Judeţul Caraș

Capitole

Geografie

Aşezare. Judeţul C. este cel mai sudic dintre judeţele graniţei de Apus. El se sprijină la miazăzi pe Dunăre, iar la Răsărit pe culmile munţilor Semenic şi Almăj, care-l separă de judeţul vecin (Severin). Este un ţinut care gravitează către câmpia din Vest şi are puţine legături peste munţi, cu restul ţării. Aceste legături pot însă şi trebuie să fie create sau – cele existente – consolidate. Suprafaţa. 4.693 km². Înfăţişarea pământului. Cea mai mare parte a judeţului este muntoasă. Munţii înalţi şi masivi din Est (Semenicul şi Almăjul), cad sub formă de trepte spre Apus şi se răsfiră în numeroase ramuri printre care se strecoară – în chip de golfuri – câmpia Tisei. Între aceste « golfuri de câmpie » cel mai important este cel al Oraviţei. Mai la sudul acestuia, un alt golf lunguieţ comunică destul de anevoios prin cheile sălbatice ale Nerei, cu o mică « ţară », cuprinsă între munţi : ţara Almăjului. Climă şi ape. Deschise spre S.-V. văile şi golfurile de câmpie ale judeţului sunt supuse influenţei mediteranee. De aici, temperatura medie anuală relativ ridicată (10°-11°), iernile mai blânde decât în aproape tot restul ţării (-0,2° la Oraviţa), verile destul de calde (peste 23°) ; ploile abundente, toamna. În munţi iernile sunt însă aspre şi ploile mult mai bogate. O particularitate a regiunii este vântul Coşava care bate dinspre munte primăvara,

Exemple ale acestei tradiţii a numelui dacic se întâlnesc adesea în restul Banatului. ca şi numele râului Berzava. în Timiş (Berzava . Reşiţa. Bogăţii minerale. Părţile de înălţime mijlocie (muscelele) sunt însă despădurite şi acoperite de fâneaţă bogată. de la Dunăre şi până în valea Pogonişului. . de întinse făgeturi păstrate intacte graţie comunităţii de avere grănicereşti. Teritoriul judeţului era străbătut de două căi militare. Judeţul C. cu finalul caracteristic dacic. Pogonişul). cunoscutul centru metalurgic. cupru şi magneziu. care o lega de Iliric şi de Roma – calea care unea Trans Tierna de Sarmisegetuza. Apele sunt abundente şi numeroase. s-a perpetuat în Berzovia de azi. Arcidava. huilă. Aici ea se întâlnea cu principala cale a Daciei. Judeţul este unul dintre cele mai bogate în minereuri de la noi. de origine dacă. cărbune brun. Aici se găsesc într-adevăr.-V. Munţii sunt acoperiţi. a fost identificat în Vărădia. Din această cauză el e rece şi aduce pagube livezilor. Vegetaţie. Berzovia şi Aziz să ajungă la Tibiscum (Tibiscu Jupa din judeţul Severin). Cea dintâi pornea de la gura Caraşului şi trecând prin Arcidava. Numai munţii mărunţi din S. Unul dintre ele poartă şi azi numele antic : Bersovia romană. zăcăminte de fier. (Munţii Baziaşului) şi câteva coline din Nord au mai păstrat frumoase păduri de stejar înăuntrul cărora se întâlnesc şi numeroase elemente mediteranee. Parte din ele se strâng în Dunăre (Nera şi Caraşul) iar altă parte. Pe locul vechilor aşezări dacice au înflorit aici numeroase castre şi municipii romane. cu excepţia câtorva golfuri pe vârfurile Semenicului. Istoriesus Vechime şi dezvoltare istorică. se întinde pe un pământ bogat în vestigii istorice. Castrul Caput Bubali a lăsat desigur numele său Văii Boului în mijlocul căreia se ridica odinioară.când încă sunt zăpezi pe înălţimi. Altă cale romană prin Caraş era cea care ducea de la Arcidava la Praetorium (Plugova din judeţul Severin). aparţine tot acestui judeţ.

