviţa .. De reţinut drumul pe calea ferată de la Anina la Oraviţa. Marilla. la peşterile Bohiu. Are un sanatoriu. situată la poalele muntelui Semenic (535 m altitudine).T. Punct de plecare în numeroase excursii. oficiu P. Excursii pe Domeniile Reşiţei. Excursii cu vaporul pe Dunăre în cea mai frumoasă porţiune a fluviului.

.

576 locuitori. Şcoli secundare. Repartiţia locuitorilor după gradul de instrucţie.348 mediu urban şi 32. După rezultatele recensământului din 1930. populaţia judeţului.811 loc. a) în oraşul Oraviţa : 1 liceu de băieţi. .0 94.086 copii (2.8 1.8 % bărbaţi ştiutori de carte şi 53. 1 gimnaziu de fete romano-catolic.3 3.3 2.3 0. din care 64.8 100.5 0. 2 şcoli de ucenici. este următoarea : Gradul de instructie scolara Mediul urban Mediul rural Totalul stiutorilor de carte • Extrascolara • Primara • Secundara • Profesionala • Universitara • Alte scoli superioare 100. 1 şcoală de arte şi meserii . Populaţia şcolară a judeţului C.8 0. în procente.3 0.325 mediu urban şi 20.9 74. 1 gimnaziu de fete. b) în oraşul Reşiţa : 1 gimnaziu de băieţi şi 1 gimnaziu de fete.0 1.Culturasus Ştiinţă de carte.463 mediu rural).2% sunt ştiutori de carte.9 19.1 Învăţământ. După sex. de la 7 ani în sus este de 173. Şcoli primare : 146. din care 134 rurale şi 12 urbane (136 şcoli de stat şi 10 confesionale). proporţia este de 75. cu un număr total de 23.4 % femei ştiutoare de carte.0 0. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 35.761 mediu rural) şi cu 368 învăţători şi alt personal didactic (situaţia din 1934). (3.

1 teatru şi 1 cinematograf la Oraviţa. 1 la Bocşa-Montană. 3 capele ortodoxe. Reşiţa. Protopopiate ortodoxe în Oraviţa. 5 societăţi corale. dintre care 68 au personalitate juridică. 4 mânăstiri ortodoxe. 2 societăţi de vânătoare. Instituţii bisericeşti. 1 evanghelică. 2 reformate. 3 cinematografe la Reşiţa.1% sunt grecocatolici. Bozovici. 3 societăţi sportive. Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. se relevă activitatea despărţământului « Astrei » cu sediul în Oraviţa şi organizaţii locale în Bocşa. Moldova-Nouă. Teatre şi cinematografe. adică un total de 200 organizaţii. 1 casă de lectură. 57 soc. Din totalul locuitorilor judeţului 70. Alte instituţii culturale. Bocşa-Montană şi Răcăşdia . asociaţia de tir şi 1 societate de vânătoare. În Oraviţa : Biblioteca comunală. 46 case de rugăciune baptiste. În judeţul C. 1 club turistic. 13. Instituţii culturale. Religiesus Confesiuni. Cazinou. protopopiate greco-catolice în Oraviţa şi Bocşa-Montană. din care 6 rurale şi 7 urbane. Reşiţa şi Sasca -Montană. Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului întreţine în judeţ 109 cămine culturale.Grădini de copii.3 % sunt ortodocşi şi 5. 4 societăţi muzicale. protopopiate . 19 biserici grecocatolice. În Reşiţa : 2 societăţi culturale. Fundaţia Culturală Regală « Principele Carol » are 12 cămine culturale. muzicale şi 34 biblioteci. Pârneaura şi Vasiova Zlatiţa). 115 biserici ortodoxe. cu un număr total de 937 copii (366 mediu urban şi 571 mediu rural) şi cu 15 conducătoare (situaţia din 1934). Muzeul judeţean. 3 la Steierdorf-Anina. 1 casă de rugăciune a penticostalilor şi 2 sinagogi. (în comunele Baziaş. Restul populaţiei aparţine altor confesiuni. 22 biserici romano-catolice.

. 1 spital judeţean şi 1 dispensar comunal în Oraviţa . împărţite astfel : I. cu un total de 15 magistraţi. Plasa Bozovici 16 sate III. Administraţiesus Organizare administrativă. 6 judecătorii la Oraviţa. 1 spital de stat la Moldova-Nouă. Plasa Moldova-Noua 22 sate IV. 1 spital epidemic comunal. Dispensare de stat la Cacova. 1 dispensar particular al minei de cărbuni în Berzasca. Moldova-Noouă şi SascaMontană. Organizare sanitară.romano-catolice în Oraviţa şi Reşiţa. Bozovici. Judeţul are 2 oraşe (Oraviţa şi Reşiţa) şi 126 sate. Un tribunal la Oraviţa cu 1 secţiune. 2 dispensare şi 2 sanatorii particulare în Bocşa-Montană. Plasa Oravita 27 sate V. Capitala judeţului C. se află în Eparhia ortodoxă a Episcopiei Caransebeşului şi în Eparhia grecocatolică a Episcopiei Lugojului. Reşiţa. 10 magistraţi şi 1 procuror. Vermeş. Plasa Bocşa-Montană 19 sate II. Reşiţa. Plasa Resita 23 sate VI. Bozovici. în circumscripţia Curţii de Apel din Timişoara. spitalul Casei de Asigurări Sociale. Cărbunari şi Berlişte. Plasa Sasca-Montana 19 sate Organizare judecătorească. 1 spital comunal de izolare. este Oraviţa. 1 sanatoriu de stat. Judeţul C. Bocşa-Montană.

