Judeţul Caraș

Capitole

Geografie

Aşezare. Judeţul C. este cel mai sudic dintre judeţele graniţei de Apus. El se sprijină la miazăzi pe Dunăre, iar la Răsărit pe culmile munţilor Semenic şi Almăj, care-l separă de judeţul vecin (Severin). Este un ţinut care gravitează către câmpia din Vest şi are puţine legături peste munţi, cu restul ţării. Aceste legături pot însă şi trebuie să fie create sau – cele existente – consolidate. Suprafaţa. 4.693 km². Înfăţişarea pământului. Cea mai mare parte a judeţului este muntoasă. Munţii înalţi şi masivi din Est (Semenicul şi Almăjul), cad sub formă de trepte spre Apus şi se răsfiră în numeroase ramuri printre care se strecoară – în chip de golfuri – câmpia Tisei. Între aceste « golfuri de câmpie » cel mai important este cel al Oraviţei. Mai la sudul acestuia, un alt golf lunguieţ comunică destul de anevoios prin cheile sălbatice ale Nerei, cu o mică « ţară », cuprinsă între munţi : ţara Almăjului. Climă şi ape. Deschise spre S.-V. văile şi golfurile de câmpie ale judeţului sunt supuse influenţei mediteranee. De aici, temperatura medie anuală relativ ridicată (10°-11°), iernile mai blânde decât în aproape tot restul ţării (-0,2° la Oraviţa), verile destul de calde (peste 23°) ; ploile abundente, toamna. În munţi iernile sunt însă aspre şi ploile mult mai bogate. O particularitate a regiunii este vântul Coşava care bate dinspre munte primăvara,

de întinse făgeturi păstrate intacte graţie comunităţii de avere grănicereşti. Munţii sunt acoperiţi. Arcidava. a fost identificat în Vărădia. Teritoriul judeţului era străbătut de două căi militare. Bogăţii minerale. cupru şi magneziu. Vegetaţie. Altă cale romană prin Caraş era cea care ducea de la Arcidava la Praetorium (Plugova din judeţul Severin). .-V. Judeţul C. se întinde pe un pământ bogat în vestigii istorice. Numai munţii mărunţi din S. care o lega de Iliric şi de Roma – calea care unea Trans Tierna de Sarmisegetuza. (Munţii Baziaşului) şi câteva coline din Nord au mai păstrat frumoase păduri de stejar înăuntrul cărora se întâlnesc şi numeroase elemente mediteranee. Părţile de înălţime mijlocie (muscelele) sunt însă despădurite şi acoperite de fâneaţă bogată. ca şi numele râului Berzava. de la Dunăre şi până în valea Pogonişului. Exemple ale acestei tradiţii a numelui dacic se întâlnesc adesea în restul Banatului. Din această cauză el e rece şi aduce pagube livezilor. s-a perpetuat în Berzovia de azi. huilă. cunoscutul centru metalurgic. cărbune brun. Pogonişul). Berzovia şi Aziz să ajungă la Tibiscum (Tibiscu Jupa din judeţul Severin). Apele sunt abundente şi numeroase. Judeţul este unul dintre cele mai bogate în minereuri de la noi. Cea dintâi pornea de la gura Caraşului şi trecând prin Arcidava.când încă sunt zăpezi pe înălţimi. Pe locul vechilor aşezări dacice au înflorit aici numeroase castre şi municipii romane. Unul dintre ele poartă şi azi numele antic : Bersovia romană. aparţine tot acestui judeţ. cu excepţia câtorva golfuri pe vârfurile Semenicului. în Timiş (Berzava . Parte din ele se strâng în Dunăre (Nera şi Caraşul) iar altă parte. Istoriesus Vechime şi dezvoltare istorică. Aici se găsesc într-adevăr. Reşiţa. Castrul Caput Bubali a lăsat desigur numele său Văii Boului în mijlocul căreia se ridica odinioară. cu finalul caracteristic dacic. Aici ea se întâlnea cu principala cale a Daciei. de origine dacă. zăcăminte de fier.

130 4.331 24.064 10. Orasul Oravita 2.736 83.183 31. Banatul.570 29.703 14. El se întindea în preajma domniei băsărăbeşti a Severinului de la Dunăre la Mureş. fu transformat în vilaet şi organizat în mai multe sângiacuri. numără 200.747 170.Existenţa judeţului Caraş se vădeşte în sec XIV.115 1.643 102.119 87. în 1718. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930. El fu anexat când Ungariei. Plasa Bocsa-Montana 29. Populatia judetului este repartizata astfel: a) Pe orase si plasi.942 5. luă din nou fiinţă abia după eliberarea lui de Turci.646 20.390 97. Orasul Resita Total rural 2. dupa sex: Unitati administrative Total judet Total urban 1.423 28.206 14.776 . După ce Timişoara căzu în mâinile Turcilor (1552). Plasa Oravita 5.008 Barbati Femei 14. Plasa Resita Numarul locuitorilor Total 29. Judeţul C.240 13.251 14.564 9.582 9.524 15. înălţată în 1678. Plasa Moldova-Noua 28.617 14. Monumente istorice. Plasa Bozovici 4.398 60.024 3. judeţul C. când voievodatului transilvan.695 12. Populaţiesus Starea populatiei. Biserica ortodoxă din Secăşeni. cu excepţia câtorva cetăţi care n-au putut fi supuse.390 locuitori.784 14.773 11.006 200.

775 4.3 1.992 62.546 3. în perioada 1931-1936.391 3.3 17. după cifrele publicate în Buletinul Demografic al României.570 200.899 3.634 .7 17.49 de ani 37.4 20.293 4.69 de ani 70 de ani si peste Locuitori 54.9 21.4 20.000 locuitori Nascuti Excedent Morti vii natural 18.054 199.702 Vârsta nedeclarata 844 Mişcarea populaţiei.159 198.0 -1. a fost de 198.535 4.9 ani 10 .290 -222 4.1 19.0 17.908 199.476 50 .2 -1..8 20.027 3.4 La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei judeţului C.542 200.9 21. sunt următoarele: Anual Cifra probabila a populatieii judetului Cifre absolute la 1 iulie în fiecare an Nascuti Excedent Morti vii natural Proportii la 1.564 3.990 303 4.068 3.040 -476 3.5 -1. Datele fundamentale ale mişcării populaţiei din judeţul C.29 ani 200.3 18.1 -2.629 -636 -94 19.8 17.2 19301935 (medie anuala) 1931 1932 1933 1934 1935 1936 200.797 -251 4.b) Pe grupe de vârsta: Grupe de vârsta Locuitori Grupe de vârsta Toate vârstele 0 .775 35.601 8.2 -0.390 30 .029 -256 3.4 -3.2 20.