008 Barbati Femei 14.582 9. fu transformat în vilaet şi organizat în mai multe sângiacuri.646 20.115 1.747 170.773 11. Plasa Moldova-Noua 28.240 13.524 15.251 14. Banatul. După ce Timişoara căzu în mâinile Turcilor (1552). El fu anexat când Ungariei.942 5.736 83.130 4. El se întindea în preajma domniei băsărăbeşti a Severinului de la Dunăre la Mureş. Orasul Resita Total rural 2. în 1718.776 . dupa sex: Unitati administrative Total judet Total urban 1. numără 200. cu excepţia câtorva cetăţi care n-au putut fi supuse. Plasa Bozovici 4. luă din nou fiinţă abia după eliberarea lui de Turci.570 29. Judeţul C.617 14. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930.564 9. Plasa Resita Numarul locuitorilor Total 29. când voievodatului transilvan.423 28.695 12.784 14. Biserica ortodoxă din Secăşeni.643 102. Orasul Oravita 2.331 24.206 14. judeţul C.390 locuitori.119 87. Plasa Oravita 5. Plasa Bocsa-Montana 29.Existenţa judeţului Caraş se vădeşte în sec XIV.703 14.064 10.024 3.398 60. Populaţiesus Starea populatiei. Populatia judetului este repartizata astfel: a) Pe orase si plasi. înălţată în 1678.006 200.183 31.390 97. Monumente istorice.

029 -256 3.564 3.0 -1.3 1. a fost de 198.3 18.629 -636 -94 19.293 4.29 ani 200.775 35.702 Vârsta nedeclarata 844 Mişcarea populaţiei.542 200.2 20.775 4.8 20.634 .8 17.49 de ani 37.601 8.9 21.1 19.9 21.570 200. după cifrele publicate în Buletinul Demografic al României.899 3.2 -0.5 -1. în perioada 1931-1936.797 -251 4.b) Pe grupe de vârsta: Grupe de vârsta Locuitori Grupe de vârsta Toate vârstele 0 .4 La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei judeţului C.4 20.027 3.0 17.7 17. sunt următoarele: Anual Cifra probabila a populatieii judetului Cifre absolute la 1 iulie în fiecare an Nascuti Excedent Morti vii natural Proportii la 1.476 50 .992 62.2 -1.068 3.990 303 4.9 ani 10 .390 30 .4 -3.3 17.000 locuitori Nascuti Excedent Morti vii natural 18.535 4.290 -222 4.546 3..391 3.159 198. Datele fundamentale ale mişcării populaţiei din judeţul C.2 19301935 (medie anuala) 1931 1932 1933 1934 1935 1936 200.054 199.4 20.040 -476 3.69 de ani 70 de ani si peste Locuitori 54.908 199.1 -2.

