P. 1
Romania - Judeţul Caraș

Romania - Judeţul Caraș

|Views: 7|Likes:
Published by Ellenna Tsapean
Vom incepe un nou proiect privind judetele din Romania, Acest articol este partial si mai multe gasiti pe pagina web a http://romaniainterbelica.memoria.ro/index.html Intre timp acesta postare este pentru a trezi interesul si fascinatia tinerei generatii despre Romania de alta data. Proiectul se intituleaza "Portretul Romaniei Interbelice."
Vom incepe un nou proiect privind judetele din Romania, Acest articol este partial si mai multe gasiti pe pagina web a http://romaniainterbelica.memoria.ro/index.html Intre timp acesta postare este pentru a trezi interesul si fascinatia tinerei generatii despre Romania de alta data. Proiectul se intituleaza "Portretul Romaniei Interbelice."

More info:

Categories:Types, Presentations
Published by: Ellenna Tsapean on Sep 09, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/16/2014

pdf

text

original

Judeţul Caraș

Capitole

Geografie

Aşezare. Judeţul C. este cel mai sudic dintre judeţele graniţei de Apus. El se sprijină la miazăzi pe Dunăre, iar la Răsărit pe culmile munţilor Semenic şi Almăj, care-l separă de judeţul vecin (Severin). Este un ţinut care gravitează către câmpia din Vest şi are puţine legături peste munţi, cu restul ţării. Aceste legături pot însă şi trebuie să fie create sau – cele existente – consolidate. Suprafaţa. 4.693 km². Înfăţişarea pământului. Cea mai mare parte a judeţului este muntoasă. Munţii înalţi şi masivi din Est (Semenicul şi Almăjul), cad sub formă de trepte spre Apus şi se răsfiră în numeroase ramuri printre care se strecoară – în chip de golfuri – câmpia Tisei. Între aceste « golfuri de câmpie » cel mai important este cel al Oraviţei. Mai la sudul acestuia, un alt golf lunguieţ comunică destul de anevoios prin cheile sălbatice ale Nerei, cu o mică « ţară », cuprinsă între munţi : ţara Almăjului. Climă şi ape. Deschise spre S.-V. văile şi golfurile de câmpie ale judeţului sunt supuse influenţei mediteranee. De aici, temperatura medie anuală relativ ridicată (10°-11°), iernile mai blânde decât în aproape tot restul ţării (-0,2° la Oraviţa), verile destul de calde (peste 23°) ; ploile abundente, toamna. În munţi iernile sunt însă aspre şi ploile mult mai bogate. O particularitate a regiunii este vântul Coşava care bate dinspre munte primăvara,

Reşiţa.-V. ca şi numele râului Berzava. Parte din ele se strâng în Dunăre (Nera şi Caraşul) iar altă parte. . Vegetaţie. în Timiş (Berzava . Numai munţii mărunţi din S. Aici se găsesc într-adevăr. Arcidava. s-a perpetuat în Berzovia de azi. cărbune brun. Judeţul este unul dintre cele mai bogate în minereuri de la noi. Aici ea se întâlnea cu principala cale a Daciei. Unul dintre ele poartă şi azi numele antic : Bersovia romană. Pogonişul). Pe locul vechilor aşezări dacice au înflorit aici numeroase castre şi municipii romane. Judeţul C. a fost identificat în Vărădia. de întinse făgeturi păstrate intacte graţie comunităţii de avere grănicereşti. aparţine tot acestui judeţ. cu finalul caracteristic dacic. de la Dunăre şi până în valea Pogonişului. Apele sunt abundente şi numeroase. (Munţii Baziaşului) şi câteva coline din Nord au mai păstrat frumoase păduri de stejar înăuntrul cărora se întâlnesc şi numeroase elemente mediteranee. Teritoriul judeţului era străbătut de două căi militare. cunoscutul centru metalurgic. cupru şi magneziu. de origine dacă. Exemple ale acestei tradiţii a numelui dacic se întâlnesc adesea în restul Banatului. Altă cale romană prin Caraş era cea care ducea de la Arcidava la Praetorium (Plugova din judeţul Severin). huilă. se întinde pe un pământ bogat în vestigii istorice. cu excepţia câtorva golfuri pe vârfurile Semenicului. Cea dintâi pornea de la gura Caraşului şi trecând prin Arcidava. Munţii sunt acoperiţi. Castrul Caput Bubali a lăsat desigur numele său Văii Boului în mijlocul căreia se ridica odinioară. zăcăminte de fier. care o lega de Iliric şi de Roma – calea care unea Trans Tierna de Sarmisegetuza. Din această cauză el e rece şi aduce pagube livezilor. Părţile de înălţime mijlocie (muscelele) sunt însă despădurite şi acoperite de fâneaţă bogată. Berzovia şi Aziz să ajungă la Tibiscum (Tibiscu Jupa din judeţul Severin).când încă sunt zăpezi pe înălţimi. Istoriesus Vechime şi dezvoltare istorică. Bogăţii minerale.