în plăşile Reşiţa. Almăjul din regimentul româno-bănăţean 13. îngăduind exploatarea lor. În lipsa căii ferate care să lege nemijlocit Oraviţa şi Reşiţa cu Orşova (sau cel puţin a unui regim regulat de camioane şi autobuze). Plasa Moldova-Nouă. căile de comunicaţie ocolesc toate. ceea ce corespunde unei descreşteri de 0. Acolo au lat naştere centre industriale de înfăţişarea Reşiţei. Câteva drumuri de fier răzbesc dinspre Miazănoapte până la unele din ocnele de fier şi din minele de cărbuni. din ţara Almăjului şi din Clisură. Există o diferenţă şi între cele două plăşi grănicereşti : satele din Clisură făceau parte din regimentul iliric bănăţean cu garnizoana la Biserica Albă. Oraviţa. dar e greu accesibil. uzine şi ateliere. e una din cele mai modeste reşedinţe de judeţ : locuitorii ei nu reprezintă nici 5% din populaţia judeţului. masivul greu de străbătut şi puţin umblat al Semenicului şi munţii Almăjului. satele din golful Oraviţei şi cele de pe valea Berzavei din Comitatul Caraşului.. la Apus.756 locuitori în timp de şase ani şi jumătate. Posedă zăcăminte minerale bogate. Cu excepţia drumului naţional de la Mehadia până la Steierdorf-Anina şi judeţean de acolo la Oraviţa. cu garnizoana la Caransebeş. laminoare. ce ţine de judeţul C. Plasa Bozovici înmănunchează satele din depresiunea Almăjului. Caraşul este un judeţ pronunţat ţărănesc. Deosebiri economice şi de istorie adâncesc diferenţele de ordin geografic dintre aceste plăşi. Cu toată aparenţa contrarie. cifra aflată la 1 iulie 1937 reprezintă o scădere naturală de 1. a acestei aglomerări de 20 de mii de oameni. ele sunt răsfirate . Pe de alta. Drumul de Fier şi drumul Orşova . satele din Clisura Dunării. Bocşa şi Moldova. şi capitala ţării se face cu un ocol considerabil. Satele pe care le ocrotesc sunt mai puţin orăşenizate decât cele din unele judeţe mult mai puţin industriale. Pe de o parte satele din şesul Oraviţei ţărănimea are o situaţie economică incomparabil mai bună decât satele de munte de pe valea Berzavei. Almăjul şi satele din Clisură făceau parte din « Graniţa » austriacă. care nu vrea să aibă de-a face cu lucrătorii. printre furnale. Cele şase plăşi ale judeţului diferă mult între ele. Satele din Sudul Oraviţei sunt de tip adunat . este greu accesibil dinspre Răsărit. legătura dintre judeţul C. numai trepidaţie şi cu asfaltul întotdeauna pe topite. prin Timişoara sau prin Lugoj.locuitori. Înfăţişare socialăsus Caraşul e un judeţ de contraste. masivul Bănăţean : Dunărea şi drumul Clisurei prin Sud . Plăşile Oraviţa şi Sasca Montană cuprind sate mari de şes.390 locuitori. Plăşile Reşiţa şi Bocşa îşi împart satele de deal din jurul Berzavei. satele propriu-zise de tip răsfirat sunt împrejmuite de o . Faţă de populaţia numărată la recensământul din 1930 şi anume 200. Iar în golful Oraviţei şi pe pragul din şesul Bănăţean. Judeţul C. în care sunt încrustate câteva centre industriale.9%. în ţara Almăjului. centrul ei adminstrativ.Timişoara la Răsărit . trăieşte o ţărănime înstărită şi mândră de sine. fabrici. Dincolo de aceste capete de drum de fier. iar drumul de fier de la Timişoara la Moldova– Nouă.

Ca atare. populaţia din centrele industriale lucrează în uzine. colonizată numai în cursul veacului trecut. portul. Ea e în mare măsură alogenă. Golful Oraviţei şi părţile Bocşei au fost colonizate de stăpânirea austriacă cu olteni . impusă de administraţia austriacă. se întinde pe un pământ fertil. excepţional de dezvoltate. pe cei din urmă. În portul bărbătesc sunt impresionante căciulele. foarte bogat în minereuri. Un nobil din Almăj. se îndeletniceşte cu profesiuni libere. muncitorimea din centrele industriale ale judeţului nu provine. iar populaţia rurală trăieşte din agricultură. pe cei dintâi. puţine şi sărace. În vremea luptelor cu Turcii. Agricultura şi industria. obiceiurile şi întreaga viaţă a ţăranilor bănăţeni au o mare asemănare cu viaţa spirituală a ţărănimii oltene. Sat care să nu fi scos un ofiţer superior nu există în Almăj. cu importante uzine şi industrii complementate. şi e foarte puţin împrospătată din satele acestui judeţ. Întinderea şi complexitatea domeniilor Societăţii Reşiţa e un fapt caracteristic pentru judeţul Caraş. ţăranii din şesul Oraviţei se ocupă îndeosebi cu agricultura. Cu excepţia plasei Moldova Nouă. care păstrează arhitectura şi aşezarea de dinainte de coborârea în vale şi de alinierea pe şosele. « ţereni ». Spre sfârşitul veacului XVIII se naşte la Vărădia Paul Iorgovici. Judeţul a dat naştere şi la numeroşi oameni de seamă. de croială arhaică. . a ajuns ban de Severin la anul 1241. una din figurile însemnate ale şcolii latiniste. În cuprinsul judeţului se află cea mai mare întreprindere metalurgică a ţării.diasporă de « sălaşe ». ce dau târgurilor de iarnă înfăţişarea scitică. Economiasus Judeţul C. Datorită în bună parte şi trecerilor frecvente în ultimele două secole de gorjeni şi mehedinţeni în ţinuturile bănăţene. opincile şi obielele. Element deosebitor este în portul feminin « opregul ». La munte şi în Clisură cultura pământurilor. Reşiţa. În genere. care să fie silite să-şi caute de lucru în industrie. Caraşul ia dat lui Iancu Huniade numeroşi viteji. face comerţ. În sate. satele din Caraş nu au excedente de populaţie. bănăţenii îi numesc « bufeni ». şvăbească. e întregită cu creşterea de animale şi cu ţuicăritul. Iacob Gârleşteanu.

9 chint. cu o producţie de 2. cu o producţie de 44.).589 ha.916 ha. Din totalul suprafeţei arabile.1 chint.).1 chint. medie la ha 8. în valoare de 13 mil.). medie la ha 6.131 ha.050 ha. medie la ha 5. (prod. . lei şi 450 chint.).150 chint. Din această suprafaţă cartofii ocupă 1. Plantele alimentare ocupă 3. cu o producţie de 445. Grâul ocupă 37. şi meiul 20 ha. sămânţă (media la ha 0.358 ha.) în valoare de 1 mil.5 chint. în valoare de 8 mil. (media la ha 5.715 chint.037 ha. (prod medie la ha 6. în valoare de 1 mil. cu o producţie de 14. Ovăzul ocupă 8.6 chint). cu o producţie de 228.089 chint. lei. Rădăcinile de nutreţ ocupă 545 ha.837 chint. Din această suprafaţă trifoiul ocupă 5.981 chint. (prod. Măturile ocupă 10 ha.).050 chint. Secara ocupă 670 ha. cu o producţie de 56.).). Lucerna ocupă 2. Întreaga suprafaţă arabilă a judeţului o deţine mica proprietate. fân (media la ha 19.8 chint. în valoare de 105 mil. cu o producţie de 69.201 chint.296 chint. sămânţă (media la ha 0. cu o producţie de 10.743 ha. lei. Orzul ocupă 1. cu o producţie de 4. (prod. (media la ha 27. lei. lei. în valoare de 7 mil. în valoare de 1 mil.5 chint. fân (media la ha 11.23% din suprafaţa judeţului şi 0.552 ha.).Agricultura.41% din suprafaţa totală a ţării.448 chint.300 ha.1 chint. medie la ha 6.722 ha.2 chint.0 chint. Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 11.).8 chint. cerealele ocupă 97. (media la ha 41. lei. lei. lei. cu o producţie de 52.154 chint. în valoare de 2 mil. adică 26. în valoare de 9 mil. Fasolea ocupă 425 ha. în valoare de 7 mil. Suprafaţa arabilă este de 123.).544 ha. Judeţul ocupă o suprafaţă totală de 469.916 ha. astfel repartizate : Porumbul ocupă 49.1 chint. lei şi 300 chint. lei. (prod.0 chint.).394 chint (media la ha 71. Varza ocupă 578 ha cu o producţie de 41.

1 fabrică de obiecte de celuloid şi galalit (Reşiţa). Fâneţele naturale ocupă 27. 1 fabrică de brichete. 2 de oxigen. medie la ha 12. Din această suprafaţă cânepa ocupă 369 ha.098 ha.533 ha.0 chint. 1 fabrică de bere.040 chint.400 ha. stupi primitivi 3. Alimentară. oi 194.Plantele industriale ocupă 805 ha.635 hl. Alţi pomi fructiferi 1. 1 de laminoare.800 chint. cu o producţie de 1.981 ha. 1 fabrică de pânzeturi. (media la ha 3.784 ha.239. 1 fabrică de maşini. porci 34. (din care viile pe rod 1. 1 de tâmplărie. 4 mori şi fabrici de ulei. 1 de forjerie. Metalurgică : 1 uzină metalurgică la Reşiţa (cu 1 turnătorie de oţel şi fontă. 3 distilerii de lemn. În judeţul C. 1 uzică de gaz. 1 fabrică de locomotive. 1 de btrânzeturi.300 ha) . 1 secţie de furnale. Alte industrii. (prod.150. Creşterea animalelor. Industrie.874.269. Livezile de pruni ocupă 8. 1 de şuruburi. Vegetaţie şi culturi diverse. Viţa de vie ocupă 3. 6 mori.696 ha. sămânţă. 1 de catran. cu o producţie de 32. 1 fabrică de maşini agricole. 2 de mănuşi. Industria chimică. 6 de cherestea.735 ha) cu o producţie de 606.507.). Din suprafaţa totală a judeţului (469. boi 47. 2 de pielărie. 1 de maşini electro-tehnice (Reşiţa). .764 chint.191 ha. fuior.729. capre 14. se găseau în anul 1935 : Cai 20. ogoarele sterpe ocupă 9.037. cocs şi gudron (Reşiţa). cu o producţie de 328. 1 oţelărie şi 1 fabrică de badaje).3 chint) şi 1. stupi sistematici 6.249 chint. Păşunile ocupă 50. 3 de gheaţă. Pădurile ocupă 193.

piatră calcară pentru fabricarea varului. Cooperative forestiere 2. iar 2 km 338 m de comunele urbane. Cariere de argilă la Soceni şi Tirol. din care 276 km 310 m (pietruiţi) sunt întreţinuţi de Direcţia Generală a Drumurilor. Drumuri judeţene 492 km 048 m. Drumuri comunale 1. cu 1. Judeţul C. cu 2. « Uzinele de fier şi Domeniile din Reşiţa ». Cooperative agricole de aprovizionare şi vânzare în comun 7. Drumuri. cu 103 membri. piatră calcară pentru construcţii la Soceni.Industrie minieră . Judeţul C. Cooperative de consum 9.609 membri. este străbătut de o reţea totală de drumuri de 2.392 membri. cu 204 membri. Doman şi Secul . Comert. Minele de cărbuni ale Soc. . « Uzinele de fier şi domeniile din Reşiţa » la Steierdorf-Anina. Minele de cărbuni ale Soc. granit. şi ardezie la Biniz şi Bocşa-Montană. face comerţ intens cu produse industriale. din care 446 km 582 m sunt întreţinuţi de Administraţia judeţeană.018 km şi 834 m repartizată astfel : Drumuri naţionale 282 km 616 m.344 km 170 m. la Ocna-de-Fier. « Industriile miniere din Banat » la Bigier şi Lupac . Mina de cărbuni a Soc. Cooperative de credit (bănci populare) 13. agricole. iar 506 m de comunele urbane. Steierdorf-Anina şi Colţan. argilă plastică la Vornic. animale şi produse animale. Credit şi cooperaţie. În cuprinsul judeţului funcţionează 18 bănci (societăţi anonime).

Aurora Banatului. turism. staţiune climatică aşezată pe un platou înconjurat de păduri de brazi.T de stat la Oraviţa şi Reşiţa .Veche 3. Poştă.R. judeţene 4. afecţiuni pulmonare. indicată în astenii uşoare. în legătură cu vapoarele care merg de la T-Severin spre Galaţi. Orsova . Berzovia.F. Oraviţa. şi comunale 7. Oficii telefonice : 29.S.Bazias . ploi rare.Bozovici Calea ferata. Curse regulate ale Societăţii austriece de navigaţie (D.008. repartizată astfel : poduri naţionale 2. Numeroase case de închiriat. 29 oficii autorizate şi 2 agenţii speciale.08 metri. Navigaţie fluvială.20 m.Frontiera 2. Curse regulate ale Societăţii N. balneare. aer curat şi ozonizat. Lugoj .Beograd – Moldova Veche – Orşova – Ada-Kaleh . legând următoarele localităţi : 1. Sanatoriu de boli de piept.209. 2 oficii P. Reţeaua totală de cale ferată a judeţului este 156 km linii secundare simple. cu o minunată privelişte spre valea Minişului şi şoseaua care coboară spre Bozovici.Lungimea podurilor este de 7. .T. linia Turnu-Severin – Ada-Kaleh – Orşova – Moldova Veche – Baziaş. Soare mult.G) pe linia Viena – Bratislava – Budapesta .Resita .Turnu-Severin –Lom – Giurgiu – Rusciuc.D.467.10 m. Vasiova. telefon. Staţii importante : Reşiţa. la 780 m înălţime. Statiuni climatice. Prin judeţ trec 3 drumuri naţionale. Anina.33. Timisoara .Oravita – Moldova. Staţiune de odihnă şi convalescenţă. anemii.78 m. telegraf.

oficiu telefonic. la peşterile Bohiu. . este aşezată pe linia ferată TimişoaraReşiţa.. Bocşa-Montană.-ului. situată la poalele muntelui Semenic (535 m altitudine). la Cazane. Grămada Ursului – Semenic. este astăzi în stare de reorganizare. oficiu P. staţiune climatică de interes local. de-a lungul văii Minişului.f la Anina pe linia Timişoara – Berzovia – Oraviţa .T.T. Excursii. staţiune climatică de interes local. restaurant. distrusă în timpul războiului. staţiune climatică la imediata apropiere de Anina. drum suspendat deasupra prăpastiei trecând prin numeroase tuneluri şi viaducte şi şoseaua Steierdorf –Anina –Bozovici. regiunea prezentând poziţii naturale de o remarcabilă frumuseţe. Punct de plecare în numeroase excursii. Excursii pe Domeniile Reşiţei. De reţinut drumul pe calea ferată de la Anina la Oraviţa. Excursii cu vaporul pe Dunăre în cea mai frumoasă porţiune a fluviului. din Văliug : pe muntele Semenic. pârâul Molidului – Baia Vulturului. la aproximativ 20 km de Reşiţa.D. oficiu P.Anina. la înălţime de 190 m. Largi posibilităţi de excursii în împrejurimi. Are un sanatoriu.R. Plopa şi Ponor şi Muntelel Rol. pornind de la Baziaş sau de la Moldova –Veche spre Orşova. Din Oraviţa la izvorul Coronini.Medic. Marilla.T. pentru funcţionarii U. Văliug. Staţie c. farmacie.T.

.

1 Învăţământ. Repartiţia locuitorilor după gradul de instrucţie.086 copii (2.8 100. în procente.0 94.9 19. Populaţia şcolară a judeţului C. După sex. este următoarea : Gradul de instructie scolara Mediul urban Mediul rural Totalul stiutorilor de carte • Extrascolara • Primara • Secundara • Profesionala • Universitara • Alte scoli superioare 100. (3.0 1.3 3. 1 gimnaziu de fete.3 0.9 74.0 0. 1 gimnaziu de fete romano-catolic.3 2. cu un număr total de 23. populaţia judeţului.8 0. Şcoli secundare. b) în oraşul Reşiţa : 1 gimnaziu de băieţi şi 1 gimnaziu de fete. 1 şcoală de arte şi meserii . (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 35.Culturasus Ştiinţă de carte.3 0.348 mediu urban şi 32. a) în oraşul Oraviţa : 1 liceu de băieţi. proporţia este de 75. din care 134 rurale şi 12 urbane (136 şcoli de stat şi 10 confesionale).2% sunt ştiutori de carte. din care 64.5 0. 2 şcoli de ucenici.4 % femei ştiutoare de carte. . de la 7 ani în sus este de 173.463 mediu rural).576 locuitori. Şcoli primare : 146.811 loc.761 mediu rural) şi cu 368 învăţători şi alt personal didactic (situaţia din 1934).325 mediu urban şi 20.8 % bărbaţi ştiutori de carte şi 53.8 1. După rezultatele recensământului din 1930.

1% sunt grecocatolici. 1 casă de rugăciune a penticostalilor şi 2 sinagogi. 13. 4 mânăstiri ortodoxe. din care 6 rurale şi 7 urbane. Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului întreţine în judeţ 109 cămine culturale. 1 casă de lectură. protopopiate . 1 teatru şi 1 cinematograf la Oraviţa. se relevă activitatea despărţământului « Astrei » cu sediul în Oraviţa şi organizaţii locale în Bocşa. 1 evanghelică. Muzeul judeţean. 2 reformate. Bozovici. 3 cinematografe la Reşiţa. Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. Fundaţia Culturală Regală « Principele Carol » are 12 cămine culturale. Pârneaura şi Vasiova Zlatiţa). (în comunele Baziaş. Restul populaţiei aparţine altor confesiuni. Reşiţa şi Sasca -Montană.3 % sunt ortodocşi şi 5. Instituţii bisericeşti. În Oraviţa : Biblioteca comunală. 57 soc. 3 capele ortodoxe. Alte instituţii culturale. Religiesus Confesiuni. 46 case de rugăciune baptiste. 1 la Bocşa-Montană. 3 societăţi sportive. În judeţul C. protopopiate greco-catolice în Oraviţa şi Bocşa-Montană. 4 societăţi muzicale. dintre care 68 au personalitate juridică. 22 biserici romano-catolice. 19 biserici grecocatolice. Moldova-Nouă. Bocşa-Montană şi Răcăşdia . Reşiţa. Instituţii culturale. cu un număr total de 937 copii (366 mediu urban şi 571 mediu rural) şi cu 15 conducătoare (situaţia din 1934). asociaţia de tir şi 1 societate de vânătoare. Cazinou. Protopopiate ortodoxe în Oraviţa. În Reşiţa : 2 societăţi culturale.Grădini de copii. 115 biserici ortodoxe. 3 la Steierdorf-Anina. Teatre şi cinematografe. 2 societăţi de vânătoare. adică un total de 200 organizaţii. muzicale şi 34 biblioteci. 5 societăţi corale. 1 club turistic. Din totalul locuitorilor judeţului 70.

Plasa Sasca-Montana 19 sate Organizare judecătorească. 1 spital de stat la Moldova-Nouă. Judeţul are 2 oraşe (Oraviţa şi Reşiţa) şi 126 sate. Moldova-Noouă şi SascaMontană. Un tribunal la Oraviţa cu 1 secţiune. cu un total de 15 magistraţi. Vermeş. Judeţul C. 10 magistraţi şi 1 procuror. 6 judecătorii la Oraviţa. 1 dispensar particular al minei de cărbuni în Berzasca. împărţite astfel : I. Plasa Moldova-Noua 22 sate IV. Plasa Bozovici 16 sate III. Administraţiesus Organizare administrativă. Bozovici. Reşiţa. Plasa Resita 23 sate VI. spitalul Casei de Asigurări Sociale. Plasa Oravita 27 sate V. 1 spital comunal de izolare. în circumscripţia Curţii de Apel din Timişoara.romano-catolice în Oraviţa şi Reşiţa. . se află în Eparhia ortodoxă a Episcopiei Caransebeşului şi în Eparhia grecocatolică a Episcopiei Lugojului. Bozovici. Capitala judeţului C. 1 sanatoriu de stat. Organizare sanitară. Bocşa-Montană. 1 spital epidemic comunal. Plasa Bocşa-Montană 19 sate II. Dispensare de stat la Cacova. este Oraviţa. 1 spital judeţean şi 1 dispensar comunal în Oraviţa . Cărbunari şi Berlişte. Reşiţa. 2 dispensare şi 2 sanatorii particulare în Bocşa-Montană.

125 de Timişoara şi la 570 km de Bucureşti. comună urbană. În oraşul Reşiţa : 6 societăţi feminine de binefacere. Fabrica « Margina ». Principalele aşezărisus • Oraviţa.D. . aşezată lângă râul Berzova. important centru al industrieiei metalurgice din ţară. ( Vezi : Monografiile oraşelor reşedinţă) Reşiţa. capitala judeţului..A. Asistenţă şi prevedere socială. vite şi piei. Banca « Berzava ».D. Staţie c. Are 19. 1 orfelinat al baptiştilor. la 35 km de Oraviţa. Sucursala Băncii Comerciale Timişoara. « Crucea Roşie » şi 2 reuniuni de femei de ajutorare a săracilor.Serviciul sanitar al judeţului şi serviciile sanitare ale oraşelor Oraviţa şi Reşiţa.f pe linia Timişoara-Reşiţa.805. Căminul de ucenici U. Comerţ dezvoltat cu lemn. Are un oficiu la Steierdorf-Anina şi 16 organizaţii medicale. Azilul comunal. Fabrica de cherestea. În oraşul Oraviţa mai activează : Soc. 2 reuniuni în caz de boală în Steierdorf-Anina. Fundaţia « Ana şi Theodor Cristoiu » în Bozovici. Uzinele Soc U. Bugetul oraşului pe exerciţiul 1936/1937 prevede la venituri şi cheltuieli 2.925 locuitori.R.R. Fabrica de celuloid. fabrica de gaz S.014 lei. Casa Asigurărilor Sociale din Reşiţa întreţine Spitalul Reşiţa şi Spitalul Anina. În comunele rurale : Reuniunea femeilor romano-catolice. cu un total de 24 medici şi 5 farmacişti.

asfalt. 1 casă de lectură maghiară. Uniunea micilor industriaşi. 3 societăţi sportive. 1 greco-catolică.. 3 grădiniţe de copii confesionale.. Uzină electrică. Club turistic. Uniunea angajaţilor U.R. Cazinoul U.D. 2 sanatorii particulare. 1 reformată. Oficiu telefonic. Dispensar. Protopopiat ortodox şi unul greco-catolic. 1 romano-catolică. 1 de fete. E aşezată în mijlocul judeţului şi legată de Reşiţa printr-o şosea foarte bună. stabilimente de băi. Serviciu sanitar. Judecătorie de Ocol. 2 şcoli de ucenici. 1 şcoală primară confesională evanghelică. Sindicatul metalurgist. Organizaţia medicală a Asigurărilor Sociale. Cercul inginerilor U. 4 şcoli primare de stat. canalizare. Minele de cărbuni Regele Ferdinand I. . 2 biserici ortodoxe.R. Dispensarul casei Asig Sociale. conductă de apă. Primărie. 1 reformată. 5 societăţi corale. 3 grădiniţe de copii. Asociaţia « Astra ». 1 evanghelică. pavaje. comună rurală însemnată pentru minele de huilă şi antracit.T. Serviciu veterinar. fabrică de cherestea. 1 baptistă şi 1 sinagogă. 2 case culturale din care 1 romano-catolică. Dispensar comunal. Cazinoul român. Reuniunea comercianţilor. Spitalul comunal de izolare.D. Spital de stat. Are peste 10. Poliţie.. Pompieri.269 locuitori. 2 societăţi de vânătoare. Pretură. percepţie fiscală. Steierdorf-Anina.1 gimnaziu de băieţi.. 3 cinematografe. Fabrică de şuruburi.D. Spitalul Casei Asigurărilor Sociale.T. Oficiu P.R. Sindicatul naţional român.

port la Dunăre. Percepţie. 3 cinematografe. 2 oficii P. 1 soc de vânătoare. Percepţie. Primărie. 1 romano-catolică. 1 soc sportivă şi 1 de vânătoare. 1 soc corală.. Oficiu P.3 şcoli primare.T. 2 romano-catolică. 1 casă de rugăciune baptistă. Sindicatul naţional român al muncitorilor minieri. 1 biserică ortodoxă. 1 casă de păstrare. Are peste 4. Sfatul negustoresc.T. Moldova-Nouă. 7 soc.T.018 locuitori. Reuniunile pentru ajutor de boală “Elisabeta” şi “Sofia”..T. Judecătorie de Ocol. Pretură. 1 evanghelică. muzicale. Brătianu ». « Astra ». oficiu telefonic. 1 biserică ortodoxă. Fotografiisus . 4 şcoli primare. Oficiul Casei cercuale. Asoc. Primărie. conductă de apă. comună rurală. 1 casă de rugăciune baptistă. C. Uzina electrică. Oficiu veterinar. Ocol silvic. 1 fabrică de cherestea. oficiu telefonic. Spital de Stat « Ion I. 2 grădiniţe de copii. Sindicatul Internaţional al muncitorilor.

lucrare elaborată sub conducerea prof. editura Imprimeriei Naționale. al Enciclopediei României. Țara Românească.[ Informațiile și datele prezentate sunt reproduse parțial după Volumul II. Dimitrie Gusti ] . 1938.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful