Judeţul Caraș

Capitole

Geografie

Aşezare. Judeţul C. este cel mai sudic dintre judeţele graniţei de Apus. El se sprijină la miazăzi pe Dunăre, iar la Răsărit pe culmile munţilor Semenic şi Almăj, care-l separă de judeţul vecin (Severin). Este un ţinut care gravitează către câmpia din Vest şi are puţine legături peste munţi, cu restul ţării. Aceste legături pot însă şi trebuie să fie create sau – cele existente – consolidate. Suprafaţa. 4.693 km². Înfăţişarea pământului. Cea mai mare parte a judeţului este muntoasă. Munţii înalţi şi masivi din Est (Semenicul şi Almăjul), cad sub formă de trepte spre Apus şi se răsfiră în numeroase ramuri printre care se strecoară – în chip de golfuri – câmpia Tisei. Între aceste « golfuri de câmpie » cel mai important este cel al Oraviţei. Mai la sudul acestuia, un alt golf lunguieţ comunică destul de anevoios prin cheile sălbatice ale Nerei, cu o mică « ţară », cuprinsă între munţi : ţara Almăjului. Climă şi ape. Deschise spre S.-V. văile şi golfurile de câmpie ale judeţului sunt supuse influenţei mediteranee. De aici, temperatura medie anuală relativ ridicată (10°-11°), iernile mai blânde decât în aproape tot restul ţării (-0,2° la Oraviţa), verile destul de calde (peste 23°) ; ploile abundente, toamna. În munţi iernile sunt însă aspre şi ploile mult mai bogate. O particularitate a regiunii este vântul Coşava care bate dinspre munte primăvara,

Bogăţii minerale. (Munţii Baziaşului) şi câteva coline din Nord au mai păstrat frumoase păduri de stejar înăuntrul cărora se întâlnesc şi numeroase elemente mediteranee. a fost identificat în Vărădia. în Timiş (Berzava . Exemple ale acestei tradiţii a numelui dacic se întâlnesc adesea în restul Banatului. Unul dintre ele poartă şi azi numele antic : Bersovia romană. Apele sunt abundente şi numeroase. cu finalul caracteristic dacic. Pe locul vechilor aşezări dacice au înflorit aici numeroase castre şi municipii romane. cărbune brun. Aici se găsesc într-adevăr. Arcidava. de origine dacă. Castrul Caput Bubali a lăsat desigur numele său Văii Boului în mijlocul căreia se ridica odinioară. Altă cale romană prin Caraş era cea care ducea de la Arcidava la Praetorium (Plugova din judeţul Severin). Reşiţa. de întinse făgeturi păstrate intacte graţie comunităţii de avere grănicereşti. Parte din ele se strâng în Dunăre (Nera şi Caraşul) iar altă parte. s-a perpetuat în Berzovia de azi. . Vegetaţie. se întinde pe un pământ bogat în vestigii istorice. Judeţul C. cupru şi magneziu. de la Dunăre şi până în valea Pogonişului. Pogonişul). Teritoriul judeţului era străbătut de două căi militare. huilă. cunoscutul centru metalurgic. Numai munţii mărunţi din S. Aici ea se întâlnea cu principala cale a Daciei.când încă sunt zăpezi pe înălţimi. Munţii sunt acoperiţi. cu excepţia câtorva golfuri pe vârfurile Semenicului. Berzovia şi Aziz să ajungă la Tibiscum (Tibiscu Jupa din judeţul Severin). Părţile de înălţime mijlocie (muscelele) sunt însă despădurite şi acoperite de fâneaţă bogată. zăcăminte de fier. Cea dintâi pornea de la gura Caraşului şi trecând prin Arcidava. ca şi numele râului Berzava. aparţine tot acestui judeţ. care o lega de Iliric şi de Roma – calea care unea Trans Tierna de Sarmisegetuza. Istoriesus Vechime şi dezvoltare istorică.-V. Din această cauză el e rece şi aduce pagube livezilor. Judeţul este unul dintre cele mai bogate în minereuri de la noi.

