ASIGURARI, C4

Despagubirea este suma de bani pe care asigurarea o plateste asiguratului in cazul producerii
riscului asigurat.Este limita maxima a raspunderii asiguratului. In acordarea despagubirii societatile aplica
3 principii:
- Principiul raspunderii proportionale
- Principiul primului risc
- Principiul raspunderii limitate (clauza cu fransiza)
Raspunderea proportionala – despagubirea se afla in acelasi raport fata de paguba in care se afla
suma asigurata fata de valoarea reala a bunului asigurat d/p = s/v unde: d – despagubirea; p – paguba; s –
suma asigurata; v – valoarea reala. Daca s=v => d=p
Principiul primului risc – se aplica la bunurile la care riscul de producere a pagubei totale este
redus (in asigurarea cladirilor volumul sumei asigurate este considerat in acest caz ca reprezentand
maximul de paguba posibila). La acest principiu, raportul dintre suma asigurata si valoarea reala a bunului
asigurat nu influenteaza niveloul despagubirii. Despagubirea depinde numai de valoarea pagubei si de
suma asigurata.
Principiul raspunderii limitate (clauza cu fransiza) se caracterizeaza prin faptul ca despagubirea
se acorda numai daca paguba depaseste o valoare prestabilita. Drept urmare, o parte din paguba va ramane
in sarcina asiguratului. Acea parte poarta denumirea de fransiza. Fransiza poate fi atinsa sau simpla si
deductibila sau absoluta. In cazul fransizei simple asiguratorul acopera in intregime despagubirea pana la
nivelul sumei asigurate daca paguba este mai mare decat fransiza.
Ex: fransiza = 100 euro
paguba = 500 euro / => asigurarea depaseste cu 500 euro
Fransiza deductibila se scade din paguba indiferent de volumul pagubei .Asiguratorul acopera
numai partea din paguba care depaseste fransiza.
Ex: fransiza = 100 euro
paguba = 500 euro / => 500 – 100 = 400 euro despagubire
Despagubirea este suma de bani pe care asiguratorul este obligat sa o plateasca cu scopul de a
compensa paguba produsa de riscul asigurat. Despagubirea nu poate depasi suma asigurata si este mai
mica sau cel mult egala cu paguba, in functie de principiul de raspundere al asiguratorului.
Evaluarea in vederea asigurarii este operatiunea prin care dse stabileste valoarea bunurilor in
vederea cuprinderii lor in asigurare. Aceasta trebuie sa fie stabilita in deplina concordanta cu valoarea
reala a bunurilor pt ca orice exagerare intr-un sens sau altul poate avea consecinte negative, fie pt
asigurat fie pt asigurator.
Supraevaluarea conduce la slabirea preocuparii asiguratilor pt prevenirea pagubelor si
subevaluarea nu permite in caz de dauna acordarea unei despagubiri cu care asiguratul sa isi poata
compensa intreaga paguba suferita. Valoarea de asigurare poate fi mai mica sau cel mult egala cu valoarea
bunului respectiv inregistrata in evidenta contabila sau stabilita in functie de pretul de vanzare cumparare
practicat pt acel bun pe piata in momentul incheierii asigurarii. Valoarea in asigurare este un element pe
care il intalnim numai in asigurarile de bunuri.
Suma asigurata este conform contractului de asigurare partea din valoarea de asigurare pt care
asiguratorul isi asuma raspunderea in cazul producerii fenomenului pt care s-a incheiat asigurarea. Suma
asigurata este limita maxima a raspunderii asiguratorului, ea nu poate depasi valoarea reala a bunului
asigurat. La asigurarea obligatorie suma asigurata se stabileste pe baza normelor de asigurare. La cele
facultative suma se stabileste la propunerea asiguratului cu acordul asiguratorului.
Prima de asigurare suma de bani pe care asiguratorul o plateste asiguratorului pt ca acesta sa
constituie fondul de asigurare necesar platii indemnizatiilor in cazul producerii riscului asigurat.In afara
acestui cont societatea de asigurare are obligatia de a mai constitui si alte rezerve prevazute prin dispozitii

1
 ASIGURARI, C4

legale. Valoarea primei de asigurare se stabilesc inmultind suma asigurata cu cota de prima tarifara
stabilita la o suta sau la o mie unitati monetare.
Durata asigurarii este perioada de timp cat exista raporturi de asigurare intre asigurat si
asigurator asa cum au fost stabilite prin contractul de asigurare. Este specifica asigurarilor facultative si
difera in functie de ramura de asigurare. La asigurarea de bunuri contractul de asigurare se incheie pe
perioada cuprinsa intre cateva luni si 1 an in timp ce la asigurarile de viata durata asigurata esre mult mai
mare intre 5 – 30 ani. Durata asigurata influenteaza marimea primei de asigurare.
Paguba sau dauna reprezinta pierderea exprimata valoric suferita de un bun asigurat ca urmare a
producerii unui fenomen sau eveniment impotriva caruia s-a incheiat asigurarea. Paguba nu poate fi decat
mai mica sau cel mult mai mica cu valoarea bunului asigurat iar in functie de gradul in care a fost ditrus
bunul intalnim paguba totala si paguba partiala cand pierderea e mai mica decat bunul.
Contractul de asigurare: legea asigurarilor defineste contractul ca fiind acel contract prin care
asiguratul se oliga sa plateasca o prima asiguratorului iar acesta se obliga ca la producerea unui anumit
risc sa plateasca asiguratului sau beneficiarului despagubirea sau suma asigurata in limitele si la termenele
convenite.
Contractul de asigurare are urmatoarele caractere juridice:
-Caracter consensual – se incheie prin simplul acord de vointa al partilor. Dovada contractului se face
prin polita sau certificatul de asigurare sau prin inscrisuri prin care se manifesta vointa asiguratorului de a
incheia contractul. Este un contract sinalagmatic (partile au obligatii reciproce interdependente una fata de
alta; asiguratul sa faca declaratii reale si sa plateasca primele de asigurare, asiguratorul sa acopere riscul
de despagubire)
-Caracter aleatoriu – efectele acestui contract pt parti depind de un eveniment viitor nesigur si incert.
-Caracter oneros – pt ca partile urmaresc realizarea unor scopuri, interese materiale, contraprestatii
banesti a caror infaptuire are lor pe toata durata de valabilitate a contractului.
-Are o realizare variabila in timp fiind un contract succesiv, in functie de de forma de asigurare, de
obiectele asigurarii, de riscurile asigurate, etc.
-Este contract de aderare – formalizarea clauzelor inscrise in contract a caror definitizare are loc prin
acordul parintilor. Reglementarile difera de la tara la tara dar in cadrul national organele de supraveghere a
activitatii de asigurare impun incadrarea contractului prin continut si structura in anumite coordonate
juridice de fond si de forma.
-Contractul de asigurare este unic in raport cu intreaga perioada de asigurare chiar daca plata primelor
are loc prin divizare.
Unicitatea contractului genereaza consecinte juridice printre care faptul ca este guvernat de
conditiile initiale pe parcursul intregii durate de realizare; stabilirea primei anuale are in vedere intreaga
durata a contractului de asigurare.
-Implica buna credinta, pe de o parte din partea asiguratului cu ocazia perfectarii asigurarii si apoi in
legatura cu realitatea pagubelor reclamate pt stabilirea despagubirii si pe de alta parte clauzele impuse
raspunderea asumata, modul de evaluare al pagubelor si stabilirii despagubirii contractului isi defineste
specificul in functie de ramura de asigurare, riscurile asigurate si caracterul asigurarii.