423 28.570 29.776 . Biserica ortodoxă din Secăşeni. Plasa Moldova-Noua 28.024 3.784 14.398 60. luă din nou fiinţă abia după eliberarea lui de Turci.331 24.942 5.115 1.524 15.Existenţa judeţului Caraş se vădeşte în sec XIV. în 1718. Orasul Oravita 2. El fu anexat când Ungariei.064 10.390 97.695 12. După ce Timişoara căzu în mâinile Turcilor (1552).006 200.643 102. Plasa Resita Numarul locuitorilor Total 29. când voievodatului transilvan. Judeţul C.251 14. Plasa Bozovici 4.646 20. înălţată în 1678.119 87.736 83. dupa sex: Unitati administrative Total judet Total urban 1. Monumente istorice. Populatia judetului este repartizata astfel: a) Pe orase si plasi. Orasul Resita Total rural 2. judeţul C. Populaţiesus Starea populatiei.008 Barbati Femei 14. El se întindea în preajma domniei băsărăbeşti a Severinului de la Dunăre la Mureş.206 14. Plasa Oravita 5. cu excepţia câtorva cetăţi care n-au putut fi supuse.564 9.183 31.390 locuitori.747 170.703 14.773 11. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930.582 9. fu transformat în vilaet şi organizat în mai multe sângiacuri. numără 200. Plasa Bocsa-Montana 29.130 4.240 13. Banatul.617 14.

391 3. sunt următoarele: Anual Cifra probabila a populatieii judetului Cifre absolute la 1 iulie în fiecare an Nascuti Excedent Morti vii natural Proportii la 1.535 4.542 200.546 3.29 ani 200.3 1.702 Vârsta nedeclarata 844 Mişcarea populaţiei.775 4.040 -476 3.9 21.3 18.69 de ani 70 de ani si peste Locuitori 54. în perioada 1931-1936.3 17.899 3.1 -2.8 20.908 199.2 19301935 (medie anuala) 1931 1932 1933 1934 1935 1936 200.0 -1.1 19.992 62.390 30 .49 de ani 37.4 20.570 200.9 ani 10 .0 17.b) Pe grupe de vârsta: Grupe de vârsta Locuitori Grupe de vârsta Toate vârstele 0 . a fost de 198.4 20.159 198.797 -251 4.2 -1.068 3.629 -636 -94 19.9 21.8 17.634 .7 17.054 199.293 4.601 8..564 3. după cifrele publicate în Buletinul Demografic al României.290 -222 4. Datele fundamentale ale mişcării populaţiei din judeţul C.5 -1.4 La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei judeţului C.990 303 4.2 20.4 -3.2 -0.476 50 .029 -256 3.775 35.000 locuitori Nascuti Excedent Morti vii natural 18.027 3.

