P. 1
Rezolvare Varianta 1 si 2 Limba Romana, bac 2007

Rezolvare Varianta 1 si 2 Limba Romana, bac 2007

4.25

|Views: 112,399|Likes:
Published by Alexa
rezolvarile sub 1 si 2 la limba romana pentru cei care dau la bac din 2007
rezolvarile sub 1 si 2 la limba romana pentru cei care dau la bac din 2007

More info:

Published by: Alexa on Jun 23, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/20/2015

pdf

text

original

Subiectul I (40 de puncte)

(Costache Negruzzi, “Scrisoarea II - Reţetă”)

1. Arhaisme: “pre postilion”, “mazurcă”, “valţ”, ”surtuce”, “încungiură”
2. Sens conotativ: *S-a ales praful şi pulberea de lucrarea ta. *Cine trece acest examen
este boier!
3. Câmpul semantic al “vestimentaţiei”: «peptar de flanelă», «galoşi blăniţi», «frace»,
«surtuce»
4. Structuri lexicale specifice exprimării orale:
- substantive în vocativ, ca marcă a adresării directe: «Boieri, cucoane şi cuconiţe»; «Mă-
nchin cu plecăciune»
- expresii populare specifice vorbirii: “vreo nevoie îl sileşte a ieşi în ţinut”; “abia apucă a
se coborî”; “gloata curioşilor”
5. Convenienţe specifice scrisorii care lipsesc din text: localitatea, formula de adresare,
semnătura
6. Monologul adresat este modul de expunere dominant (pentru că întreaga scrisoare
relatează discursul personajului B.B.)
7. Perspectiva narativă este subiectivă, specifică stilului epistolar
8. Personajul B.B. a descoperit “o reţetă” de a tempera curiozitatea locuitorilor din târgul
de provincie şi, ca să nu fie pus în situaţia de a auzi despre sine tot felul de scorneli,
comunică personal auditoriului principalele date personale. Astfel, el îşi face o succintă
autobiografie: este din Iaşi, stă cu chirie şi trăieşte din venitul unei moşii. Este
necăsătorit, nu îl pasionează politica şi nici dansul sau jocul de cărţi. Nu este religios, nu
îi place nici să facă, nici să primească vizite. B.B. se bărbiereşte de trei ori pe săptămână
şi nu are o garderobă vastă.
9. B.B. satisface curiozitatea ieşenilor prin organizarea unei petreceri la prânz, la care a
invitat pe toţi “magnaţii” târgului: “bărbaţi, femei, babe, fete ş.a.”. Deşi s-au mirat de
această poftire, nu a lipsit nimeni şi, după ce s-a mânca şi s-a băut, înainte de plecare,
B.B. le-a dezvăluit amănunte din viaţa sa personală, cum ar fi, domiciliul, starea civilă,
detalii despre rude, pasiunile şi lipsa de interes faţă de politică, dans şi jocurile de cărţi.
El menţionează până şi programul său de somn şi vestimentaţia sa de iarnă şi nu numai.
10. Comicul de situaţie şi comicul de limbaj. Comicul de limbaj este prezent în text prin
folosirea unor expresii şi atitudini ironice, persiflante: «sunt holtei şi n-am de gând să mă-
nsor/ Nu-mi bat capul de politică şi n-am nicio opinie», «Mă bărbieresc de trei ori pe
săptămână». Comicul de situaţie este ospăţul organizat de B.B. la care invită toată
suflarea târgului pentru a le spune nişte banalităţi despre sine.

Subiectul al II-lea (20 de puncte)

Text argumentativ despre învăţătură: “Învăţătura îţi dă lumină, dar nu te înalţi decât prin
caracter” (Ovid Densuşianu, “Opere I”)

Sunt de acord cu afirmaţia lui Ovid Densuşianu, aceea că «Învăţătura îţi dă lumină, dar
nu te înalţi decât prin caracter.»
În primul rând, toţi membrii unei comunităţi au şansa de a studia, dar nu toţi ştiu să profit
de cele învăţate, cauzele fiind multiple. Puţini sunt cei care reuşesc să îşi folosească atât
cunoştinţele acumulate în şcoală, cât şi cele desprinse din experienţele vieţii concrete.
Ideal ar fi ca baza comportamentului uman să fie învăţătura, iar personalitatea să se
formeze pornind de la principii solide, întrucât numai astfel omul ar putea străluci cu

adevărat prin forţa caracterului său.
Un alt argument ar fi un exemplu din viaţa reală. Am cunoscut de curând un agricultor
care, deşi în copilărie a excelat la şcoală, caracterul slab, lipsa voinţei şi a ambiţiei l-au
determinat să nu urmeze un liceu, ci să rămână în satul natal, unde să continue munca
pământului. Acesta este un exemplu de lipsă de caracter sau, popular, «brânză bună în
burduf de câine».
În concluzie, învăţătura fără caracter este ca pâinea fără cuţit. Una fără cealaltă este
inutilă.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Apartenenţa la direcţia neomodernistă a unui text poetic studiat:
* “Leoaică tânără, iubirea” de Nichita Stănescu
* “Către Galateea” de Nichita Stănescu
(Alina Neacşu)

Rezolvare Varianta 8 Limba Romana

Varianta 8
SUBIECTUL I (40 de puncte)

1. Sinonime: mutra = faţa, chipul; pana = condeiul; incultă – ignorantă,
neinstruită, necultivată, stângace; imobilă – stabilă, neclintită.
2. Punctele de suspensie aflate la sfârşitul celui de al treilea vers al primei strofe
îndeamnă la meditaţie asupra superficialităţii societăţii contemporane poetului,
unde toţi infatuaţii poartă măşti, încercând să pară altceva decât sunt.
3. Sens conotativ: A întârziat pentru că a rămas în pană de bani. Şi în situaţia
aceasta s-a dovedit un om de paie.
4. Expresii cu substantivul “nas”: a fi cu nasul pe sus; a-şi lua nasul la purtare; a-i
da peste nas; a da nas în nas cu cineva; a strâmba din nas; a nu fi de nasul
cuiva; a avea nas fin;
5. Motive romantice:
- motivul creaţiei poetice (”Un vers încerc cu pana mea incultă”, “condeiu-n mână
tu mi-l pui cu silă”)
- motivul amintirii (”albumul”, “trecutele petreceri”)
6. Inversiuni: “în care toţi pe sus îşi poartă nasul”; “trecutele petreceri”
7. Metafora “pana mea incultă” din strofa a doua a poeziei sugerează
nesiguranţa eului liric în procesul creaţiei, lipsa de inspiraţie cauzată de ipocrizia
ostentativă a contemporanilor. Trăind într-o lume superficială (“Bal mascat cu
lume multă/ În care toţi pe sus îşi poartă nasul/ Disimulându-şi mutra, gândul,
glasul…”), poetul încearcă, timid şi nesigur, să se întoarcă la valorile eterne şi sa
creeze artă.
8. Reluat în incipitul poeziei sub forma unei interogaţii retorice, titlul “Albumul”

ilustrează un “Bal mascat cu lume multă/ În care toţi pe sus îşi poartă nasul”.
Societatea este alcătuită din personaje superficiale la care importante sunt
aparenţele, din caractere artificiale imortalizate în album. Eul liric îi priveşte
distant, ca şi când ar privi o fotografie, observându-i cu superioritatea omului de
geniu.

9. Trăsături romantice:
- ironia romantică (”În care toţi pe sus îşi poartă nasul,/ Disimulându-şi mutra,
gândul, glasul…”)
- superioritatea omului de geniu aflat în antiteză cu societatea superficială
(”Privind în vrav prostia imobilă”.)
10. Incipitul poeziei este o interogaţie retorică, încărcată de ironie şi urmată de o
explicaţie plină de sarcasm despre lumea cuprinsă într-un album cu fotografii.
Societatea este văzută ca un bal mascat, în care toţi încearcă să-şi ascundă, în
spatele măştilor, adevărata faţă şi gândurile. Toţi sunt infatuaţi, “pe sus îşi poartă
nasul”, vor să pară altceva, disimulându-se pe sine până în momentul în care nu
mai ştiu nici ei cine sunt cu adevărat. .Eul liric priveşte din afară, cu luciditatea şi
distanţarea omului de geniu această lume artificială şi făţarnică, în care “toţi
vorbesc şi nimeni nu ascultă”. Ironia romantică specific eminesciană conturează
imaginea unei societăţi superficiale, lipsite de educaţie şi pline de grandomanie,
ilustrată prin îmbinarea locuţiunii verbale populare “pe sus îşi poartă nasul” cu
verbul neologic “disimulându-şi” lângă care poetul plasează cu sarcasm
substantivul “mutra”, toate acestea sugerând dispreţul rece şi tăios al eului liric.

SUBIECTUL al II-lea (20 de puncte)

29.06.2007, Luncani***

Dragă Monica,

După mai multe peripeţii, am ajuns cu bine în satul Luncani, care se află situat în
Câmpia Dunării. Aici locuiesc bunicii mei, pe care nu i-am mai văzut de anul
trecut. M-am bucurat să văd că sunt neschimbaţi şi la fel de plini de energie.
Atunci când am sosit, bunicul m-a întâmpinat la poartă, unde mă aştepta de vreo
două ceasuri, iar bunica aranja o masă întinsă, în care se vedea belşugul ca
urmare a hărniciei lor.
A doua zi am plecat prin sat, unde am multe cunoştinţe, întrucât am venit aici în
fiecare vacanţă. Îmi plac foarte mult luncanii, pentru că sunt oameni veseli,
deschişi şi harnici. Trăiesc în legea lor, răspund prompt la toate îndatoririle civice,
de aceea satul arată cu totul deosebit, este curat şi plin de flori. În aer pluteşte
mereu o adiere de miresme, trandafirii şi crinii parfumează întreaga comunitate.
Poate că şi florile îi determină să fie atât de prietenoşi. Parcă şi eu, când sunt
aici, devin mai conciliant, mă cuprinde o relaxare binecuvântată şi simt că iubesc
mai mult oamenii.
Abia aştept să vii aici ca să te relaxezi şi să te refaci după oboseala unui an de

muncă. De altfel, bunicii mă întreabă mereu când soseşti, pentru că le este foarte
dor de tine.

Te îmbrăţişez cu drag şi de-abia aştept să ne revedem,
Daniel/ Daniela

*** În lucrarea de examen, scrisoarea se redactează pe o pagină separată.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Tema cuplului într-un roman obiectiv:
* Felix Sima şi Otilia Mărculescu - romanul “Enigma Otiliei” de George Călinescu
(Andreea Dincă)

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->