331 24. când voievodatului transilvan.617 14.646 20.703 14. Populaţiesus Starea populatiei. El fu anexat când Ungariei.398 60. Plasa Bocsa-Montana 29. înălţată în 1678. în 1718. El se întindea în preajma domniei băsărăbeşti a Severinului de la Dunăre la Mureş.643 102.390 locuitori.119 87. judeţul C.024 3.251 14.240 13. Biserica ortodoxă din Secăşeni. Banatul.006 200.206 14.564 9.130 4.582 9. Monumente istorice.776 . cu excepţia câtorva cetăţi care n-au putut fi supuse.747 170.115 1.524 15.570 29. Plasa Resita Numarul locuitorilor Total 29. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930.736 83.390 97.773 11. dupa sex: Unitati administrative Total judet Total urban 1. Judeţul C.064 10. Orasul Oravita 2. fu transformat în vilaet şi organizat în mai multe sângiacuri. luă din nou fiinţă abia după eliberarea lui de Turci. Plasa Bozovici 4.423 28.784 14.695 12. numără 200. Populatia judetului este repartizata astfel: a) Pe orase si plasi.Existenţa judeţului Caraş se vădeşte în sec XIV. Orasul Resita Total rural 2.008 Barbati Femei 14. Plasa Moldova-Noua 28.183 31. După ce Timişoara căzu în mâinile Turcilor (1552).942 5. Plasa Oravita 5.

3 18.9 21.9 ani 10 .290 -222 4.1 19.49 de ani 37.b) Pe grupe de vârsta: Grupe de vârsta Locuitori Grupe de vârsta Toate vârstele 0 .2 19301935 (medie anuala) 1931 1932 1933 1934 1935 1936 200.3 17.899 3.2 -0.068 3.546 3..702 Vârsta nedeclarata 844 Mişcarea populaţiei.159 198.2 -1.4 -3.000 locuitori Nascuti Excedent Morti vii natural 18.390 30 .3 1.8 20. sunt următoarele: Anual Cifra probabila a populatieii judetului Cifre absolute la 1 iulie în fiecare an Nascuti Excedent Morti vii natural Proportii la 1.391 3.7 17.629 -636 -94 19.4 La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei judeţului C.027 3.5 -1.1 -2. în perioada 1931-1936.8 17.0 17.542 200.992 62.29 ani 200.476 50 .775 4.535 4.9 21.4 20. după cifrele publicate în Buletinul Demografic al României.775 35.601 8.4 20.990 303 4.797 -251 4.040 -476 3. Datele fundamentale ale mişcării populaţiei din judeţul C.029 -256 3.570 200.69 de ani 70 de ani si peste Locuitori 54. a fost de 198.054 199.908 199.564 3.293 4.2 20.0 -1.634 .