fabrici. Înfăţişare socialăsus Caraşul e un judeţ de contraste. Drumul de Fier şi drumul Orşova . Satele pe care le ocrotesc sunt mai puţin orăşenizate decât cele din unele judeţe mult mai puţin industriale. ce ţine de judeţul C. în care sunt încrustate câteva centre industriale. Iar în golful Oraviţei şi pe pragul din şesul Bănăţean. prin Timişoara sau prin Lugoj. uzine şi ateliere. masivul Bănăţean : Dunărea şi drumul Clisurei prin Sud . Plăşile Oraviţa şi Sasca Montană cuprind sate mari de şes. Judeţul C.390 locuitori. Plăşile Reşiţa şi Bocşa îşi împart satele de deal din jurul Berzavei.. din ţara Almăjului şi din Clisură. laminoare. satele din Clisura Dunării. Satele din Sudul Oraviţei sunt de tip adunat . a acestei aglomerări de 20 de mii de oameni. îngăduind exploatarea lor. Almăjul şi satele din Clisură făceau parte din « Graniţa » austriacă. Faţă de populaţia numărată la recensământul din 1930 şi anume 200. Oraviţa. Plasa Moldova-Nouă. ceea ce corespunde unei descreşteri de 0. în ţara Almăjului. numai trepidaţie şi cu asfaltul întotdeauna pe topite. cifra aflată la 1 iulie 1937 reprezintă o scădere naturală de 1. În lipsa căii ferate care să lege nemijlocit Oraviţa şi Reşiţa cu Orşova (sau cel puţin a unui regim regulat de camioane şi autobuze).locuitori. satele propriu-zise de tip răsfirat sunt împrejmuite de o . trăieşte o ţărănime înstărită şi mândră de sine. Pe de alta. Deosebiri economice şi de istorie adâncesc diferenţele de ordin geografic dintre aceste plăşi. dar e greu accesibil. Caraşul este un judeţ pronunţat ţărănesc. iar drumul de fier de la Timişoara la Moldova– Nouă. masivul greu de străbătut şi puţin umblat al Semenicului şi munţii Almăjului. legătura dintre judeţul C. căile de comunicaţie ocolesc toate. Pe de o parte satele din şesul Oraviţei ţărănimea are o situaţie economică incomparabil mai bună decât satele de munte de pe valea Berzavei. e una din cele mai modeste reşedinţe de judeţ : locuitorii ei nu reprezintă nici 5% din populaţia judeţului. satele din golful Oraviţei şi cele de pe valea Berzavei din Comitatul Caraşului. este greu accesibil dinspre Răsărit. Cu excepţia drumului naţional de la Mehadia până la Steierdorf-Anina şi judeţean de acolo la Oraviţa. cu garnizoana la Caransebeş. ele sunt răsfirate . Acolo au lat naştere centre industriale de înfăţişarea Reşiţei.Timişoara la Răsărit . Almăjul din regimentul româno-bănăţean 13. în plăşile Reşiţa. Bocşa şi Moldova. şi capitala ţării se face cu un ocol considerabil. Dincolo de aceste capete de drum de fier. Plasa Bozovici înmănunchează satele din depresiunea Almăjului.9%. Cele şase plăşi ale judeţului diferă mult între ele. printre furnale. Cu toată aparenţa contrarie. Există o diferenţă şi între cele două plăşi grănicereşti : satele din Clisură făceau parte din regimentul iliric bănăţean cu garnizoana la Biserica Albă. Câteva drumuri de fier răzbesc dinspre Miazănoapte până la unele din ocnele de fier şi din minele de cărbuni.756 locuitori în timp de şase ani şi jumătate. care nu vrea să aibă de-a face cu lucrătorii. centrul ei adminstrativ. Posedă zăcăminte minerale bogate. la Apus.

opincile şi obielele. care păstrează arhitectura şi aşezarea de dinainte de coborârea în vale şi de alinierea pe şosele. Cu excepţia plasei Moldova Nouă. de croială arhaică. puţine şi sărace. şi e foarte puţin împrospătată din satele acestui judeţ. care să fie silite să-şi caute de lucru în industrie. Sat care să nu fi scos un ofiţer superior nu există în Almăj. Agricultura şi industria. cu importante uzine şi industrii complementate. ţăranii din şesul Oraviţei se ocupă îndeosebi cu agricultura. Reşiţa. Datorită în bună parte şi trecerilor frecvente în ultimele două secole de gorjeni şi mehedinţeni în ţinuturile bănăţene. Judeţul a dat naştere şi la numeroşi oameni de seamă. colonizată numai în cursul veacului trecut. pe cei dintâi. muncitorimea din centrele industriale ale judeţului nu provine. Iacob Gârleşteanu. portul. Caraşul ia dat lui Iancu Huniade numeroşi viteji. În genere. Golful Oraviţei şi părţile Bocşei au fost colonizate de stăpânirea austriacă cu olteni . . şvăbească. se îndeletniceşte cu profesiuni libere. Un nobil din Almăj. În portul bărbătesc sunt impresionante căciulele. excepţional de dezvoltate. satele din Caraş nu au excedente de populaţie. În sate. Spre sfârşitul veacului XVIII se naşte la Vărădia Paul Iorgovici. foarte bogat în minereuri. face comerţ. Ea e în mare măsură alogenă. Economiasus Judeţul C. În cuprinsul judeţului se află cea mai mare întreprindere metalurgică a ţării. Ca atare. În vremea luptelor cu Turcii. pe cei din urmă. se întinde pe un pământ fertil. a ajuns ban de Severin la anul 1241. obiceiurile şi întreaga viaţă a ţăranilor bănăţeni au o mare asemănare cu viaţa spirituală a ţărănimii oltene. populaţia din centrele industriale lucrează în uzine. iar populaţia rurală trăieşte din agricultură. una din figurile însemnate ale şcolii latiniste. Întinderea şi complexitatea domeniilor Societăţii Reşiţa e un fapt caracteristic pentru judeţul Caraş. ce dau târgurilor de iarnă înfăţişarea scitică. bănăţenii îi numesc « bufeni ». « ţereni ». Element deosebitor este în portul feminin « opregul ». La munte şi în Clisură cultura pământurilor. impusă de administraţia austriacă. e întregită cu creşterea de animale şi cu ţuicăritul.diasporă de « sălaşe ».

cu o producţie de 14.). Plantele alimentare ocupă 3. lei şi 300 chint.916 ha. în valoare de 13 mil.1 chint.).743 ha. lei. (prod. cu o producţie de 228.837 chint. lei.154 chint.358 ha. Grâul ocupă 37.150 chint.296 chint.0 chint. sămânţă (media la ha 0. în valoare de 2 mil. (media la ha 41. cu o producţie de 44. (media la ha 27.552 ha. cu o producţie de 52. cu o producţie de 69.394 chint (media la ha 71.).8 chint.715 chint.).544 ha. astfel repartizate : Porumbul ocupă 49. lei.8 chint.6 chint). şi meiul 20 ha.1 chint.5 chint. Din această suprafaţă cartofii ocupă 1. cu o producţie de 2.0 chint. Suprafaţa arabilă este de 123.1 chint. Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 11. cerealele ocupă 97.037 ha.589 ha.). medie la ha 6. lei.089 chint. medie la ha 6.). în valoare de 105 mil. cu o producţie de 4.5 chint. (prod.131 ha. (prod. lei.). cu o producţie de 445. Din această suprafaţă trifoiul ocupă 5. Varza ocupă 578 ha cu o producţie de 41.) în valoare de 1 mil.23% din suprafaţa judeţului şi 0. Secara ocupă 670 ha.448 chint. în valoare de 1 mil.41% din suprafaţa totală a ţării. Din totalul suprafeţei arabile.Agricultura. în valoare de 7 mil. în valoare de 7 mil.9 chint. Orzul ocupă 1. (media la ha 5. Lucerna ocupă 2. adică 26.). lei.981 chint.2 chint.050 ha. Judeţul ocupă o suprafaţă totală de 469. lei şi 450 chint. medie la ha 8. în valoare de 9 mil. (prod. Fasolea ocupă 425 ha.050 chint. lei. în valoare de 8 mil. lei.916 ha.1 chint. (prod medie la ha 6. cu o producţie de 10. Măturile ocupă 10 ha.).722 ha. fân (media la ha 19.). Rădăcinile de nutreţ ocupă 545 ha. . Ovăzul ocupă 8. în valoare de 1 mil.). cu o producţie de 56.300 ha.201 chint. Întreaga suprafaţă arabilă a judeţului o deţine mica proprietate. medie la ha 5. fân (media la ha 11. sămânţă (media la ha 0.

