Sunteți pe pagina 1din 20

1.Ce este sociologia?Contextul in care a aparut si referiri la intemeietorul acesteia COMPTE.

Sociologia studiaza toate formele de asociere umana, de la cele mai simple (familie, prieteni), pana la cele mai complexe (Societatea umana), aceasta este institutionalizata, prezenta sub forma departamentelor, institutiilor de cercetare in toate marile Universitati ale lumii. Sociologia este tiina social ce studiaz regulile sociale i procesele care leag i separ oamenii, nu numai ca indivizi, dar i ca membri ai asociaiilor, grupurilor i instituiilor.. - Sociologia const n studiul vieii sociale umane, a grupurilor i societilor. - Sociologia poate fi definit ca fiind studiul sistematic al societilor umane, punnd accent n special pe sistemele moderne industrializate. Fundalul pe care i-au fcut apariia originile sociologiei l reprezint seria de schimbri radicale produse de Revoluia Francez n 1879 i Revoluia industrial n Europa. Factorul cheie a fost folosirea tiinei n locul religiei. n constituirea gndirii sociologice un rol important l-a avut autorul francez Auguste Comte, cel care a inventat cuvntul sociologie (el a folosit de fapt fizic social). Credea c poate cunote societatea cu ajutorul tiintei, i o considera ultima tiin care devia din fizic, chimie i biologie. Auguste Comte s-a nascut in 1789 la Montpellir si a murit la Paris in 1857. elev al politehnicii si intre 1817 si 1824 secretar al lui Saint-Simon, el a fost adanc influentat de acest premergator, ce a intrebuintat pentru prima oara termenul de filozofie pozitiva. Dintre lucrarile sale amintim: -[1822] Plan des traveaux scientifiques ncessaires pour rorganiser la socit -[1844] Discours sur lEsprit positif

-[1851-4] Systme de Politique Positive ou Trait de Sociologie

2.INTEMEIETORI AI SOCIOLOGIEI

Printre fondatorii clasici ai sociologiei se disting 6 personaliti: Auguste Comte, Vilfredo Pareto, Ferdinand Tnnies, mile Durkheim i Max Weber. mile Durkheim - autor francez, (n. 15 aprilie 1858, pinal, Frana - d. 15noiembrie 1917, Paris) a fost un filozof i sociolog francez de origine evreiasc, considerat fondatorul colii franceze de sociologie, avnd cea mai important contribuie n stabilirea academic a sociologiei ca tiin i acceptarea acesteia n cadrul tiinelor umaniste S-a ocupat de analiza suicidului. Sinuciderea (Le suicide, 1897) este a treia lucrare important a sociologului francez mile Durkheim, importan datorat abordrii tiinifice riguroase a unui fapt social contemporan - creterea frecvenei sinuciderilor ctre sfritul secolului XIX. Unul dintre principalele merite ale acestei lucrri este de a fi deschis perspectiva analizei sociologice, punnd n eviden condiionarea sociala a judecilor morale. Dei se pot aduce obiecii studiului lui Durkheim, acesta rmne o lucrare clasic a crei relevan pentru sociologie este valabil i azi. Publicaii antume: -Diviziunea muncii sociale (1893); -Regulile metodei sociologice (1895); -Sinuciderea (1897); -Formele elementare ale vieii religioase (1912).

Abraham Maslow (n. 1 aprilie 1908; d. 8 iunie 1970) a fost un psiholog umanist american. Este cunoscut astzi pentru propunerea sa privind bazele teoriei ierarhiei nevoilor umane. S-a nscut n Brooklyn, New York, ca primul copil al unei familii de evrei emigrani din Rusia. La insistenele prinilor, Abraham a studiat trei semestre dreptul la City College of New York, dup care s-a transferat la Cornell University, ca mai apoi s revin la CCNY. Dup ce s-a cstorit cu verioara sa primar Bertha Goodman, s-a mutat n Wisconsin pentru a studia la University of Wisconsin de unde, n cele din urm, i-a cptat doctoratul (1934) n psihologie. Profesorul Maslow a nceput s predea ca titular la Brooklyn College. In aceasta perioad a ntlnit muli psihologi europeni, printre care Alfred Adler i Erich Fromm. In 1951, Maslow a devenit eful catedrei de psihologie la Brandeis University, de unde i-a nceput activitatea de cercetare teoretic. S-a retras n California (1970), unde la vrsta de 62 ani, a murit n urma unei afeciuni a inimii. Unul dintre multele lucruri interesante pe care Maslow le-a notat in cariera sa, pe cand lucra cu maimute, a fost ca primatele aveau unele nevoi ce erau mai puternice decat altele. De exemplu, daca le era foame sau sete, intai isi potoleau seteau, dupa care isi cautau hrana, deci prima nevoie era mai puternica. Maslow a preluat idea, si a creat faimoasa Piramida a Nevoilor. In afara de detaliile despre aer, apa, hrana si sex, el a adaugat alte cinci nevoi, caracterizandu-le pe toate in: Nevoi Fiziologice, Nevoia de Siguranta (Aparare), Nevoia de Dragoste si Apartenenta, Nevoia de Autorespect, Nevoia de Autorealizare Carti scrise: Motivatie si personalitate

John Adair (nascut 18 Mai 1934) este considerat astzi cea mai mare autoritate mondinal n domeniul conducerii i al perfecionrii muncii de conducere. Autor a 30 de cri pe aceast tem, el a fost numit unul dintre cei 40 de oameni din ntreaga lume care au contribuit cel mai mult la dezvoltarea gndirii i practicii manageriale.

Absolvent al St Pauls School din Londra, John Adair a avut o carier variat i interesant. A servit ca adjudant ntr-un regiment de beduini din Legiunea Arab, a fost marinar pe un trauler care opera n Oceanul Arctic i a lucrat ca sanitar n sala de operaii a unui spital. Dup ce a terminat studiile la Cambridge a devenit confereniar la disciplina Istorie militar i consilier n domeniul instruirii conductorilor la Academia Militar Regal de la Sandhurst, nainte de a ajunge primul director de studii la St Georges House din Castelul Windsor i apoi director-adjunct al Industrial Society. Ulterior a devenit primul profesor din lume care a predat, la Univeristatea din Surrey, disciplina Studii ale conducerii. A contribuit de asemenea la fondarea, pe lng Universitatea din Exeter, a primului Centru de Studii de Conducere din Europa. John Adair este n prezent consilier naional i internaional n domeniu perfecionrii muncii de conducere. Printre crile sale se numr Cum s i afli vocaia (How to find your vocation), Talentul de conducator al lui Iisus (The leadership of Jesus), Nu boss, ci lider (Not bosses but leaders.

Sigmund Freud (n. 6 mai 1856, Freiberg, astzi Pbor/Republica Ceh - d. 23 septembrie 1939, Londra) a fost numit unanim printele psihanalizei. El a descoperit principalele teme ale psihanalizei i a impus treptat practica psihanalizei ca psihoterapie a nevrozelor. Evreu stabilit n Viena, Freud a publicat n 1899 principala sa lucrare, Interpretarea viselor, datat 1900. Este prima lucrare tiinific dedicat interpretrii viselor mbogit constant n ediii succesive.n aceast carte, Freud analizeaz propriile sale vise, prezentnd etapele elaborrii visului i ncearc s explice structura aparatului psihic. Tot aici Freud afirm c visul este calea regal spre cunoaterea incontientului. Incontientul, refularea/refulatul, rezistenele, complexul lui Oedip, sexualitatea infantil snt alte teme importante descoperite de Freud i abordate cu

aceeai siguran metodic, devenind curnd repere ale culturii generale legate de psihic. Prima lucrare publicat de Freud, Zur Auffassung der Aphasien ("Concepii asupra afaziei") (1891), trata problema tulburrilor de vorbire aprute n urma unei leziuni organice a creierului. Dup o nou lucrare n domeniul neurologiei, Die infantile Cerebrallhmung ("Paralizia cerebral infantil") (1897), Freud s-a dedicat cu exclusivitate cercetrilor privind explicarea tulburrilor psihice pe baze psihologice, ceea ce a dus la elaborarea conceptului de "psihanaliz" (1896). Freud explic apariia manifestrilor nevrotice, n special ale isteriei, datorit refulrii unor traume emoionale, ascunse n incontient. Ca tratament recomand transpunerea pacientului n stare de hipnoz, cu ajutorul creia tririle emoionale refulate sunt din nou aduse la suprafaa contiinei i n felul acesta, conflictele, prelucrate n mod contient, nu mai provoac tulburri psihice. ntre 1895 i 1900 Freud a formulat cea mai mare parte a concepiilor sale, care formeaz nucleul psihanalizei n teorie i practic. El renun la metoda hipnozei, prefernd expunerea spontan de ctre pacient a amintirilor sale, nc din perioada copilriei, n timpul edinelor de psihanaliz, sub forma aa zisei "asociaii libere". n felul acesta psihanalistul l ajut s-i clarifice contient experienele conflictuale, care stau la baza tulburrilor nevrotice. Cu ajutorul asociaiilor libere gsete calea de ptrundere ctre procesele petrecute n incontient, ceea ce l-a condus i la explicarea semnificaiei viselor i a actelor ratate ("lapsusuri"). Prin interpretarea viselor a ajuns la formularea conceptului de sexualitate infantil i a "complexului Oedip", care ar sta la baza legturilor erotice incontiente ale copilului cu printele de sex opus. Aceste puncte de vedere din concepia freudian au fost i rmn foarte controversate. Contribuia esenial a lui Sigmund Freud const n punerea n eviden a existenei i aciunii incontientului n viaa psihic i n explicarea pe aceast baz a personalitii umane. n plus, a dezvoltat o nou teorie (teoria psihanalitic), precum i o metodologie terapeutic aferent, care - n forma iniial sau modificat - urmrete ameliorarea funcionrii psihice, uneori cu aplicaii n patologiile mentale.

"Viaa mea - scria Freud - nu este separat de psihanaliz". Cu alte cuvinte, activitatea sa tiinific n domeniul psihanalizei se constituie n evenimentul cel mai important al vieii sale. Nu trebuie uitat, desigur, nici practica psihanalitic, dezvoltat gradat de Freud n urma experienelor noi cu pacienii si i cu sine nsui.

4.Maximilian Weber (n. 21 aprilie 1864 d. 14 iunie 1920) A fost un economist politic si sociolog german, fiind considerat unul dintre fondatorii studiului modern al sociologiei si administrrii publice. El si-a nceput cariera la Universitatea din Berlin, si mai trziu a lucrat la Universitatea Freiburg, Universitatea din Heidelberg, Universitatea din Viena si la Universitatea din Mnchen. A fost o persoan influent n politica german contemporan, fiind unul dintre negociatorii Germaniei la Tratatul de la Versailles si membru al comisiei nsrcinate cu sustinerea Constitutiei dela Weimar. S-a ocupat n principal cu studiul sociologiei religiilor si a guvernului, dar prin munca sa a adus contributii si n domeniul economiei. Opera sa este majoritatea postuma Realizeaza cercetari de teren Pastreaza distinctia intre stiintele naturii(ceea ce este repetabil) si stiintele sociale(ceea ce este nerepetabil,individual,societarea) Weber remarca:lumea moderna este o lume dezvrajita,rece,o lume a calcului.

Cea mai cunoscut lucrare a sa este eseul Etica protestant si spiritul capitalismului, lucrare care a fost piatra de temelie n studiile sale de sociologie a religiilor. n aceast lucrare, Weber a argumentat faptul c religia este una dintre cauzele cele mai importante, care explic diferentele de dezvoltare dintre culturile Occidentale si cele Orientale, si a subliniat importanta protestantismului ascetic care a condus la nasterea capitalismului, a birocratiei si a statului rational-legal din

Vest.Weber asociaza aparitia spiritului capitalist cu ceea ce occidentali numesc etica protestanta. Componentele protestantismului ascetic: calvinismul, pietismul, metodismul si sectele baptiste. Religia constituie un facror de schimbare. Esecul-parte componenta a noastra.

5. FREDERICK TAYLOR : Frederick Taylor a exercitat o influen profund n domeniul muncii n secolul al XX-lea, fiind un om multilateral i extreme de inteligent. Inventator al aa-numitului ,,management tiinific, Taylor a fost cel mai mare aprtor al produciei de serie, partizanul nfocat al msurrii i controlului, bogtaul care credea c tie i nelege mai bine ca oricare altul ce se ntmpl pe linia de fabricaie. n centrul concepiei lui Taylor despre munc se afla teoria sa cu privire la creterea productivitii i eficienei activitii profesionale. Aceasta era ct se poate de simpl. Taylor a fost primul i cel mai sincer adept al sistemului bazat pe comand i control. n cartea sa aprut n 1911. ,,Principiile managementului tiinific, Taylor arat cum vede el mbuntirea performanelor. Aceast analiz detaliat a sarcinilor individuale a ajuns s fie cunoscut sub numele de ,,management tiinific. Dup ce identifica fiecare micare i aciune pe care le implica efectuarea unei munci, Taylor putea determina timpul optim necesar ndeplinirii unei sarcini. narmat cu aceste informaii, managerul putea stabili dac o persoan si face meseria. ,,n esent, managementul tiinific presupune o revoluie mental total n ceea ce-l privete pe muncitor, indiferent de unitatea sau domeniul n care lucreaz el, o revoluie mental total in ceea ce privete modul n care aceti oameni i ndeplinesc obligaiile de serviciu, fa de tovarii lor i faa de patronii lor, scria Taylor. 6.HERBERT SPENCER : Herbert Spencer a adaptat darwinismul la propriile sale teorii, prin care susinea c cei bogai i puternici erau cei mai bine adaptai climatului social i

economic al vremii lor. Selecia natural i permitea s afirme c era natural, normal i corect ca cei puternici s prospere pe seama celor slabi, fapt ce se ntmpl n viaa de zi de zi. Spencer susinea c supravieuirea celui mai bine adaptat nu era doar natural, ci i corect din punct de vedere moral. Prin urmare, era imoral ca cei mai slabi s fie asistai, deoarece aceasta ar fi dus la supravieuirea i chiar la reproducerea unora care erau fundamental neadaptai. Teoria lui Spenser a ramas in memoria omenirii sub numele de darwinism social. Marile opere i scrieri ale lui Herbert Spencer sunt urmtoarele: Social Statics, 1851 The Principles Of Psychology, 1855 First Principles, 1862 The Principles Of Sociology, 1876-1896 The Study Of Sociology, 1880

7.DIMITRIE GUSTI Scoala de la Bucuresti;Cercetarea multidisciplinara si interdisciplinara Dimitrie Gusti (n. 13 februarie 1880, Iai; d. 30 octombrie 1955), a fost un filosof, sociolog i estetician romn. Membru al Academiei Romne din 1919, preedintele Academiei Romne (1944 - 1946), ministru al nvmntului ntre 1932 i 1933, profesor la Universitile din Iai i Bucureti. -Gusti a fost fondatorul colii Sociologice de la Bucureti. El rezum sistemul su sociologic la cteva enunuri :-Societatea se compune din uniti sociale, adic din grupri de oameni legai ntre ei printr-o organizare activ i o interdependen sufleteasc. -Esena societii este voina social. -Voina social depune ca manifestri de via: o activitate economic i una spiritual, reglementate de o a activitate juridic i de o activitate politic.

-Voina social este condiionat n manifestrile ei de o serie de factori sau cadre care pot fi reduse la patru categorii fundamentale: cosmic, biologic, psihic i istoric. -Aceasta a avut doua merite mari si anume:a realizat cercetari multi si interdisciplinare la teren,termenul prin care se realizeaza aceasta cercetare este monografia sociologica. -a fost una din cele mai puternice scoli ce a realizat cercetari sociologice rurale -Aceasta scoala pornea de la lozinca Sa ne cunoastem tara -A avut ca principala realizare fondarea Muzeului Satului

8.Ordinea sociala Definirea conceptului de ordine social: n accepiune comun ordinea social se refer ladesfurarea normal a vieii sociale, adic evitareaconflictelor, manifestrilor, protestelor,perturbrilor de orice tip. Ansamblu de norme, valori, reguli,obligaii, interdicii i practici sociale = ordinea social.

Ordinea social- efect al unui proces de internalizare a normelor i valorilorgrupului social de ctre indivizi T. Parsons Ordinea social se asigur prin internalizareanormelor i valorilor n procesul de socializare al indivizilor.

2.Abordarea conflictelor,ordine si conflicte

Conflictul este rezultatul manifestrii diferenelor. Ca urmare, recunoaterea unei stri conflictuale i intervenia n soluionarea sa implic acceptarea diferenelor. Clasificri ale conflictului Din punct de vedere al nivelului de apariie: Conflict individual interior Conflictul dintre indivizi Conflictul dintre indivizi i grupuri Conflictul inter-grupuri Conflictul ntre organizaii Conflicte distructive. Conflictul benefic

9.Interactionalismul simbolic Interactionismul este un curent sociologic cu o vasta traditie, elaborat in cadrul Scolii de la Chicago imediat dupa infiintarea in 1892 a departamentului de sociologie la universitatea din acest oras, prin contributia lui Albion Small (Ungureanu si Costea, 1985, 282 . 1. Obiectul sociologiei din perspectiva interactionismului Fenomenele sociale pot fi studiate de sociologi din doua perspective, daca ne referim la gradul lor de generalitate: la nivel macrosociologic, asa cum a studiat de pilda Weber interdependenta dintre actorii care actioneaza unii asupra altora fara sa se cunoasca, si la nivel microsociologic, in care actorii sociali se afla in interactiune directa (fata-in-fata). Acesta este punctul de vedere al interactionismului, curent sociologic care este interesat mai ales de aspectele simbolice ale relatiilor de interactiune sociala. Prin urmare, obiectul de studiu al sociologiei il reprezinta relatiile reciproce dintre indivizi (interactiunile) si semnele acestor schimburi (simbolurile).

