Coltul Misoginului

Peste ce cadavre calca femeile

Nu sunt cel mai mare iubitor de animale din lume, trebuie sa recunosc. Imi repugna organic pisicile, cainii ma plictisesc, pestii asijderea, iar pasarile ma irita. Vorbesc desigur despre animalele pe care le tinem in casa. Dar asta nu ma impiedica sa deplang soarta vietuitoarelor care trebuie sa moara pentru ca muierile sa se simta mai frumoase decat sunt, mai destepte decat sunt, mai aratoase, mai pline de o incredere care nu-si justifica oricum existenta. De acord, si pentru bunastarea noastra mor animale. Vaci, pui, porci, ceva vanat. Dar este vorba de hrana si de imbracaminte, de niste necesitati fiziologice si nu de poftele unei minti scelerate care are nevoie de o blana atarnanda ca sa simta ca barbatul de langa ea o iubeste. Femeia de azi, prin vanitatea ajunsa la cote absolut bolnavicioase, este o fiinta vampirica prin excelenta. Am auzit socat cum, pentru o geanta din aia care costa cam cat veniturile pe un an intreg ale unui sat de munte, isi gasesc sfarsitul deloc obstesc vreo patru crocodili. Or, asta, si nu cred ca mi se pare mie, vine in contradictie cu un mit popular indelung raspandit care spune ca femeia e o fiinta miloasa. Femeia delicata si in care nu trebuie sa dai nici cu o floare macelareste animale, taie, spanzura si jupoaie doar pentru placerea de a-si atarna de brat o poseta in care sa-si care obiectele complet imbecile care dau consistenta si farmec unei vieti anoste. Mi-ar placea ca totul sa se desfasoare sub ochii lor. Sa fie aduse si legate si obligate sa priveasca modul in care salbaticiunea este ucisa si jupuita, modul in care este taiata, modul in care se tanguie, sangele care curge, ochii ficsi si injectati, intreg procesul. Sa fie obligate sa faca baie in sangele lor (desi nu m-ar mira s-o faca voluntar, nu uitati ca a existat o contesa care credea ca sangele de fecioara are proprietati de intinerire), sa-si faca margele din intestinele lor si sa le poarte dintii pe post de cercei. Sa foloseasca totul, sa nu uite de izul mortii doar pentru ca un creator, un designer care le manipuleaza s-a gandit sa dea un maclavais peste patratelele alea de piele de sarpe pentru a uita ca, de fapt, ele poarta pe trupurile lor cadavrele altor specii. Pentru ca probabil ele, destinatarele acestor produse, nu-si imagineaza, nu se gandesc la intreaga operatiune care a avut loc inainte ca geanta sau haina sau pantofii sa atarne in dressingul lor. 4 crocodili pentru o poseta si voi mai aveti taria sa sustineti ca nu sunteti cele mai stupide fiinte, cele mai vanitoase, cele mai lipsite de repere si valori din intreg universul?

Pe vremuri, trofeele de vanatoare erau importante in ierarhia tribului pentru ca stabileau un anumit statut. Cel care isi dovedea priceperea in lupta pentru supravietuire, cel care se dovedea cel mai apt in a asigura bunastarea comunitatii, era ales drept conducator. Asadar, trofeele aveau un rol de barometru, de calificativ in masurarea unor competente. Aceasta aplecare a femeilor merge impotriva naturii si, oricat m-as chinui, nu gasesc nicio explicatie. Speciile au disparut mereu, natura a evoluat, altele le-au luat locul, dar totul s-a intamplat in mod natural, lantul trofic sau glaciatiunile au dus la extinctia unora si la supravietuirea altora. Insa niciodata o specie nu a disparut din cauza... modei asa cum vedem in zilele noastre. Stiu ca aceasta vanitate a femeii (cu cat au murit mai multe animale, cu cat ele erau mai rare, cu atat mandria purtatoarei este mai mare) este sustinuta de interese mai ascunse. Stiu ca braconierii aia abia isi duc zilele si ca tot omul alb este cel care prospera. Dar toate astea nu ar fi posibile fara gandul unei patachine care hotaraste intr-o seara ca nu poate iesi la un film, la un suc fara sa-si puna in urechi cerceii facuti din fildesul unui elefant, geanta din aligator si pantofii din piele de sarpe. Toate astea nu ar fi posibile daca ea nu si-ar imagina ca nu poate avea orgasm decat imbracata in pieile unor animale mai nobile decat ea. Doamnelor, putiti. Putiti a cruzime, a sange, a moarte, a prostie. Pardon de expresie. Ma uit la tine si vad o zebra in picioarele tale, un tigru in paltonul tau. Si nu-mi place. Si nu, nu mi se pare ca esti mai desteapta, mai atragatoare cu toate victimele alea care atarna pe tine. Din contra, asa cum spuneam, puti. "A puti a hoit" capata in ceea ce va priveste sensuri cat de poate de proprii. Hoituri, nenumarate hoituri, hoituri platite de catre naivii care va intretin si care-si imagineaza ca patru crocodili morti va vor vindeca de frigiditate. Ca te-ai trezit tu prost-dispusa pentru ca ti-a aparut un cos azi-noapte nu justifica moartea unui animal. Ca esti tu invidioasa pentru ca prietena ta are un diamant mai mare decat al tau nu justifica faptul ca trebuie sa moara niste vulpi argintii dintr-o zona a globului pe care nici nu esti capabila s-o arati pe harta. Nici faptul ca-ti impachetezi celulita intr-un invelis mai atragator. Inteleg ca ai nevoie de niste leacuri pentru problemele grave cu care te confrunti, dar nu vei gasi o solutie asa. Cosuri iti vor mai aparea, alte femei vor avea mai mult noroc decat tine in continuare, iar celulita nu va disparea. Natura plateste pentru frustrarile in care este modelata personalitatea feminina. Nefericirea, invidia, complexele sunt rascumparate cu cadavre colectate din toate zonele globului. Ceea ce ne inconjoara si, pana la urma, noi insine trebuie sa platim un tribut si nu inteleg de ce. Pur si simplu, nu inteleg. Tu, care nu vrei sa omori o gaina pentru ca esti miloasa si slaba de inima, ai in sifonier o morga intreaga, de specii diferite. Tu, care te declari iubitoare de

frumos, improsti cu sange o specie intreaga. Tu, cea care te maimutaresti la orice tanc pe strada, lasi familii de pui sa moara de foame atunci cand hotarasti sa-ti faci o haina din mama lor. Tu, care plangi de mila cainilor vagabonzi, iti faci papuci de plaja din verii lor mai indepartati. Tu esti cea care indreapta pusca si tinteste. Nu te pacali. Tu bagi alicea in pusca braconierului. Tu esti glontul care rapune tigrul siberian, un animal magnific, cum tu nu vei putea fi vreodata, cu toate interventiile chirurgiei estetice. Tu esti cea care arunca otrava in savana. Tu esti cea care spinteca si smulge. Si pentru asta, pentru ipocrizie, pentru vanitatea marunta, te dispretuiesc. Te vanez la randu-mi si imi fac coliere din margelele prostiei tale. Te jupoi de toate slabiciunile tale si avertizez lumea in legatura cu duhorile pe care le emani. Pentru ca trebuie sa se stie. Pentru ca trebuie sa se vada. Pentru ca esti cel mai las animal din lantul trofic. Te voi lasa sa sangerezi, iti voi expune hemoragia in valuri a superficialitatii tale.