Cele şase plăşi ale judeţului diferă mult între ele. ele sunt răsfirate . îngăduind exploatarea lor. Acolo au lat naştere centre industriale de înfăţişarea Reşiţei. Dincolo de aceste capete de drum de fier. Pe de o parte satele din şesul Oraviţei ţărănimea are o situaţie economică incomparabil mai bună decât satele de munte de pe valea Berzavei. Bocşa şi Moldova. centrul ei adminstrativ. iar drumul de fier de la Timişoara la Moldova– Nouă. în ţara Almăjului. Plăşile Oraviţa şi Sasca Montană cuprind sate mari de şes. satele din golful Oraviţei şi cele de pe valea Berzavei din Comitatul Caraşului.. În lipsa căii ferate care să lege nemijlocit Oraviţa şi Reşiţa cu Orşova (sau cel puţin a unui regim regulat de camioane şi autobuze). în care sunt încrustate câteva centre industriale. Pe de alta. din ţara Almăjului şi din Clisură. legătura dintre judeţul C. trăieşte o ţărănime înstărită şi mândră de sine. cifra aflată la 1 iulie 1937 reprezintă o scădere naturală de 1. masivul Bănăţean : Dunărea şi drumul Clisurei prin Sud . Înfăţişare socialăsus Caraşul e un judeţ de contraste. dar e greu accesibil. căile de comunicaţie ocolesc toate. laminoare. numai trepidaţie şi cu asfaltul întotdeauna pe topite. Satele pe care le ocrotesc sunt mai puţin orăşenizate decât cele din unele judeţe mult mai puţin industriale. este greu accesibil dinspre Răsărit. Iar în golful Oraviţei şi pe pragul din şesul Bănăţean.locuitori. Almăjul şi satele din Clisură făceau parte din « Graniţa » austriacă. prin Timişoara sau prin Lugoj. Faţă de populaţia numărată la recensământul din 1930 şi anume 200. ce ţine de judeţul C. şi capitala ţării se face cu un ocol considerabil. satele din Clisura Dunării. Plăşile Reşiţa şi Bocşa îşi împart satele de deal din jurul Berzavei.756 locuitori în timp de şase ani şi jumătate. uzine şi ateliere. Plasa Moldova-Nouă. care nu vrea să aibă de-a face cu lucrătorii.Timişoara la Răsărit . Câteva drumuri de fier răzbesc dinspre Miazănoapte până la unele din ocnele de fier şi din minele de cărbuni. Cu toată aparenţa contrarie. Drumul de Fier şi drumul Orşova . fabrici. printre furnale. a acestei aglomerări de 20 de mii de oameni. Posedă zăcăminte minerale bogate. satele propriu-zise de tip răsfirat sunt împrejmuite de o . Oraviţa. la Apus. Plasa Bozovici înmănunchează satele din depresiunea Almăjului.9%. Caraşul este un judeţ pronunţat ţărănesc. Cu excepţia drumului naţional de la Mehadia până la Steierdorf-Anina şi judeţean de acolo la Oraviţa. Există o diferenţă şi între cele două plăşi grănicereşti : satele din Clisură făceau parte din regimentul iliric bănăţean cu garnizoana la Biserica Albă. Almăjul din regimentul româno-bănăţean 13. ceea ce corespunde unei descreşteri de 0. în plăşile Reşiţa. masivul greu de străbătut şi puţin umblat al Semenicului şi munţii Almăjului. e una din cele mai modeste reşedinţe de judeţ : locuitorii ei nu reprezintă nici 5% din populaţia judeţului. cu garnizoana la Caransebeş. Judeţul C.390 locuitori. Satele din Sudul Oraviţei sunt de tip adunat . Deosebiri economice şi de istorie adâncesc diferenţele de ordin geografic dintre aceste plăşi.

opincile şi obielele. Judeţul a dat naştere şi la numeroşi oameni de seamă. Un nobil din Almăj. satele din Caraş nu au excedente de populaţie. se îndeletniceşte cu profesiuni libere.diasporă de « sălaşe ». care păstrează arhitectura şi aşezarea de dinainte de coborârea în vale şi de alinierea pe şosele. bănăţenii îi numesc « bufeni ». În sate. colonizată numai în cursul veacului trecut. excepţional de dezvoltate. Ca atare. În portul bărbătesc sunt impresionante căciulele. Iacob Gârleşteanu. La munte şi în Clisură cultura pământurilor. Sat care să nu fi scos un ofiţer superior nu există în Almăj. foarte bogat în minereuri. Datorită în bună parte şi trecerilor frecvente în ultimele două secole de gorjeni şi mehedinţeni în ţinuturile bănăţene. Spre sfârşitul veacului XVIII se naşte la Vărădia Paul Iorgovici. « ţereni ». şvăbească. care să fie silite să-şi caute de lucru în industrie. una din figurile însemnate ale şcolii latiniste. Cu excepţia plasei Moldova Nouă. Agricultura şi industria. ce dau târgurilor de iarnă înfăţişarea scitică. de croială arhaică. puţine şi sărace. a ajuns ban de Severin la anul 1241. iar populaţia rurală trăieşte din agricultură. cu importante uzine şi industrii complementate. În cuprinsul judeţului se află cea mai mare întreprindere metalurgică a ţării. Reşiţa. Element deosebitor este în portul feminin « opregul ». În vremea luptelor cu Turcii. se întinde pe un pământ fertil. Ea e în mare măsură alogenă. ţăranii din şesul Oraviţei se ocupă îndeosebi cu agricultura. . populaţia din centrele industriale lucrează în uzine. Întinderea şi complexitatea domeniilor Societăţii Reşiţa e un fapt caracteristic pentru judeţul Caraş. e întregită cu creşterea de animale şi cu ţuicăritul. Economiasus Judeţul C. face comerţ. pe cei dintâi. portul. impusă de administraţia austriacă. şi e foarte puţin împrospătată din satele acestui judeţ. obiceiurile şi întreaga viaţă a ţăranilor bănăţeni au o mare asemănare cu viaţa spirituală a ţărănimii oltene. Golful Oraviţei şi părţile Bocşei au fost colonizate de stăpânirea austriacă cu olteni . Caraşul ia dat lui Iancu Huniade numeroşi viteji. muncitorimea din centrele industriale ale judeţului nu provine. pe cei din urmă. În genere.