10. Henry Mintzberg

Rolurile managerului Henry Mintzberg a studiat comportamentul unui mare numr de manageri i a ajuns la concluzia c exist 10 roluri fundamentale pe care le joac managerii, grupate, dup natura lor, n trei mari categorii: interpersonale, informaionale i decizionale: 1.Figur reprezentativ sau central a organizaiei: -reprezint organizaia la diferite ceremonii oficiale; -semneaz documentele oficiale; -stimuleaz subordonaii, clienii etc 2.Conductor (lider) n direcionarea i coordonarea activitii subordonailor. Comportamentul specific acestui rol apare numai n raporturile directe cu subalternii, adic la angajarea, promovarea, destituirea, motivarea sau controlul personalului. 3.Legtur (liason) impus de raporturile cu alte persoane, subalternii sau superiorii, respectiv cu membrii consiliului director, furnizorii, oficialitile administrative, etc. 4.Monitor al informaiilor, adic receptor, evaluator i selector al informaiilor din mediu, care pot influena performana organizaiei. 5.Difuzor al informaiilor (sau diseminator), transmitor al acestora nspre subordonai i alte persoane din cadrul organizaiei. 6.Purttor de cuvnt calitate n care managerul transmite poziia oficial a organizaiei, n special celor din exteriorul acesteia. 7.ntreprinztor , iniiator, generator de schimbri planificate n viaa organizaiei, cum ar fi: testarea unei noi piee, iniierea unei anchete n rndul consumatorilor, etc si supervizor al desfurrii acestor schimbri.

8. Atenuator sau corector al tulburrilor care pot provoca schimbri nedorite: greve, anularea contractului ncheiat cu un furnizor, ntrziere n desfacerea produselor, etc 9.Alocator de resurse decide cum se distribuie resursele stabilind prioritile i bugetele (managerul hotrte cine va beneficia de resursele organizaiei, ci bani se vor folosi pentru reclam i echipament etc. 10.Negociator n discuiile cu diferite persoane sau grupuri, n vederea realizrii unor nelegeri (cu sindicatele, guvernul sau ageniile guvernamentale, furnizorii, clienii).

Alte carti scrise de Henry Mintzberg : 1. Managers Not MBAs 2. Harvard Business Essentials 3. The Working Leader 4. Mintzberg on Management 5. Structure in Fives

11. Organigrama Organizatiile reprezinta socio-organizari partial explicite, construite prin conlucrarea specializata a unor oameni, in vederea satisfacerii deliberate a unor necesitati sociale. Stuctura organizationala descrie atat caracteristicile si principiile de functionare a organizatiei ca intreg, cat si relatiile dintre diferitele sale subunitati.. Organizatiile trebuie sa se asigure ca o serie de functii comune tuturor sistemelor sociale stint indeplinite, pentru a putea fi functionale

ntreprinderea este o organizaie uman n care se combin factori de producie n vederea obinerii de bunuri i servicii. Ea reprezint un agent economic, persoan juridic, n care elementele de natur material, financiar i uman se combin n scopul realizrii unor obiective. Organizarea unei firme consta in descompunerea ei in elemente componente ale procesului de productie, analiza acestora in vederea recompunerii lor in raport cu anumite criterii economice, tehnice si de personal in vederea r ealizarii obiectivelor stabilite in conditii de eficienta sporita. Reprezentarea grafica a structurii de conducere este denumita organigrama. In stabilirea organigramei trebuie tinut cont de particularitatile intreprinderii, de obiectivele ei, de dezvoltarea in perspectiva, de acceptarea delegarii de autoritate. Organigrama, ca reprezentare grafica a structurii de conducere a unei intreprinderi are ca obiectiv punerea in evidenta a: -functiilor, a intinderii lor si a repartizarii intre diferite servicii operationale a functiilor; -responsabilitatilor serviciilor cu nivelul lor ierarhic, numele si intinderea autoritatii; -relatiilor (legaturilor) serviciilor care pot fi ierarhice sau functionale. Organigrama este in acest fel deopotriva un element de informare si de analiza, respectiv de studiu. In raport de modul lor de constructie, organigramele pot fi rectangulare (verticale sau orizontale) si circulare. 12.Conceptul de cultura;tipuri de cultura;clasificari. Conceptul de cultur reprezinta totalitatea cunotinelor, aptitudinilor i modelelor obinuite de comportament pe care le au n comun i pe care le transmit membrii unei societi. ntr-o alt accepiune, termenul de cultur reprezint un fenomen colectiv, aceasta fiind acceptat de toi indivizii care triesc n acelai mediu social. Cultura este un fenomen care se dezvolt n timp i care presupune o continuitate fluid trecut-prezent-viitor. Cultura este influenat de aciunea mai multor factori, care delimiteaz clar sferele culturii: cultura naional definit prin raportare la un spaiu naional determinat,

se afl n interaciune cu culturile regionale i subregionale, configurate de factori geografici i istorici, de fore politice i economice, de limb i religie cultura industrial evideniaz specificul unei ramuri sau al unor subramuri, fiind determinat de factori precum: natura procesului decizional, dinamica tehnologic, gradul de inovare etc; cultura funcional exprim valorile unei anumite specializri funcionale din cadrul organizaiilor: producie, contabilitate, marketing, finaciar etc; cultura profesional exprim modul n care persoana este educat, pregtit, instruit i motivat pentru realizarea unui efort de munc specific; cultura organizaional este determinat de un sistem de credine i valori mprtite de ctre toi membrii unei organizaii, care se formeaz n interiorul ei i care orienteaz comportamentul angajailor.

13.G. Hofstede:cele 5 dimensiuni ale culturii. G. Hofstede este primul specialist consacrat ce trateaza cultura ca o programare mentala colectiva,programare prin care membrii unui grup se deosebesc de componentii altui grup.In conceptia sa,cultura individuala de grup se afla la baza modului de a gandi,simti si a actiona pentru indivizii,unei organizatii si tari.Abordata drept programare mentala colectiva a gandririi,cultura provine din mediul social al persoanei si nu din genele sale;deci,trebuie sa distingem,spune Hofstede,intre natura umana,care se mostenste prin informatia genetica,fata de insasi notiunea de cultura ,cat si fata de personalitatea individului,care se mostenste partial si se formeaza partial prin invatare. De asemenea,sociologul face o paralela intre alte doua concetpe antagonice:individualism si colectivism.Cel dintai apartine societatilor in care relatiile dintre indivizi sunt haotice,se asteapta ca fiecare sa-si poarta de grija sau sa se ingrijeasca de familia sa;colectivismul,dimpotriva,apartine societatilor in care

oamenii sunt integrati inca de la nastere in subgrupuri puternice,care il vor proteja pe individ toata viata in schimbul unei loialitati mutuale.

14. Tipuri de societati n viziunea lui Norman Goodmann, societatile pot fi clasificate n cinci tipuri fundamentale : societatile de vnatori si culegatori, horticole si pastorale, agrare, industriale si postindustriale. Ele se diferentiaza dupa doua criterii esentiale : tehnologia pe care o utilizeaza si strategia de viata (pentru existenta) adoptate. 1) Societatile de vnatori si culegatori

Cele mai vechi strategii pentru existenta pe care le-a cunoscut omenirea sunt vnatul, pescuitul cu ajutorul uneltelor simple din piatra si lemn si culesul. Astazi, sustine Van der Zanden (1990), din cele 6 miliarde de pamnteni, doar vreo 300 000 si aisgura mijloacele de subzistenta n acest mod. Societatile n discutie se cacterizeaza prin nomadism si sunt relativ mici, deoarece cele mai multe regiuni nu pot ntretine populatii numeroase care depind n mod exlcusiv de hrana furnizata de natura. Economia acestui tip de societate este o economie de subzistenta, membrii societatii consumnd tot ce au. Societatile horticole si pastorale. n urma cu 10-19 mii de ani n urma, n regiunile fertile evoluau societatile horticole iar n cele aride, societatile pastorale. Primele dezvoltau cultivarea plantelor, celelalte se ocupau cu mbl Imblanzirea animalelor. Aceste societati sunt mai eficiente n asigurarea hranei si a altor bunuri necesare dect societatile de vnatori si culegatori. Cresterea eficientei economice a dus la aparitia unui surplus de bunuri si a permis aparitia diferentierilor sociale si a statutelor specializate: mestesugarul, samanul (persoana care practica magia si vindeca oamenii). ncep sa apara institutiile politice, unele dintre ele mbracnd forma conducerii ereditare. Societatile agrare.