locuitori. prin Timişoara sau prin Lugoj. Satele pe care le ocrotesc sunt mai puţin orăşenizate decât cele din unele judeţe mult mai puţin industriale.9%. care nu vrea să aibă de-a face cu lucrătorii. iar drumul de fier de la Timişoara la Moldova– Nouă. Plasa Moldova-Nouă. Plăşile Reşiţa şi Bocşa îşi împart satele de deal din jurul Berzavei. ele sunt răsfirate . laminoare. satele din Clisura Dunării. Deosebiri economice şi de istorie adâncesc diferenţele de ordin geografic dintre aceste plăşi. Judeţul C. în ţara Almăjului. Cele şase plăşi ale judeţului diferă mult între ele. Plasa Bozovici înmănunchează satele din depresiunea Almăjului. ceea ce corespunde unei descreşteri de 0. Iar în golful Oraviţei şi pe pragul din şesul Bănăţean. Satele din Sudul Oraviţei sunt de tip adunat . dar e greu accesibil. în care sunt încrustate câteva centre industriale. căile de comunicaţie ocolesc toate. este greu accesibil dinspre Răsărit. fabrici. Cu excepţia drumului naţional de la Mehadia până la Steierdorf-Anina şi judeţean de acolo la Oraviţa. uzine şi ateliere. legătura dintre judeţul C. în plăşile Reşiţa. Posedă zăcăminte minerale bogate. masivul greu de străbătut şi puţin umblat al Semenicului şi munţii Almăjului. Acolo au lat naştere centre industriale de înfăţişarea Reşiţei. satele propriu-zise de tip răsfirat sunt împrejmuite de o . din ţara Almăjului şi din Clisură. cifra aflată la 1 iulie 1937 reprezintă o scădere naturală de 1. Pe de alta. masivul Bănăţean : Dunărea şi drumul Clisurei prin Sud . Dincolo de aceste capete de drum de fier. e una din cele mai modeste reşedinţe de judeţ : locuitorii ei nu reprezintă nici 5% din populaţia judeţului. printre furnale. centrul ei adminstrativ.. Almăjul din regimentul româno-bănăţean 13. Înfăţişare socialăsus Caraşul e un judeţ de contraste. ce ţine de judeţul C. cu garnizoana la Caransebeş. În lipsa căii ferate care să lege nemijlocit Oraviţa şi Reşiţa cu Orşova (sau cel puţin a unui regim regulat de camioane şi autobuze). Bocşa şi Moldova.Timişoara la Răsărit . Câteva drumuri de fier răzbesc dinspre Miazănoapte până la unele din ocnele de fier şi din minele de cărbuni. şi capitala ţării se face cu un ocol considerabil. Oraviţa. numai trepidaţie şi cu asfaltul întotdeauna pe topite. la Apus. Almăjul şi satele din Clisură făceau parte din « Graniţa » austriacă. Faţă de populaţia numărată la recensământul din 1930 şi anume 200. trăieşte o ţărănime înstărită şi mândră de sine. Drumul de Fier şi drumul Orşova . Plăşile Oraviţa şi Sasca Montană cuprind sate mari de şes. îngăduind exploatarea lor. Pe de o parte satele din şesul Oraviţei ţărănimea are o situaţie economică incomparabil mai bună decât satele de munte de pe valea Berzavei.390 locuitori.756 locuitori în timp de şase ani şi jumătate. Există o diferenţă şi între cele două plăşi grănicereşti : satele din Clisură făceau parte din regimentul iliric bănăţean cu garnizoana la Biserica Albă. satele din golful Oraviţei şi cele de pe valea Berzavei din Comitatul Caraşului. a acestei aglomerări de 20 de mii de oameni. Caraşul este un judeţ pronunţat ţărănesc. Cu toată aparenţa contrarie.

ţăranii din şesul Oraviţei se ocupă îndeosebi cu agricultura. La munte şi în Clisură cultura pământurilor. se îndeletniceşte cu profesiuni libere. a ajuns ban de Severin la anul 1241. Cu excepţia plasei Moldova Nouă. şi e foarte puţin împrospătată din satele acestui judeţ. de croială arhaică. cu importante uzine şi industrii complementate. Reşiţa.diasporă de « sălaşe ». În vremea luptelor cu Turcii. Caraşul ia dat lui Iancu Huniade numeroşi viteji. Iacob Gârleşteanu. În cuprinsul judeţului se află cea mai mare întreprindere metalurgică a ţării. excepţional de dezvoltate. Sat care să nu fi scos un ofiţer superior nu există în Almăj. se întinde pe un pământ fertil. care să fie silite să-şi caute de lucru în industrie. Agricultura şi industria. Spre sfârşitul veacului XVIII se naşte la Vărădia Paul Iorgovici. Golful Oraviţei şi părţile Bocşei au fost colonizate de stăpânirea austriacă cu olteni . impusă de administraţia austriacă. şvăbească. Ea e în mare măsură alogenă. ce dau târgurilor de iarnă înfăţişarea scitică. pe cei din urmă. colonizată numai în cursul veacului trecut. populaţia din centrele industriale lucrează în uzine. Element deosebitor este în portul feminin « opregul ». În portul bărbătesc sunt impresionante căciulele. Un nobil din Almăj. portul. satele din Caraş nu au excedente de populaţie. Economiasus Judeţul C. bănăţenii îi numesc « bufeni ». e întregită cu creşterea de animale şi cu ţuicăritul. Judeţul a dat naştere şi la numeroşi oameni de seamă. În genere. una din figurile însemnate ale şcolii latiniste. care păstrează arhitectura şi aşezarea de dinainte de coborârea în vale şi de alinierea pe şosele. În sate. Datorită în bună parte şi trecerilor frecvente în ultimele două secole de gorjeni şi mehedinţeni în ţinuturile bănăţene. Întinderea şi complexitatea domeniilor Societăţii Reşiţa e un fapt caracteristic pentru judeţul Caraş. « ţereni ». iar populaţia rurală trăieşte din agricultură. pe cei dintâi. muncitorimea din centrele industriale ale judeţului nu provine. opincile şi obielele. foarte bogat în minereuri. . obiceiurile şi întreaga viaţă a ţăranilor bănăţeni au o mare asemănare cu viaţa spirituală a ţărănimii oltene. face comerţ. Ca atare. puţine şi sărace.

5 chint. (prod medie la ha 6. Măturile ocupă 10 ha. lei şi 450 chint. Din această suprafaţă cartofii ocupă 1.916 ha. cu o producţie de 445. lei.1 chint. (prod. medie la ha 6.). Varza ocupă 578 ha cu o producţie de 41.150 chint. lei. Întreaga suprafaţă arabilă a judeţului o deţine mica proprietate. Orzul ocupă 1.743 ha.).Agricultura. cu o producţie de 56. sămânţă (media la ha 0. lei.).037 ha. lei şi 300 chint. în valoare de 1 mil. în valoare de 7 mil.1 chint. în valoare de 1 mil. astfel repartizate : Porumbul ocupă 49.). (media la ha 41.394 chint (media la ha 71.131 ha. medie la ha 5.358 ha.8 chint.715 chint. în valoare de 8 mil. medie la ha 8. Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 11. cu o producţie de 14. şi meiul 20 ha. cu o producţie de 4.154 chint. Ovăzul ocupă 8.544 ha. în valoare de 13 mil.). medie la ha 6. adică 26.981 chint.). lei. (prod.089 chint.296 chint. Din această suprafaţă trifoiul ocupă 5.5 chint.).). Secara ocupă 670 ha. sămânţă (media la ha 0. Din totalul suprafeţei arabile. în valoare de 105 mil. cerealele ocupă 97.) în valoare de 1 mil. lei. (prod. cu o producţie de 44.23% din suprafaţa judeţului şi 0. lei.). fân (media la ha 19.2 chint. în valoare de 9 mil.300 ha. cu o producţie de 228.41% din suprafaţa totală a ţării.1 chint. cu o producţie de 10. lei. Lucerna ocupă 2.0 chint. cu o producţie de 69.448 chint.8 chint.). (prod.722 ha. cu o producţie de 52.0 chint.201 chint. cu o producţie de 2. fân (media la ha 11.589 ha.050 ha.837 chint. (media la ha 27.552 ha. . Rădăcinile de nutreţ ocupă 545 ha. Fasolea ocupă 425 ha.6 chint). Judeţul ocupă o suprafaţă totală de 469. în valoare de 2 mil. (media la ha 5.1 chint.916 ha.9 chint.).050 chint. Suprafaţa arabilă este de 123. Grâul ocupă 37. lei. în valoare de 7 mil. Plantele alimentare ocupă 3.