(din care viile pe rod 1. stupi primitivi 3. sămânţă.635 hl.533 ha.191 ha. 1 de catran.400 ha. (media la ha 3. cu o producţie de 328. 1 fabrică de obiecte de celuloid şi galalit (Reşiţa). fuior.098 ha. cu o producţie de 1.3 chint) şi 1.).764 chint.729. În judeţul C.981 ha. (prod.037. 1 fabrică de pânzeturi. Creşterea animalelor. Vegetaţie şi culturi diverse. 2 de oxigen. 1 de btrânzeturi.040 chint. 2 de pielărie. Fâneţele naturale ocupă 27. 1 fabrică de maşini.784 ha. Alţi pomi fructiferi 1. oi 194. Alte industrii. Industrie.507.150. Industria chimică. 3 distilerii de lemn. 1 uzică de gaz. ogoarele sterpe ocupă 9. Alimentară. 2 de mănuşi. Pădurile ocupă 193.249 chint. boi 47. 1 fabrică de locomotive.269.874. Viţa de vie ocupă 3. medie la ha 12.300 ha) . 1 secţie de furnale. 6 de cherestea.0 chint. se găseau în anul 1935 : Cai 20. . capre 14.239. 3 de gheaţă. cocs şi gudron (Reşiţa). 1 fabrică de maşini agricole. 4 mori şi fabrici de ulei. 1 de şuruburi.735 ha) cu o producţie de 606. 6 mori. stupi sistematici 6. 1 de maşini electro-tehnice (Reşiţa). 1 de tâmplărie. Livezile de pruni ocupă 8.800 chint. Metalurgică : 1 uzină metalurgică la Reşiţa (cu 1 turnătorie de oţel şi fontă. 1 fabrică de bere. 1 de forjerie. 1 de laminoare. Păşunile ocupă 50. 1 oţelărie şi 1 fabrică de badaje). 1 fabrică de brichete. Din această suprafaţă cânepa ocupă 369 ha. cu o producţie de 32. porci 34. Din suprafaţa totală a judeţului (469.Plantele industriale ocupă 805 ha.696 ha.

Doman şi Secul . agricole. Cooperative de credit (bănci populare) 13. cu 103 membri. face comerţ intens cu produse industriale. În cuprinsul judeţului funcţionează 18 bănci (societăţi anonime). Cooperative forestiere 2. Judeţul C. şi ardezie la Biniz şi Bocşa-Montană. granit. Cooperative agricole de aprovizionare şi vânzare în comun 7. Judeţul C. din care 276 km 310 m (pietruiţi) sunt întreţinuţi de Direcţia Generală a Drumurilor. iar 506 m de comunele urbane. cu 2. « Uzinele de fier şi domeniile din Reşiţa » la Steierdorf-Anina. argilă plastică la Vornic. Minele de cărbuni ale Soc.609 membri. animale şi produse animale. Cooperative de consum 9.018 km şi 834 m repartizată astfel : Drumuri naţionale 282 km 616 m. Steierdorf-Anina şi Colţan. Mina de cărbuni a Soc. Credit şi cooperaţie. Comert. Cariere de argilă la Soceni şi Tirol. la Ocna-de-Fier. din care 446 km 582 m sunt întreţinuţi de Administraţia judeţeană. piatră calcară pentru construcţii la Soceni. cu 1. « Industriile miniere din Banat » la Bigier şi Lupac . piatră calcară pentru fabricarea varului.Industrie minieră .392 membri. Drumuri judeţene 492 km 048 m. Drumuri. Drumuri comunale 1. cu 204 membri. Minele de cărbuni ale Soc. . este străbătut de o reţea totală de drumuri de 2.344 km 170 m. « Uzinele de fier şi Domeniile din Reşiţa ». iar 2 km 338 m de comunele urbane.

telegraf. Curse regulate ale Societăţii N. repartizată astfel : poduri naţionale 2.T de stat la Oraviţa şi Reşiţa . 29 oficii autorizate şi 2 agenţii speciale.Turnu-Severin –Lom – Giurgiu – Rusciuc. afecţiuni pulmonare. cu o minunată privelişte spre valea Minişului şi şoseaua care coboară spre Bozovici. Berzovia.R.Bazias . Oficii telefonice : 29. Sanatoriu de boli de piept. telefon.T. Anina.G) pe linia Viena – Bratislava – Budapesta .Resita .Bozovici Calea ferata. Aurora Banatului.Oravita – Moldova. anemii. 2 oficii P. Soare mult. în legătură cu vapoarele care merg de la T-Severin spre Galaţi.Beograd – Moldova Veche – Orşova – Ada-Kaleh . Orsova .008. Lugoj . Staţii importante : Reşiţa. linia Turnu-Severin – Ada-Kaleh – Orşova – Moldova Veche – Baziaş. judeţene 4.F.209.Veche 3. aer curat şi ozonizat. .S. Oraviţa. Poştă. staţiune climatică aşezată pe un platou înconjurat de păduri de brazi.Lungimea podurilor este de 7. la 780 m înălţime. Curse regulate ale Societăţii austriece de navigaţie (D. turism. legând următoarele localităţi : 1. balneare. Prin judeţ trec 3 drumuri naţionale.10 m.08 metri.467. Timisoara .78 m.33. indicată în astenii uşoare.20 m. Statiuni climatice. ploi rare. Numeroase case de închiriat. Staţiune de odihnă şi convalescenţă. şi comunale 7. Reţeaua totală de cale ferată a judeţului este 156 km linii secundare simple.D.Frontiera 2. Navigaţie fluvială. Vasiova.