Societatile agrare au aparut acum 5-6 mii de ani. Revolutia agrara a constat, nainte de toate, n descoperirea plugului si utilizarea animalelor de tractiune, ceea ce a permis cultivarea pamntului la scara mare si cresterea semnificativa a eficientei lucrarilor agricole. Nomadismul a fost nlocuit cu asezari omenesti permanente. Mai trziu au fost confectionate unelte din metal (mai eficiente dect cele din lemn sau piatra), fapt ce a creat posibilitatea dezvoltarii sistemului de irigatii att de necesar agriculturii pe scara larga. Diferentierile sociale si inegalitatile sociale s-au accentuat si institutionalizat. Apare o elita politica specializata ce deseori mbraca forma monarhiilor ereditare absolute. n mod similar iau nastere clasele sociale : o mica clasa prospera, care controla pamntul si o mare clasa dependenta (de prima) care l muncea. n centrul religiilor care s-au dezvoltat n aceasta epoca (ca si urmatoarele) stateau zeitatile masculine, fapt ce a extins stratificarea pe baza de sex. 4) Societatile industriale.

Revolutia industriala a avut loc initial n Anglia la mijlocul secolului al XVIII lea, raspndindu-se apoi n multe alte tari (Franta, Germania, SUA etc.). Ea s-a materializat n confectionarea si utilizarea unor masini complexe,actionate de un motor, n procesul de producere a bunurilor parte a societatilor lumii, cu alte cuvinte, a schimbat fata lumii : imense surplusuri de bunuri necesare subzistentei, explozie de statute sociale specializate, ierarhii de statut si inegalitati sociale. Concomitent cu cresterea inegalitatii sociale, mecanizarea - paradoxal - a avut drept consecinta si reducerea ei, deoarece a micsorat importanta statutului social mostenit si a permis mobilitatea sociala. Locul de munca s-a deplasat de acasa n fabrica si din mediul rural n cel urban. Economia devine cea mai importanta si puternica institutie a societatii. Industrializarea a avut efecte considerabile, a exercitat o influenta semnificativa asupra principalelor institutii ale societatii: familia, educatia, religia, politica. Nevoia de muncitori calificati si cultivati a reclamat extinderea sanselor educative si la alte categorii, nu numai la mica elita. Familia si-a pierdut statutul centru al productiei economice. O populatie mai educata a pretins si a detinut mai multe drepturi politice. Autoritatea morala a religiei a scazut pe masura ce industrializarea a marit diferentele n stilurile de viata ale oamenilor, slabindu-le astfel consensul asupra normelor si valorilor fundamentale.13 De industrializare este legata si urbanizarea :oamenii au migrat de la sate catre orase acolo unde si aveau slujbele.

Standardele de viata au crescut dar nu n aceeasi masura pentru toti. Pe lnga beneficiile aduse, industrializarea a creat si numeraose probleme :cresterea poluarii, a somajului, inegalitatile sociale etc. 5) Societatea postindustriala.

D.Bell (1973) constata ca recent a aparut un nou tip de societate, societatea postindustriala, n care principala sursa de subzistenta este mai degraba producerea de informatii si de bunuri dect producerea de bunuri materiale. n acest tip de societate, oamenii au sanse mai mari sa lucreze sectorul serviciilor dect n agricultura sau n industria prelucratoare. Acest lucru este posibil datorita tehnologiei extrem de performante, ce asigura realizarea aceluiasi nivel al productiei sau chiar al unuia mai ridicat cu un numar mai mic de muncitori. Societatea postindustriala este bazata pe cunostinte si producerea de cunostinte. Este o societate a stiintei, ingineriei si educatiei. Institutiile economice sunt la fel de importante ca si n trecut, dar sunt mai dependente de sfera informationala si educativa dect erau n trecut. Se nregistreaza o mobilitate sociala si geografica fara precedent, datorita perfectionarii tehnologiilor, comunicatiilor, transportului.

15.PETER FERDINANT DRUCKER INOVATIA-fenomen social S-a nascut la VienaDoctorat in Drept public si intenational la Universitatea din Frankfurt. Este considerat parintele managementului corporatist modern:Omul care a inventat managementul A colaborat cu multe companii importante:General Electric,Coca-Cola,IBM si Intel A fost decorat cu Presidential Medal of Freedom de George W.Bush in 2002 Detine 25de doctorate onorifice In lucrarile sale a fost interesat de relatiile dintre oameni,despre cum organizatiile pot scoate ce e mai bun din oameni

Inovatia este instrumental specific al antreprenorilor,mijlocul cu care ei exploateaza schimbarea ca pe o ocazie pentru diferite afaceri sau diferite servicii.Ea poate fi reprezentata ca o disciplina,poate fi invatata si practicata.Antreprenorii trebuie sa caute,cu un scop bine precis,sursele inovatiei,schimbarile si simptomele ei,care indica ocazii favorabile pentru inovatii incununate de success.Ei au nevoie sa cunoasca si sa aplice principiile inovatiei reusite.Drucker prezinta inovatia ca disciplina cu un scop determinat.mai intai arata unde si cum anume cauta intreprinzatorul ocazii novatoare.Apoi,prezinta ce trebuie si ce nu trebuie facut pentru a tramsforma o idee novatoare intr-o noua intreprindere sau o intreprindere de servicii publice. Cele 7 surse ale posibilitatilor de inovare sunt :neprevazutul, incongruentele, necesitatea procesului,structurile industriei si ale pietei,demografia,schimbari ale modului de percepere,noile cunostinte.