fabrica de gaz S. Uzinele Soc U.f pe linia Timişoara-Reşiţa. Fabrica « Margina ». Fabrica de cherestea. În oraşul Oraviţa mai activează : Soc.A. Principalele aşezărisus • Oraviţa. Are un oficiu la Steierdorf-Anina şi 16 organizaţii medicale. 2 reuniuni în caz de boală în Steierdorf-Anina. vite şi piei. Fabrica de celuloid. ( Vezi : Monografiile oraşelor reşedinţă) Reşiţa. aşezată lângă râul Berzova. Casa Asigurărilor Sociale din Reşiţa întreţine Spitalul Reşiţa şi Spitalul Anina.R.R. comună urbană. Căminul de ucenici U. « Crucea Roşie » şi 2 reuniuni de femei de ajutorare a săracilor. la 35 km de Oraviţa.925 locuitori. Are 19. 1 orfelinat al baptiştilor. În comunele rurale : Reuniunea femeilor romano-catolice. cu un total de 24 medici şi 5 farmacişti.. Azilul comunal. Asistenţă şi prevedere socială. În oraşul Reşiţa : 6 societăţi feminine de binefacere. 125 de Timişoara şi la 570 km de Bucureşti. Comerţ dezvoltat cu lemn. Staţie c.805. .Serviciul sanitar al judeţului şi serviciile sanitare ale oraşelor Oraviţa şi Reşiţa.D. Bugetul oraşului pe exerciţiul 1936/1937 prevede la venituri şi cheltuieli 2. important centru al industrieiei metalurgice din ţară.D. Sucursala Băncii Comerciale Timişoara. capitala judeţului. Banca « Berzava ». Fundaţia « Ana şi Theodor Cristoiu » în Bozovici.014 lei.

Dispensar comunal. 1 romano-catolică. 1 şcoală primară confesională evanghelică. Poliţie. 1 de fete. 2 şcoli de ucenici.. Spitalul Casei Asigurărilor Sociale. Spitalul comunal de izolare. comună rurală însemnată pentru minele de huilă şi antracit. pavaje.. 1 baptistă şi 1 sinagogă. Serviciu sanitar. .T. Dispensarul casei Asig Sociale. Club turistic. Oficiu telefonic. 3 grădiniţe de copii confesionale. fabrică de cherestea. 3 grădiniţe de copii. Steierdorf-Anina. 1 casă de lectură maghiară. 5 societăţi corale. Uniunea micilor industriaşi. 2 societăţi de vânătoare.T.R.1 gimnaziu de băieţi. Dispensar. Serviciu veterinar.. Fabrică de şuruburi.269 locuitori. 4 şcoli primare de stat. Uzină electrică. 3 cinematografe. percepţie fiscală. asfalt. conductă de apă. Organizaţia medicală a Asigurărilor Sociale.R.D. Oficiu P. Cazinoul român. 1 reformată. Sindicatul metalurgist. Reuniunea comercianţilor. Cazinoul U. stabilimente de băi.D. Minele de cărbuni Regele Ferdinand I. 2 sanatorii particulare. Judecătorie de Ocol. Uniunea angajaţilor U. 3 societăţi sportive. 2 case culturale din care 1 romano-catolică. Pretură. 1 reformată. E aşezată în mijlocul judeţului şi legată de Reşiţa printr-o şosea foarte bună.D. Spital de stat. Are peste 10. Pompieri. 2 biserici ortodoxe.R. Cercul inginerilor U. Sindicatul naţional român. Primărie. Asociaţia « Astra ». 1 evanghelică. Protopopiat ortodox şi unul greco-catolic. 1 greco-catolică. canalizare..

comună rurală. 1 casă de rugăciune baptistă. conductă de apă. « Astra ». 1 soc de vânătoare. Moldova-Nouă. Oficiu P. Percepţie.T. 1 soc sportivă şi 1 de vânătoare. 1 soc corală. 4 şcoli primare.T. 7 soc.T. 2 oficii P. Sindicatul Internaţional al muncitorilor. Oficiu veterinar.018 locuitori. Sindicatul naţional român al muncitorilor minieri.. 1 evanghelică. oficiu telefonic. port la Dunăre. 1 biserică ortodoxă. Fotografiisus . C. 1 romano-catolică. 2 grădiniţe de copii. 2 romano-catolică. Uzina electrică. Pretură. Oficiul Casei cercuale. 1 casă de rugăciune baptistă. 1 casă de păstrare. Spital de Stat « Ion I. Primărie. 1 biserică ortodoxă. Primărie. Are peste 4. Judecătorie de Ocol. 3 cinematografe. Sfatul negustoresc. oficiu telefonic. Ocol silvic. muzicale. Brătianu ».3 şcoli primare. 1 fabrică de cherestea.. Reuniunile pentru ajutor de boală “Elisabeta” şi “Sofia”. Percepţie. Asoc.T.

lucrare elaborată sub conducerea prof.[ Informațiile și datele prezentate sunt reproduse parțial după Volumul II. 1938. Țara Românească. Dimitrie Gusti ] . al Enciclopediei României. editura Imprimeriei Naționale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful