Sunteți pe pagina 1din 6

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU FACULTATEA DE TIINE SOCIO-UMANE DEPARTAMENTUL DE TIINE SOCIO-UMANE, RELAII INTERNAIONALE I STUDII EUROPENE SPECIALIZAREA

STUDII DE SECURITATE

Multiculturalism n Europa

Coord:asist.univ.drd. Horia Savu Student:Raluca Alexandra Vieriu,an II,grupa I

sibiu 2012

Introducere

La origine, conceptul s-a nscut din refuzul oricrei discriminri. O societate multicultural este una n care fiecare individ, fr deosebire de nationalitate sau de religie, are drepturi egale, inclusiv pe acela de a-si folosi limba proprie. O multime de reglementri internationale garanteaz aceste drepturi. Cu timpul ns, nediscriminarea initial a devenit, la rndul ei, discriminatorie. S-a nscut, de pild, ceea ce se numeste rasism invers, adic privilegiul acordat de culoarea pielii. Odat disprut, n SUA, persecutarea negrilor de ctre albi, si din teama repetrii unor astfel de cazuri, care au nsngerat SUA pn n anii '60, a luat nastere, paradoxal, posibilitatea persecutiei inverse. Alt exemplu,cand feminismul a triumfat n Anglia sau n SUA, drepturile femeilor au devenit tot mai mult niste privilegii. Numrul de agresiuni sexuale, recunoscute de justitia american, n care victimele snt femei ntrece binisor astzi numrul de agresiuni crora le cad victim brbatii. Mult mai rar i se d dreptate unui brbat alb dect unei femei de culoare. Sau, n orice caz, suspiciunea de nclcare a drepturilor omului e cu mult mai pronuntat cnd e vorba de negri, de femei sau de minoritti etnice dect cnd e vorba de albi, de brbati sau de majoritari. Diversitatea culturala dintre societati demonstreaza flexibilitatea si variabilitatea organizatiilor omenesti.Intelegerea si aprecierea acestei diversitati poate duce la un respect sanatos fata de deosebirile dintre popoare si fata de ingeniozitatea speciei umane. Asa cum culturile diferitlor societati variaza de la una la alta,grupuri din cadrul aceleiasi societati pot de asemenea,vadi varietate,indeosebi daca societatea este numeroasa,complexa si moderna.Aceste grupuri,numite subculturi,pot varia dupa clasa sociala,origine etnica,religie si stil de viata,precum si dupa scopuri si interese.Tiparele subculturale dau unui grup o identitate ce ii deosebesc de societatea intreaga din care face parte.Identitatea unei subculturi se poate baza pe mostenirea sa etnica,indiferent daca este chineza,italiana sau poloneza.Ea ar putea deriva din conditia sa economica a grupului,cum este cazul saracilor din ghetou.Subculturile unice din Noua Anglie si din sudul indepartate se bazeaza pe regiune si istorie. Mozaicul cultural creat de subculturi poate fi considerat un factor de imbogatire a societatii.De pilda, in Statele Unite deseori au considerat diversitatea lor culturala ca fiind una dintre puterile lor majore(desi legile stricte de imigrare in cea mai mare parte a acestui secol demonstreaza ca nu toti americanii sunt de aceeasi parere).Pe de alta parte,unele societati cum este Japonia cred ca variata culturala slabeste cultura nationala si de aceea nu o incurajeaza. Globalizarea a fcut din comunicarea intercultural un fapt inevitabil. Lumea de azi este supus unor schimbri rapide, interaciunea dintre oameni capt noi dimensiuni. Contactul i comunicarea cu alte culturi sunt caracteristicile dominante ale vieii moderne, lumea parc nu mai poate tri fr beneficiile tehnologiei, fr a putea lua legtura rapid cu persoana din cellalt capt al rii, fr a putea ine o video-conferin, fr a putea cunoate care sunt ultimele tiri de la ultima ntlnire a preedinilor la Bruxelles sau ultimele tendine n mod de la Milano. Toate aceste contacte cu ceilali, avnd scopuri fie economice, politice sau culturale, ne ndrum spre un mod de comunicare mai deschis, spre o comunicare intercultural. 1
Norman GoodmanIntroducere in sociologie CapII,diversitatea culturala,pag.86

Pentru a nelege mai bine ceea ce reprezint multiculturalitatea, trebuie s lum n considerare rolul important al contextului (social, cultural i istoric) n relaiile intra- i extra-culturale, legtura multilateral ntre cultur i comunicare, complexitatea i tensiunile implicate n relaiile interculturale. Ideologia multiculturalismului isi propune ajutarea comunitatilor in sustinerea culturilor lor diferite. Acest lucru insa nu inseamna ca multiculturalismul se opune schimbarii. Multiculturalismul liberal recunoaste ca schimbarea in lumea contemporana este inevitabila, deci scopul acestei politici nu este conservarea culturilor in starea lor primara. Multiculturalismul liberal izvoraste din dorinta de reusita a membrilor societatii. Iar aceasta reusita depinde de respectul si inflorirea grupurilor culturale ale indivizilor.Multiculturalismul pretinde respect si apreciere din partea grupurilor pentru alte culturi din societate, pretinde toleranta unei comunitati fata de cealalta comunitate, si in acelasi timp pretinde dreptul individului de a parasi propriul grup cultural sau refuzul acestuia.

Multiculturalismul in Europa
Identitatea cultural n civilizaia european are la baz o serie de puncte istorice ce in de gndirea greac, dreptul roman i cretinism, cultura european identificndu-se astfel i prin valori de natur spiritual dezvoltate pe parcursul timpului. Diversitatea cultural nfieaz un fenomen de baz al societii. Ea vizeaz diferenele culturale existente ntre oameni, precum i cele dintre grupuri diverse, ca identiti multiple: tradiii, obiceiuri, modul de abordare a educaiei i a societii din perspectiv intercultural. Europa cultural aflat ntre tranziie i modernitate nu este doar o diversitate, ci mai mult dect att, problema identitii culturale se nscrie n actualul proiect european. i totui, diversitatea cultural poate fi o resurs, n care creaia i cooperarea artistic triesc experiene provocatoare. n acest sens, Fundaia Cultural European (FCE), una dintre fundaiile culturale de vrf ale Europei cu sediul n Amsterdam, susine i ncurajeaz diverse cooperri culturale, precum i dezvoltarea de politici culturale, care contribuie la integrarea european, bazate pe respect reciproc pentru diversitate. Adoptarea unor principii noi n elaborarea politicilor de dezvoltare, exprimate prin politici multiculturale trebuie s aib n vedere dezvoltarea unor servicii culturale care s trezeasc interesul spre fenomenul artistic n rndul tuturor culturilor de orice nivel, prin existena unor workshop-uri de creaie artistic care s aduc idei la promovarea i protejarea instituiilor culturale i contribuia la integrarea social a diferitelor culturi i minoriti.. Un rol important l are de asemenea i accesul la evoluia societilor, la istoria limbii i a culturii, care nu reprezint altceva dect timpul tririi i difuziunii elementelor spirituale.Suma aspectelor de raportare individual sau colectiv la sistemul instituit de valori al grupului social cercetat, reprezint cel de-al treilea factor, i anume psihologia. 2

Www.eurocult.org

Referindu-se la factorul patru distribuia geografic a elementelor culturale, Franz Boas afirma c este necesar o analiz n detaliu a culturilor particulare n structurarea lor geografic, precum i o evaluare a gradului lor de organicitate cultural. Pe de alt parte etnologia, ne-a artat i ne-a dovedit de attea ori de-a lungul timpului c, fiecare popor are o filozofie a lui, proprie, bazat pe nelepciunea i creaia popular, care se menine pn astzi. Dac privim Europa din ultimii 20 de ani, observm c occidentul a avut o participare major la stimularea europei culturale, aadar, Europa s-a trezit brusc nu numai n faa unei diversiti politice i economice ci i n faa unor provocri care se regsesc n relaiile interculturale. Desigur, ele au fost prezente i n trecut, dar acum au cptat o alt concretizare.Dac pornim de la nelegerea complex a istoriei europene, menionnd i trecuturile traumatizante, integrarea cultural ar putea contribui la o mai bun cunoatere i reconciliere dintre oameni, prin simboluri politice i culturale care pot crea legturi ajutndu-i s-i neleag mai bine identitatea.Dei diversitatea cultural este o valoare n sine, valorificarea ei cuprinde i alte dimensiuni de alt natur, cum ar fi cea economic i social. Recunoaterea diversitii culturale precum i valorificarea acesteia n viitor antreneaz cu sine i necesitatea elaborrii, adoptrii i promovrii unor politici specifice, care s o puna n valoare. n urma promovrilor consumului de servicii culturale diverse i a participrii membrilor comunitii la evenimente interculturale, apelnd la pluralismul serviciilor de informare i susinere a evenimentelor culturale i interculturale poate avea loc o facilitare a comunicarii interculturale. Definiia diversitii culturale este nc un subiect dezbtut. Cu toate acestea s-au indentificat o serie de componente precum multiculturalitatea, etnodiversitatea, drepturile culturale, diversitatea religiilor, credinelor i obiceiurilor. n consecin, diversitatea culturalpresupune o abordare integratoare n domeniile politicului, economicului, socialului i legalului. Exista zone in lumea occidentalula unde multiculturalismul serveste la afirmarea nemeritata a minoritatii musulmane care nu se multumeste cu beneficiile prosperitatii si libertatii create de lumea crestina,si se foloseste abil de legile diversitatii pentru a-si crea baza unei dominatii universale.Lumea musulmana este bolnava de infatuare,subtila doar in subterfugii,necreativa si profund dusmanoasa diversitatii.Multiculturalismul ii serveste scopului sau declarat de eliminare a alteratii,islamul fiind o alta forma de totalitarism .Daca multiculturalismul desemneaza un manunchi de idei relativ noi, dezvoltate in contextul unei miscari mai largi de redefinire a filosofiei occidentale (depasirea obiectivismului modernist, abandonarea autonomismului etic), multiculturalitatea, in acceptiunea reductiva de diversitate etno-culturala, reprezinta o conditie a celei mai mari majoritati a societatilor umane in tot decursul istoriei. Dar ce a determinat ca o realitate, relevanta in principal dintr-o perspectiva demografica si sociala sa fie perceputa ca fiind esentialmente politica, ca modul in care se face raportatarea la aceasta sa devina un indicator al echitatii si justetii unui sistem politic? Cu alte cuvinte, cand multiculturalitatea devine multiculturalism?

http://www.ces.fas.harvard.edu/conferences/muslims/Khosrokhavar.pdf

Concluzii
Cred ca se poate vorbi de o cultur comuna totusi in Europa, in ciuda acestui policulturalism. Pentru ca exista trasaturi comune si aspiratii comune, in ciuda diferentelor. Spre exemplu sa luam un lucru banal: moda. Este clar ca felul in care se imbraca europenii este asemanator. In schimb nu e asemanator cu felul in care se imbraca oamenii in India sau Egipt. Deci exista diferentieri culturale, dar exista, pe de alta parte, si diferentieri culturale majore. Evident ca, spre exemplu, un flux mare de emigranti musulmani aduce si o alta cultura in Europa, foarte diferita de cultura europeana, de felul in care privesc lucrurile oamenii de aici, alte conceptii, alta religie, alt mod si filozofie de viata. Iar incompatibilitatile incep sa-si spuna cuvantul. Insa aceste incompatibilitati n-ar trebui sa fie o baza de plecare pentru promovarea intolerantei . Se vorbeste despre integrare. Spre exemplu integrarea unui musulman intr-o tara europeana, deci o tara cu o cu totul alta religie decat a sa. Aici ar trebui sa vedem ce optiuni ar avea cetateanul musulman, astfel incat sa se integreze complet. Tarile musulmane sunt profund religioase, atunci si el este un om religios, conform culturii din tara sa. Lucrul asta il defineste intr-un anumit fel din punct de vedere spiritual. Si atunci el ar avea doua optiuni: sa renunte la religia sa si sa devina ateu sau, a doua optiune, sa isi schimbe religia in religia dominanta (sau in una din religiile) din tara respectiva. Or, e clar ca astfel de optiuni sunt inacceptabile pentru el. Si nici nu poti sa-l constrangi sa faca asta, deoarece in acest caz s-ar incalca flagrant Drepturile Omului, libertatea de constiinta. Dar ar insemna si promovarea in societate a ateismului, lucru, iarasi, daunator. De aceea integrarea sa ar trebui facuta altfel. Adica bazata pe alte valori, si anume pe valori laice, ceea ce nu inseamna ca el ar trebui sa renunte la religia sa musulmana, pentru ca treaba asta ar fi treaba lui personala si a nimanui altcuiva. Bineinteles, ar avea dreptul sa aiba locase de cult conform religiei sale. Problemele privind integrarea sunt, in general vorbind, de durata. Dar, pe de alta parte, de ce sa nu ne punem intrebarea daca politicile si valorile privind modul in care ar trebui sa se realizeze aceasta integrare au fost, cel putin pana acum, cele mai potrivite. Este clar ca nu se poate sustine o integrare fortata. Dar poate ca aceste politici ar putea fi perfectionate, tocmai pentru ca sa duca la o mai buna integrare a acestor oameni in Europa. In acest sens ar trebui intensificat dialogul intre culturi, tocmai pentru a se ajunge la un acelasi numitor. intoleranta ar trebui sa fie atenuata, daca nu eliminata cu totul. O reactie la diferentele culturale este normal sa existe. Dar nu e normal ca pornind de la aceste diferente culturale sa inceapa sa fie promovata intoleranta fata de altii de alta cultura, religie sau rasa, numai pentru faptul ca acestea sunt diferite de cele de aici.

Bibliografie http://www.ces.fas.harvard.edu/conferences/muslims/Khosrokhavar.pdf www.eurocult.org -Norman GoodmanIntroducere in sociologie CapII,diversitatea culturala,pag.86