Judeul Cetatea Alb

Capitole

Geografie

Aezare. Judetul Cetatea-Alba este asezat n coltul dintre Nistru si tarmul moldovean al Marii Negre. Face parte dintre judetele Bugeacului (partea sudica a Moldovei, dintre Prut si Nistru). Suprafaa. 7.595 km . Ca ntindere este al patrulea judet al tarii dupa Tulcea, Hunedoara si Timis-Torontal. Vegetaia. Cernoziomul chocolat si casnaniu care acopera cea mai mare parte a judetului este produsul stepei cu paioase care se ntindea, pna acum 60- 70 de ani peste ntreg tinutul. Aceste soluri sunt nca de o fertilitate exceptionala, ceea ce a facut ca stepa sa fie nlocuita, mai pe toata ntinderea ei, cu lanuri de cereale. n periferia lacurilor si pe

cordoanele de nisip ale tarmului se ntlnesc nsa, frumoase asociatii de saraturi si arenacee. Bogii minerale. Afara de cteva cariere de calcar, singurele bogatii minerale sunt apa sarata a lacurilor si namolul (produs mineral organic).

Istoriesus
Vechime i dezvoltare istoric. Judetul si-a luat numele de la orasul capitala. n secolul VII .e.n. orasul se numea Tyras si era o nfloritoare colonie greceasca. Dupa greci l-au stapnit romanii si urmasii lor firesti, bizantinii. Sub bizantini s-a numit Maurocastron Cetatea-Neagra. Genovezii sunt aceia care au zidit o cetate de piatra alba. Moldova , ntnzndu-si teritoriile pna la Marea Neagra, a cuprins si acest tinut, pe care l-a trecut sub stapnirea prcalabilor de Cetatea Alba. La 1484, Cetatea Alba fu luata prin surprindere de Baiazid II. Turcii au creat aici raiaua cu acelasi nume care a durat pna la 1812. Stefan cel Mare nu s-a putut consola niciodata de pierderea acestei cetati pe care o numise, cu drept cuvnt, cheia Moldovei . Dupa razboiul mondial, judetul revine Tarii mpreuna cu ntreaga provincie dintre Prut si Nistru. Monumente istorice. Cetatea construita de genovezi n evul mediu, reconstruita de Stefan cel Mare, cu ziduri de o masivitate impresionanta. Mormntul antic grecesc . Mormnt cu bolta zidit din piatra de grecii din Tyras, acoperit de pamnt ntr-un tumulus (movila). Biserica armeneasca din Cetatea- Alba, avnd unele inscriptiuni din sec al XV-lea. Izvorul Sfntul Gheorghe din 1743.

Populaiesus
Starea populaiei. Dupa rezultatele provizorii ale recensamntului general al populatiei din 1930, judetul Cetatea Alba numara 340.459 locuitori.

Populatia judetului este repartizata astfel : a) Pe orase si plasi, dupa sex

Unitati administrative Total judet Total urban 1. Municipiul Cetatea -Alba 2. Orasul Tuzla Total rural 1. Plasa Cazaci 2. Plasa Tarutino 3. Plasa Taslc 4. Plasa Tatar- Bunar 5. Plasa Tuzla 6. Plasa Volintiri

Numarul locuitorilor Barbati 340.459 36.652 33.495 3.157 303.807 49.146 17.247 15.688 1.550 24.492 Femei 19.405 17.807 1.598 24.654 23.304 30.419 30.211 22.811 22.449 167.206 173.253

149.959 153.848

46.054 22.750 60.973 30.554 58.567 44.688 44.279 28.356 21.977 21.830

b) Pe grupe de vrsta

Grupe de vrsta Locuitori Grupe de vrsta Toate vrstele 0- 9 ani 10-29 ani 340.459 30-49 de ani 95.356 50-69 de ani 132.192 70 de ani si peste

Locuitori 72.624 33.206 6151

Vrsta nedeclarata 622

Micarea populaiei.

Cifre absolute Anual Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie n fiecare an

Proportii la 1.000 locuitori

Nascuti Excedent Nascuti Excedent Morti Morti vii natural vii natural

19301935 (medie anuala) 1931 1932 1933 1934 1935 1936

342.614 347.995 352.857 358.743 362.200 365.703

11.739 7.084 4.655 11.275 6.965 4.310 12.576 7.037 5.339 11.630 5.954 5.676 12.085 7.259 4.826 11.128 8.207 2.921 9.620 6.229 3.391

33,3 32,9 36,1 33,0 33,7 30,7 26,3

20,1 20,3 20,2 16,9 20,2 22,7 17,0

13,2 12,5 15,9 16,1 13,5 8,0 9,3

La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului C-A. a fost de 369.189 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamntul din 1930 si anume 340.459 locuitori, cifra aflata la 1 iulie 1937 reprezinta un spor natural de 28.739 locuitori n timp de sase ani si jumatate, ceea ce corespunde unei cresteri de 8,4%.