1 de catran.735 ha) cu o producţie de 606. 1 oţelărie şi 1 fabrică de badaje). Livezile de pruni ocupă 8. cocs şi gudron (Reşiţa). 1 uzică de gaz. porci 34. capre 14. Vegetaţie şi culturi diverse.400 ha. Metalurgică : 1 uzină metalurgică la Reşiţa (cu 1 turnătorie de oţel şi fontă. cu o producţie de 32. 2 de mănuşi. 1 fabrică de maşini. 1 secţie de furnale. Industria chimică. 1 de şuruburi. 6 de cherestea. sămânţă.533 ha.). 1 fabrică de locomotive. Fâneţele naturale ocupă 27.191 ha. În judeţul C. 1 de tâmplărie. . Alimentară.037.150. Industrie. (prod.040 chint. Păşunile ocupă 50. 1 fabrică de pânzeturi. Alţi pomi fructiferi 1. 1 de laminoare.764 chint.729. fuior. 1 fabrică de bere.0 chint. Pădurile ocupă 193. 2 de pielărie. (media la ha 3. 1 fabrică de brichete. 2 de oxigen. 3 distilerii de lemn. boi 47. se găseau în anul 1935 : Cai 20.784 ha. 6 mori. cu o producţie de 328. 1 fabrică de obiecte de celuloid şi galalit (Reşiţa).Plantele industriale ocupă 805 ha. oi 194. Din această suprafaţă cânepa ocupă 369 ha. 1 de btrânzeturi. 4 mori şi fabrici de ulei.249 chint. 1 de forjerie. Creşterea animalelor.269. ogoarele sterpe ocupă 9. Alte industrii. 1 fabrică de maşini agricole. Din suprafaţa totală a judeţului (469.800 chint.507.239. 1 de maşini electro-tehnice (Reşiţa). Viţa de vie ocupă 3. (din care viile pe rod 1.635 hl. cu o producţie de 1. stupi sistematici 6.098 ha.874.3 chint) şi 1. 3 de gheaţă.696 ha. medie la ha 12. stupi primitivi 3.300 ha) .981 ha.

animale şi produse animale. face comerţ intens cu produse industriale. argilă plastică la Vornic. din care 446 km 582 m sunt întreţinuţi de Administraţia judeţeană. este străbătut de o reţea totală de drumuri de 2. agricole. cu 103 membri. Cooperative agricole de aprovizionare şi vânzare în comun 7. Cariere de argilă la Soceni şi Tirol. Judeţul C. Judeţul C. din care 276 km 310 m (pietruiţi) sunt întreţinuţi de Direcţia Generală a Drumurilor.018 km şi 834 m repartizată astfel : Drumuri naţionale 282 km 616 m.609 membri.392 membri. « Uzinele de fier şi Domeniile din Reşiţa ». iar 2 km 338 m de comunele urbane. Cooperative de consum 9. Drumuri comunale 1. . Minele de cărbuni ale Soc. Cooperative forestiere 2. Credit şi cooperaţie. Drumuri judeţene 492 km 048 m. cu 1. piatră calcară pentru fabricarea varului. cu 204 membri. şi ardezie la Biniz şi Bocşa-Montană. granit. Minele de cărbuni ale Soc. Steierdorf-Anina şi Colţan. iar 506 m de comunele urbane. În cuprinsul judeţului funcţionează 18 bănci (societăţi anonime). Comert.344 km 170 m.Industrie minieră . Drumuri. Mina de cărbuni a Soc. cu 2. « Industriile miniere din Banat » la Bigier şi Lupac . Doman şi Secul . piatră calcară pentru construcţii la Soceni. la Ocna-de-Fier. Cooperative de credit (bănci populare) 13. « Uzinele de fier şi domeniile din Reşiţa » la Steierdorf-Anina.

turism.209.T de stat la Oraviţa şi Reşiţa .Oravita – Moldova. telegraf. ploi rare.78 m.467. Staţii importante : Reşiţa. Berzovia.R.Beograd – Moldova Veche – Orşova – Ada-Kaleh .Turnu-Severin –Lom – Giurgiu – Rusciuc.10 m. Orsova . Curse regulate ale Societăţii austriece de navigaţie (D. legând următoarele localităţi : 1. şi comunale 7.S. Sanatoriu de boli de piept. Prin judeţ trec 3 drumuri naţionale. Staţiune de odihnă şi convalescenţă. indicată în astenii uşoare.Bozovici Calea ferata. telefon. Anina. Aurora Banatului. 29 oficii autorizate şi 2 agenţii speciale.Veche 3. la 780 m înălţime. Navigaţie fluvială. Lugoj . Statiuni climatice.20 m.G) pe linia Viena – Bratislava – Budapesta . linia Turnu-Severin – Ada-Kaleh – Orşova – Moldova Veche – Baziaş.Frontiera 2. 2 oficii P. Reţeaua totală de cale ferată a judeţului este 156 km linii secundare simple.33.F. Numeroase case de închiriat. Oficii telefonice : 29.08 metri. afecţiuni pulmonare. Timisoara . . staţiune climatică aşezată pe un platou înconjurat de păduri de brazi. Oraviţa. anemii.D. cu o minunată privelişte spre valea Minişului şi şoseaua care coboară spre Bozovici. balneare. Soare mult. repartizată astfel : poduri naţionale 2. Poştă.008. în legătură cu vapoarele care merg de la T-Severin spre Galaţi.Bazias .T. Vasiova. aer curat şi ozonizat. judeţene 4. Curse regulate ale Societăţii N.Lungimea podurilor este de 7.Resita .

T. oficiu P. la înălţime de 190 m. oficiu P.T. Largi posibilităţi de excursii în împrejurimi.Anina. de-a lungul văii Minişului. Are un sanatoriu. staţiune climatică la imediata apropiere de Anina. staţiune climatică de interes local. la aproximativ 20 km de Reşiţa. la peşterile Bohiu. oficiu telefonic.. De reţinut drumul pe calea ferată de la Anina la Oraviţa. pornind de la Baziaş sau de la Moldova –Veche spre Orşova. Punct de plecare în numeroase excursii. pentru funcţionarii U.D. Văliug. Plopa şi Ponor şi Muntelel Rol. Grămada Ursului – Semenic.Medic.-ului. staţiune climatică de interes local. distrusă în timpul războiului. farmacie.T. Excursii.f la Anina pe linia Timişoara – Berzovia – Oraviţa . Excursii cu vaporul pe Dunăre în cea mai frumoasă porţiune a fluviului. . Marilla. Excursii pe Domeniile Reşiţei.R. la Cazane. din Văliug : pe muntele Semenic. regiunea prezentând poziţii naturale de o remarcabilă frumuseţe. situată la poalele muntelui Semenic (535 m altitudine). Staţie c. pârâul Molidului – Baia Vulturului. restaurant. drum suspendat deasupra prăpastiei trecând prin numeroase tuneluri şi viaducte şi şoseaua Steierdorf –Anina –Bozovici. este aşezată pe linia ferată TimişoaraReşiţa. Din Oraviţa la izvorul Coronini. Bocşa-Montană.T. este astăzi în stare de reorganizare.

.

(între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 35. din care 64.3 2. 1 gimnaziu de fete.348 mediu urban şi 32.3 0.2% sunt ştiutori de carte. Repartiţia locuitorilor după gradul de instrucţie. .086 copii (2. Populaţia şcolară a judeţului C.Culturasus Ştiinţă de carte. 2 şcoli de ucenici.8 % bărbaţi ştiutori de carte şi 53. populaţia judeţului. în procente. este următoarea : Gradul de instructie scolara Mediul urban Mediul rural Totalul stiutorilor de carte • Extrascolara • Primara • Secundara • Profesionala • Universitara • Alte scoli superioare 100.0 1.1 Învăţământ. 1 gimnaziu de fete romano-catolic.761 mediu rural) şi cu 368 învăţători şi alt personal didactic (situaţia din 1934). b) în oraşul Reşiţa : 1 gimnaziu de băieţi şi 1 gimnaziu de fete.463 mediu rural).325 mediu urban şi 20. După rezultatele recensământului din 1930.5 0. Şcoli secundare. proporţia este de 75.9 19. După sex.3 3. a) în oraşul Oraviţa : 1 liceu de băieţi. cu un număr total de 23. din care 134 rurale şi 12 urbane (136 şcoli de stat şi 10 confesionale). 1 şcoală de arte şi meserii .8 100.811 loc.3 0.8 0.0 94.8 1.576 locuitori.4 % femei ştiutoare de carte. de la 7 ani în sus este de 173.9 74.0 0. Şcoli primare : 146. (3.