16.Sinteza despre grupul de munca

Oamenii nu muncesc, de regul, singuri ci mpreun, n grupuri. Grupul de munc reprezinta atat o entitate tehnico-administrativa, adunnd mpreun un numr de persoane ce colaboreaz ntr-un proces de munc necesar, cat si o entitate social distinct, cu logica sa proprie, avnd numeroase consecine att pentru performanele membrilor si, ct i pentru satisfacia lor n munc. Din aceast cauz grupul de munc i dinamica sa specific a devenit una dintre temele majore ale sociologiei industriale. Se poate formula un criteriu simplu i eficace de delimitare a grupurilor de munc: totalitatea persoanelor care au un ef comun i care interacioneaz direct n procesul muncii lor. funcii productive - modul n care grupul de munc funcioneaz ca entitate n cadrul mai larg al procesului de producie

Funciile sociale - De ndat ce mai multe persoane stau mpreun i dezvolt activiti comune, apar relaii reciproce care rapid se ncheag ntr-o entitate i anume grupul social Funcii social-emoionale - Grupul reprezint un mediu uman, un prilej de relaii interpersonale, satisfcnd ,,nevoia omului de alt om, de suport uman reciproc, de confruntare i verificare a propriilor sentimente i concepii. n mod normal oamenii caut compania celorlali. Experimentele au artat c n mod special n condiii de ameninare sau de frustrare oamenii se simt atrai de ceilali, simt o nevoie sporit de companie uman.

17.ELTON MAYO. Miscarea relatiilor umane. Muncitorii sunt fiinte umane Cercetarile lui Elton Mayo (1880-1949) traverseaza doua etape distincte (Zlate, M., 2004): - ntre anii 1923-1927se deruleaza etapa n care acesta este interesat de ameliorarea conditiilor fizice, iluminatul de exp.n vederea cresterii randamentului muncii; - ntre anii 1927-1939 Mayo experimenteaza factorii psihosociali, pe care i considera mai importanti n cresterea randamentului dar si ai satisfactiei n munca. Doctrina relatiilor umane arata ca,o multime izolata de muncitori poate fi transformata ntr-un grup animat de sentimentul responsabilitatii sociale, fiind grupati dupa sarcini, obiceiuri, traditii si ritualuri, avnd libertatea de a lua decizii. Tocmai de aceea, lucratorii-considera Mayo-este bine sa fie ascultati, ncurajati sasi exprime parerile si nemultumirile,sa fie ajutati sa se nteleaga mai bine. J. W. Dickson, unul dintre initiatorii sistemului consilierii bazat pe doctrina lui Mayo identifica anumite atributii ale consilierului: -sa asculte si sa accepte lucratorii, - sa lase libertatea muncitorilor de a-si exprima punctele de vedere, -reducerea conflictelor din ntreprindere

-sa-si orienteze atentia spre problemele personale ale lucratorilor si nu spre cele legate de ntreprindere- aceasta fiind una dintre limitele sistemului de consiliere Miscarea relatiilor umane debuteaza prin cercetarile conduse de Elton Mayo care demonstreaza ca tratarea muncitorilor ca fiinte omenesti, prin eliberarea acestora de presiunea controlului impersonal duce la cresterea productiei. Elton Mayo, prin experimentele organizate la Western Electric Company pune n evidenta rolul factorilor psihosociali, ai climatului de munca n cresterea randamentului n munca. Nu att factorii fizici sau ergonomici ct, factorii psihosociali, climatul psihosocial al muncii asigura cresterea randamentului si satisfactiei n munca. Cercetarile echipei Mayo au fost urmate de rezultatele sociometriei lui Moreno (1934), de experimentele de grup efectuate de K. Lewin (1937), care au pus n evidenta : dinamica grupului cmpul de forte ce determina coeziunea grupului forma de autoritate care conduce grupul la realizarea sarcinilor influenta grupului asupra indivizilor.