nfiare socialsus
Judetul Cetatea- Alba a avut parte de destinul tinuturilor de margine ale pamntului romnesc. n timpurile pasnice tinuturile din jurul schelelor Cetatii Albe, ale acestei nsemnate porti spre lume, erau populate si strabatute de numeroase drumuri ce veneau si duceau n Occident, trecnd din orasele moldovenesti n cele ale Poloniei si ale Sileziei ori n cele ale Ardealului si ale Boemiei. Domnia lui Alexandru cel Bun a nsemnat epoca de nflorire romneasca a Cetatii Albe. Invazia turca a pus capat acestei nfloriri asa cum navalirile nabusisera prosperitatea Tyrasului din vremea lui Burebista si a Maurocastronului bizantin. Regimul raialei si incursiunile Hoardei au rarit populatia din jurul Cetatii, pna sa i se potriveasca numele nou dat de Tatari de loc neumblat de Bugeac . Cnd si-au anexat, n 1912 Basarabia, Rusii au gasit partile Cetatii Albe populate de asezari rare romnesti, nsirate de-a lungul Nistrului si a rurilor si de frnturi din masa tatarilor de Crm. Alexandru I a procedat dendata la o actiune de ndesire a populatiei n sensul mpopularilor Mariei Terezia si a lui Iosif II. Satele de protestanti adusi din sud-vestul german, dintre pietistii Wrtembergului, semanate printre cele romnesti si tataresti primira numele locurilor unde nvinsesera rusii n campania mpotriva lui Napoleon. Au aparut atunci pe pamntul romnesc o Berezina, un Kulm, un Katzbach, un Halle, un Leipzig, un Louxembourg, un Brienne, un Fre Champenoise si chiar un

Paris. Alte sate germane au primit nume tipic pietiste : vai si cmpii ale Harului ( Gnadentall si, Gnadenfeld) vai ale pacii ( Friedensfeld) vai ale sperantei (Hofnungstal). Le-au fost alaturate colonii de bulgari chemati cu prilejul celor doua expeditii rusesti n Balcani, de ucrainieini, de rusi, de evrei. Partile Cetatii Albe au luat astfel nfatisarea unui mozaic etnic. Nivelul cultural al judetului este foarte activ. Daca n-ar fi tatarii procentul stiutorilor de carte ar egala aproape pe cele ale judetelor bune din Ardeal si din Muntenia. Germanii si bulgarii au institutii culturale numeroase, create unele nca din vremea stapnirii rusesti, care favoriza aceste doua grupuri si altele cu ajutorul statului romnesc, care a acordat un sprijin larg culturii populatiilor alogene. Romnii au putut sa-si creeze institutii culturale abia de la 1917 ncoace. Buni romni din partea locului ca E. Dumbrava care a nfiintat, la 1912 un cerc studentesc moldovenesc, la Kiev si a fost ntiul conducator la judetului si I. Tudose si nationalistii veniti din toate unghiurile pamntului romnesc, au creat n 1917-1918 o serie ntreaga de institutii culturale prin care Cetatea Alba manifesta astazi o viata culturala intensa.

Economiasus
Judetul Cetatea Alba este n primul rnd un judet agricol si ntr-o oarecare masura pomicol si viticol. Produsele principale sunt cerealele care ntrec, n anii buni, necesitatile de consum ale judetului, lasnd un excedent de cca 20-25.000 vagoane. Pescuitul n mare si mai laes n bogatul liman al Nistrului constituie un izvor de venituri important pentru populatie. Agricultura. Judetul are o suprafata totala de 759.500 ha. Suprafata arabila este de 603.507 ha, adica 79,46% din suprafata judetului si 2,05% din suprafata totala a tarii. ntreaga suprafata arabila a judetului o detine mica proprietate. Din totalul suprafetei arabile cerealele ocupa 540.408 ha. Orzul ocupa 204.303 ha, cu o productie de 454.390 chint. (prod. medie la ha 2,2 chint.). Porumbul ocupa 187.963 ha, cu o productie de 659.296 chint. (prod. medie la ha 3,5 chint.). Ovazul ocupa 25.160 ha, cu o productie de 52.537 chint. (prod. medie la ha 2,1 chint.).

Grul ocupa 97.959 ha, cu o productie de 127.380 chint. (prod medie la ha 1,3 chint.). Secara ocupa 15.799 ha, cu o prodcutie de 25.641 chint. (prod. medie la ha 1,6 chint.). Hrisca ocupa 10 ha. Meiul ocupa 10.206 ha, cu o productie de 12.220 chint. (prod medie la ha 1,2 chint.). Fnetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 8428 ha. Din aceasta suprafata dughia ocupa 3.271 ha, cu o productie de 13.474 chintale, ( media la ha este de 4,1 chint). Alte fnete cultivate ocupa 3658 ha cu o productie de 34.078 chint fn ( media la ha este de 9,3 chint.). Radacinile de nutret ocupa 922 ha, cu o productie de 40.839 chintale ( media la ha este de 44,3 chint.) Plantele alimentare ocupa 10.327 ha. Din aceasta suprafata cartofii ocupa 4788 ha, cu o productie de 37.785 chint. (media la ha 7,9 chint.) Pepenii verzi si galbeni ocupa 2.884 ha, cu o productie de 82.874 chintale la ha. (media la ha este de 28,7 chint.). Fasolea printre porumb da o productie de 6.504 chintale. Dovlecii printre porumb dau o productie de 31.368 chint. Cartofii printre porumb dau o productie de 9.171 chintale. Plantele industriale ocupa 33.888 ha. Din aceasta suprafata rapita ocupa 20.544 ha, cu o productie de 49.484 chint. (media la ha 2,4 chint.), inul ocupa 5.332 ha, cu o productie de 4.278 chint. fuior (media la ha 0,8 chint.) Mustarul ocupa 3.568 ha cu o productie de 12.045 chintale. Soia ocupa 2382 ha cu o productie de 5.529 chintale.

Ricinul ocupa 1.326 ha, cu o productie de 4.553 chintale. Caracteristica . Suprafetele ocupate n acest judet de orz, soia, ricin (83,9% pe tara) si mustar, sunt clasate n locul I pe tara. Suprafata ocupata de in este clasata n locul II pe tara iar cea ocupata de vita de vie locul III pe tara. Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (759.599 ha ) , ogoarele sterpe ocupa 19.456 ha. Fnetele naturale ocupa 2.431 ha, cu o productie de 34.520 chint. (prod. medie la ha 14,2 chint.). Pasunile ocupa 74.837 ha. Padurile ocupa 1.025 ha. Pomi fructiferi 250 ha.. Vita de vie ocupa 17.696 ha, (din care viile pe rod 13.195 ha), cu o productie de 296.570 hl. Cresterea animalelor. n judetul Cetatea -Alba se gaseau n anul 1935 : Cai 91.426, boi 75.695, capre 1.103, porci 57.123, stupi sistematici 4.015, stupi primitivi 706, oi 295.060. Industrie. Alimentara : 33 mori sistematice, 205 mori taranesti, o moara de crupe , o moara de macinat sare, 49 fabrici de unt, 2 de conserve, ( Cetatea Alba si Turlachi), 11 de mezeluri, 2 de bomboane, 49 de ulei, 23 uleinite si 2 de spirt si coniac ( Cetatea- Alba si Saba). Textila :15 fabrici de postav, 8 industrii textile diferite, 12 darace de lna. Alte industrii. 3 fabrici de sapun, 4 de produse chimice, 7 de masini agricole, 3 turnatorii, 10 ateliere mecanice, 2 fabrici de pielarie, 2 tabacarii, 4 fabrici de cherestea, 3 ateliere de mobila, 11 ateliere de tmplarie, 16 fabrici de olane, 13 de tigle si 43 de caramizi.

Cariere 33 de piatra si 19 cariere de nisip. Statiuni climatice, balneare, turism. Budachi - statiune balneo - climaterica formata din 3 asezari: Budachi-Sat, Budachi Cosa, Budachi Cordon sau Dacia, situate mprejurul limanului Budachi. Ploi putine, vara predomina briza marii, calda si umeda. Durata insolarii este foarte lunga. Apa lacului, cloruro-sodica concentrata, contine si brom. Radioactiva. Namolul de tip sulfo-feruginos este negru, fin si aproape lipsit de scoici. Bugaz - statiune balneo-maritima asezata pe limba de nisip dintre limanul Nistrului si mare. Climat dulce, maritim, aer curat, ozonizat si bogat n saruri. Are vile, restaurante, stabilimente balneare, bai de mare, de liman, bai de namol, plaja, mare. Gara locala pe linia Bucuresti Cetatea Alba. Excursii cu vaporul. Burnas - statiune maritima situata pe malul lacului cu acelasi nume. Stabiliment modern pentru bai de namol si apa calda. Tuzla - statiune maritima, renumita prin bogatia namolurilor si concentratia salina a apei. Are un modest stabiliment pentru bai calde si namol. Sabolat-Serghiesti - statiune maritima, situata pe malul lacului Sabolat. Plantatia bogata purifica aerul si apara statiunea de vnturi. Stabilimente balneare pentru bai de namol si apa calda, numeroase vile, restaurante si pensiuni. Pe malul limanului se afla un frumos cazino, cu orchestra militara. Alte statiuni : Achembet, Zolocari, Saba.

Culturasus
tiina de carte. Dupa rezultatele provizorii ale recensamntului din 1930, populatia judetului, de la 7 ani n sus este de 273.115 locuitori, din care 55,0% sunt stiutori de carte. Dupa sex, proportia este de 67,3% barbati stiutori de carte si 43,3% femei stiutoare

de carte. Repartitia locuitorilor dupa gradul de instructie, n procente, este urmatoarea :

Gradul de instructie scolara Mediul urban Mediul rural Totalul stiutorilor de carte 1. Extrascolara 2. Primara 3. Secundara 4. Profesionala 5. Universitara 6. Alte scoli superioare 100,0 4,0 66,3 21,3 5,0 2,5 0,9 100,0 1,7 92,2 5,0 0,7 0,3 0,1

nvmnt . Populatia scolara a judetului C.A (ntre 5-18 ani) a fost n anul 1934 de 89.339 locuitori (2.119 mediu urban si 87.223 mediu rural). Scoli secundare . 1 liceu de baieti, 1 liceu de fete, 1 scoala normala de baieti, 1 scoala normala mixta, 1 liceu industrial de fete, 2 licee industriale de baieti, 1 gimnaziu mixt, 1 gimnaziu de baieti, 1 scoala de agricultura, 1 scoala de muzica. Scoli primare 275, din care 263 rurale si 12 urbane (273 scoli de Stat si 2 confesionale), cu un numar total de 48.142 elevi (1.429 mediu urban si 46.713 mediu rural) si cu 1.110 nvatatori si alt personal didactic (situatia din 1934). Gradini de copii 63 de Stat, din care 56 rurale si 7 urbane, cu un numar total de 3.577 copii (3.348 mediu urban si 229 mdiu rural) si cu 56 conducatoare (situatia din 1934). Instituii culturale. n judet se releva activitatea Asoc. pentru literatura si cultura poporului romn Astra cu sediul n Cetatea- Alba. Fundatia Culturala Principele Carol are camine culturale n peste 25 de localitati. Liga Culturala activeaza n Volintiri.

Casa Scoalelor si a Culturii Poporului ntetine n judetul C-A 127 camine culturale, 3 societati muzicale si 26 biblioteci, adica n total 156 organizatii culturale, dinte care 74 au personalitate juridica. 3 muzee, 3 societati corale, 7 asociatiuni culturale, 2 teatre si 2 cinematografe, 3 societati sportive si 10 societati de vnatoare.

Religiesus
Confesiuni. Dupa rezultatele provizorii ale recensamntului din 1930, din totalul locuitorilor judetului 79,0% sunt ortodocsi. Biserici i lcauri de nchinciune. 92 biserici si 5 capele ortodoxe , 2 biserici romano-catolice, 29 luterane, 1 reformata, 1 armeano-gregoriana, 7 case de rugaciune baptiste, 1 adventista de ziua a 7-a, 4 sinagogi. Instituii bisericeti. 1 protopopiat ortodox n Cetatea Alba. Judetul se afla n eparhia ortodoxa a Episopiei Cetatii-Albe si Ismailului (Mitropolia Basarabiei).

Administraiesus
Organizare administrativ. Capitala judetului este municipiul Cetatea Alba . Judetul are 213 sate, mpartite astfel: I. Plasa Arciz - 18 sate II. Plasa cazaci - 24 sate III . Plasa Ivanestii Noi - 15 sate IV Plasa Liman - 41 sate V. Plasa Sarata - 34 sate VI Plasa Tarutino - 23 sate VII .Plasa Tuzla - 34 sate VIII . Plasa Volintiri - 24 sate

Organizare sanitar. Spitale de stat. n Cetatea Alba , Tarutino, Arciz, Divizia, Purcari, Sarata, Cazacii- Vechi, Paslc, Bairamcea, Sava, Volintiri, Hasan- Batr si Satalc-Hagi. Spital militar, Spital comunal, Spitalul evreiesc, Sanatoriul Dr. Smolenschi (particular), Spital de animale n Cetatea- Alba. Asisten i prevedere social. n Cetatea-Alba se afla urmatoarele institutii de binefacere: Oficiul IOV, 2 orelinate, 2 azile de batrni, societatea Principele Mircea , Societatea Tarbut si Societatea OZE . n comuna Sarata se afla 1 orfelinat si 1 azil de batrni. n comuna Tatarasti se afla 1 azil de batrni si 1 Societate pentru ajutorul saracilor. n comuna Vadeni se afla 1 azil de batrni. n comunele Amara, Arciz, Friedenstal si Teplit activeaza societati feminine de binefacere.

Fotografiisus
Nu exist fotografii pentru moment. [ Informaiile i datele prezentate sunt reproduse parial dup Volumul II, ara Romneasc, al Enciclopediei Romniei, editura Imprimeriei Naionale, 1938, lucrare elaborat sub conducerea prof. Dimitrie Gusti ]