-ului. restaurant. staţiune climatică la imediata apropiere de Anina. . oficiu P. oficiu telefonic. De reţinut drumul pe calea ferată de la Anina la Oraviţa. distrusă în timpul războiului.. pornind de la Baziaş sau de la Moldova –Veche spre Orşova. de-a lungul văii Minişului.T. pentru funcţionarii U. Din Oraviţa la izvorul Coronini. Staţie c. la înălţime de 190 m. drum suspendat deasupra prăpastiei trecând prin numeroase tuneluri şi viaducte şi şoseaua Steierdorf –Anina –Bozovici. Excursii. Excursii cu vaporul pe Dunăre în cea mai frumoasă porţiune a fluviului. la aproximativ 20 km de Reşiţa. farmacie. Grămada Ursului – Semenic.f la Anina pe linia Timişoara – Berzovia – Oraviţa .Medic. la Cazane. Are un sanatoriu.T. Marilla. staţiune climatică de interes local. situată la poalele muntelui Semenic (535 m altitudine). oficiu P. la peşterile Bohiu. staţiune climatică de interes local. regiunea prezentând poziţii naturale de o remarcabilă frumuseţe. este astăzi în stare de reorganizare.T. Excursii pe Domeniile Reşiţei.R. Punct de plecare în numeroase excursii. Largi posibilităţi de excursii în împrejurimi. Bocşa-Montană. Plopa şi Ponor şi Muntelel Rol.T. pârâul Molidului – Baia Vulturului. Văliug.D.Anina. este aşezată pe linia ferată TimişoaraReşiţa. din Văliug : pe muntele Semenic.

.

b) în oraşul Reşiţa : 1 gimnaziu de băieţi şi 1 gimnaziu de fete.8 % bărbaţi ştiutori de carte şi 53. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 35. 1 gimnaziu de fete.0 1. 2 şcoli de ucenici.348 mediu urban şi 32.9 74. de la 7 ani în sus este de 173.3 0.3 0.086 copii (2.0 94. (3.2% sunt ştiutori de carte. cu un număr total de 23. Şcoli secundare.761 mediu rural) şi cu 368 învăţători şi alt personal didactic (situaţia din 1934).576 locuitori.3 3.1 Învăţământ. proporţia este de 75.9 19. 1 gimnaziu de fete romano-catolic.0 0. .811 loc. După rezultatele recensământului din 1930.Culturasus Ştiinţă de carte.5 0. a) în oraşul Oraviţa : 1 liceu de băieţi.8 100.3 2.8 1. Repartiţia locuitorilor după gradul de instrucţie. din care 64. din care 134 rurale şi 12 urbane (136 şcoli de stat şi 10 confesionale). După sex. populaţia judeţului. în procente. Populaţia şcolară a judeţului C. 1 şcoală de arte şi meserii .463 mediu rural).4 % femei ştiutoare de carte. este următoarea : Gradul de instructie scolara Mediul urban Mediul rural Totalul stiutorilor de carte • Extrascolara • Primara • Secundara • Profesionala • Universitara • Alte scoli superioare 100.8 0.325 mediu urban şi 20. Şcoli primare : 146.