837 chint. adică 26. Judeţul ocupă o suprafaţă totală de 469.).23% din suprafaţa judeţului şi 0.). . cu o producţie de 52. Din această suprafaţă cartofii ocupă 1.916 ha.743 ha. lei şi 450 chint.) în valoare de 1 mil.1 chint.394 chint (media la ha 71. Grâul ocupă 37. şi meiul 20 ha. Măturile ocupă 10 ha.).050 chint.131 ha.). în valoare de 7 mil.722 ha. cu o producţie de 228. Lucerna ocupă 2. lei. cu o producţie de 69.089 chint.296 chint. fân (media la ha 11.5 chint. în valoare de 13 mil.1 chint.050 ha. Fasolea ocupă 425 ha.5 chint. lei. Din această suprafaţă trifoiul ocupă 5.0 chint. Rădăcinile de nutreţ ocupă 545 ha. Varza ocupă 578 ha cu o producţie de 41. cu o producţie de 445. în valoare de 105 mil.1 chint.201 chint.544 ha. cu o producţie de 4. sămânţă (media la ha 0.037 ha. Suprafaţa arabilă este de 123. (prod. lei.2 chint. medie la ha 6. (prod medie la ha 6. în valoare de 1 mil.552 ha.1 chint. cu o producţie de 14.358 ha. Secara ocupă 670 ha.). în valoare de 7 mil.). în valoare de 8 mil.981 chint.41% din suprafaţa totală a ţării. Plantele alimentare ocupă 3. cerealele ocupă 97.300 ha.9 chint. medie la ha 8.0 chint.Agricultura. lei. lei. astfel repartizate : Porumbul ocupă 49.916 ha.).150 chint. medie la ha 6. Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 11. Ovăzul ocupă 8. cu o producţie de 44.8 chint. lei şi 300 chint. (prod. Întreaga suprafaţă arabilă a judeţului o deţine mica proprietate. (prod. în valoare de 1 mil. în valoare de 9 mil.715 chint. în valoare de 2 mil. Din totalul suprafeţei arabile.8 chint.). (media la ha 41. cu o producţie de 10.). cu o producţie de 56.6 chint).). (media la ha 5.). lei.589 ha. lei. (prod. sămânţă (media la ha 0. cu o producţie de 2. Orzul ocupă 1. medie la ha 5.154 chint. fân (media la ha 19. (media la ha 27. lei.448 chint.

