Activitatea de protectie a mediului n armata Romniei Art.58.

- (1) Acest capitol argumenteaza necesitatea intensificarii si perfectionarii activitatii de protectie a mediului si reda politica de mediu a Ministerului Apararii Nationale; aceasta politica trebuie sa stea la baza planificarii si desfasurarii activitatii de protectie a mediului n orice organizatie militara, prelund din principiile si obiectivele strategiei de mediu a armatei. (2) Continutul se constituie ntr-o ncercare de consiliere a responsabililor cu protectia mediului prin redarea cerintelor standardului ISO 14001 ce sta la baza implementarii sistemelor de management de mediu, cu exemple de aplicare a cerintelor standardului n sectorul militar (pasii necesari implementarii, identificarea aspectelor de mediu si ierarhizarea acestora, stabilirea responsabilitatilor etc). SECIUNEA 1 Scopul Art.59. - Sectiunea ofera informatii privind scopul si importanta activitatii de protectie a mediului n sectorul militar Art.60 - (1) Componenta a societatii civile, armata trebuie sa joace un rol important n protejarea mediului si sa dea un bun exemplu, demonstrnd ca degradarea mediului poate fi prevenita si chiar ameliorata. (2) Astfel, armata are obligatia de a reduce la minim impactul ecologic al activitatilor sale pe timp de pace si de a-si constientiza ntreg personalul asupra rolului si a responsabilitatii sale n acest domeniu. (3) Majoritatea organizatiilor militare sunt constiente de impactul activitatilor pe care le desfasoara asupra mediului si ncearca reducerea acestui impact prin actiuni de prevenire a poluarii si a altor daune ale factorilor de mediu, n special pe timpul aplicatiilor tactice n teren, al taberelor de instructie sau prin gestionarea problemelor de mediu din cazarma. Art.61 - (1) Actuala legislatie n continua schimbare si adaptare la noile cerinte va avea consecinte si asupra sectorului militar, mai ales prin penalitati, publicitate negativa, determinndu-l astfel, sa-si revada managementul n raport cu mediul. (2) Orice organizatie militara trebuie sa identifice modalitatea de a aloca fonduri financiare n scopul prevenirii daunelor asupra mediului sau al refacerii acestuia, avnd n vedere doar importanta sanatatii mediului pentru viata umana.

Art.62 - Exceptnd importanta planificarii activitatii de protectie a mediului la nivel de management de vrf (guvern, ministerul apararii) sau management de mijloc (corp de armata), la nivel de organizatie (batalion, unitate/formatiune militara) managerii si responsabilii cu protectia mediului au rolul de a transpune n practica politica de mediu a esaloanelor superioare de comanda adoptndu-si o politica proprie de ndeplinire a obiectivelor strategiei de protectie a mediului, urmarind sa nu neglijeze rolul personalului militar si civil care ndeplineste sarcinile operationale zilnice si care determina majoritatea efectelor asupra mediului si sa se asigure ca personalul din subordine ntelege efectele actiunilor sale asupra mediului, punnd n aplicare un program de instruire adecvat. Art.63 - (1) Pentru ca activitatea de protectie a mediului sa fie eficienta, ea necesita un angajament bazat pe principii si obiective stabilite; o planificare a actiunilor, a educatiei, resurselor, controlului si evaluarii, toate constituindu-se ntr-o activitate organizata sistematic prin implementarea unui sistem de management de mediu. (2) Pe plan national, tinnd seama de obiectivele ,, Strategiei de dezvoltare economico-sociala a Romniei pe termen mediu", (cap VI A ,,Protectia Mediului"), ct si de obiectivele,,Strategiei de Protectie a mediului n Romnia n perioada 2000-2020", n perioada 2000-2004 se va urmari promovarea standardelor ISO 14000 n scopul realizarii unor procese, produse si servicii ecoeficiente; n armata romna exista o politica de mediu concretizata ntr-o declaratie-angajament a ministrului apararii nationale n care sunt expuse principiile si obiectivele activitatii de protectie a mediului la nivel de armata. (3) Aceasta declaratie mpreuna cu ,,Strategia de protectie a mediului n Armata Romniei" si ,,Planul de actiune n domeniul protectiei mediului" constituie punctele de plecare n implementarea sistemelor de management de mediu . SECIUNEA a 2-a Politica de mediu Art.64. - Sectiunea reda principiile politicii de mediu ale armatei Romniei. Art.65. - (1) La nivelul conducerii armatei Romniei politica de mediu este con# 222h714c 5;inuta n ,,Declaratia-angajament a Ministrului Apararii Nationale privind politica de mediu n domeniul militar" (martie 2001), document ce cuprinde urmatoarele prevederi majore pentru activitatea de protectie a mediului:

a),,Armata Romniei, ca parte integranta a societatii romnesti, trebuie sa joace un rol important si n ceea ce priveste efortul national de dezvoltare durabila, declarat inclusiv prin politica de mediu a Romniei; b) ndeplinirea misiunilor armatei se va realiza n consens cu grija fata de protejarea mediului, actionnd pentru minimizarea efectelor negative cauzate acestuia de activitatile militare; c) Ministerul Apararii Nationale se angajeaza sa asigure n continuare respectarea strica n domeniul militar a prevederilor legislatiei internationale la care Romnia este parte; exceptarea armatei de la legislatia de mediu se va face numai cnd acest lucru este esential pentru mentinerea capacitatii operationale; d) Ministerul Apararii Nationale conduce activitatea de protectie a mediului, n sfera sa de responsabilitate, n concordanta cu ,,Strategia Nationala de Protectie a Mediului", care este concretizata n domeniul militar prin ,,Strategia de protectie a mediului n Armata Romniei"; e) impactul produs de activitatile militare asupra mediului nconjurator, ct si a celor circumscrise procesului de restructurare a armatei solicita conducerii a armatei eforturi pentru revitalizarea si reconversia unor elemente de infrastructura si terenuri, inclusiv predarea acestora din patrimoniul armatei; f) Ministerul Apararii Nationale, potrivit propriei strategii de mediu, elaboreaza proiecte si programe de mediu potrivit planului de actiune propriu. (2) Implementarea n armata a sistemelor de management de mediu (conform ISO 14001 adoptat la nivel national), este o componenta fundamentala a procesului de aderare a Romniei la UE si NATO". Art.66 - Principiile care guverneaza politica de mediu a Ministerului Apararii Nationale sunt: a) conservarea si mbunatatirea conditiilor de sanatate a personalului armatei; b) dezvoltarea durabila asumata si prin ,,Strategia de protectie a mediului n armata Romniei"; c) conservarea calitatii factorilor de mediu si a biodiversitatii; d) ,,Poluatorul plateste".

Art.67. - Pentru realizarea obiectivelor stabilite prin ,,Strategia de protectie a mediului n armata Romniei" , Ministerul Apararii Nationale se angajeaza sa rezolve urmatoarele: a) n domeniul conservarii si mbunatatirii conditiilor de sanatate a personalului armatei : limitarea utilizarii materiilor prime care prezinta pericol pentru mediu si sanatate; minimizarea impactului zgomotului si a vibratiilor asupra zonelor adiacente obiectivelor militare; decontaminarea si restaurarea zonelor afectate de poluare; b) n domeniul respectarii principiului de dezvoltarea durabila: implementarea si operarea sistemelor de management de mediu; ncurajarea utilizarii tehnologiilor mai putin poluante; c). n domeniul respectarii principiului ,,poluatorul plateste": mbunatatirea procesului de educare a personalului armatei fata de problemele de mediu; constientizarea ntregului personal, ndeosebi a comenzilor de la toate esaloanele armatei, asupra responsabilitatilor ce le revin pe linia protectiei mediului; d). n domeniul conservarii calitatii mediului si a biodiversitatii: limitarea utilizarii energiei din surse energetice neregenerabile; acordarea prioritatii de finantare a problemelor de mediu ca urmare a activitatilor militare. Art.68. - (1) Masurile de reconstructie a mediului afectat ca urmare a activitatilor militare vor constitui una din prioritatile de actiune ale Ministerului Apararii Nationale si vor fi finalizate pe baza Planului de actiune n domeniul Protectiei Mediului n armata Romniei. (2) Toate organizatiile/esaloanele militare vor continua procesul de identificare a aspectelor de mediu ce necesita actiuni urgente, printr-un management adecvat domeniului militar, astfel nct sa asigure concentrarea eforturilor umane si materiale pentru valorificarea eficienta a fondurilor puse la dispozitie. SECIUNEA a 3-a Sisteme de management de mediu 1. Oportunitatea implementarii Art.69. - Sectiunea ofera informatii privind sistemele de management de mediu: politica, aspectele de mediu, modalitatile de implementare si pasii necesari pentru implementarea acestor sisteme.

Art.70. (1) Oportunitatea implementarii SMM-lor - sistemul de management de mediu reprezinta acea parte a sistemului general de management care cuprinde structura organizatorica, activitatile de planificare, responsabilitatile, practicile, procedurile, procesele si resursele pentru elaborarea, implementarea, realizarea, analiza si mentinerea politicii de mediu. (2) Din experienta organizatiilor militare a altor tari, se poate afirma ca implementarea unui sistem de management de mediu este una din cele mai bune modalitati de a obtine reducerea impactului actiunilor sale asupra mediului. (3) Introducerea managementului mediu are si scopul de a schimba comportamentul ecologic al personalului militar astfel nct, acesta sa devina o activitate zilnica acceptata care sa nu stnjeneasca ndeplinirea ndatoririlor militare dar care sa poata asigura utilizarea durabila a resurselor, sa asigure avantaje financiare sau mbunatatirea imaginii publice a organizatiei. Art.71. - (1) Utilizarea standardelor internationale ISO 14000 este o procedura foarte utilizata n statele membre NATO; acestea sunt standardele cele mai moderne si mai solicitate n societatile dezvoltate; (2) n momentul actual toate tarile membre NATO au trecut la implementarea, n variante diferite de aplicare (formal sau/si certificare) a standardelor ISO 14000. (3) Fara a deveni o povara pentru managementul unei organizatii militare, problema mediului nu trebuie abordata separat, ca o problema distincta; pe baza unui sistem de management de mediu integrat n sistemul de management al unitatii si prin implicarea/consultarea responsabilului de mediu, aspectele de mediu trebuiesc incluse n activitatile de logistica, de achizitie a materialelor etc . (4) Un SMM va permite unei organizatii militare sa-si realizeze activitatile prevenind poluarea si minimiznd celelalte efecte asupra mediului fara a fi mpovarate operational sau financiar. Art.72. - (1) La nivelul unitatilor/formatiunilor militare, consideratiile de mediu vor fi incluse n ndatoririle zilnice, obisnuite, prin intermediul unor proceduri si verificari ce vor trebui sa fie relevante si bine documentate; (2) Rezulta, asadar necesitatea unei instruiri specifice referitoare la abordarea problemelor de mediu; simplele masuri de protejare a mediului, desi sunt necesare, nu reprezinta o parte a unui SMM ci abordari ad-hoc ce trebuie nlocuite cu proceduri sistematice care sa acopere toata gama de operatii.

Art.73. - (1) SMM-ul este destinat sa identifice, sa minimizeze si sa solutioneze aspectele de mediu semnificative pentru activitatile organizatiei militare, sa asigure o mbunatatire continua si sa furnizeze o modalitate de a demonstra concordanta cu angajamentele si obiectivele din politica de mediu. (2) SMM-ul este n acelasi timp si o metoda de economisire a resurselor; pentru o organizatie militara care-si dezvolta un SMM, n special cnd si identifica aspectele de mediu specifice, sunt necesare cteva linii directoare sau un ghid pentru management de mediu - oferind informatii necesare implementarii SMM-lor. (3) La baza implementarii unui SMM sta seria de standarde ale Organizatiei Internationale de Standardizare ISO 14000, finalizat n 1996 si recunoscut astazi n ntreaga lume; este standardul recomandat tuturor tarilor NATO si PfP ntruct este cel mai recent, este usor de folosit n completarea standardului de calitate ISO 9000, este cel mai usor de atins si care a fost adoptat deja de mai multe tari NATO si PfP. 2. Pasii implementarii Art.74. -(1) Demararea procedurilor de implementare a ISO 14000 n activitatile armatei romne este unul din obiectivele ,, Strategiei de Protectie a Mediului n armata Romniei" (aprobata n martie 2000), urmnd ca pna n 2005 sa se parcurga toate etapele necesare instruirii si demararii implementarii sistemelor de management de mediu. (2) Pentru a dezvolta si implementa un SMM organizat, trebuie sa se urmeze mai multi pasi - conform standardului britanic 7750 (BS 7750) pasii necesari implementarii si dezvoltarii unui SMM organizat ar putea fi urmatorii: a) sa se obtina o copie a seriei ISO 14000; b) sa se defineasca rolul managerului si al managerului de mediu; c) sa se identifice activitatile care influenteaza mediul, fie negativ, fie pozitiv, utiliznd o analiza initiala a mediului; d) sa se actualizeze reglementarile legale prevazute pentru activitatile respective; e) sa se determine si sa se ierarhizeze aspectele de mediu semnificative; f) sa se proiecteze o politica de mediu, pornind de la politica esalonului superior, de la aspectele de mediu semnificative determinate, de la cerintele

legislatiei de mediu si atitudinea opiniei publice - politica trebuie sa fie aprobata de comandant; g) sa se dezvolte si sa se stabileasca obiective si scopuri pornind de la politica de mediu; h) sa se dezvolte un program de management de mediu pentru atingerea obictivelor si scopurilor; i) sa se defineasca responsabilitatile si resursele necesare pentru evolutia SMM-lui.; j) sa se realizeze cursuri de constientizare si instruire n domeniu pentru ca tot personalul raspunzator sa cunoasca actiunile necesare legate de preocuparile de mediu, rolul fiecaruia si importanta SMM-lui; k) sa fie mbunatatita comunicarea; l) sa fie realizate manualul SMM si documentele conexe; m) sa se stabileasca un plan de control; n) sa se pregateasca planurile de interventie pentru situatii de urgenta; o) sa se monitorizeze desfasurarea programelor si eficienta SMM-lui; p) sa se stabileasca proceduri de corectare a neconcordantei cu regulamentele, ordinele; r) sa se pastreze nregistrarile; s) sa se stabileasca proceduri de audit de mediu pentru identificarea punctelor slabe; s) sa se revada SMM-ul pentru pentru determinarea n ce masura este corespunzator, adecvat, eficient si sa se asigure mbunatatirea sa continua; t) sa se realizeze audituri interne(optional); t) sa se obtina nregistrarea(optional) pentru conformitate cu standardul. 3. Standardele ISO 14000

Art.75. - Primele standarde internationale din seria ISO 14000 au aparut n 1996 si se lucreaza n continuare pentru extinderea standardizarii n domeniul managementului de mediu - cteva din aceste standarde sunt: a) SR EN ISO 14001-1997- Sisteme de management de mediuSpecificatii si ghid de utilizare; b) SR EN ISO 14010-1997- Ghid pentru audit de mediu- Principii generale; c) SR EN ISO 14011-1997- Ghid pentru audit de mediu-Proceduri de audit-auditul sistemelor de management de mediu; d) SR EN ISO 14012-1997- Ghid pentru audit de mediu- Criterii de calificare pentru auditorii de mediu; e) ISO 14004-1996- Sisteme de management de mediu- Ghid privind principiile, sistemele si tehnicile de aplicare; f) ISO 14050-Management de mediu- Termeni si definitii. Art.76. - (1) Standardul ISO 14001 - Romnia a preluat acest standard, integral, n noiembrie 1997. (2) Sectiunea 1 a standardului cuprinde ,,Date generale si domeniul de aplicare" al standardului ISO 14001 - n aceasta sectiune se precizeaza ca standardul stabileste cerintele pentru un sistem de management de mediu si a fost elaborat pentru a servi organizatiilor de orice tip si marime si a putea fi adaptat diverselor conditii geografice, culturale si sociale. (3) Standardul se aplica nu numai activitatilor industriale - o organizatie prestatoare de servicii, o colectivitate locala si pot construi un sistem de management de mediu conform ISO 14001; multe dintre cerinte pot fi abordate pe rnd sau concomitent, n orice moment. (4) De retinut este faptul ca standardul ISO 14001 nu stabileste cerinte absolute pentru performanta de mediu, pentru politica, pentru conformarea cu legislatia si reglementarile n vigoare si pentru mbunatatirea continua. (5) Standardul nu urmareste si nu cuprinde cerinte referitoare la aspectele de protectia si securitatea muncii, totusi, nu ncearca sa mpiedice o organizatie sa faca o integrare a unor elemente dintr-un astfel de sistem de management. (6) Standardul mpartaseste principii comune de sistem de managemet cu seria ISO 9000 a standardelor pentru sisteme de calitate; noile cerinte pentru