Instituţii culturale. 57 soc. muzicale şi 34 biblioteci. Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului întreţine în judeţ 109 cămine culturale. 4 mânăstiri ortodoxe. În judeţul C. Reşiţa şi Sasca -Montană. 13. În Reşiţa : 2 societăţi culturale. Fundaţia Culturală Regală « Principele Carol » are 12 cămine culturale.Grădini de copii. (în comunele Baziaş. Pârneaura şi Vasiova Zlatiţa).1% sunt grecocatolici. 1 casă de rugăciune a penticostalilor şi 2 sinagogi. 1 teatru şi 1 cinematograf la Oraviţa. Reşiţa. se relevă activitatea despărţământului « Astrei » cu sediul în Oraviţa şi organizaţii locale în Bocşa. Bocşa-Montană şi Răcăşdia . Alte instituţii culturale. Teatre şi cinematografe.3 % sunt ortodocşi şi 5. protopopiate greco-catolice în Oraviţa şi Bocşa-Montană. 3 capele ortodoxe. 1 casă de lectură. dintre care 68 au personalitate juridică. 2 societăţi de vânătoare. 1 evanghelică. Din totalul locuitorilor judeţului 70. cu un număr total de 937 copii (366 mediu urban şi 571 mediu rural) şi cu 15 conducătoare (situaţia din 1934). 115 biserici ortodoxe. Religiesus Confesiuni. 19 biserici grecocatolice. Moldova-Nouă. protopopiate . 1 club turistic. În Oraviţa : Biblioteca comunală. 3 societăţi sportive. 46 case de rugăciune baptiste. Muzeul judeţean. Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 4 societăţi muzicale. din care 6 rurale şi 7 urbane. Protopopiate ortodoxe în Oraviţa. Cazinou. Restul populaţiei aparţine altor confesiuni. 1 la Bocşa-Montană. 3 cinematografe la Reşiţa. Bozovici. asociaţia de tir şi 1 societate de vânătoare. Instituţii bisericeşti. 5 societăţi corale. 3 la Steierdorf-Anina. 22 biserici romano-catolice. 2 reformate. adică un total de 200 organizaţii.

Plasa Sasca-Montana 19 sate Organizare judecătorească. 10 magistraţi şi 1 procuror. cu un total de 15 magistraţi. Administraţiesus Organizare administrativă.romano-catolice în Oraviţa şi Reşiţa. 1 spital epidemic comunal. Reşiţa. Bozovici. 1 dispensar particular al minei de cărbuni în Berzasca. Bocşa-Montană. . Un tribunal la Oraviţa cu 1 secţiune. este Oraviţa. Dispensare de stat la Cacova. 2 dispensare şi 2 sanatorii particulare în Bocşa-Montană. Vermeş. Plasa Oravita 27 sate V. 1 spital judeţean şi 1 dispensar comunal în Oraviţa . Plasa Moldova-Noua 22 sate IV. Bozovici. 1 spital comunal de izolare. Plasa Bozovici 16 sate III. spitalul Casei de Asigurări Sociale. se află în Eparhia ortodoxă a Episcopiei Caransebeşului şi în Eparhia grecocatolică a Episcopiei Lugojului. împărţite astfel : I. Organizare sanitară. Capitala judeţului C. în circumscripţia Curţii de Apel din Timişoara. Moldova-Noouă şi SascaMontană. 1 spital de stat la Moldova-Nouă. Judeţul C. 6 judecătorii la Oraviţa. Reşiţa. Plasa Resita 23 sate VI. 1 sanatoriu de stat. Judeţul are 2 oraşe (Oraviţa şi Reşiţa) şi 126 sate. Plasa Bocşa-Montană 19 sate II. Cărbunari şi Berlişte.