Grădini de copii.1% sunt grecocatolici. Alte instituţii culturale. Bocşa-Montană şi Răcăşdia . 1 teatru şi 1 cinematograf la Oraviţa. 13. Moldova-Nouă. Din totalul locuitorilor judeţului 70. 57 soc. adică un total de 200 organizaţii. protopopiate . 3 societăţi sportive. 5 societăţi corale. Teatre şi cinematografe. din care 6 rurale şi 7 urbane. 19 biserici grecocatolice. dintre care 68 au personalitate juridică. Cazinou. Religiesus Confesiuni. 3 la Steierdorf-Anina. 3 cinematografe la Reşiţa. 3 capele ortodoxe. 1 evanghelică. Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului întreţine în judeţ 109 cămine culturale. În Oraviţa : Biblioteca comunală. 1 casă de lectură. Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 115 biserici ortodoxe. Bozovici. În Reşiţa : 2 societăţi culturale. În judeţul C. Restul populaţiei aparţine altor confesiuni. 4 mânăstiri ortodoxe. Reşiţa. 1 club turistic. Reşiţa şi Sasca -Montană. muzicale şi 34 biblioteci. se relevă activitatea despărţământului « Astrei » cu sediul în Oraviţa şi organizaţii locale în Bocşa. Instituţii culturale. cu un număr total de 937 copii (366 mediu urban şi 571 mediu rural) şi cu 15 conducătoare (situaţia din 1934). 46 case de rugăciune baptiste. 22 biserici romano-catolice. 4 societăţi muzicale. (în comunele Baziaş. Muzeul judeţean. Instituţii bisericeşti. Pârneaura şi Vasiova Zlatiţa).3 % sunt ortodocşi şi 5. Fundaţia Culturală Regală « Principele Carol » are 12 cămine culturale. 2 reformate. asociaţia de tir şi 1 societate de vânătoare. protopopiate greco-catolice în Oraviţa şi Bocşa-Montană. Protopopiate ortodoxe în Oraviţa. 1 la Bocşa-Montană. 1 casă de rugăciune a penticostalilor şi 2 sinagogi. 2 societăţi de vânătoare.

romano-catolice în Oraviţa şi Reşiţa. 1 spital de stat la Moldova-Nouă. spitalul Casei de Asigurări Sociale. 1 spital comunal de izolare. 1 dispensar particular al minei de cărbuni în Berzasca. 1 spital judeţean şi 1 dispensar comunal în Oraviţa . 1 spital epidemic comunal. Plasa Sasca-Montana 19 sate Organizare judecătorească. Administraţiesus Organizare administrativă. în circumscripţia Curţii de Apel din Timişoara. . Plasa Bocşa-Montană 19 sate II. Bocşa-Montană. cu un total de 15 magistraţi. 1 sanatoriu de stat. Cărbunari şi Berlişte. 10 magistraţi şi 1 procuror. Judeţul C. Reşiţa. Plasa Bozovici 16 sate III. Plasa Resita 23 sate VI. Reşiţa. împărţite astfel : I. este Oraviţa. 2 dispensare şi 2 sanatorii particulare în Bocşa-Montană. Plasa Oravita 27 sate V. Bozovici. 6 judecătorii la Oraviţa. se află în Eparhia ortodoxă a Episcopiei Caransebeşului şi în Eparhia grecocatolică a Episcopiei Lugojului. Capitala judeţului C. Vermeş. Organizare sanitară. Dispensare de stat la Cacova. Un tribunal la Oraviţa cu 1 secţiune. Plasa Moldova-Noua 22 sate IV. Judeţul are 2 oraşe (Oraviţa şi Reşiţa) şi 126 sate. Moldova-Noouă şi SascaMontană. Bozovici.

Serviciul sanitar al judeţului şi serviciile sanitare ale oraşelor Oraviţa şi Reşiţa. Fabrica « Margina ». capitala judeţului.R. 125 de Timişoara şi la 570 km de Bucureşti. Comerţ dezvoltat cu lemn. Are un oficiu la Steierdorf-Anina şi 16 organizaţii medicale. Are 19. « Crucea Roşie » şi 2 reuniuni de femei de ajutorare a săracilor. Sucursala Băncii Comerciale Timişoara. fabrica de gaz S. Fabrica de cherestea. Banca « Berzava ».805. În oraşul Reşiţa : 6 societăţi feminine de binefacere.A. În oraşul Oraviţa mai activează : Soc.D. Fundaţia « Ana şi Theodor Cristoiu » în Bozovici. comună urbană. Căminul de ucenici U. important centru al industrieiei metalurgice din ţară. Staţie c.f pe linia Timişoara-Reşiţa.014 lei. ( Vezi : Monografiile oraşelor reşedinţă) Reşiţa.D.. Bugetul oraşului pe exerciţiul 1936/1937 prevede la venituri şi cheltuieli 2.R. aşezată lângă râul Berzova.925 locuitori. 2 reuniuni în caz de boală în Steierdorf-Anina. Asistenţă şi prevedere socială. la 35 km de Oraviţa. vite şi piei. 1 orfelinat al baptiştilor. Azilul comunal. . cu un total de 24 medici şi 5 farmacişti. În comunele rurale : Reuniunea femeilor romano-catolice. Uzinele Soc U. Principalele aşezărisus • Oraviţa. Casa Asigurărilor Sociale din Reşiţa întreţine Spitalul Reşiţa şi Spitalul Anina. Fabrica de celuloid.