mediu nu trebuie stabilite n mod independent de elemetele sistemului de management existent. (7) Prezentul standard international specifica cerintele unui sistem de management de mediu pentru a permite unei organizatii sa formuleze o politica si obiective tinnd seama de cerintele legislative si de informatiile referitoare la impactele de mediu care pot fi controlate (influentate) de catre organizatie si asupra carora este de asteptat sa aiba o influenta; standardul nu stabileste prin sine criterii de performanta de mediu. (8) Prezentul standard international este aplicabil n orice organizatie care doreste: a) sa implementeze, sa mentina si sa mbunatateasca un sistem de management de mediu; b) sa se asigure de conformarea cu politica de mediu pe care a adoptato; c) sa demonstreze si altora o astfel de conformare; d) sa obtina certificarea/nregistrarea sistemului sau de management de mediu catre o organizatie din afara; e) sa faca o auto-determinare si autodeclaratie de conformare cu standardul. (9) Masura aplicarii cerintelor va depinde de factori ca: a) politica de mediu a organizatiei; b) natura activitatilor sale; c) conditiile n care opereaza. Art.77. - (1),,Cerinte ale sistemelor de management de mediu Pentru organizatia care trebuie sa stabileasca si sa mentina un SMM, cerintele sunt cele descrise n sectiunea nr.4 a standardului ISO 14001; un SMM reprezinta cadrul n care trebuie ntreprinsa actiunea corespunzatoare ierarhizata pe prioritati. (2) Modelul pentru sistemul de management de mediu introdus de acest standard (ISO 14001) este prezentat n urmatoarea figura:

Planificare

Implementare si functionare

(3) Cerintele unui sistem de management de mediu includ urmatoarele: a) politica ( angajamentul) de protectie a mediului; b) planificarea care consta n evaluarea de mediu (identificarea aspectelor de mediu semnificative); cerintele legale; stabilirea obiectivelor si sarcinilor; programe de management cu procedurile, procesele si resursele bugetare pentru dezvoltarea lor; c) implementarea si operarea - structura si responsabilitati; educatie, constiinta si competenta; comunicare; documentatie SMM; controlul documentelor; controlul operational; pregatirea si reactia la situatii de urgenta; d) verificarea, raportarea, actiunile corective - monitorizarea actiunilor si masurarea acestora; actiuni corective si preventive n caz de neconformare; evidente; audituri si comunicare; e) analiza managementului si mbunatatirea continua. SECIUNEA a 4-a Implementarea sistemelor de management de mediu Art.78. - Sectiunea ofera informatii privind implementarea sistemelor de management de mediu n sectorul militar. 1. Conceptualizarea SMM-lor n Ministerul Apararii Nationale Art.79. - Organizarea activitatii de protectie a mediului n Ministerul Apararii Nationale este conceputa si condusa astfel nct pasii rezultati pna n

prezent, constituie etape ale unui SMM, raportndu-ne la un SMM formal (teoretic) si anume: a) angajarea conducerii superioare prin semnarea DeclaratieiAngajament a ministrului apararii nationale privind politica de mediu n domeniul militar-martie 2001; b) aprobarea ,,Strategiei de protectie a mediului n armata Romniei"martie 2000; c) organizare si personal prin nfiintarea de noi structuri de specialitate; d) obiective si scopuri de mediu-coordonate de structura centrala de specialitate; e) Plan de Actiune pentru protectia mediului existent n fiecare unitate militara precum si la nivelul Ministerului Apararii Nationale (educatie si instruire prin programele de nvatamnt si tematica de pregatire a cadrelor); f) buget alocat. Art.80. (1)- Din cei 15 pasi obligatorii ai unui management formal, doar noua pasi pot fi urmati dupa cerintele standardului, deoarece etapele ulterioare care vizeaza procedurile de masurare ale performantelor (ISO 14032), auditurile si bilanturile de management, nu mai pot fi realizate, tinnd cont de dimensiunea institutiei pe ansamblu. (2) Dupa experienta acumulata de unele armate NATO privind implementarea unui SMM la nivelul ntregii armate, s-a convenit sa se abandoneze aplicarea acestui ciclu de pasi standardizati, utiliznd pe viitor alte doua variante si anume: a) realizarea managementului pe cicluri mai mici de subordonare (minister-sistem de achizitii, stat major al unei categorii de forte-structuri subordonate etc.); b) implemetarea ISO 14000 pentru obiective militare individuale, inclusiv certificarea (poligoane militare, baze militare, aeroporturi, nave, sistem de gestionare a deseurilor, cladiri, spitale etc). Art.81. - Avnd n vedere aceste considerente ct si particularitatile armatei romne, actiunea de implementare a ISO 14000 a nceput sa se aplice pentru proiecte pilot, obiective individuale; exemplu:

a) o baza militara aeriana, care la selectie va trebui sa ndeplineasca minimum trei criterii - activitati comune cu NATO, logistica si infrastructura buna , personal bine instruit; b) sistemul de gestionare a deseurilor generate ntr-un spital militar. 2. Etapele implementarii - ghid practic Art.82. - Nu exista un mod unic de a construi si implementa un SMM conform ISO 14001 ntr-o organizatie - fiecare specialist are propria lui abordare. Art.83. - (1) Politica de mediu (clauza 4.1, ISO 14001) este o declaratie a organizatiei privind intentiile si principiile sale n legatura cu performanta sa n domeniul protectiei mediului, care asigura cadrul de actiune si de stabilire a obiectivelor si tintelor de mediu. (2) Politica de mediu, stabilita de conducerea organizatiei n functie de natura, volumul si impactul activitatilor, produselor sau serviciilor sale, trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii: a) sa includa un angajament de prevenire a poluarii si de mbunatatire permanenta a activitatii sale de protectie a mediului; b) sa includa un angajament de conformare cu legislatia si reglementarile militare de mediu; c) sa asigure un cadru de stabilire si analizare a obiectivelor si tintelor de mediu; d) sa fie cuprinsa n documente, implementata, actualizata si comunicata la toti angajatii; e) sa fie accesibila opiniei publice. (3) Definirea politicii de mediu ar trebui sa aiba n vedere cele doua zone de actiune ale acesteia: n interiorul organizatiei, unde are rolul sa determine directia de dezvoltare n domeniul protectiei mediului si n afara organizatiei, unde are rolul sa arate clar partilor interesate atentia pe care organizatia o acorda managementului de mediu, inclusiv aspectelor de mediu. (4) Politica de mediu a unei organizatii va trebui sa reflecte specificul acesteia si rezulta de aici diferentierea pe fond si pe text ntre politicile oricaror doua organizatii si pentru a fi realista, trebuie sa se bazeze pe rezultatele analizei

initiale de mediu fiind oficializata prin semnatura conducerii la cel mai nalt nivel. (4) Un posibil exemplu de politica de mediu pentru o organizatie/unitate militara: - ,,Unitatea militara nr..se angajeaza sa-si ndeplineasca misiunile specifice la timp de pace n conditiile respectarii legislatiei de mediu si cu cel mai redus impact ecologic posibil. nscriindu-ne n cadrul trasat de politica de mediu a Ministerului Apararii Nationale, ne propunem sa prevenim poluarea mediului natural de pe terenurile de care suntem responsabili, sa respectam legislatia de mediu si reglementarile militare de mediu pe timpul activitatilor desfasurate n cazarma si pe terenul de instructie, sa ne perfectionam continuu activitatea de protectie a mediului. Scopurile/obiectivele noastre vizeaza: constientizarea problemelor mediului si mbunatatirea atitudinii personalului fata de mediul nconjurator(prin informare/educare); minimizarea cantitatii de materiale periculoase utilizate n poligonul armei/terenul de instructie; mbunatatirea gestiunii deseurilor(colectarea, depozitarea, valorificarea/reciclarea ); colectarea, depozitarea, valorificarea/reciclarea deseurilor periculoase; colaborarea cu societatea civila pentru desfasurarea unor activitati comune sau pentru prevenirea/sprijinirea n caz de catastrofe ecologice; reducerea utilizarii energiei,a unor materii prime prin masuri organizatorice si restrictive". Art.84. - (1) Evaluarea de mediu initiala - punctul de plecare pentru elaborarea politicii l reprezinta o evaluare de mediu initiala care va ajuta la o cunoastere exacta a situatiei mediului existente si la stabilirea obiectivelor si tintelor pe parcursul procesului de planificare. (2) Metode de evaluare - pentru evaluarea initiala si chiar pentru dezvoltarea ulterioara a unor programe de management de mediu pot fi utilizate ca metode: a) revederea unor date din arhiva organizatiei (harti, schite, incidente anterioare determinate de neconcordanta cu legislatia de mediu, contaminari accidentale); b) colectarea de informatii privind efectele activitatilor, produselor sau serviciilor organizatiei asupra mediului: chestionarea personalului implicat n activitati si procese, dialog cu autoritatile competente n domeniu, dialog cu autoritatile publice; c) utilizarea documentatiei privind activitatile compartimentului logistic referitoare la achizitionarea unor materiale periculoase, la gestionarea deseurilor etc.);