Serviciul sanitar al judeţului şi serviciile sanitare ale oraşelor Oraviţa şi Reşiţa. la 35 km de Oraviţa.A.f pe linia Timişoara-Reşiţa. Asistenţă şi prevedere socială. aşezată lângă râul Berzova. În comunele rurale : Reuniunea femeilor romano-catolice. Fundaţia « Ana şi Theodor Cristoiu » în Bozovici. comună urbană. . Are 19. capitala judeţului. Comerţ dezvoltat cu lemn.925 locuitori.D. Căminul de ucenici U. 1 orfelinat al baptiştilor. Azilul comunal. Staţie c. Are un oficiu la Steierdorf-Anina şi 16 organizaţii medicale. ( Vezi : Monografiile oraşelor reşedinţă) Reşiţa. 2 reuniuni în caz de boală în Steierdorf-Anina. În oraşul Reşiţa : 6 societăţi feminine de binefacere. Sucursala Băncii Comerciale Timişoara. Uzinele Soc U.D. În oraşul Oraviţa mai activează : Soc. Casa Asigurărilor Sociale din Reşiţa întreţine Spitalul Reşiţa şi Spitalul Anina. fabrica de gaz S. 125 de Timişoara şi la 570 km de Bucureşti. Banca « Berzava ». Fabrica de cherestea. vite şi piei.R.805. important centru al industrieiei metalurgice din ţară. « Crucea Roşie » şi 2 reuniuni de femei de ajutorare a săracilor..R. Principalele aşezărisus • Oraviţa. cu un total de 24 medici şi 5 farmacişti.014 lei. Fabrica de celuloid. Fabrica « Margina ». Bugetul oraşului pe exerciţiul 1936/1937 prevede la venituri şi cheltuieli 2.

Uzină electrică. Cercul inginerilor U. Serviciu sanitar. Dispensar.T. Serviciu veterinar. Oficiu telefonic. 2 sanatorii particulare. Poliţie.1 gimnaziu de băieţi. Dispensarul casei Asig Sociale. Uniunea micilor industriaşi. Fabrică de şuruburi..T. percepţie fiscală. Cazinoul U.D. 2 biserici ortodoxe. 3 grădiniţe de copii. Minele de cărbuni Regele Ferdinand I. pavaje. 1 reformată. 3 societăţi sportive. 2 societăţi de vânătoare. Are peste 10. Primărie. Asociaţia « Astra ». Spital de stat.. Club turistic. conductă de apă. 1 evanghelică. Pompieri.269 locuitori. canalizare. 1 reformată. Pretură. . 1 baptistă şi 1 sinagogă. Steierdorf-Anina.R. Organizaţia medicală a Asigurărilor Sociale. Oficiu P. Uniunea angajaţilor U. Judecătorie de Ocol.R. Reuniunea comercianţilor. Dispensar comunal. asfalt. Spitalul Casei Asigurărilor Sociale. Protopopiat ortodox şi unul greco-catolic. 1 şcoală primară confesională evanghelică. 1 de fete. 3 grădiniţe de copii confesionale. Sindicatul naţional român. 3 cinematografe.D.. 5 societăţi corale. Sindicatul metalurgist. 2 case culturale din care 1 romano-catolică. fabrică de cherestea.. Cazinoul român. 1 romano-catolică. 2 şcoli de ucenici. 4 şcoli primare de stat. 1 greco-catolică.R. stabilimente de băi. 1 casă de lectură maghiară.D. Spitalul comunal de izolare. E aşezată în mijlocul judeţului şi legată de Reşiţa printr-o şosea foarte bună. comună rurală însemnată pentru minele de huilă şi antracit.

Reuniunile pentru ajutor de boală “Elisabeta” şi “Sofia”. Are peste 4. conductă de apă.. 1 casă de rugăciune baptistă. Sindicatul naţional român al muncitorilor minieri. 4 şcoli primare. port la Dunăre. 3 cinematografe. 1 romano-catolică. Moldova-Nouă. 2 romano-catolică.018 locuitori.T. Brătianu ». 1 casă de păstrare. 7 soc.T. Primărie. 1 soc de vânătoare. C. Pretură.. Spital de Stat « Ion I.T.T. oficiu telefonic. 1 biserică ortodoxă. 1 soc sportivă şi 1 de vânătoare. comună rurală. Oficiul Casei cercuale. 2 grădiniţe de copii. 1 evanghelică. Sindicatul Internaţional al muncitorilor. Primărie. 2 oficii P. oficiu telefonic. Oficiu veterinar. Fotografiisus . 1 soc corală. 1 casă de rugăciune baptistă. muzicale. « Astra ». Ocol silvic. Percepţie. Asoc. 1 biserică ortodoxă. Percepţie. 1 fabrică de cherestea. Oficiu P.3 şcoli primare. Uzina electrică. Sfatul negustoresc. Judecătorie de Ocol.

lucrare elaborată sub conducerea prof. al Enciclopediei României. Dimitrie Gusti ] . editura Imprimeriei Naționale. Țara Românească.[ Informațiile și datele prezentate sunt reproduse parțial după Volumul II. 1938.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->