Sunteți pe pagina 1din 28

Judeul Cernui

Capitole

Geografie

Aezare. Judetul C. este asezat n Nordul Bucovinei, la margine de tara si pe drumul Prutului. Spre Miazanoapte, se ntinde pna la apa Nistrului, iar n rest, se desparte de judetele vecine numai prin hotare conventionale, care s-au schimbat mereu n trecut. Suprafa. 1.771 km. Este unul dinte cele mai mici judete ale tarii. nfiarea pmntului . Relieful este un podis deluros (o parte din podisul Moldovei). Cuprinde nsa o regiune mai joasa si destul de neteda, care corespunde, n parte, cu fosta tara a Sepenitului . Aceasta depresiune morfologica se ntinde ntre Prut si Nistru. Ea este ncadrata spre E. si S. de o a doua regiune a podisului cernautean : podisul nalt . Acesta e format din masive deluroase mai rasarite ( Tetina si Brdau ), mpadurite, si locuri mai joase, bine cultivate, presarate cu multe sate. Clim i ape. Clima este de tip baltic, adica mai aspra si mai umeda dect n restul tarii . Media temperaturii anuale este de sub 9 ;iarna tine cam cu o luna mai mult dect n Sud. Partea rasariteana a judetului este nsa mai secetoasa (primeste sub 600 si chiar sub 500 mm ploaie anual).

Din cuprinsul tarii nu izvorasc dect pruri nensemnate ; singurul ru mare este Prutul care, venind de departe, din Carpatii Poloniei, are apa destula chiar vara, cnd plutele nu nceteaza sa treaca n jos, spre Galati. Vegetaie. Tot judetul a fost, n trecut, un singur codru (dovada solul de padure). Au fost taiate nsa mai nti padurile din partile joase. Din aceasta cauza, Tara Sepenitului seamana azi cu o stepa (cultivata). A venit apoi rndul podisului nalt, unde padurile nu au fost crutate dect pe vrfurile care depasesc 400 m. Pe dealurile de peste 300 m predomina fagul ; mai jos nsa, putinele paduri ramase, cuprind si stejari.

Istoriesus
Vechime i dezvoltare istoric. Judetul C. si-a luat numele de la orasul capitala. n aceasta regiune de granita, Domnii Moldovei, printre care Alexandru cel Bun la 1407, stabilisera loc de vama. De la 1456 dregatorii tinutului sunt cunoscuti sub numele de starosti de Cernauti. La 1497, n luna lui Octomvrie, 26, Ion Albert, regele polon, este batut de Stefan cel Mare la Codrii Cosminului, din acest tinut. Si tot aici, la Lentesti, vornicul Boldur, bate pe mazovitii veniti n ajutorul regelui. Dupa rapirea acestei parti a Moldovei, Austriacii aseaza la Cernauti capitala ei (1777). Ei stramuta la Cernauti si sediul stravechii episcopii de Radauti din care fac o mitropolie. Unirea Bucovinei cu vechiul trup al tarii s-a proclamat la Cernauti n 1918. Monumente istorice. Ruinele cetatii Tetina , vestita n istoria militara a Moldovei, n apropierea Cernautilor. Resedinta metropolitana din Cernauti, ridicata la 1875, n stil mauro bizantin. Constructie monumentala, luxoasa si pretentioasa.

Biserica naltarea Domnului din Lujeni naltata n sec. XV de Teodor Vitold. Biserica din Horecea , ctitorie din sec. XVII. Biserica din Toporauti , naltata de Miron Barnovschi, domn al Moldovei. Biserica si casa familiei Hurmuzachi , care a ntretinut spiritul national sub dominatia austriaca.