d) identificarea prioritatilor avnd drept criterii: concordanta cu legislatia, riscurile pentru sanatatea oamenilor si securitatea mediului, consecintele financiare ale incidentelor posibile(costuri de remediere, afectarea imaginii publice etc.); e) identificarea oprtunitatilor pentru economii de costuri; f) identificarea altor surse ce pot afecta performanta de mediu. (3) Aria evaluarii - evaluarea initiala trebuie orientata spre : a) concordanta cu legislatia; b) planuri de urgenta; c) activitati ale unor compartimente ce pot favoriza sau mpiedica performanta; d) instructie si nivel de constientizare; e) oportunitati pentru economie de costuri; f) aspecte de mediu. Art.85. - (1) Planificarea de mediu (clauza 4.2, ISO 14001) are drept scop identificarea aspectelor semnificative de mediu, pregatirea si elaborarea programului de management de mediu. (2) Organizatia trebuie sa stabileasca un program care sa-i permita ndeplinirea politicii sale de mediu, planificarea fiind una din cele mai importante etape n procesul de stabilire (dezvoltare) si implementare a unui sistem de management de mediu. (3) Standardul ISO 14001 consacra planificarii subclauzele 4.2.1: Aspecte de mediu, 4.2.2: Cerinte legale si alte cerinte, 4.2.3: Obiective si tinte si 4.2.4: Programe de management de mediu - cerintele acestor subclauze au ca finalitate stabilirea programelor de management de mediu. (4) Elementele unui SMM care sunt luate n considerare n legatura cu planificarea sunt : a) identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impacturilor asociate asupra mediului; b) cerinte legale;

c) politica de mediu; d) criteriile interne de performanta; e) obiectivele si tintele de mediu; Art.86. -(1) Aspecte de mediu (Subclauza 4.2.1) - aspect de mediu: element al activitatilor, produselor sau serviciilor unei organizatii care poate interactiona cu mediul. (2) Aspect de mediu semnificativ - un aspect de mediu care are sau poate avea un impact semnificativ asupra mediului (3) Organizatia trebuie sa stabileasca cel putin o procedura cu care: a) sa identifice aspectele de mediu ale activitatilor, produselor sau serviciilor sale; b) sa retina doar acele aspecte de mediu pe care conducerea organizatiei le poate controla si influenta; c) sa selectioneze acele aspecte care au sau pot avea un impact semnificativ asupra mediului. Art.87. - (1) Conform subclauzei 4.2.1, aspecte de mediu, se elaboreaza si se mentinproceduri de identificare si evaluare a aspectelor de mediu care pot fi controlate si asupra carora se poate exercita influenta. (2) O organizatie care nu are n functiune un sistem de management trebuie, n prima etapa, sa-si determine pozitia sa actuala n raport cu mediul printr-o analiza al carei scop este luarea n consideratie a tuturor aspectelor de mediu ale organizatiei ca baza pentru elaborarea sistemului de management de mediu. (3) Analiza initiala poate cuprinde trei pasi: a) identificarea tuturor activitatilor care afecteaza mediul; b) determinarea activitatilor sau aspectelor care sunt semnificative; c) ierarhizarea aspectelor. (4) Analiza trebuie sa tina cont de: a) cerintele legislatiei si reglementarilor;

b) examinarea tuturor practicilor si procedurilor de management existente; c) evaluarea feedbackului reiesit din investigarea incidentelor anterioare. (5) Identificarea tuturor aspectelor de mediu - aspectele de mediu privite din perspective diferite pot fi negative (exemplu: poluarea mediului) sau pozitive (exemplu: economii de materiale si costuri , etc); de asemenea, le putem clasifica n aspecte de mediu certe (care se ntmpla deja) si aspecte de mediu potentiale, aspecte directe si aspecte indirecte. Art.88. - Procesul de identificare a aspectelor de mediu legate de activitatile de la unitatile operative trebuie sa ia n considerare n functie de relevanta: a) emisiile n aer; b) evacuarile n apa; c) gestiunea deseurilor; d) poluarea terenurilor; e) impactul asupra comunitatilor; f) folosirea materiilor prime si a resurselor naturale; g) alte aspecte de mediu locale. Art.89 - Exemple de aspecte si impacturi de mediu care ar putea fi incluse ntr-o evaluare de mediu initiala sunt date n tabelul nr 1, Tabelul nr 1
Nr. Aspectul de Activitatea Impactul crt. mediu 1 Desfasurarea Consum deConsum de combustibili, munitie si materiale de aplicatiilor curesurse instructie, trupe si tehnica Deversari n Poluarea apelor de suprafata sau a celor freatice cu ape ape menajere, dejectii, scurgeri de hidrocarburi (combustibil, ulei), alte materiale periculoase .

Contaminarea solului cu deseuri menajere, deseuri periculoase (hidrocarburi), degradarea peisajului natural Emisii Poluare fonica cu efecte asupra comunitatilor, atmosferice faunei;gaze de esapament cu efecte locale si globale(efect de sera, schimbari climatice ) Posibile Incendierea vegetatiei sau a padurii cu efecte locale incendii (efecte aupra faunei, florei, personalului sau comunitatilor locale); costuri de remediere a daunelor. Trageri cuEmisii dePoluarea fonica a comunitatilor; stresarea faunei din armamentul dezgomote zona; influenta negativa asupra turismului infanterie sau Contamina- Compactarea si modificarea texturii solului; 2 artilerie rea si de- distrugerea vegetatiei;contaminare cu resturi de gradarea munitie explodata si/ sau neexplodata. solului Gestionarea Colectarea, Reducerea costurilor unor activitati; reducerea deseurilor reciclarea, achizitiilor; prevenirea poluarii menajere Eliminarea Poluarea aerului, solului sau apelor daca nu se face 3 deseurilor conform cu legislatia; costuri de eliminare (transport, contracte cu firme specializate) sau pentru plata sanctiunilor. Nr. Aspectul de Activitatea crt. mediu 4 Gestionarea Deversari substantelor siaccidentale materialelor periculoase Scurgeri de la depozite improprii, deseuri abandonate Impactul Poluarea factorilor de mediu; accidente umane; necesitatea unor planuri de interventie, echipament de interventie si personal instruit; consum de resurse financiare, timp, energie umana. Poluarea factorilor de mediu; costuri de refacere a mediului.

Producerea de desuri

Art.90. - (1) Ierarhizarea aspectelor de mediu - odata identificate aspectele de mediu, trebuie ierarhizate n functie de importanta si influenta acestora asupra mediului. (2) Prin ierarhizarea acestora, organizatia alege aspectele pe care sa le controleze sau sa le reduca mai nti si pe cele de care se va ocupa mai trziu. (3) Criteriile de ierarhizare sunt: a) impact semnificativ prin frecventa si/sau severitate; b) prevederi n legislatie si reglementari;

c) cerinte interne ale organizatiei; d) potential de a afecta sanatatea/mediul; e) daca este legat de comunitate; f) efect negativ sau benefic asupra frumusetii naturii; g) posibilitate de a afecta clima; h) cauza pentru epuizarea resurselor naturale; i) acoperire de politica de mediu a organizatiei. Art.92. -(1) Daca o organizatie militara are o lista de activitati, aspecte si impacturi, ea trebuie sa le ierarhizeze, determinnd pe cele semnificative. (2) Pentru aceasta se iau n considerare mai multi factori, esentiali fiind: a) frecventa si severitatea impactului; b) capacitatea de control a impactului sau gradul de influenta a organizatiei asupra impactului unei activitati. (3) Cu ct este mai mare frecventa si severitatea impactului unei activitati, cu att mai mare trebuie sa fie importanta acordata. (4) n ce priveste gradul de influenta asupra unui anumit impact, organizatia va putea reduce mai usor un impact pe care l poate controla . (5) Alti factori ce pot fi luati n considerare pentru ierarhizarea aspectelor de mediu sunt: a) limitele impuse de standardele specifice si legislatia n vigoare; b) prioritatile politicii de mediu a Ministerului Apararii; c) implicatiile financiare (costuri si economii de resurse); d) efecte asupra imaginii publice a organizatiei; e) persistenta impactului. (2) innd cont si de prioritatile nivelului superior de comanda, fiecare organizatie si va clasifica aspectele de mediu.