Spital de stat. Reuniunea comercianţilor.269 locuitori. 3 cinematografe. Pompieri. stabilimente de băi. Oficiu P. Dispensar. 1 romano-catolică. pavaje. 1 de fete. asfalt. Pretură. Club turistic. 5 societăţi corale. Cazinoul U.T. Poliţie. Dispensar comunal. Uniunea angajaţilor U. Dispensarul casei Asig Sociale.. . Asociaţia « Astra ». 1 baptistă şi 1 sinagogă. 2 societăţi de vânătoare. 1 greco-catolică. Uzină electrică.. Sindicatul metalurgist. conductă de apă. Are peste 10. Spitalul Casei Asigurărilor Sociale.1 gimnaziu de băieţi. Sindicatul naţional român.R. 1 reformată. 3 grădiniţe de copii confesionale. Uniunea micilor industriaşi. Primărie. 1 evanghelică.T. 2 şcoli de ucenici. Spitalul comunal de izolare. Cercul inginerilor U.D. Fabrică de şuruburi. canalizare. 3 grădiniţe de copii.D. Minele de cărbuni Regele Ferdinand I. Oficiu telefonic. Organizaţia medicală a Asigurărilor Sociale. 4 şcoli primare de stat. 2 biserici ortodoxe.R. 1 casă de lectură maghiară.. E aşezată în mijlocul judeţului şi legată de Reşiţa printr-o şosea foarte bună. Serviciu sanitar.D. 1 reformată. 2 case culturale din care 1 romano-catolică. Judecătorie de Ocol. Serviciu veterinar. 1 şcoală primară confesională evanghelică. Cazinoul român. Protopopiat ortodox şi unul greco-catolic. fabrică de cherestea. percepţie fiscală.. Steierdorf-Anina. 3 societăţi sportive. comună rurală însemnată pentru minele de huilă şi antracit. 2 sanatorii particulare.R.

comună rurală. Oficiu P. oficiu telefonic. Judecătorie de Ocol.3 şcoli primare. Oficiu veterinar. 1 romano-catolică. Moldova-Nouă.. Fotografiisus . Brătianu ». 1 soc sportivă şi 1 de vânătoare. Uzina electrică. 2 grădiniţe de copii.T. 1 soc de vânătoare. port la Dunăre. 1 biserică ortodoxă. « Astra ». 1 fabrică de cherestea. Ocol silvic. Asoc. 1 casă de păstrare. Primărie. Sfatul negustoresc. Percepţie. 2 romano-catolică. Are peste 4. Spital de Stat « Ion I. 1 biserică ortodoxă. C.. Sindicatul naţional român al muncitorilor minieri. Oficiul Casei cercuale. Pretură. 4 şcoli primare. Primărie. oficiu telefonic.T. muzicale. 2 oficii P. 3 cinematografe. Reuniunile pentru ajutor de boală “Elisabeta” şi “Sofia”. Percepţie. conductă de apă.T. 1 casă de rugăciune baptistă. 1 evanghelică. 1 casă de rugăciune baptistă. 1 soc corală. 7 soc.T.018 locuitori. Sindicatul Internaţional al muncitorilor.

al Enciclopediei României. Țara Românească. Dimitrie Gusti ] .[ Informațiile și datele prezentate sunt reproduse parțial după Volumul II. lucrare elaborată sub conducerea prof. editura Imprimeriei Naționale. 1938.