Populaiesus
Starea populaiei. Judetul C. are, dupa rezultatele provizorii ale recensamntului general al populatiei , decemvrie 1930, un numar de 305.097 locuitori. Populatia judetului este repartizata astfel : a) Pe orase si plasi, dupa sex

Unitati administrative Numarul locuitorilor Total Total judet Total urban Barbati Femei 305.097 146.608 158.489 130.205 64.579 65.656

Municipiul Cernauti 111.147 55.528 55.619 Orasul Cozmeni Orasul Sadagura Orasul Zastavna Total rural Plasa Cosminului 5.015 9.005 5.038 2.438 4.269 2.344 2.577 4.736 2.694

174.892 82.029 92.863 51.780 14.587 27.193

Plasa Nistrului Plasa Prutului Plasa Sepenitului

49.578 22.968 26.610 30.462 14.480 15.982 43.072 19.994 23.078

b) Pe grupe de vrsta

Grupe de vrsta Locuitori Grupe de vrsta Locuitori 30-49 de ani 72.907 Toate vrstele 305.097 50-69 de ani 37.681 0- 9 ani 65.236 70 de ani si peste 6.742 10-29 ani 121.026 Vrsta nedeclarata 1.505

Micarea populaiei. Datele fundamentale ale miscarii populatiei n judetul C. conform cifrelor publicate n Buletinul Demografic al Romniei n perioada 19311936 sunt urmatoarele:

Anual

Cifra probabila a populatieii Cifre absolute judetului la 1 iulie n fiecare an Morti Excedent natural 7.404 7.787 7.953 7.357 7.148

Proportii la 1.000 locuitori

Nascuti vii

1930- 1935 medie anuala 306.255 1931 308.685 1932 310.560 1933 312.585

Nascuti Excedent Morti vii natural 5.562 1.842 23,8 5.741 5.548 5.286 5.759 2.316 25,4 2.405 25,8 2.071 23,7 1.389 22,9

17,5 5,9 17,9 7,5 18,0 7,8 17,0 6,7 18,4 4,5

1934 313.469 1935 315.154 1936 7.044 5.397 1.647 22,4 17,1 5,3 6.774 5.746 1.028 21,6 18,5 3,3

La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului Cernauti a fost de 316.471 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamntul din 1930 cifra aflata la 1 iulie 1937 si anume 305.097 reprezinta un spor natural de 11.374 locuitori n timp de 6 ani si jumatate, ceea ce corespunde unei cresteri medii de 3,7 %.

nfiare socialsus
Judetul C. este situat la hotarul tarii. Nistrul si doua praie, anume Colacinul si Serafinetul, formeaza hotarul tarii spre Polonia. Primul se varsa n Prut, al doilea n Nistru. La Sud judetul cuprinde o fsie de pamnt la malul drept al Prutului cu orasul Cernauti si satul Cuciurul Mare. Pe vremuri doua drumuri strabateau acest judet. Unul venea de la Sniatin din Polonia, trecea pe la stravechile sate Lujeni si Sipenit si se termina la orasul Cernauti care, pna n sec al XVIII-lea, era situat la malul stng al Prutului. Acest drum servea armatelor poloneze care l foloseau ori de cte ori invadau Moldova. Al doilea drum pornea de la trgul polonez Horodenca, situat aproape de Nistru si se termina la fel n orasul Cernauti. Era folosit aproape exclusiv de negustorii polonezi care aduceau sare n Moldova. I se zicea Drumul sarii sau Drumul negutitorilor . Astazi a intervenit o schimbare. Drumul Sniatinului a ramas, n timp ce drumul Horodencei a fost parasit , facnd loc altuia, care de la satul Lujeni porneste nspre Nord. nainte vreme drumul Sniatinului era pazit de doua cetati. Prima zisa Hmelovul, astazi disparuta, statea straja la hotarul Moldovei n dreptul Sniatinului polonez, iar a doua, cu nume Tetina, staruie si astazi cu ruinele pe naltimile Cernautilor. Judetul Cernauti poseda cel mai fertil sol din Bucovina. Zacnd pe o piatra de ipsos si de calcar, solul dintre Prut si Nistru este foarte prielnic culturii cerealelor. Satele sunt mai

mari si mai dese. Pomicultura a ajuns aici la un mare grad de dezvoltare. Nu mai putin fertila este regiunea situata la Sud de Prut. Si aici se ntlnesc sate mari. Nu mentionam dect Cuciurul Mare, cel mai mare sat din Bucovina. ndeletnicirea de capetenie a populatiei este agricultura. Taranimea, ndeobste bine nstarita, obisnuiste sa-si desfaca, an de an, n orasul Cernauti, surplusul muncii sale, vite, cereale si fructe. Ce ramne nevndut se exporta prin Polonia nspre tarile care au nevoie de produse agricole. n timpul din urma a intervenit o schimbare n ce priveste ocupatia populatiei. Fabricile de zahar de la Jucica, Lujeni si Schitul Nistrului au facut ca un numar mare de agricultori sa cultive sfecla de zahar. Iar fabricile de stofa , de tricotaje si se spirt, ridicate n timpul din urma n jurul Cernautilor, au atras multe elemente de la sate. ntr-un anumit grad se poate vorbi de industrializare. Populatia nu e uniforma n ce priveste originea etnica. Dupa stirile ce ne furniseaza documentele si cronicarii, romni si straini, prima populatie a judetului a fost romneasca. Se vorbeste raspicat ca Romnii au nfiintat tara Sepenicului vechiul nume al judetului Cernauti. Dar cu timpul a intervenit o schimbare. Marile mosii boieresti si mnastiresti avnd nevoie de brate de munca, faceau sa se importe, cu permisiunea domnului tarii, elemente straine de oriunde. Profitorul de capetenie a fost elementul maluros din Polonia.

Astfel avu loc prima mpestritare etnica a populatiei. Iar invazia elementului maluros din nvecinata Galitie deveni mai puternica n timpul ocupatiei austriece, cnd hotarul tarii a fost mutat de la Sniatin la Suceava si cnd Bucovina a fost unita cu Galitia. Cu toate acestea, staruie nca astazi, n satele partial nstrainate un numar mare de vechi familii romnesti, razasesti, stapnitoare de vaste pamnturi si pastratoare de veche traditie romneasca. Sunt sate care au rezistat invaziei, ramnnd curat romnesti pna n ziua de astazi.

Traditia culturala romneasca a judetului e foarte veche. Afara de instaurarea de catre romni a primei stapniri politice durabile, care nu s-a putut nfaptui fara un corolar cultural, mai multe familii boieresti si trageau originea de aici. Nu mentionam dect pe Miron Costin si Ioan Neculce, ale caror familii erau originare din Cernauti. nsasi familia

Musat cu admirabilii ei reprezentanti Alexandru cel Bun , Stefan cel Mare si Petru Rares, vine din satul Sipenit. Familia Hurmuzachi, facnd un timp din mosia ei Cernauca, locul de ntlnire al literatilor moldoveni, a nteles sa continue aceasta traditie romneasca.

Economiasus
Activitatea economica a judetului C. este dominata, n special, de marele centru urban si comercial al Cernautilor. Agricultura. Judetul are o suprafata totala de 177.100 ha. Suprafata arabila este de 119.682 ha, adica 67,57% din suprafata judetului si 0,41 % din suprafata totala a tarii. Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 13.656 ha, adica 11,41%, iar mica proprietate 106.026 ha, adica 88,59%. Din totalul suprafetei arabile cerealele ocupa 82.281 ha, astfel repartizate : Porumbul ocupa 129.041 ha, cu o productie de 308.881 chint. (prod. medie la ha 10,6 chint.), n valoare de 73 mil. lei. Secara ocupa 19.364 ha, cu o productie de 245.580 chint. (prod. medie la ha 12,6 chint.), n valoare de 71 milioane lei. Grul ocupa 16.483 ha, cu o productie de 177.484 chint. (prod medie la ha 10,7 chint.), n valoare de 70 mil. lei. Orzul ocupa 13.476 ha, cu o productie de 158.868 chint. (prod. medie la ha 11,7 chint.), n valoare de 39 milioane lei. Ovazul ocupa 3.845 ha, cu o productie de 46.011 chint. (prod. medie la ha 11,9 chint.) n valoare de 14 milioane lei. Hrisca ocupa 67 ha, meiul ocupa 4 ha si maturile ocupa 1 ha. Fnetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 10.178 ha repatizate astfel : trifoiul ocupa 6.054 ha, cu o productie de 192.961 chint. fn (media la ha 31,8 chint.), n valoare de 26 milioane lei si 1.500 chint. samnta. Lucerna ocupa 1.295 ha, cu o productie de 50.563

chint. fn (media la ha 39,1 chint.), n valoare de 7 milioane lei si 100 chint samnta. Radacinile de nutret ocupa 804 ha, cu o productie de 141.410 chint. (media la ha 175,8 chint.), n valoare de 10 mil. lei. Plantele alimentare ocupa 20.149 ha. Din aceasta suprafata c artofii ocupa 18.276 ha, cu o productie de 3.076.944 chint. (media la ha 168,3 chint.), n valoare de 385 milioane lei. Varza ocupa 373 ha, cu o productie de 76.558 chintale n valoare de 15 milioane lei. Ceapa ocupa 252 ha, cu o productie de 44.941 chint. (media la ha 178,3 chint.) n valoare de 20 mil. lei. Cartofii printre porumb dau o productie de 30.022 chint. n valoare de 4 mil. lei, fasolea printre porumb da o productie de 30.024 chint. n valoare de 11 mil. lei si dovlecii printre porumb dau o productie de 441.282 chint., n valoare de 22 mil. lei. Plantele industriale ocupa 4.978 ha. Din aceasta suprafata sfecla de zahar ocupa 3.461 ha, cu o productie de 798.074 chint (media la ha 230,5 chint.) n valoare de 44 mil. lei. Cnepa ocupa 524 ha, cu o productie de 1.989 chint. fuior (media la ha 3,7 chint.), n valoare de 7 mil. lei si 2.512 chint. samnta (media la ha 4,7 chint.), n valoare de 1 mil. lei. Floarea soarelui ocupa 266 ha, cu o productie de 2.367 chint. (media la ha 8,8 chint.), n valoare de 1 mil. lei . Caracteristica. n privinta productiei pe ha judetul C. este clasat n fruntea judetelor tarii la cultura verzei si a cepei si ocupa locul al doilea la cultura cartofilor. Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (177.100 ha) , ogoarele sterpe ocupa 2.096 ha. Fnetele naturale ocupa 9.436 ha, cu o productie de 270.813chint. (prod. medie la ha 28,7 chint.), n valoare de 30 mil. lei. Pasunile ocupa 7.279 ha. Padurile ocupa 27.615 ha. Livezile de pruni ocupa 205 ha.

Alti pomi fructiferi ocupa 908 ha. Vita de vie ocupa 363 ha. Cresterea animalelor. n judetul C. se gaseau n anul 1935 : Cai 28.329, boi 46.915, oi 38.910, capre 1.572, porci 61.178, stupi sistematici 5.00, stupi primitivi 1.580. Industrie. (fara municipiul Cernauti) Alimentara . 8 mori sistematice, 17 fabrici de spirt, 4 fabrici de bauturi alcoolice, 1 fabrica de bere, 3 fabrici de zahar, 1 de lapte condensat, 1 de unt si brnzeturi, 2 de ulei vegetal, 1 de conserve de peste. Chimica . 1 rafinarie de petrol, 1 fabrica de uleiuri eterice, 1 de lacuri si vopsele, 1 de acid carbonic, 1 de crema de ghete. Metalurgica . 1 fabrica de masini si turnatorie de fier, 1 fabrica de cuie si srma, 1 articole de tinichea si metal, 1 de lacate. Cariere . Argila pentru caramizi, tigle, olane, etc. la Cernauti; nisip la Ocna, Mitcau si Cernauti, nisip de cuart la Mitcau. Alte industrii . 1 fabrica de tricotaje, 1 de ciorapi, 4 fabrici de cherestea, 1 de lazi, 2 de ghips, 1de carton asfaltat, 2 de caramida. Comer. Situat la rascrucea mai multor drumuri comerciale, judetul face un trafic intens de produse ale tarii. Export si import din Germania, Polonia, Cehoslovacia. n registrul comertului sunt nscrise 159 de firme pentru comertul mare si 71 pentru micul comert. Drumuri. Judetul C. este strabatut de o retea de drumuri n lungime totala de 833 km 105 m, repartizata astfel :

Drumuri nationale. 150 km 391 m, din care Directiunea Generala a Drumurilor ntretine 130 km 181 m (pietruiti si pavati), iar municipiul si com. urbane 18 km si 350 m. Drumuri judetene 413 km 848 m din care administratia judetului ntretine 404 km 83 m. Drumuri comunale 269 km 860 m. Lungimea podurilor este de 3.303,50 metri repartizata astfel : podur i nationale 1.192,05 m, judetene 1.776,65 m si comunale 361,80,00 m. Prin judet trec 4 drumuri nationale, legnd urmatoarele localitati : 1. Botosani - Cernauti - Oraseni. 2. Cernauti Cosmeni Zvineace . 3. Storojinet Cernauti Hotin. 4. Cernauti Noua- Sulita - Lipcani. Cale ferata. Judetul C. este strabatut de o retea de cale ferata n lungime de 253 km repartizata astfel : linii principale simple 51 km si linii secundare simple 102 km. Itinerarii principale . Rapide si accelerate : Bucuresti - Cernauti Grigore Ghica Voda (Varsovia, Berlin, Praga, Moscova). Pe lnga liniile de mai sus mentionam si linia Stefanesti Babin spre Jasienow Polny, exploatata conform conventiei dintre C.F.R si C.F. Polone. Navigatie aeriana. Plecare si sosire pe aerodromul din Cernauti. Linia L.A.R.E.S. : Cernauti Iasi Chisinau - Lwow Varsovia - Gdynia. Linia I.O.T. : Bucuresti Cernauti Lwow Varsovia- Helsinki.

Posta, telegraf, telefon. n judet sunt 16 oficii P.T.T. de stat din care 6 n municipiul Cernauti si 9 oficii autorizate, din care 3 n municipiul Cernauti si cte unul la Cernauca, Ivancauti, Lujeni, Mamaesti, Plaiul Cosminului si Stefanesti. Statiuni climatice, balneare, turism. Cutul Vnatori , statiune climatica de interes local, asezata pe Prut, n codrii Cosminului, la 15 km de Cernauti. Gara la Mamaesti (2 km). Excursii . Din Cernauti : n padurea Tetinei, din apropierea Cernautilor, la Lujeni, Pohorlauti, Zestovna, Oraseni, Berhomat pe Siret.

Culturasus
tiina de carte. Dupa rezultatele provizorii ale recensamntului din 1930, populatia judetului, de la 7 ani n sus este de 258.654 locuitori, din care 68,8% sunt stiutori de carte. Dupa sex, proportia este de 75,5% barbati stiutori de carte si 62,6% femei stiutoare de carte. Repartitia locuitorilor dupa gradul de instructie, n procente, este urmatoarea :

Gradul de instructie scolara Mediul urban Mediul rural Totalul stiutorilor de carte 100,0 100,0 Extrascolara Primara Secundara Profesionala Universitara Alte scoli superioare 3,3 64,8 21,0 5,6 4,3 1,0 1,5 94,0 3,3 0,7 0,4 0,1

nvmnt. Populatia scolara a judetului C. (ntre 5-18 ani) a fost n anul 1934 de 58.075 loc. (15.554 mediu urban si 42.521mediu rural). Scoli superioare. Universitate cu 4 facultati: 1) de drept si stiinte de stat, 2) de litere si filosofie 3) stiinte, 4) teologie ; Conservator de muzica si arta dramatica.

Scoli secundare . 1 liceu militar , 1 seminar clerical, 7 licee de baieti, 2 gimnazii de baieti, 3 licee de fete, 1 liceu comercial de baieti, 1 gimnaziu comercial de baieti, 1 gimnaziu comercial de fete si baieti 1 liceu industrial de baieti, 1 liceu industrial de fete, 2 scoli normale de fete, Scoala inferioara de agricultura, 1 scoala de cntareti. Scoli speciale. Institut de surdo-muti si orbi, Institut de educatie. Scoli primare. 163, din care 120 rurale si 43 urbane (150 scoli de stat si 13 confesionale), cu un numar total de 40.821 elevi (11.870 mediu urban si 28.951 mediu rural) si cu 948 nvatatori si alt personal didactic (situatia din 1934). Gradini de copii 45, din care 13 rurale si 32 urbane , cu un numar total de 3.050 copii (1.757 mediu urban si 1.293 mediu rural) si cu 59 conducatoare (situatia din 1934). Instituii culturale. Centrala Caselor Nationale are organizatii culturale n suburbia Mahala a municipiului Cernauti si n comuna Stnca. Liga Culturala activeaza la Cernauti si Boian. Fundatia Culturala Regala Principele Carol are un camin cultural n comuna Clivodin. Soc. pentru cultura si literatura romna n Bucovina ntretine n cuprinsul judetului : Palatul national cu biblioteca si salile de lectura ; Tipografia Mitropolitul Silvestru ; un internat de elevi ; o sectie culturala, toate n Cernauti, precum si sectiuni culturale n alte 11 localitati. Casa Scoalelor si a Culturii Poporului ntretine n judet 85 camine culturale, 12 societati

muzicale si 31 biblioteci, adica n total 128 organizatii culturale, dintre care 48 au personalitate juridica. Alte institutii culturale: La Cernauti: (Vezi monografia municipiilor) La Cozmeni: Clubul Unirea, Cercul de lectura polonez. La Sadagura. Un cinematograf. La Zastavna. Cercul de lectura polonez, Soc. Izraelita Th. Herzl.

Religiesus
Confesiuni. Dupa rezultatele provizorii ale recensamntului din 1930, din totalul locuitorilor judetului 67,0% sunt ortodocsi si 3,8 % sunt greco catolici. Restul populatiei apartine altor confesiuni. Biserici i lcauri de nchinciune. Judetul C. are 107 biserici ortodoxe, 19 romanocatolice, 6 biserici si capele greco-catolice-rutene, 2 biserici evanghelice, 6 armeanocatolice, 1 casa de rugaciuni lipoveneasca, 2 a crestinilor dupa Evanghelie, 8 baptiste, 14 adventiste si mai multe sinagogi si case de rugaciuni mozaice. n orasul Cernauti se afla o mnastire ortodoxa de maici si 3 mnastiri romano catolice. Instituii bisericeti. Judetul are 2 protopopiate ortodoxe, 1 romanocatolic rutean. La Cernauti se afla resedinta Mitropoliei Bucovinei si a Arhiepiscopiei Cernautilor.

Administraiesus
Organizare administrativ. Capitala judetului C. este municipiul Cernauti. Judetul are 4 orase (Cernauti, Cozmeni, Sadagura, Zastavna) si 95 sate, mpartite astfel: Plasa Cosminului - 19 sate Plasa Nistrului - 17 sate Plasa Prutului - 22 sate Plasa Sipenitului - 27 sate

Organizare judectoreasc. O Curte de Apel la Cernauti, cu 2 sectiuni si 17 magistrati, n a carei circumscriptie se afla tribunalele Cernauti, Cmpulung, Dorohoi, Hotin, Radauti, Storojinet si Suceava. Un Parchet general pe lnga Curtea de Apel cu 1 procuror general si un procuror. Un tribunal la Cernauti cu 3 sectiuni, 34 magistrati si 1 prim-procuror si 4 procurori. 5 judecatorii n Cernauti, Cozmeni, Sadagura, Zastavna si Boian cu un total de 24 magistrati. O judecatorie de munca la Cernauti cu 2 judecatori. Organizare sanitar. Judetul C. are 16 spitale numai n municipiul Cernauti. Dispensare se afla n16 localitati. (comune) Asisten i prevedere social. Casa Asigurarilor Sociale din Cernauti are servicii medicale la Cozmeni, Jucica, Lujeni, Nepolocauti, Crisciatec, cu un total de 34 medici si 4 farmacisti. Directia Ocrotirilor din Ministerul Muncii si Ocrotirilor Sociale ntretine Centrul pentru Ocrotirea Copiilor din Cernauti, 50 ocrotiti n asezaminte si 300 ocrotiti n colonii. La Cernauti mai activeaza : Soc. Crucea Rosie , Soc. Principele Mircea cu 4 dispensare, oficiul I.O.V., Soc. Ocrotirea orfanilor de rasboiu , Soc. pentru profilaxia tuberculozei cu 1 dispensar, Soc. pentru profilaxia tuberculozei ntre evrei cu 1 dispensar, Institutul de orbi si surdo-muti, 1 societate de ajutorare a surdomutilor, alte 37 societati de ajutorare a saracilor, batrnilor, etc., 10 orfelinate, 4 camine studentesti si 6 internate.

Principalele aezrisus

Cernauti - municipiu, capitala judetului

Vezi monografia oraselor resedinta.

Cozmeni - comuna urbana

Asezata pe valea prului Sovita, (la 191 m deasupra nivelului marii). Statie c.f. pe linia Lujeni Schit. Are 5.063 locuitori. Bugetul orasului pe exercitiul 1936/37 (prevederi) : venituri si celtuieli se ridica la 1.242.636 lei. Comert local putin dezvoltat, de produse agricole, animale si lemne. Banca evreiasca de credit si economie. Fabrici mici de uleiuri vegetale, o moara si o fabrica de conservare a pestelui. Blciu la 12 iulie. Liceul de baieti Dimitrie Cantemir , Scoala inferioara de agricultura, 2 scoli primare de fete si baieti. Clubul Unirea , Cercul de lectura polonez, Soc. sportiva ucraineana. 1 biserica ortodoxa, 1 grecocatolica, 1 romano-catolica, 1 casa de rugaciuni adventista, 2 sinagogi. Primarie, Pretura, Judecatorie, Politie, Serviciu sanitar, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic Uniunea Medicilor din Romnia, Soc. functionarilor publici, Corporatia breslelor.

1 dispensar medical Soc. poloneza de binefacere, Soc.izraelita de binefacere.

Sadagura - comuna urbana.

Halta c.f. linia Vasile Lupu Cernauti. Are 1.962 locuitori. Bugetul orasului pe exercitiul 1936/37 (prevederi) : venituri si celtuieli se ridica la 1.198.980 lei. Banca evreiasca de credit si economie, 2 mori, 1 fabrica de unt si de brnzeturi, 1 fabrica si rafinarie de spirt si lichior, 1 rafinarie de petrol. 1 scoala primara. 1 cinematograf 1 biserica ortodoxa, 1 grecocatolica, 1 romano-catolica, 1 sinagoga. Primarie, Pretura, Judecatorie, Perceptie fiscala, Serviciu sanitar, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic 1 dispensar medical.

Zastavna - comuna urbana

Statie c.f. pe linia Jurcauti Vrnceni.

Are 1.371 locuitori Bugetul orasului pe exercitiul 1936/37 (prevederi) : venituri si celtuieli se ridica la 1.240.321 lei. Comert local cu cereale si vite. Cteva banci. Fabrici mici de uleiuri vegetale. Moara cu aburi. Blciu la 12 iulie. 1 scoala primara. 1 cinematograf Cercul de lectura polonez, Soc. izraelita Th. Herzl . 1 biserica ortodoxa, 1 grecocatolica, 1 romano-catolica, 1 sinagoga,1 casa de rugaciune adventista. 1 dispensar medical.

Fotografiisus

[ Informaiile i datele prezentate sunt reproduse parial dup Volumul II, ara Romneasc, al Enciclopediei Romniei, editura Imprimeriei Naionale, 1938, lucrare elaborat sub conducerea prof. Dimitrie Gusti ]