Art.93. - Procedura de clasificare consta din patru pasi: a) managerul de mediu sau echipa SMM decide asupra criteriilor pe care le va utiliza pentru a clasifica impacturile activitatilor: consecinte asupra sanatatii umane si/sau a mediului; numarul de ncalcari ale legii; neconformarea cu politica de mediu a organizatiei sau a nivelului superior de management; usurinta cu care pot fi solutionate; costurile rezolvarii/reducerii impactului. b) toate impacturile sunt clasificate utiliznd sistemul de clasificare (criteriile stabilite); c) se colecteaza informatii despre celelalte criterii (conflicte legislative, pozitii financiare, solutii facile etc.); d) toate informatiile se prezinta ntr-o forma accesibila - conform ISO 14001, ierarhizarea ar trebui realizata n scris, ntr-o maniera logica, argumentata, lund n considerare toate prioritatile stabilite la nivelurile superioare (politica, reglementarile). Art.94. -(1) La ierarhizarea impacturilor estimnd consecintele pentru mediu, sanatate, siguranta, se tine cont ca riscul daunei (impactului) depinde de : a) pericol/tip de impact; b) expunere la impact. Risc = pericol x expunere (2) Este foarte greu ca determinarea riscului sa fie foarte obiectiva, se considera prioritare aspectele care determina boli incurabile n comparatie cu cele care produc pagube remediabile sau pagubele globale (efectul de sera, distrugerea stratului de ozon) sunt mai importante dect cele regionale sau locale - practic, este necesara o matrice a prioritatilor prin care aspectele de mediu sa fie clasificate. Art.95. -(1) Criterii de clasificare a aspectelor de mediu semnificative n functie de gravitatea impactului asupra sanatatii, sigurantei omului si a mediului - pentru a putea ierarhiza, organizatiile trebuie sa determine ce criterii de ierarhizare trebuie sa utilizeze; aceasta se realizeaza prin estimarea cunostintelor privind impactul asupra sanatatii, sigurantei si a mediului, precum si conflictele posibile cu legislatia si reglementarile existente. (2) Exemplele de criterii includ:

a) impacturi cu cele mai mari consecinte pentru sanatatea mediului si/sau sanatate umana; b) impacturi care implica un numar larg sau limitat de ncalcari ale legii sau care pot cauza alte probleme referitoare la cererile de la autoritati; c) impacturi care sunt n conflict cu politicile de mediu interne si externe ale organizatiei; d) impacturi care pot fi solutionate cu usurinta. Art.96. -(1) Estimarea consecintelor pentru mediu, sanatate si siguranta emisiile n aer si n apa, precum si generarea de deseuri industriale ale unei organizatii pot pagubi mediul ambiant sau sanatatea si siguranta angajatilor dar nu este posibila determinarea obiectiva a celui mai mare risc - este mai grava o alergie/intoxicatie dect un peste mort sau o precipitatie acida este mai periculoasa dect acumularea metalelor grele? (1) Conditiile care cauzeaza boli incurabile sunt considerate, adesea, mai importante dect pagubele ce pot fi remediate; n plus, pagubele globale, precum efectul de sera si distrugerea stratului de ozon sunt mai importante dect pagubele regionale si locale. Art.97. - n matricea din tabelul nr. 2 (un exemplu), observam o ierarhizare a aspectelor de mediu n functie de scorul de mediu, de marimea costurilor operationale si de includerrea n tintele organizatiei. Tabel nr 2 : Matrice a prioritatilor( varianta)
Aspect Scor de Costuri Plngeri Conflict Usurinta Includere Decizia Mediu de me mediu operaale cu de n tintele managementului diu tionale de lucru vecinilor legislatia rezolvare organiza asupra prioritatii extern tiei Con sum de energie Caldur a Zgomot Deseuri chimi-

18

180000 Nu

Nu

Nu

Da

Da

12 12 6

70000 0 50000

Da Da Nu

Nu Da Nu

Nu Nu Nu

Nu Nu Da

Da Nu Da

2 3 4

ce

Art.98. - (1) Sistemul de clasificare a aspectelor de mediu ce utilizeaza drept criteriu impactul pentru mediul ambiant prin cantitate, dispersie si tipul efectului - acesta poate fi utilizat la nivelul ntregii organizatii, dupa realizarea primului audit (vezi tabelul nr.3);. (2) Aspectele de mediu sunt clasificate evalund pentru fiecare relatia de mediu n termeni de: a) cantitate/marime - scorul A (vezi tabelul nr.4); b) scara de dispersie (global, regional, local) -scorul D(vezi tabelul nr.5); c) efect (reversibil-ireversibil)-scorul E(vezi tabelul nr.6); (3) Fiecarui parametru i se acorda un scor de la 1 la 3, n functie de marimea problemelor; nmultind scorul pentru cantitate, dispersie si efect, se obtine scorul total care reprezinta dimensiunea problemei - cu ct este scorul mai mare, cu att probleme sunt mai mari (impact mai grav). (4) Exista 10 niveluri posibile: 1, 2, 3, 4, 6, 8, 9, 12, 18, 27 - trebuie subliniat ca scorul nu este o valoare obiectiva si nici stiintifica (o asemenea valoare nu poate fi data); scorul indica numai dimensiunea problemei si ct ar fi de relevant daca s-ar actiona n sensul respectiv. (5) n mod normal, scorurile de valoare 1-2, nu determina o actiune numai din consideratii de mediu; dintr-o perspectiva de mediu, scorurile de la 3 la 8 cer ntreprinderea unei actiuni, scorurile de la 9 la 18 indica faptul ca este esentiala ntreprinderea unei actiuni iar un scor de 27 este alarmant si cere ca actiunea sa fie ntreprinsa imediat.
Tabelul 3: Sistemul de clasificarea aspectelor de mediu- varianta Scor A 3 3 3 2 3 2 D 3 3 2 3 2 3 E 3 2 3 3 2 2 Nivelul problemei AxDxE 27 18 18 18 12 12 Clasa problemei IV III Nevoia de efort ALARMANT CRITIC

2 3 3 1 2 3 3 2 2 1 1 2 2 1 3 1 1 2 1 1

2 1 3 3 2 2 1 1 3 2 3 2 1 2 1 3 1 1 2 1

3 3 1 3 2 1 2 3 1 3 2 1 2 2 1 1 3 1 1 2

12 9 9 9 8 6 6 6 6 6 6 4 4 4 3 3 3 2 2 2

II

RELEVANT

MIC

Tabelul nr.4: Criterii pentru scorul "A" - varianta

(A) Aspecte de 3 puncte mediu Consum de >300000 apa m3/an Consum energie cu emisii de CO2 , SO2 si NOx >10

2 puncte <300000 si >60000

1 punct <60000

Observatii

Valoarea va fi calculata dupa tabel pentru fiecare sursa de energie <10 si >1 <1

t/an Deseuri >10 t/an Poluanti n ape >10 reziduale t/an Poluanti n >10 emisiile din

<10 si >1 <10 si >1 <10 si >1

<1

Se va face distinctie ntre deseuri clasice si cele periculoase Pe categorii de poluanti

<1 <1 Pe categorii de poluanti

aer t/an Mirosuri, zgomot, vibratii Impact constant Perioada lunga de impact (mai mult de 2 ore /zi) < 50% si >1% din valoare Perioada scurta de impact <1% din valoare Orice limita legala, depasind 1%, va fi luata n considerare Perceptibile n sensul "Directivei SEVESO" a EU

Risc

>50% din valoare

Tabelul 5: Criterii pentru scorul "D" (Scala dispersiilor -globale, regionale, locale) -varianta (D) Aspecte de 3 puncte mediu

2 puncte

1 punct

Observatii

Retea privata de alimentare Canalizare Consum de proprie pentru Alimentarea cu apa pentru mai apa potabila multe apa companii Consum Taxa pe dispersia globala energie/ ntotdeauna 3 emisii puncte CO2 , SO2 si NOx Stocarea nu se Clasificarea deseuri normale Stocarea se face face n /deseuri periculoase- n functie Deseuri n concordanta concordanta cu de diferitele tipuri de deseuri cu legislatia legislatia Poluanti n Descarcarea n Filtrarea, Difera de la o companie la alta Pentru statii de ape emisari, lacuri , difuzarea n tratare complexe reziduale mari sol Poluanti n Taxa pe dispersia globala ntotdeauna 3 emisiile din puncte aer Perceptibil Perceptibil la < Mirosuri, Perceptibil la >50 de 50 de locuinte/ zgomot, la>500 m de locuinte n raza de 500 m vibratii sursa raza de 500 m de sursa de sursa ntotdeauna 3 A fi folosita mpreuna cu Risc puncte "Directiva SEVESO" a UE
Tabelul nr.6: Criterii pentru scorul "E" (Efecte-reversibile, ireversibile ) -varianta

(D) Aspecte de 3puncte 2puncte mediu Consum de apa Regenerarea Regenerarea dureaza mai mult dureaza ntre 5 si de 20 de ani 20 de ani Consum SO2 si NOx, energie/emisii ntotdeauna 2 puncte CO2 , SO2 si NOx t/an Materiale care contin substante periculoase. Substante Deseuri fertilizante cu (cu N sau P) sau consumul de oxigen n mediul acvatic Poluanti n ape Substante Substante reziduale otravitoare, periculoase. cancerigene, Substante persistente etc. fertilizante cu (cu N sau P) sau consumul de oxigen n mediul acvatic Poluanti n Substante Pulberi emisiile din aer otravitoare, anorganice, cancerigene, SO2NOx, fum si distrugatoare ale gaze de la stratului de ozon substante etc. periculoase, organice si anorganice. Mirosuri, ntotdeauna 2 zgomot, vibratii puncte Risc Mai mult sau egal Mai mult sau mai cu valoarea putin dect notificabila valoarea notificabila Substante otravitoare, cancerigene etc.

1punct

Observatii

Regenerarea dureaza mai putin de 5 ani CO2 ntotdeauna 1 Riecare tip va fi punct stabilit

Toate fractiunile curatate ale altor materiale: sol, precipitatii nisip.

Determinate pentru diferite componente ale deseurilor

Toate celelalte substantele.

Determinate pentru diferite componente ale apelor reziduale

CO2 sau alte substante

O etalonare poate fi dezvoltata n timpil ntocmirii auditului.

A fi folosita mpreuna cu "Directiva SEVESO"

Art.99. -(1) Obiective si tinte (subclauza 4.2.3) - standardul cere ca organizatia sa-si stabileasca si sa-si mentina documentate obiectivele si tintele de mediu pentru fiecare functie relevanta si nivel din cadrul organizatiei.

(2) La stabilirea obiectivelor sale, organizatia va lua n considerare n primul rnd datele obtinute din analiza aspectelor de mediu cu luarea n considerare a dispozitiilor aplicabile rezultnd din reglementari. (3) Obiectivele si tintele stabilite trebuie sa fie coerente cu politica de mediu declarata de organizatie deoarece scopul lor este de a contribui la realizarea acestei politici, inclusiv a angajamentului de prevenire a poluarii. (4) Dupa ce s-au stabilit obiectivele si tintele, organizatia trebuie sa defineasca indicatori care sa fie utilizati la evaluarea performantei de mediu si care sa furnizeze informatii privind eficienta sistemelor operationale si de management de mediu. (5) Obiectivele si tintele se pot aplica n toate sectoarele unei organizatii fara a se limita la anumite locuri sau activitati specifice. (6) Obiectivele si tintele se analizeaza si se revizuiesc periodic cu luarea n considerare a punctelor de vedere ale partilor interesate. Art.100. -(1) Programul de management de mediu ( subclauza 4.2.4) - organizatia trebuie sa stabileasca si sa mentina unul sau mai multe programe de mediu pentru realizarea obiectivelor si tintelor sale; programul trebuie sa includa: a) desemnarea responsabilitatilor pentru realizarea obiectivelor si tintelor pentru fiecare functie relevanta si nivel din cadrul organizatiei (cine?); b) mijloacele si termenele n care ele trebuie realizate (cum? cu ce? cnd?). (2) Programul trebuie sa fie realist si sa cuprinda actiuni specifice n ordinea prioritatii lor; aceste actiuni se refera la procese, proiecte, produse, servicii, instalatii sau utilaje specifice etc. (3) Programele de management de mediu constituie instrumentul prin care organizatia si mbunatateste performanta de mediu; ele trebuie sa fie suficient de flexibile, n sensul ca prin revizuire, ori de cte ori este necesar, sa urmareasca noi activitati, produse, servicii sau modernizarea unora din componentele acestora. (4) - Un posibil exemplu de program de management de mediu constituit sub forma unui tabel poate cuprinde urmatoarele rubrici:

Aspectul Obiec de mediu tiv

inta

Actiune

Responsabil

Costuri (mil.lei)

Resurse umane

Data nceperii

Art.101. - Pentru fiecare aspect de mediu n parte se vor completa rubricile respective , dupa caz; astfel, pentru gestionarea deseurilor solide: a) aspectul de mediu: deseuri solide; b) obiectivul: scaderea volumului de deseuri solide; c) tinta: reducerea cu 80% a deseurilor rezultate n procesele de debitare a lemnului; d) actiune : contract cu firma de valorificare deseuri; crearea unui sistem de colectare centralizata si ambalare a deseurilor e) responsabil : .... f) costuri (mil.lei):............ g) resurse umane :............ h) data nceperii:............... Art.102. -(1) Implementare si functionare (clauza 4.3 - ISO 14001) - pentru implementarea efectiva a SMM-lui, standardul 14004 recomanda ca organizatia sa-si dezvolte resursele si mecanismele de sustinere necesare ndeplinirii politicii, obiectivelor si tintelor sale de mediu; acest capitol are rolul de a ajuta organizatiile sa implementeze planurile de actiune pe care leau elaborat n perioada planificarii. (2) Cteva cerinte de baza ale unui plan de implementare a SMM -lui sunt: a) toate nivelurile de management, n special la nivelul cel mai nalt, trebuie implicate n SMM si toti cei implicati trebuie sa aiba roluri si responsabilitati clar definite; b) programele de pregatire si constientizare trebuie dezvoltate si implementate pentru a se crea conditiile de competenta si a se forma deprinderile cerute n standardul ISO 14001;

c) trebuie create canale de comunicare si planuri de documentare eficiente. Art.103. - Roluri, responsabilitati si autoritati (subclauza 4.3.1 ISO 14001) - implementarea cu succes a unui SMM necesita adeziunea ntregului personal; de aceea responsabilitatile de mediu nu trebuie privite ca fiind limitate la functia responsabilului de mediu, ele putnd cuprinde si alte domenii ale organizatiei sau alte functii de conducere diferite de cea de mediu. Art.104. -(1) Managementul trebuie sa ofere resursele indispensabile pentru implementarea si tinerea sub control a SMM; aceste resurse includ resursele umane si calificari specializate, tehnologie si resurse financiare. (2) ndeplinirea acestei cerinte poate sa impuna, pentru unele organizatii, abordarea n etape a implementarii SMM, n care sa se realizare nivelele necesare de constientizare a cerintelor, aspectelor, asteptarilor si beneficiilor n privinta mediului n corelare cu disponibilitatea resurselor. Art.105. - Dupa ce conducerea a hotart demararea procesului SMM, trebuie definite rolurile, responsabilitatile si autoritatile; domeniile ce trebuie studiate cu atentie sunt: a) lantul de comanda si relatiile de raportare, inclusiv pentru unitatile care ocupa spatii nchiriate; b) instructiuni adecvate pentru activitatile specifice care au impact semnificativ asupra mediului; c) personalul responsabil pentru comunicare, n domeniul protectiei mediului; d) proceduri pentru operatiunle zilnice; e) solicitari specifice n domeniul protectiei mediului pentru colaboratori (contractori si companii). Art.106. - Managementul de vrf al organizatiei trebuie sa numeasca unul sau mai multi reprezentanti specifici care, indiferent de alte responsabilitati, trebuie sa aiba definite atributii, responsabilitati si autoritate pentru: a) asigurarea ca SMM este stabilit, implementat si mentinut n conformitate cu standardul ISO 14001; b) a raporta managementului de vrf despre performanta SMM n vederea analizei acesteia si ca baza pentru mbunatatirea SMM.

Art.107. - Stabilirea responsabilitatilor1 a) Reprezentantul managementului: i) are ntreaga autoritate si responsabilitate pentru proiectarea dezvoltarea, documentarea, coordonarea si monitorizarea Sistemului de Management al Mediului si a aplicarii politicii stabilite la nivelul cel mai nalt al managementului; ii) raspunde de elaborarea manualului si procedurilor SMM-lui; iii) stabileste responsabilitati pentru elaborarea procedurilor/instructiunilor care reglementeaza modul de desfasurare al unor activitati; iv) aproba planul activitatii si toate procedurile/instructiunile la care nu a fost implicat n elaborare; v) participa la elaborarea planului de instruire a personalului societatii (de management, de executie, verificare, inclusiv pentru auditurile interne); vi) reprezinta organizatia n relatiile cu tertii n problemele legate de SMM (certificarea SMM, certificarea conformitatii produsului); vii) coordoneaza tinerea sub control a tuturor documentelor si a datelor, incluznd si normele si reglementarile specifice n vigoare; viii) stabileste responsabilitati legate de controlul implementarii actiunilor corective si preventive; ix) planifica auditurile, asigura efectuarea lor si urmareste modul de stabilire si finalizare a actiunilor corective/preventive; x) asigura instruirea personalului n domeniul managementului mediului, inclusiv a auditorilor; xi) prezinta managementului de la nivelul cel mai nalt, spre analiza si aprobare programele/planurile de documentare, implementare si certificare (dupa caz) a SMM-lui; xii) mpreuna cu responsabilul de mediu, identifica aspectele de mediu si evalueaza impacturile asociate asupra sa; xiii) analizeaza si recomanda criterii de performanta pentru domeniile aplicabile n societate si propune actualizarea (dupa caz) a graficelor, resurselor

si responsabilitatilor pentru atingerea obiectivelor si a tintelor de mediu legate de procese, produse, servicii, instalatii, utilitati specifice etc., inclusiv propuneri de rezolvare a posibilelor conflicte ntre mediu si alte obiective si prioritati de afaceri; xiv) analizeaza si prezinta managementului datele legate de procesul de raportare interna si externa, inclusiv cu privire la rezultatele monitorizarii SMM-lui, atitudinilor si masurilor stabilite n urma analizelor efectuate de management; xv) ndeplineste celelalte responsabilitati stabilite de manual si procedurile la care acesta face referire; b) Responsabilul de mediu1: i) este subordonat reprezentantului managementului si are responsabilitatea si autoritatea documentarii, implementarii si monitorizarii elementelor aplicabile mediului din cadrul SMM; ii) participa la actiunile de: instruire si constientizare a personalului; identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impacturilor asociate asupra mediului (aspecte legate de produs, procese, impacturi negative, evaluare probabilitate, gravitate, frecventa, etc); identificarea si tinerea sub control a documentelor si datelor legate de mediu; elaborarea programului de management de mediu; controlul operational si audit intern/extern; analiza si identificarea cerintelor legate sau impuse de partile interesate; analiza si actualizare a obiectivelor privind mediul; iii) evalueaza si raporteaza Reprezentantului Managementului cu privire la: respectarea prevederilor documentelor SMCM si ale documentelor legale; iv) incidentele (potentiale) de mediu; v) raspunsurile la situatiile de urgenta; vi) rezultatul investigarii incidentelor de mediu; vii) constientizarea importantei politicii, obiectivelor, tintelor si programelor de mediu; viii) modalitatile prin care partile interesate, interne sau din exterior sunt informate cu privire la SMM si performantele obtinute;

ix) rezultatele auditurilor interne/externe si modul de familiarizare a planurilor pentru actiuni preventive si corective, generate de problemele de mediu asociate activitatilor desfasurate; x) ndeplinirea actiunilor prevazute n planurile/programele de mbunatatire continua. c) responsabilitati individuale: i) fiecare individ din cadrul unitatii trebuie sa cunoasca aspectele de mediu din unitate, sa fie familiarizat cu masurile necesare, standardele si responsabilitatile sale privind protectia mediului si sa le respecte n toate activitatile pe care le desfasoara; ii) fiecare individ trebuie sa respecte regulamentele si legile privind protectia mediului, sa fie capabil sa pastreze ordinea si disciplina, sa nu determine ,,infractiuni de mediu". Art.108. - Centralizarea responsabilitatilor poate fi concretizata ntr-un tabel asemanator cu tabelul nr. 7:
Tabelul nr 7

Responsabilitatea de mediu Elaborarea politicii de mediu Stabilirea obiectivelor si progra-melor de mediu Monitorizarea globala a performantei SMM Asigurarea conformitatii cu reglementarile aplicabile Asigurarea mbunatatirii continue Elaborarea si mentinerea procedurilor contabile Conformarea cu procedurile stabilite

Persoane responsabile Responsabili relevanti Responsabili relevanti Responsabili de mediu sefi de compartimente sefi de compartimente Compartiment financiar /contabil Tot personalul organizatiei

Art.109. -(1) Instruire, constientizare si competenta (Subclauza 4.3.2) - organizatia trebuie sa identifice nevoile de instruire; tot personalul al carui activitate poate sa cauzeze un impact semnificativ asupra mediului trebuie instruit corespunzator prevazndu-se programe de instruire specifice, care sa-i asigure instruirea corespunzatoare. (2) Pentru a evalua capacitatea personalului, conducerea organizatiei trebuie sa evalueze periodic competenta acestuia, astfel, trebuie definite criterii de competenta care sa tina cont de elementele de competenta mentionate .

(3) Organizatia trebuie sa stabileasca si sa mentina proceduri pentru constientizarea de catre angajatii sau membrii sai, pentru fiecare functie relevanta si nivel din cadrul organizatiei a importantei conformarii cu politica de mediu si procedurile, a impacturilor semnificative de mediu, prezente si viitoare , ale activitatilor lor si a beneficiilor asupra mediului rezultnd din mbunatatirea performantei personale, atributiilor si responsabilitatilor n realizarea conformitatii cu politica de mediu si cu procedurile, a consecintelor potentiale ale nerespectarii procedurilor operationale specifice.
(4) Conducerea de la cel mai nalt nivel are un rol cheie n constientizarea si n motivarea angajatilor prin explicarea valorilor de mediu ale organizatiei si comunicarea propriului angajament asumat prin politica de mediu.

Art.110. -(1) Comunicare (Subclauza 4.3.3) - referitor la aspectele sale de mediu si la SMM, organizatia trebuie sa stabileasca si sa mentina proceduri pentru: a) comunicarea interna ntre diferitele niveluri si functii ale organizatiei; b) primirea, documentarea si raspunsul la comunicarea corespunzatoare venita de la partile interesate. (2) Organizatia trebuie sa acorde o atentie deosebita proceselor pentru comunicarea externa a aspectelor sale semnificative de mediu si sa nregistreze decizia sa; procedurile ar trebui sa stabileasca procesele de raportare interna si externa privind activitatile organizatiei legate de mediu incluznd: a) demonstrarea angajamentului conducerii n problemele de mediu; b) preocuparile si tratarea problemelor referitoare la aspectele de mediu ale activitatilor, produselor si serviciilor organizatiei; c) constientizarea importantei politicii, obiectivelor si tintelor si programelor de mediu ale organizatiei; d) informarea partilor interesate interne sau din exterior cu privire la SMM al organizatiei si la performanta sa de mediu, atunci cnd este cazul. (3) n rapoartele care furnizeaza informatii catre angajati si public pot fi incluse: profilul organizatiei, politica, obiectivele, tintele de mediu si evaluarea performantei de mediu care include emisiile, conservarea resurselor, conformitatea serviciilor care nsotesc produsele, riscurile. Art.111. - Organizatia poate comunica informatia legata de mediu n diferite moduri: n exterior, printr-un raport anual, prezentari care tin cont de reglementari, n publicatii ale asociatilor din industrie, nregistrari publice de

stat, mass-media, publicitate platita, organizare de zile festive, publicarea numerelor de telefon/ fax unde pot fi adresate reclamatii si ntrebari iar n interior, prin aviziere, publicatii interne, reuniuni si mesaje trimise prin posta electronica. Art.112. (1) Documentatia sistemului de management de mediu (subclauza 4.3.4)- organizatia trebuie sa stabileasca si sa mentina informatii pe hrtie sau n forma electronica, care sa descrie elementele esentiale ale sistemului de management de mediu si interactiunile dintre acestea si sa faca trimitere la documentatia conexa. (2) Acest punct nu contine o cerinta specifica pentru un manual de mediu, nsa, implicit face referire la acesta. (3) Manualul de mediu va trebui sa descrie elementele esentiale ale SMM si interactiunile dintre acestea; se poate raspunde acestei cerinte prin elaborarea unui manual specific, de mediu si integrarea informatiilor mentionate n manualul sistemului de management al calitatii. Art.113. - (1) Controlul documentar (subclauza 4.3.5) - documentatia trebuie sa fie lizibila, datata si usor identificabila, pastrata n ordine, iar dupa ce a fost retrasa, pastrata o perioada specificata;documentatia poate fi sub orice forma (scrisa, audio, video), nsa trebuie sa fie utila si usor de nteles. (2) Organizatia ar putea organiza si mentine un sumar al documentatiei pentru: a) a pune n ordine politica, obiectivele si sarcinile de mediu; b) a descrie mijloacele de realizare a obiectivelor si sarcinilor de mediu; c) a fixa prin documente rolurile principale, atributiile si procedurile; d) a asigura o ndrumare spre alte documentatii; e) a demonstra ca sunt implemetate elementele corespunzatoare ale SMM-lui. (3) Trebuie stabilite proceduri si responsabilitati cu privire la elaborarea si modificarea diferitelor tipuri de documente. Art.114. - (1) Conducerea operationala (subclauza 4.3.6) - conducerea operationala se refera la acele operatii si activitati ale organizatiei care sunt asociate aspectelor semnificative de mediu si nu la toate activitatile organizatiei.

(2) Organizatia trebuie sa identifice acele operatii si activitati care sunt asociate cu aspectele semnificative de mediu n conformitate cu politica, obiectivele si tintele. (3) Se recomanda ca organizatia sa ia n considerare diferitele operatii si activitati care pot contribui la producerea unui impact de mediu semnificativ; asemenea operatii si activitati pot include: a) cercetarea, dezvoltarea, proiectarea; b) aprovizionarea; c) contractarea; d) manipularea si depozitarea materiilor prime; e) procese de productie; f) activitatea laboratoarelor; g) depozitarea produselor; h) transportul; i) marketing-ul, publicitatea; j) service-ul pentru clienti; k) achizitia, construirea sau modificarea patrimoniului, utilitatilor sau dotarilor. Art.115. - (1) Pregatire pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns (subclauza 4.3.7) - organizatia trebuie sa stabileasca si sa mentina proceduri de reactie n situatii de urgenta, si proceduri de prevenire si diminuare a impacturilor de mediu ce ar putea fi asociate situatiilor de urgenta. (2) Organizatia trebuie sa analizeze, sa revizuiasca procedurile pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns si sa le testeze periodic. (3) Se recomanda ca organizatia sa stabileasca planuri pentru situatii de urgenta care sa asigure capacitatea de raspuns la incidente neasteptate sau accidentale. (4) Aceste planuri de urgenta pot include:

a) organizarea si responsabilitatile n caz de urgenta; b) lista personalului cheie; c) detalii privind serviciile de urgenta; d) planuri de comunicare interna si externa; e) actiuni de ntreprins n diferite situatii de urgenta; f) informatii privind materialele periculoase, incluznd impactul potential al fiecarui material asupra mediului si masurile care se impun; g) planuri de instruire si exercitii de verificare a eficientei masurilor. Art.116. - Verificare si actiune corectiva (clauza 4.4 - ISO 14001) - (1) are scopul de a se asigura ca organizatia verifica si corecteaza, dupa cum este necesar, acele elemente ale SMM care pot conduce la un impact semnificativ de mediu. (2) Cuprinde mai multe subclauze: a) monitorizare si masurare (subclauza 4.4.1) - activitatea de monitorizare si masurare trebuie sa includa nregistrarea informatiilor ca urmare a controalelor executate periodic, a masuratorilor si evaluarii performantelor activitatilor, conformitatea cu obiectivele si tintele de mediu, echipamentul de monitorizare trebuie sa fie etalonat si ntretinut, iar nregistrarile acestui proces trebuie pastrate o perioada, n conformitate cu procedurile organizatiei; organizatia trebuie sa stabileasca si sa mentina o procedura documentata pentru evaluarea periodica a conformitatii cu legislatia de mediu si reglementarile corespunzatoare astfel nct sa se asigure ca referentialul legislativ utilizat de organizatie sa fie complet si actualizat si ca toate aspectele de conformitate cu acest referential sunt luate n considerare. b) neconformitate, actiune corectiva si actiune preventiva (subclauza 4.4.2 ) -organizatia trebuie sa stabileasca si sa mentina proceduri pentru definirea responsabilitatii si autoritatii pentru tratarea si investigarea neconformitatii, actionnd pentru diminuarea oricaror impacturi produse, si pentru initierea si finalizarea actiunii corective si preventive. (3) O procedura va trebui sa prevada: a) responsabilitatile si autoritatea pentru tratarea si investigarea neconformitatii;

b) modul n care vor fi tratate si investigate neconformitatile constatate; c) adoptarea masurilor necesare pentru diminuarea impacturilor produse. (4) Neconformitatile pot fi de natura fizica (de exemplu scurgeri necontrolate din conducte), operationala (de exemplu nerespectarea parametrilor de lucru ai proceselor) saugestionarea incorecta a documentelor (de exemplu lipsa documentelor de lucru acolo unde sunt necesare) sau neconformitati rezultnd din abateri de la prevederile legislatiei si reglementarilor. (5) Organizatia trebuie sa implementeze si sa nregistreze orice modificari introduse n procedurile documentare ca urmare a actiunilor corective si preventive ntreprinse. Art.117. (1) - nregistrari (subclauza 4.4.3 ) - organizatia trebuie sa stabileasca si sa mentina proceduri pentru identificarea, pastrarea si eliminarea si punerea la dispozitie a nregistrarilor de mediu; aceste nregistrari trebuie sa includa nregistrarile instruirilor, rezultatele auditurilor si analizelor. (2) nregistrarile includ: a) informatii despre legislatia aplicabila; b) autorizatii si avize; c) date de monitorizare; d) nregistrari referitoare la instruiri; e) date despre produsul aprovizionat; f) informatii referitoare la produsul fabricat; g) nregistrari referitoare la inspectii, etalonare; h) informatii utile despre furnizori si contractanti; i) nregistrarile despre aspectele semnificative de mediu; j) detalii referitoare la neconformitati si reclamatii; k) nregistrari despre incidente de mediu;

l) rezultatele auditurilor, analize efectuate de management, etc. Art.118. (1) - Auditul sistemului de management de mediu (subclauza 4.4.4 ) - auditul SMM se face n prezent n baza standardelor: a) ISO 14010 "Linii directoare pentru auditul de mediu - Principii generale" b) ISO 14011 "Linii directoare pentru auditul de mediu - Proceduri de audit - Auditarea SMM"; c) ISO 14012 "Linii directoare pentru auditul de mediu - Criterii de calificare pentru auditorii de mediu". (2) Conform standardului ISO 14001, organizatia trebuie sa stabileasca si sa mentina unul sau mai multe programe de audit si proceduri pentru efectuarea auditurilor SMM cu scopul de a: a) determina daca SMM se conformeaza dispozitiilor planificate pentru SMM, inclusiv cerintelor standardului ISO 14001 si daca a fost implementat corespunzator si mentinut; b) oferi managementului informatii cu privire la rezultatele auditurilor. (3) Procedura de audit va trebui sa descrie: a) domeniul de aplicare; b) stabilirea frecventei auditurilor; c) metoda de audit; d) responsabilitatile echipei de audit; e) cerintele pentru conducerea auditorilor; f) modul de comunicare a rezultatelor auditului catre conducere, etc. Art.119. (1) - Analiza efectuata de conducere (clauza 4.5, ISO 14001): (1) managementul de vrf al organizatiei trebuie sa analizeze periodic SMM, la intervale stabilite, pentru a se asigura ca acesta este n permanenta corespunzator, adecvat si eficient; procesului analizei efectuate de conducere trebuie sa i se asigure informatiile necesare care sa-i permita conducerii sa efectueze aceasta evaluare.

(2) Analiza SMM trebuie sa fie documentata si include: a) rezultatele auditurilor; b) masura n care au fost atinse obiectivele si tintele; c) evaluarea adecvarii politicii de mediu si a necesitatii schimbarii acesteia; d) punctele de vedere ale partilor interesate; e) masura n care SMM s-a adaptat la schimbarile de conditii si informatii. (3) Analiza SMM ar trebui sa fie destul de cuprinzatoare pentru a acoperi toate activitatile, produsele si serviciile organizatiei, inclusiv impactul acestora asupra performantei financiare si a pozitiei pe piata. (4) Managementul trebuie sa identifice nevoile de schimbare posibile ale politicii, obiectivelor si altor elemente ale SMM; se recomanda ca procesul mbunatatirii continue: a) sa identifice zonele n care SMM poate fi mbunatatit, conducnd la mbunatatirea performantei de mediu; b) sa determine cauza sau cauzele de fond ale neconformitatilor sau deficientelor; c) sa dezvolte si sa implementeze un plan sau planuri pentru actiuni corective sau preventive care sa raspunda acestor cauze; d) sa verifice eficienta actiunilor corective si preventive; e) sa documenteze n proceduri orice schimbare care rezulta din procesul de mbunatatire; f) sa realizeze comparatii fata de obiectivele si tintele de mediu.