037. cu o producţie de 32. stupi sistematici 6.735 ha) cu o producţie de 606. 1 de tâmplărie. boi 47. 1 fabrică de maşini.784 ha. Păşunile ocupă 50. 1 de btrânzeturi. 1 secţie de furnale. Vegetaţie şi culturi diverse. 2 de mănuşi. Alimentară. 3 de gheaţă.764 chint.098 ha.400 ha. Metalurgică : 1 uzină metalurgică la Reşiţa (cu 1 turnătorie de oţel şi fontă.Plantele industriale ocupă 805 ha. fuior. sămânţă.874. capre 14. 1 de laminoare.0 chint. 1 de maşini electro-tehnice (Reşiţa). 1 oţelărie şi 1 fabrică de badaje). Industria chimică. 1 fabrică de maşini agricole.269.3 chint) şi 1. 4 mori şi fabrici de ulei. Creşterea animalelor. (media la ha 3.040 chint. Din această suprafaţă cânepa ocupă 369 ha. 1 fabrică de pânzeturi. 6 mori. 1 de catran.729. . stupi primitivi 3. Din suprafaţa totală a judeţului (469. (din care viile pe rod 1. 1 fabrică de bere. 1 fabrică de brichete. 3 distilerii de lemn.635 hl. (prod. Fâneţele naturale ocupă 27. 1 de şuruburi. cocs şi gudron (Reşiţa). Viţa de vie ocupă 3.800 chint. cu o producţie de 1. Industrie. Livezile de pruni ocupă 8.300 ha) . 1 uzică de gaz. 6 de cherestea.150. medie la ha 12.981 ha. oi 194. 2 de oxigen.249 chint. Alte industrii. Pădurile ocupă 193.533 ha.191 ha.239. 1 fabrică de locomotive. se găseau în anul 1935 : Cai 20. Alţi pomi fructiferi 1.). porci 34.507.696 ha. În judeţul C. 1 de forjerie. ogoarele sterpe ocupă 9. cu o producţie de 328. 1 fabrică de obiecte de celuloid şi galalit (Reşiţa). 2 de pielărie.

cu 204 membri. Judeţul C. animale şi produse animale. « Uzinele de fier şi Domeniile din Reşiţa ». cu 2. Minele de cărbuni ale Soc. este străbătut de o reţea totală de drumuri de 2. Drumuri comunale 1. Mina de cărbuni a Soc. « Uzinele de fier şi domeniile din Reşiţa » la Steierdorf-Anina. Cariere de argilă la Soceni şi Tirol. din care 276 km 310 m (pietruiţi) sunt întreţinuţi de Direcţia Generală a Drumurilor.392 membri. Steierdorf-Anina şi Colţan. Comert. agricole. Cooperative de consum 9. Drumuri. iar 506 m de comunele urbane. cu 103 membri. Cooperative forestiere 2.018 km şi 834 m repartizată astfel : Drumuri naţionale 282 km 616 m. granit. din care 446 km 582 m sunt întreţinuţi de Administraţia judeţeană. .Industrie minieră . Cooperative agricole de aprovizionare şi vânzare în comun 7. În cuprinsul judeţului funcţionează 18 bănci (societăţi anonime). Judeţul C. « Industriile miniere din Banat » la Bigier şi Lupac . Drumuri judeţene 492 km 048 m.344 km 170 m. argilă plastică la Vornic. face comerţ intens cu produse industriale. piatră calcară pentru construcţii la Soceni. şi ardezie la Biniz şi Bocşa-Montană. piatră calcară pentru fabricarea varului. Cooperative de credit (bănci populare) 13. cu 1.609 membri. Doman şi Secul . la Ocna-de-Fier. Credit şi cooperaţie. Minele de cărbuni ale Soc. iar 2 km 338 m de comunele urbane.

Staţiune de odihnă şi convalescenţă.F. indicată în astenii uşoare. Statiuni climatice.209.Frontiera 2.T. .Veche 3.R. la 780 m înălţime. Berzovia. Anina. turism. Aurora Banatului. Orsova .08 metri. telegraf. judeţene 4. aer curat şi ozonizat. Oficii telefonice : 29. repartizată astfel : poduri naţionale 2. ploi rare.10 m. Sanatoriu de boli de piept.33.G) pe linia Viena – Bratislava – Budapesta . Navigaţie fluvială. Soare mult. Curse regulate ale Societăţii austriece de navigaţie (D. Reţeaua totală de cale ferată a judeţului este 156 km linii secundare simple. linia Turnu-Severin – Ada-Kaleh – Orşova – Moldova Veche – Baziaş.008.D. Lugoj .S. anemii. afecţiuni pulmonare. cu o minunată privelişte spre valea Minişului şi şoseaua care coboară spre Bozovici.Lungimea podurilor este de 7. legând următoarele localităţi : 1. în legătură cu vapoarele care merg de la T-Severin spre Galaţi.20 m.Oravita – Moldova. 2 oficii P. Curse regulate ale Societăţii N.Turnu-Severin –Lom – Giurgiu – Rusciuc.Bozovici Calea ferata. 29 oficii autorizate şi 2 agenţii speciale.Bazias . Timisoara . staţiune climatică aşezată pe un platou înconjurat de păduri de brazi. şi comunale 7. Prin judeţ trec 3 drumuri naţionale. balneare. Staţii importante : Reşiţa. Oraviţa. telefon. Poştă.467. Numeroase case de închiriat.78 m.T de stat la Oraviţa şi Reşiţa .Beograd – Moldova Veche – Orşova – Ada-Kaleh . Vasiova.Resita .

situată la poalele muntelui Semenic (535 m altitudine). De reţinut drumul pe calea ferată de la Anina la Oraviţa. Excursii cu vaporul pe Dunăre în cea mai frumoasă porţiune a fluviului.T. restaurant. Largi posibilităţi de excursii în împrejurimi. la Cazane. staţiune climatică de interes local.R.T. pornind de la Baziaş sau de la Moldova –Veche spre Orşova.T. Grămada Ursului – Semenic. staţiune climatică de interes local. pentru funcţionarii U. farmacie. Staţie c. Are un sanatoriu. Din Oraviţa la izvorul Coronini. din Văliug : pe muntele Semenic.f la Anina pe linia Timişoara – Berzovia – Oraviţa . Bocşa-Montană. este astăzi în stare de reorganizare.D. la înălţime de 190 m. Excursii. oficiu telefonic. Văliug. la peşterile Bohiu.-ului. drum suspendat deasupra prăpastiei trecând prin numeroase tuneluri şi viaducte şi şoseaua Steierdorf –Anina –Bozovici. oficiu P..Anina.Medic. pârâul Molidului – Baia Vulturului. distrusă în timpul războiului. Marilla. staţiune climatică la imediata apropiere de Anina. Punct de plecare în numeroase excursii. de-a lungul văii Minişului. regiunea prezentând poziţii naturale de o remarcabilă frumuseţe.T. la aproximativ 20 km de Reşiţa. este aşezată pe linia ferată TimişoaraReşiţa. Excursii pe Domeniile Reşiţei. Plopa şi Ponor şi Muntelel Rol. . oficiu P.

.

de la 7 ani în sus este de 173.8 % bărbaţi ştiutori de carte şi 53.811 loc. Şcoli secundare.0 0. 2 şcoli de ucenici.3 0.3 2. După sex. din care 134 rurale şi 12 urbane (136 şcoli de stat şi 10 confesionale). Şcoli primare : 146.463 mediu rural). .Culturasus Ştiinţă de carte.9 74. cu un număr total de 23.2% sunt ştiutori de carte.348 mediu urban şi 32.8 100. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 35. este următoarea : Gradul de instructie scolara Mediul urban Mediul rural Totalul stiutorilor de carte • Extrascolara • Primara • Secundara • Profesionala • Universitara • Alte scoli superioare 100. a) în oraşul Oraviţa : 1 liceu de băieţi. 1 gimnaziu de fete. 1 gimnaziu de fete romano-catolic.0 1.8 1. proporţia este de 75. din care 64.5 0.4 % femei ştiutoare de carte. Repartiţia locuitorilor după gradul de instrucţie.3 0.3 3. 1 şcoală de arte şi meserii .9 19. (3.761 mediu rural) şi cu 368 învăţători şi alt personal didactic (situaţia din 1934).1 Învăţământ. populaţia judeţului.0 94. în procente. După rezultatele recensământului din 1930.576 locuitori. b) în oraşul Reşiţa : 1 gimnaziu de băieţi şi 1 gimnaziu de fete.8 0.086 copii (2.325 mediu urban şi 20. Populaţia şcolară a judeţului C.

3 societăţi sportive. Pârneaura şi Vasiova Zlatiţa). 5 societăţi corale. Reşiţa şi Sasca -Montană. muzicale şi 34 biblioteci. În judeţul C. Cazinou. Bozovici. 1 club turistic. Din totalul locuitorilor judeţului 70. 1 casă de lectură. Instituţii bisericeşti. Instituţii culturale. 22 biserici romano-catolice. 3 cinematografe la Reşiţa. 19 biserici grecocatolice. adică un total de 200 organizaţii.1% sunt grecocatolici. 46 case de rugăciune baptiste. Teatre şi cinematografe.Grădini de copii. În Reşiţa : 2 societăţi culturale. 2 reformate. Reşiţa. Restul populaţiei aparţine altor confesiuni. 1 teatru şi 1 cinematograf la Oraviţa. Muzeul judeţean. se relevă activitatea despărţământului « Astrei » cu sediul în Oraviţa şi organizaţii locale în Bocşa. cu un număr total de 937 copii (366 mediu urban şi 571 mediu rural) şi cu 15 conducătoare (situaţia din 1934). 4 mânăstiri ortodoxe. protopopiate . 115 biserici ortodoxe.3 % sunt ortodocşi şi 5. dintre care 68 au personalitate juridică. 3 la Steierdorf-Anina. 13. asociaţia de tir şi 1 societate de vânătoare. 2 societăţi de vânătoare. Protopopiate ortodoxe în Oraviţa. Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 1 casă de rugăciune a penticostalilor şi 2 sinagogi. Religiesus Confesiuni. protopopiate greco-catolice în Oraviţa şi Bocşa-Montană. Bocşa-Montană şi Răcăşdia . Fundaţia Culturală Regală « Principele Carol » are 12 cămine culturale. 4 societăţi muzicale. Alte instituţii culturale. 1 la Bocşa-Montană. În Oraviţa : Biblioteca comunală. din care 6 rurale şi 7 urbane. Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului întreţine în judeţ 109 cămine culturale. (în comunele Baziaş. 57 soc. 3 capele ortodoxe. 1 evanghelică. Moldova-Nouă.

1 dispensar particular al minei de cărbuni în Berzasca. 2 dispensare şi 2 sanatorii particulare în Bocşa-Montană. Plasa Sasca-Montana 19 sate Organizare judecătorească. 1 spital comunal de izolare. împărţite astfel : I. Vermeş. Cărbunari şi Berlişte. Plasa Bocşa-Montană 19 sate II. 1 spital epidemic comunal. . 1 spital de stat la Moldova-Nouă. Reşiţa. 6 judecătorii la Oraviţa. Capitala judeţului C. spitalul Casei de Asigurări Sociale. în circumscripţia Curţii de Apel din Timişoara. Plasa Moldova-Noua 22 sate IV. cu un total de 15 magistraţi. Judeţul C. 1 spital judeţean şi 1 dispensar comunal în Oraviţa . Un tribunal la Oraviţa cu 1 secţiune. Plasa Oravita 27 sate V. Bozovici. Dispensare de stat la Cacova.romano-catolice în Oraviţa şi Reşiţa. 10 magistraţi şi 1 procuror. este Oraviţa. se află în Eparhia ortodoxă a Episcopiei Caransebeşului şi în Eparhia grecocatolică a Episcopiei Lugojului. Moldova-Noouă şi SascaMontană. Plasa Bozovici 16 sate III. Administraţiesus Organizare administrativă. Reşiţa. Bocşa-Montană. Bozovici. Judeţul are 2 oraşe (Oraviţa şi Reşiţa) şi 126 sate. 1 sanatoriu de stat. Organizare sanitară. Plasa Resita 23 sate VI.

1 orfelinat al baptiştilor. « Crucea Roşie » şi 2 reuniuni de femei de ajutorare a săracilor.. capitala judeţului. cu un total de 24 medici şi 5 farmacişti. fabrica de gaz S. vite şi piei.805. 2 reuniuni în caz de boală în Steierdorf-Anina. Sucursala Băncii Comerciale Timişoara. Căminul de ucenici U.014 lei.A. Azilul comunal. În comunele rurale : Reuniunea femeilor romano-catolice. Are un oficiu la Steierdorf-Anina şi 16 organizaţii medicale.R. În oraşul Reşiţa : 6 societăţi feminine de binefacere. Fabrica « Margina ». .D. aşezată lângă râul Berzova. 125 de Timişoara şi la 570 km de Bucureşti. Staţie c. Fabrica de cherestea. Principalele aşezărisus • Oraviţa.925 locuitori.D. important centru al industrieiei metalurgice din ţară. Banca « Berzava ». Uzinele Soc U. ( Vezi : Monografiile oraşelor reşedinţă) Reşiţa. Fundaţia « Ana şi Theodor Cristoiu » în Bozovici. Fabrica de celuloid. Casa Asigurărilor Sociale din Reşiţa întreţine Spitalul Reşiţa şi Spitalul Anina. la 35 km de Oraviţa.R. comună urbană. Are 19. Comerţ dezvoltat cu lemn.Serviciul sanitar al judeţului şi serviciile sanitare ale oraşelor Oraviţa şi Reşiţa. Asistenţă şi prevedere socială.f pe linia Timişoara-Reşiţa. Bugetul oraşului pe exerciţiul 1936/1937 prevede la venituri şi cheltuieli 2. În oraşul Oraviţa mai activează : Soc.

Spital de stat. Sindicatul naţional român. Cazinoul U. . 5 societăţi corale. 3 cinematografe. Serviciu veterinar.D. Serviciu sanitar. 3 societăţi sportive.T.D. 1 romano-catolică. Asociaţia « Astra ». 3 grădiniţe de copii. Oficiu telefonic. asfalt.1 gimnaziu de băieţi. Fabrică de şuruburi..R. 2 biserici ortodoxe.. Judecătorie de Ocol.R.T. Uzină electrică. Cazinoul român. Spitalul comunal de izolare. 1 de fete. Sindicatul metalurgist. Dispensar comunal. Are peste 10. Pompieri. 4 şcoli primare de stat. Reuniunea comercianţilor. Uniunea angajaţilor U. Dispensarul casei Asig Sociale. 1 reformată. Club turistic. Pretură. 1 reformată. Primărie. Minele de cărbuni Regele Ferdinand I.. 2 societăţi de vânătoare. 3 grădiniţe de copii confesionale. Oficiu P. Cercul inginerilor U. stabilimente de băi. Protopopiat ortodox şi unul greco-catolic.. Uniunea micilor industriaşi.269 locuitori. E aşezată în mijlocul judeţului şi legată de Reşiţa printr-o şosea foarte bună. pavaje. 2 şcoli de ucenici. Spitalul Casei Asigurărilor Sociale. 1 baptistă şi 1 sinagogă. fabrică de cherestea. Poliţie. Organizaţia medicală a Asigurărilor Sociale.R. 2 case culturale din care 1 romano-catolică. 1 greco-catolică. Steierdorf-Anina. 1 şcoală primară confesională evanghelică. Dispensar. comună rurală însemnată pentru minele de huilă şi antracit. canalizare. 1 evanghelică.D. conductă de apă. percepţie fiscală. 1 casă de lectură maghiară. 2 sanatorii particulare.

1 fabrică de cherestea. oficiu telefonic. Oficiul Casei cercuale. Moldova-Nouă. Are peste 4. 1 soc corală. Fotografiisus . Pretură. 1 casă de păstrare. Ocol silvic. 4 şcoli primare. C. 1 romano-catolică. Primărie. comună rurală. Uzina electrică. oficiu telefonic..T.018 locuitori. 1 biserică ortodoxă. 1 soc de vânătoare. Brătianu ».T. 1 biserică ortodoxă. Judecătorie de Ocol.3 şcoli primare. Oficiu P. 2 grădiniţe de copii.T.T. Percepţie. Oficiu veterinar. 1 casă de rugăciune baptistă.. Primărie. Asoc. Sfatul negustoresc. muzicale. Percepţie. 3 cinematografe. conductă de apă. Sindicatul Internaţional al muncitorilor. Reuniunile pentru ajutor de boală “Elisabeta” şi “Sofia”. « Astra ». 2 oficii P. 1 casă de rugăciune baptistă. Spital de Stat « Ion I. 1 soc sportivă şi 1 de vânătoare. Sindicatul naţional român al muncitorilor minieri. port la Dunăre. 1 evanghelică. 7 soc. 2 romano-catolică.

Dimitrie Gusti ] . editura Imprimeriei Naționale.[ Informațiile și datele prezentate sunt reproduse parțial după Volumul II. 1938. Țara Românească. lucrare elaborată sub conducerea prof. al Enciclopediei României.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful