Sunteți pe pagina 1din 13

GESTIUNE FINANCIARA A INTREPRINDERII

- NOTE DE CURS CURS 1 01.11.2005

ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR


Prin echilibru financiar al intreprinderii se poate intelege o corespondenta intre nevoile de capitaluri, pe de o parte si posibilitatea obtinerii lor pe de alta parte. Daca ne gandim la utilizarea capitalurilor putem defini echilibrul financiar cu egalitatea intre capitalurile avansate in circuit si capitalurile apte a fi rambursate. In prima formulare a echilibrului se vizeaza modalitatea de obtinere a capitalurilor in conditii financiare optime, iar in a doua formulare modalitatea de folosire a capitalurilor, aspect important si complex a gestiunii financiare a intreprinderii. Bilantul si conceptual juridic al patrimoniului Studiul financiar al bilantului evidentiaza modalitatile de realizare a echilibrului financiar functional sau patrimonial al intreprinderii la un moment dat (de regula la sfarsitul perioadei de gestiune), permitand, deci, o analiza financiara statica. Sub aspectul juridic bilantul sintetizeaza starea patrimoniala respective ansamblul drepturilor si angajamentelor patrimoniale existente la un moment dat. Drepturile patrimoniale cuprind: drepturile de proprietate si cele de creanta si confera titularului o putere asupra bunurilor sau posibilitatea obtinerii unor prestatii din partea altor persoane (drepturi de creanta); drepturile de proprietate se concretizeaza in posibilitatea utilizarii bunurilor in scopul consumului, productiei sau frutificarii acesteia pentru obtinerea unor venituri; drepturile de creanta, adica, drepturile asupra tertilor constau in: a) angajamente contractate de anumiti parteneri cum sunt clienti a caror termene de plata convenite in avans au o scadenta ulterioara livrarii bunurilor sau serviciilor: b) angajamente patrimoniale corespunzatoare obligatiilor pe care intreprinderea trebuie sa le onoreze la o anumita scadenta sunt diferentiate in functie de efectele lor, in angajamente corespunzatoare datoriilor si angajamentelor corespunzatoare capitalurilor proprii. Daca stadiul juridic permite prezentarea drepturilor si angajamentelor patrimoniale prezentarea financiara pune in evidenta relatia dintre sursele fondurilor (resursele) si nevoile (utilizarile) carora le sunt alocate fondurile. Analiza pe baza bilantului financiar Obiectivele: a) pune in evidenta riscul de insolvabilitate al intreprinderii si anume apreciaza daca intreprinderea isi poate onora angajamentele asumate de terti; b) studiaza posibilitatea elementelor de pasiv de a deveni scadente la un anumit termen si a elementelor de active de a fi transformate in bani; c) pune la dispozitia proprietarilor si actionarilor informatii cu privire la valoarea activului realizabil, informatii necesare si creditorilor pentru care valoarea activului reprezinta gajul creantelor lor. Aceasta analiza raspunde la urmatoarele intrebari: exista un echilibru financiar pe termen lung care sa contribuie si la mentinerea echilibrului financiar pe termen scurt, la reducerea gradului de indatorare si la sporirea sigurantei unei intreprinderi; dispune intreprinderea de o capacitatea evidentiata prin aspecte calitative ale ciclului de exploatare de a-si echilibra nevoile ciclice din resurse ciclice?; este plasata trezoreria neta efficient (rentabil) astfel incat sa nu se concretizeze in disponibilitati lenese sis a duca la a scadere a rentabilitatii a intreprinderii.

Pornind de la activitatea practica a intreprinderii din tarile cu o economie de piata traditionala, un principiu de care trebuie sa se tina seama, daca se doreste mentinerea pe piata si dezvoltarea intreprinderii, este urmatorul; activele pe care si

le procura intreprinderea sa fie acoperite din capitaluri care raman la dispozitia ei pe un interval de timp cel putin egal cu durata de viata a respectivelor active. Astfel, daca intreprinderea isi construieste pe seama capitalurilor concurente activele imobilizate ea se conformeaza principiului enuntat mai sus avand ca scop sigurarea echilibrului dintre exigibilitatea capitalurilor si durata imobilizarilor lor. Constructia bilantului financiar pornind de la elementele continute in bilantul contabil necesita o tratare prealabila a posturilor de activ si de pasiv dupa criteriile de lichiditate exigibilitate. Lichiditatea unui element de activ reprezinta aptitudinea acestuia de a fi transformat in moneda, iar exigibilitatea unui element de pasiv reprezinta insusirea acestuia de a deveni scadent la un anumit termen. Astfel, in active se vor inscrie mai intai elementele cel mai putin lichide, respectiv imobilizarile curente si nevoi sau intrebuintari permanente, datorita rotatiei lente a capitalului investit. Se inscriu apoi activele circulante avand un grad de lichiditate mult mai mare decat imobilizarile drept care sunt numite nevoi sau utilizari temporare. Elementele de pasiv vor fi structurate dupa gradul crescator de exigibilitate astfel se vor inscrie mai intai capitalurile proprii si datoriile financiare pe termen lung, suma lor reprezentand capitalurile sau resursele permanente, iar apoi datoriile pe termen scurt numite si resurse temporate. Un bilant gata pentru analiza se prezinta astfel:
ACTIV = NEVOI
nevoi permanente Active imobilizate Imobiliari necorporale Imobilizari corporale Inobilizari financiare Active circulante Stocuri Creante Investitii financiare pe termen scurt Disponibilitati Capitaluri permanente resurse Capitaluri proprii permanente Datorii fin. pe termen lung Datorii de exploatare Credite de trezorerie

PASIV = RESURSE

nevoi temporare

resurse temporare

cheltuielile in avans sunt asimilate activelor circulante veniturile in avans sunt assimilate datoriilor de exploatare CURS 2 15.11.2005

INDICATORII CALCULATIEI PE BAZA BILANTULUI FINANCIAR


1. FONDUL DE RULMENT NET ( FINANCIAR ) reprezinta o modalitate concreta de utilizare a capitalutilor permanente, el fiind o realitate certa constatata cu precizie ori de cate ori incheiem bilantul. Notiunea de fond de rulment net poate fi definite prin 2 formulari echivalente exprimand fie o abordare a partii de sus a bilantului, fie o abordare bazata pe elementele din partea de jos a bilantului. a) pe baza elementelor din partea de sus a bilantului FRN = CPM AI (valoarea neta ) ( exclusive amortizarile si provizioanele ) FRN = CPM AI ( valoarea bruta ) ( inclusive amortizarile si provizioanele ) b) pe baza elementelor din partea de jos a bilantului FRN = ACR net DEX ( inclusiv credite de trezorerie ) ( inclusiv disponibilitatile ) Aceste fonduri de rulment net contribuie la mentinerea echilibrului financiar pe termen scurt, la reducerea gradului de indatorare si la sporirea sigurantei intreprinderii. Interpretarea fondului de rulment net se poate face astfel: a) comparand capitalurile permanente cu activele imobilizate; b) comparand activele circulante cu datoriile pe termen scurt. Astfel, comparatiile posibile corespund urmatoarelor situatii: I. Capitaluri permanente CPM = AI <=> active circulante de exploatare = passive de exploatare => fond net de rulment = 0 In aceasta ipoteza foarte putin probabila, activele circulante sunt acoperite strict din datoriile pe termen scurt, fara posibilitatea degajarii unui excedent de lichiditati. Din a doua modalitate de calcul rezulta o armonizare perfecta a structurii resurselor cu utilizarea acestora. II. Active circulante de exploatare > pasive de exploatare <=> capitaluri permanente > active imobilizate => FRN>0
2

Situatia in care activele circulante sunt > datoriile pe termen scurt, un fapt favorabil in ceea ce priveste solvabilitatea deoarece se sugereaza intreprinderea beneficiaza de perspective favorabile in ceea ce priveste capacitatea sa de rambursare. Daca FRN este pozitiv capitalurile permanente permit sa se finanteze integral activele imobilizate cat si o parte din activele circulante. III. ACR<pasivele de exploatare <=> capitaluri permanente < active imobilizate => FRN<0 Un FRN negativ semnifica faptul ca resursele ciclice folosite pentru finantarea activelor imobilizate au o pondere mare, ceea ce are influente nefavorabile asupra gradului de indatorare pe termen scurt periclitand capacitatea de plata si trezoreria curenta a intreprinderii. 2. Indicatorul care prezinta gradul de autonomie financiara este FONDUL DE RULMENT PROPRIU ( FRP ) FRP = Capitaluri proprii AI (valoare neta ) Acest indicator exprima gradul de libertate de autonomie in luarea deciziilor de investitii privind dezvoltarea intreprinderii. Prin FRP pozitiv ( capitaluri proprii > active imobilizate ) semnifica faptul ca intreprinderea este capabila sa-si finanteze activele imobilizate din resurse prprii, deci exista autonomie. Prin FRP negativ ( capitaluri proprii < active imobilizate ) semnifica faptul ca imobilizarile sunt finantate doar partial din resurse proprii, intreprinderea fiind nevoita sa apeleze la surse straine pentru a finanta o parte din imobilizarile sale. 3. Diferenta dintre FRN si FRP reprezinta masura indatorarii pe termen lung si anume FOND DE RULMENT STRAIN ( IMPRUMUTAT ) FRS FRS = FRN FRP ( datorii financiare pe termen lung ) 4. NEVOIA DE FOND DE RULMENT NFR Pornind de la un anumit echilibru care trebuie sa existe intre nevoile ciclice si resursele ciclice, bilantul patrimonial pune in evidenta un alt indicator numit nevoia de fond de rulment. NFR = ACR DEX fara credite de trezorerie

fara disponibilitati *activele circulante de definesc fara disponibilitaile banesti iar datoriile de exploatare se definesc fara creditele de trezorerie. a) NFR>0 daca este pozitiva => un surplus de nevoi temporare in raport cu resursele temporare, situatia fiind considerate normala in cazul in care acesta este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare. b) NFR<0 => exista un surplus de resurse temporare in raport cu nevoile temporare, situatie apreciata favorabil daca este rezultatul accelerarii rotatiei activelor circulante si al angajarii de datorii cu scadenta mai mare. 5. TREZORERIA NETA TN TN = FRN NFR sau TN = DPB CRT NFR-necesarul de fond de rulment TN>0 este rezultatul intregului echilibru financiar al intreprinderii. Daca TN este pozitiva atunci excedentul de finantare, expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati eficiente se va regasi sub forma disponibilitatilor banesti in conturi bancare si in casa. TN<0 semnifica un dezechilibru financiar la inchiderea exercitiului contabil, un deficit monetar acoperit prin angajarea de noi credite pe termen scurt. Aceasta situatie evidentiaza dependenta intreprinderii de resursele financiare externe. APLICATIE : N-1 2003 1.474.133 0 1.436.993 37.140 3.987.559 2.134.922 1.800.718 0 51.919 N 2004 1.643.541 0 1.606.401 37.140 2.855.954 1.451.512 1.375.940 0 28.502
3

ACTIV .Active imob mob. necorporale mob. corporale

PASIV CPM Capitaluri proprii Datorii termen lung II.DEX

N-1 2003 2.785.445 pe 2.415.637

N 2004 3.027.324

mob. financiare I.Active circulante Stocuri Creante nvestitii inanciare tl Cheltuieli in avans

2.051.624

II.DPB I. ( N-1 ) 2003

739.390
6.201.082

1.279.453
5.778.948

III.CRT
Total pasive

1.000.000
6.201.082

700.000
5.778.948

Total active

1. FRN = CPN AI = 2.785.445 1.474.133 = 1.311.312 ( 2003 ) FRN = ACR DEX = 3.987.559 + 739.390 2.415.637 + 1.000.000 = FRP = CPM AI = FRN = 1.311.312 2. NFR = AI DEX = 3.987.559 2.415.637 = 1.571.922 (2003 ) 3. TN = FRN NFR = 1.311.312 1.571.922 = -260.610 TN = DPB CRT = 739.390 1.000.000 = -260.610 II. N 2004 1. FRN = CPM AI = 3.027.324 1.643.541 = 1.383.783 FRP = CPM AI = FRN = 1.383.783 2. NFR = AI DEX = 2.855.954 2.051.624 = 804.330 3. TN = FRN NFR = 1.383.783 804.330 = 579.453 TN = DPB CRT = 1.279.453 700.000 = 579.453 a. FRN (N) NFR (N-1) = 1.383.783 1.311.312 = 72.471 b. NFR (N) NFR (N-1) = 804.330 1.571.922 = -767.592 c. TN (N) TN (N-1) = 579.453 (-260.610) = 318.843

=1.311.312

CURS 3 29.11.2005

ANALIZA FUNCTIONALA A BILANTULUI


Analiza functionala a bilantului propune sa prezinte situatia intreprinderilor prin aspectele financiare si structurale aratandu-se astfel cerintele managerilor. Aceasta analiza surprinde ciclul de productie in cele 4 faze ale sale; achizitionarea si stocajul materiilor prime; fabricarea; stocajul produselor finite; comercializarea, adica incasarile din vanzari. Ea surprinde impactul diferitelor operatii ale intreprinderilor asupra trezoreriei si ofera o imagine asupra modului de functionare a intreprinderilor. De asemenea grupeaza operatiile pe care o intreprindere le realizeaza in functie de natura sau destinatia lor. Modelul de analiza functional este centrat pe o notiune dinamica ce poate fi dimensionata in raport cu volumul de activitate al intreprinderilor, respective este vorba de nevoia de fond de rulment pentru exploatare. Astfel, analiza fondului de rulment se poate realiza in functie de specificul societatii, de natura activitatii si de nevoile financiare ale ciclului de exploatare, acestea aflandu-se intr-o stransa legaturacu termenele de stocaj si cu durata creditului furnizor si clienti. Aprecierea echilibrului financiar fundamentat la nivelul unei intreprinderi, face obiectul aocarei analize financiare indiferent de categoria utilizatorilor carora le este destinat. Principalii utilizatori ai analizei financiare sunt: actionarii; managerii; creditorii. Obiectivul lor este diferit, astfel actionarul apreciaza ca echilibrul financiar este respectat daca rentabilitatea pe care i-o ofera un plasament compenseaza riscul la care se expune. Interesul managerilor privind aprecierea achilibrului financiar este legat de obiectul maximizarii valorii intreprinderii, adaugandu-se criterii de autonomie financiara, crestere economica si flexibilitate financiara. Prin prisma intereselor creditorilor intreprinderii, aprecierea echilibrului financiar este legata de obiectivul acestora de a obtine rambursarea creantelor lor si de a primii remuneratia convenita ???? dezechilibrului financiar fiind exprimate prin: situatia intreprinderii; riscul de faliment; incetarea platilor. In conceptia functionarului, intreprinderea este definita ca o unitate economica si financiara asigurand in raport cu dezvoltarea sa anumite functii, precum: functia de consum care cuprinde utilizarea bunurilor si serviciilor; functia de productie care consta in fabricarea bunurilor si serviciilor; functia de repartitie care asigura ???? diferitilor factori de productie; functia de investire care se ocupa de achizitionarea elementelor de activ imobilizat; functia de dezinvestire, adica cesiunea elementelor de activ imobilizat; functia de finantare care stabileste resursele financiare necesare dezvoltarii. Analiza functionala presupune o grupare prealabila a diferitelor operatii realizate de intreprindere in raport cu natura, destinatia sau functia lor de unde si originea expresiei de analiza functionala. Functia de investire grupeaza imobilizarile necorporale, corporale si financiare, pe cele 2 categorii: de exploatare; in afara exploatarii. Imobilizarile in afara exploatarii include: terenuri;
4

etc.

cladiri anexe; participatiile sau activele financiare; plasamentele financiare. Imobilizarile de exploatare cuprind totalitatea imobilizarilor utilizate in exploatare cum ar fi constructiile, utilajele, masinile

Imobilizarile regrupate prin functia de investire constituie nevoi stabile care in mod necesar trebuie sa fie finantate din resursele stabile existente in pasivul bilantului. Functia de finantare regrupeaza ??? privind capitalurile proprii, datoriile financiare cat si privizioanele pentru riscuri si cheltuieli. Vor fi assimilate resurselor proprii si amortismentele si provizioanele datorita faptului ca imobilizarile sunt retinute la valoarea lor bruta. Fluxurile de aprovizionare, productie si vanzari generatoare de stocuri reale si financiare care se reinnoiesc cu o anumita regularitate, corespund functiei de exploatare. Astfel, posturile de active precum stocurile, creante clienti, cheltuilei de exploatare constatate in avans care sunt legate direct de operatiile ciclului de exploatare constituie active circulante de exploatare catre trebuie finantate din datoriile de exploatare. Toate celelalte posturi reflectand operatii diverse, sunt regrupate in categoria active circulant in afara exploatarii avand correspondent in pasiv datoriile in afara exploatarii. Disponibilitatile banesti si creditele de trezorerie formeaza activul si respective pasivul de trezorerie. In practica financiara exista 6 principii care stau la baza intocmirii bilantului financiar: a) activele sunt luate in calcul la valoarea lor bruta ( la valoarea de intrare in patrimoniu ); b) imobilizarile inchiriate sau detinute in leasing sau in locatie sunt inregistrate in activ si corespunzator in pasiv la imprumuturi si datorii asimilate deoarece ele servesc ciclului de exploatare; c) conceptual de activ fictive nu mai este operational; d) cheltuielile care privesc exercitiile financiare viitoare se vor asimila activelor imobilizate; e) efectele scontate neajunse la scadenta, debitorii privind capitalul subscris si nevasrat, primele privind rambursarea obligatiunilor se trateaza in acelasi mod ca si elaborarea bilantului patrimonial; f) amortizarile si provizioanele sunt incluse in pasivul bilantului functional ca surse aciclice ( care raman la dispozitia intreprinderii pe perioada mai mare de 1 an). Trasaturile caracteristice echilibrului financiar sunt evidentiate de structura bilantului functional fiind puse in evidenta 4 niveluri ale acestuia; fondul de rulment net global; necesarul de fond de rulment de exploatare; necesarul de fond de rulment in afara exploatarii; trezoreria. Abordarea functioanala a bilantului functional Activ imobilizat brut (AI) functia de investit Capitalul propriu Amortizari si provizioane Datorii financiare Datorii de exploatare Datorii in afara exploatarii Credite de trezorerie functia de finantare functia de exploatare CURS 4 13.12.2005

Activ circulant de exploatare functia Activ circulant in afara de exploatarii exploatare Disponibilitati

INDICATORI CALCULATI PE BAZA BILANTULUI FUNCTIONAL


1. Fondul de rulment net global Surplusul resurselor durabile in raport cu nevoile durabile reprezinta fondul de rulment net global disponibil pentru finantarea operatiilor de exploatare. Acesta se calculeaza ca diferenta intre resursele durabile si activele imobilizate in valoarea bruta ( utilizarile durabile ). FRNG = CPM AI ( la valoarea bruta ) CPM capital permanent FRNG = ( ACE + ACEA + D ) ( DE + DAE + CT ) ACE active circulante de exploatare ACAE active circulante in afara exploatarii D disponibilitati DE datorii de exploatare DAE datorii in afara exploatarii CT credite de trezorerie Daca intreprinderea inregistreaza un fond de rulment net global superior nevoilor de exploatare angajate, intreprinderea va dispune de lichiditati in caz contrar ea este nevoita sa angajeze credite pe termen scurt pentru finantarea nevoilor de exploatare.
5

2. Nevoia de fond de rulment total Diferenta dintre nevoile de exploatare si nevoile in afara exploatarii pe de o parte si datoriile de explotare in afara exploatarii pe de alta parte constituie nevoia de fond de rulment total NFRT = Nevoi temporare Resurse temporare NFRT este formata din 2 componente: a) NFR aferenta exploatarii; b) NFR in afara exploatarii. a) NFR aferenta exploatarii reprezinta necesarul legat de finantarea ciclului de exploatare. El indica marimea capitalurilor imobilizate in acest ciclu pe care intreprinderea trebuie sa le detina pentru finantarea stocurilor si a decalajelor temporare intre plata cumpararilor si a cheltuielilor generale si incasarea vanzarii. NFRE = ACE DE b) NFR in afara exploatarii regrupeaza elementele neciclice si instabile legate, de ex. de investitii ( datoriile fata de furnizorii de imobilizari ) si de finantare ( dobanzi datorate neajunse la scadenta aferente imprumuturilor ). NFRAE = ACAE DAE NFRT = NFRE + NFRAE NFRT = ( ACE + ACAE ) ( DE + DAE ) Daca activele circulante de exploatare depasesc datoriile de exploatare, nevoia de fond de rulment pentru exploatare evidentiaza capitalul investit de intreprindere peste nivelul celui atras din pasivele de exploatare. 3. Trezoreria neta Componentele acesteia sunt legate de operatii financiare pe termen scurt realizate de intreprindere si evidentiate in ultimul nivel al bilantului functional. Astfel, nevoile de trezorerie reprezinta disponibilitatile pe care le detine intreprinderea, iar resursele de trezorerie sunt constituite din credite pe termen scurt furnizate de banci si parteneri financiari. Confruntarea nevoilor cu resursele de trezorerie evidentiaza situatia trezoreriei nete, expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati eficiente. TN = D CT TN = FRNG NFRT In concluzie putem pune in evidenta diversele modalitati de realizare a echilibrului financiar functional: 1. Nevoia de fond e rulment este finantata in intregime din resurse stabile ( fond de rulment pozitiv ), a caror valoare totala permite degajarea unei trezorerii positive; 2. Resursele stabile si temporare finanteaza temporara nevoia de fond de rulment, diferenta fiind acoperita din credite de trezorerie; 3. Activele fixe, nevoia de fond de rulment si disponibilitatile sunt finantate din credite curente, situatie care daca nu are un character acazional impune reconsiderarea structurii financiare. 4. Resursele in fondul de rulment acopera partial activele imobilizate si nevoia de fond de rulment generand astfel o trezorerie neta pozitiva. Aplicatie Se dau urmatoarele informatii: Activ imobilizat brut 2.579 Amortizarea imobilizarilor 625 Materii prime 1.265 Produse finite 1.320 Clienti 415 Impozite si taxe de incasat 129 Debitori diversi 65 Conturi curente la banci 520 Casa 98 Provizioane pt deprecierea materiilor prime Provizioane pt deprecierea creantelor clienti Capital social 1.236 Reserve 244 Profit 368 Provizione pt riscuri si cheltuieli 963 Dat. finan. pe termen lung 610 Furnizori 815 TVA de plata 129 Alte impozite sit axe de platit 115 Creditori diversi 62 Credite curente 1.001

136 87

Sa se construiasca bilantul functional si sa se calculeze:


6

a. b. c.

fondul de rulment net global prin ambele variante; nevoia de fond de rulment si trezoreria neta; descompuneti nevoia de fond de rulment pe cele 2 componente: NFRE si NFRAE

pasive ciclice = capitaluri permanente Bilantul functional Activ AI (valoarea bruta ) ACE ACAE D Total activ Suma 2.579 3.000 194 618 6.391 Pasiv CPM DE DAE CT Total pasiv Suma 4.269 944 177 1001 6.391

ACE = 1.265 + 1.320 + 415 = 3.000 ACAE = 129 + 65 = 194 D = 520 + 98 = 618 CPM = 625 + 1.236 + 368 + 963 + 87 + 244 + 136 + 610 = 4.269 CT = 1.001 DAE = 62 + 115 = 177 DEX = 815 + 129 = 944 a) 1. FRNG = CPM AI = 4.269 2.579 = 1.690 2. FRNG = ( ACE + ACAE + D ) ( DE + DAE + CT ) = ( 3.000 + 194 + 618 ) ( 944 + 177 + 1.001 ) = 3.812 2.122 = 1.690 b) NFRE = ACE DE = 3.000 944 = 2.056 c) 1. NFRAE = ACAE DAE = 194 177 = 17 2. NFRAE = 2.056 + 17 = 2.073 TN = D CT = 618 1.001 = -383 Tn = FRNG NFRT = 1.690 2.073 = -383 CURS 5 10.01.2006 ANALIZA PE BAZA RATELOR Analiza pe baza ratelor ajuta la evaluarea performantelor managmentului, apreciaza starea de sanatate financiara afirmelor, realizeaza unele predictii privind situatia si performantele financiareale intreprinderii, ajuta la cunoasterea gradului de independenta economica si financiara a unei intreprinderi la detectarea in momentul oportun a diferitelor cause care genereaza schimbari nedorite in activitatea intreprinderii. Fiind un instrument traditional si deosebit de raspandit al analizei financiare care a cunoscut in ultimii ani importante actualizari si aprofundari, recurgerea la aceasta metoda se face din dorinta de a stabili norme, praguri care sa constituie criterii pentru a aprecia starea unei intreprinderi prin compararea ratelor calculate cu anumite valori de referinta. In postura de valori de referinta se pot afla aceleasi rate stabilite la nivelul unui domeniu de activitate sau aceleasi rate inregistrate de o firma cu care intreprinderea in cauza doreste sa concureze sau pe care il considera un exemplu sau obiectivele pe care si le propun actionarii sau managerii.

1. Ratele echilibrului financiar.


Acestea fac parte din categoria ratelor sructurii financiare impreun cu ratele de indatorare. Ratele structurii financiare reprezinta anumiti parametrii de orientare pentru conducerea unitatii in ceea ce priveste influenta costului surselor de finantare, asupra nivelului eficientei si in acelasi timp pentru potentialii creditori in ceea ce priveste riscul redobandirii capitalurilor imprumutate. a) Rata de finantare a imobilizarilor (rata fondului de rulment) Exista 2 modalitati de calcul a acestei rate: a.1. Rata de finantare a imobilizarilor=

resurse.durabile active.imobilizate.brute

Resurse durabile = capitaluri permanente + amortizari; Active imobilizari brute = active imobilizate nete + amortizari. a.2. Rata de finantare a imobilizarilor=

capitaluri . permanente active.imobilizate.nete

Interpretare - evidentiaza conditiile de finantare a imobilizarilor;


7

- o valoare supraunitara semnifica faptul ca ansamblul imobilizarilor este finantarea din resurse durabile, respectiv din capitaluri permanente; - exprima in termini relative un indicator echivalent celui de fond de rulment in valoare absoluta; - cresterea valorii raportului corespunde unei ameliorari a structurii de finantare, iar dimensiune raportului exprima o deteriorare a situatiei. b) Rata fondului de rulment propriu ( rata de finantare a capitalurilor proprii ) Rata fondului de rulment propriu =

capitaluri . proprii active.imobilizate

Interpretare - reprezinta o rata referitoare la finantarea proprie a imobilizarilor, se doreste a fi supraunitara ( finantare din capitaluri proprii ). c) Rata autofinantarii investitiilor se calculeaza ca raport intre:

CAF .(capital .de.autofinantare) investitiile + var iatia.necesarului.de. fond .de.rulment.de. exp loatare.a.exercitiului
Interpretare masoara partea investitiilor autofinantate; daca valoarea raportului este mai mare decat 1 inseamna ca intreprinderea are capital de autofinantare suficienta pentru a finanta noile investitii, precum si cresterea nevoii de fond de rulment pentru exploatarea generate de acestea. d) Rata finantarii activului economic =

resurse.durabile capital .economic

Capitalul economic =nevoi stabile + NFR pentru exploatare Interpretare pune in evidenta echilibrul financiar functional daca valoarea nu este supraunitara; aceasta rata trebuie analizata in stransa corelatie cu rata de finantare a imobilizarilor. e) Rata de finantare a nevoilor de fond de rulment pentru exploatare =

fond .de.rulment. functional nevoia.de. fond .de.rulment. pentru. exp loatare

Interpretare evidentiaza proportia corespunzatoare din fondul de rulment dunctional care reprezinta partea cea mai stabila a nevoii de fond de rulment legat de exploatare ( stocurile ); raportul se considera satisfacator daca fondul de rulment functional reprezinta 2/3 din stocuri. f) Rata de finantare bancara a exploatarii sau rata creditelor de trezorerie, se calculeaza ca: =

credite.de.trezorerie nevoia.de. fond .de.rulment. pentru. exp loatare

Interpretare masoara gradul in care intreprinderea angajeaza credite bancare pe termen scurt pentru a suplinii capitalul de autifinantare a investitiilor de exploatare

2. Ratele de lichiditate sau de trezorerie


a) Rata lichiditatii generale =

active.circulante datorii. pe, termen.scurt

Interpretare reflecta posibilitatea componentelor patrimoniale curente de a se transfera intr-un termen scurt in lichiditati pentru a satisface obligatiile de plata exigibile; se apreciaza favorabila atunci cand rata lichiditatii generale are o marime supraunitara ( cuprinsa intre 2-2.5 ) valoare supraunitara a ratei dovedeste ca cel putin pe termen scurt intreprinderea are capacitatea de a-si achita datoriile exigibile; cu cat raportul este > 1 cu atat mai mult intreprinderea este pusa la adapost de o insuficienta de trezorerie care ar putea fi provocata de rambursarea datoriilor la cererea creditorilor; compara ansamblul lichiditatilor potentiale ( adica active transformabile in moneda pe termen scurt ) cu exigibilitatile potentiale ( datorii rambursabile pe termne scurt ). b) Rata lichiditatii reduse =

creante + disponibil itati datorii. pe.termen.scurt

Interpretare - o rata cuprinsa intre 0.5-1 reprezinta o situatie favorabila, ea trebuie sa tinda catre o marime unitara c) Rata lichiditatii immediate=

disponibilitati datorii. pe.termen.scurt

Interpretare caracterizeaza capacitatea de rambursare instantanee a datoriilor tinand cont de incasarile existente; teoria economica apreciaza corespunzatoare o rata a lichiditatii immediate mai mare decat 0.3; desi, teoretic o rata ridicata indica o lichiditate ridicata, ea poate indica si folosirea neeficienta a resurselor disponibile; este un indicator putin relevant datorita instabilitatii insacarilor. d) Rata solvabilitatii pe termen scurt=

activ.total datorii.totale

Interpretare exprima gradul in care intreprinderea face fata datoriilor totale; valoarea raportului > 1.5 dovedeste ca ca intreprinderea are capacitatea de a-si achita obligatiile banesti imediate si indepartate fata de terti; o valoare < 1.5 evidentiaza riscul de insolvabilitate pe care si l-au asumat furnizorii de fonduri puse la dispozitia intreprinderii, risc evidentiat prin analiza echilibrului financiar de valoare negative a situatiei nete ( = total active-total datorii ).

3. Ratele de indatorare
a) Levierul ( coeficientul total de indatorare )=

datorii.totale capitaluri. proprii

Interpretare reflecta gradul in care capitalurile proprii asigura finantarea activitatii intreprinderii; poate fi interpretata si ca o rata a autonomiei financiare a intreprinderii, indicand gradul in care angajamentele sale pe termen scurt si levierul sunt garantate de capitalurile proprii ale intreprinderii; cu cat levierul este > 1, cu atat intreprinderea va depinde mai mult de creditorii sai, iar daca este subunitar, banca va acorda in continuare imprumuturi in conditii de garantie sigura. b) Rata independentei financiare=

capitaluri. proprii capitaluri. permanente

Interpretare masoara ponderea capitalurilor permanente in ansamblul resurselor permanente; in general, rata trebuie sa fie superioara sau cel putin egala cu 0.5, din considerente impuse de normele bancare in relatiile de credit cu intreprinderea. c) Rata capacitatii de rambursare =

imprumuturi.totale capacitatea.de. finantare

Interpretare exprima teoretic in numar de ani, capacitatea intreprinderii de a rambursa in totalitate imprumuturile contractate pe termen lung; cu cat valoarea raportului este mai mica, cu atat mai mare va fi capacitatea de rambursare; intervalul maxim impus de normele bancare pentru rambursarea teoretica a imprumutului la termen prin capacitatea de autofinantare, reprezinta 3 ani, iar pentru rambursarea datoriei totale 4 ani. d) Rata de prelevare a cheltuielilor financiare =

cheltuieli. financiare excedent.brut .de. exp loatare

Interpretare pun in evidenta capacitatea de plata a costului incadrarii, separand intreprinderile sanatoase de cele falimentare; daca raportul > 0.6, intreprinderea se confrunta cu dificultati de gestiune financiara, riscand sa intre in stare de faliment. e) Costul indatorarii =

cheltuieli. financiare imprumuturi.totale


credite.bancare.curente indatorare.globala
CURS 6 28.02.2006

f) Ponderea creditelor curente in indatorarea globala =

ANALIZA PE BAZA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE


Contul de profit si pierdere sau contul de rezultate este documentul contabil de sinteza care masoara performantele activitatii unei intreprinderi in cursul unei perioade date. El constituie o sinteza a contabilitatii de flux la nivel macroeconomic, deoarece pune in evidenta fluxurile de valoare care au contribuit la cresterea sau micsorarea bogatiei unei intreprinderi pentru o anumita perioada. Contul de profit si pierdere prezinta importanta pentru o gama larga de creditori de informatie contabila, fiecare urmarindu-si satisfacerea propriilor nevoi informationale. Astfel, pornind de la contul de rezultate, investitorii si creditorii pot sa evalueze fluxurile viitoare de trezorerie a intreprinderii. Ei pot sa evalueze cu mai mare exactitate valoarea economica a intreprinderii, unde sunt actionari, iar creditorii pot sa determine masura in care intreprinderea isi va putea rambursa datoriile. Contul de rezultate poate fi utilizat si de alte categorii de utilizatori:
9

clientii vor sa fie informati asupra capacitatea in care intreprinderea le poate furniza bunurile si serviciile de care ei au nevoie; sindicatele sunt interesate sa examineze rezultatele in vederea negocierii de noi conventii colective; guvernele utilizeaza informatii privind rezultatele pentru fundamentarea politicilor economice si fiscale; mnagerii utilizeaza contul de rezultate pentru evaluarea eficacitatii resurselor consumate si proiectarea de noi strategii de firma. SOLDURILE INTERMEDIARE DE GESTIUNE ( S.I.G )

SOLDURILE INTERMEDIARE DE GESTIUNE ( S.I.G ) constituie o prezentare economica a contului de rezultate. De fapt, aceste solduri numite si marje pun in evidenta etapele formarii rezultatului exercitiului in stransa legatura cu structura de venituri si cheltuieli aferente activitatii unei intreprinderi. Necesitatea utilizarii SIG este impusa de 2 cerinte: analizarea economico-financiara a intreprinderii plecand de la datele contabile; intocmirea conturilor nationale.

1. Marja comerciala este primul sold de gestiune numit si adaos comercial. Acest sold se refera la intreprinderea de comercializare sau la partea de activitate pur comerciala efectuata de intreprinderea producatoare, aceasta activitate presupune si revanzarea marfurilor in aceeasi stare. Se calculeaza dupa relatia: MC = venit din vanzarea marfurilor(ct. 707) costul marfurilor vandute 607 Costul de cumparare al marfurilor vandute include pretul de cumparare (exclusive TVA ) majorat cu chletuieli de cumparare si corectat cu variatia stocurilor de marfuri. Marimea acestui sold este strans legata de tipul politicii de vanzare promovata de intreprindere. Se constata ca la intreprinderea care efectueaza comert de lux, acest indicator prezinta valori ridicate. In schimb o intreprindere care practca vanzarea prin autoservire va inregistra o marja comerciala mai redusa. Acest indicator este semnificativ in cazul intreprinderilor de distributie, iar in analiza, el devine mai important daca este detaliat pe produse sau pe grupe de produse. 2. Productia exercitiului acest sold de gestiune caracterizeaza activitatea globala desfasurata de intreprinderea de productie si/sau prestari de servicii si se obtine prin insumarea unor elemente eterogene d.p.d.v. al evaluarii. - productia exercitiului gr.70-707 ( produse, servicii, lucrari, activitati anexe ) evaluata la pret de vanzare ( exclusiv reducerile comerciale acordate ulterior facturarii ) - productia stocata ct.711 ( stocuri sau de stocaj se aduna cand are sold creditor) evaluat la cost de productie si productie imobilizata, respective productia de imobilizari destinata nevoilor propriu evaluarii la cost de productie. Relatia de calcul este: PE = productia vanduta(gr.70-707)

variatia stocurilor (ct.711) + productia imobilizata ( ct. 721, 722 )

D.p.d.v. financiar, numai productia vanduta este generatoare de incasari monetare pentru intreprindere. In schimb productia stocata si in special productia de imobilizari nu reprezinta decat o imbogatire potentiala a intreprinderii. Desi nu este un SIG, ci un post al contului de rezultate, cifra de afaceri reprezinta un indicator global al vanzarilor din activitatea de distributie sic ea de productie ( obtinut prin insumarea vanzarilor de marfuri si a productiei vandute ). Luarea in considerare a cifrei de afaceri ca indicator privind activitatea intreprinderii, este limitata deoarece aceasta poate furniza o imagine deformata asupra activitatii reale, in special atunci cand intervin: decalajele intre fabricatie si facturare, ceea ce antreneaza o variatie de stoc; o productei imobilizata de o marime importanta sau in cazul in care o mare parte din operatii sunt de lunga durata ( ex: contractile a caror executie se intinde pe mai multe exercitii ) In toate aceste cazuri productia exercitiului este indicatorul care exprima mai bine activitatea intreprinderii in cursul unui exercitiu sin u cifra de afaceri. 3. Valoarea adaugata este soldul de gestiune introdus in practica contabila de intreprindere ca urmare a presiunii contabilitatii nationale, fiind un concept de sorginte macroeconomic. Suma valorii adaugate create pe teritoriul ec-national in cursul unui an formeaza PIB. Astfel, valoarea adaugata constituie unul din elemente de legatura intre conceptele macroeconomice si regulile ce genereaza gestiunea intreprinderii, realizand o punte informationala directa intre contabilitatea de intreprindere si cotabilitatea nationala. Valoarea adaugata exprima o creare de valoare, crestere de valori pe care intreprinderea o aduce bunurilor si serviciilor provenind de la terti. Se determina pe baza urmatoarei relatii: VA = MC + PE consumuri de la terti ( gr. 60-607, 61, 62 ) 4. Excedentul brut din exploatare EBE sau IBE insuficienta bruta de exploatare, daca valoarea este negativa EBE sau IBE masoara eficacitatea capitlului economic. Acesta reprezinta resursa rezultata din exploatare folosita pentru mentinerea si dezvoltarea potentialului productiv al intreprinderii si remunerarea capitalurilor utilizate.

10

Acest indicator nu este influentat de politica prudentiala a firmei (amortizari si provizioane ) de politica financiara si de operatii cu caracter extraordinar, fapt ce determina sa fie considerat ca un indicator essential in analizele de gestiune si efectuarea de comparatii intre diferite intreprinderi. Se calculeaza conform relatiei: EBE/IBE = VA + subventii de exploatare ( gr. 74 ) cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate ( gr.63 ) cheltuieli cu personalul ( gr.64 ) 5. Rezultatul exploatarii reprezinta rezultatul degajat din activitatea de exploatare normala si curenta a intreprinderii. Aceste sold de gestiune constituie primul element de masura a rentabilitatii economice indeoendent de politica financiara a intreprinderii si incidenta elementelor extraordinare. Se calculeaza dupa urmatoarea formula: RE = EBE + alte venituri din exploatare ( gr. 75 ) + venituri din provizioane (ct. 780) - alte cheltuieli de exploatare (gr.65 )-cheltuieli cu amortizarile si provizioanele ( ct.681 ) 6. Rezultatul curent este rezultatul aferent activitatii cu caracter repetitiv si normal. Acest indicator nu include rezultate extraordinare care au o natura neobisnuita, permitand analiza dinamicii rezultatelor curente ale intreprinderii pe mai multe exercitii successive. Rezultatul curent include rezultatul exploatarii si rezultatul financiar care la randul sau este format din venituri si cheltuieli financiare ale intreprinderii. Se calculeaza dupa urmatoarea formula: RC= RE+venituri financiare ( gr. 76 )-cheltuieli financiare ( gr.66 ) 7. Rezultatul brut RB= RC + venituri extraordinare ( gr.77 ) - cheltuieli extraordinare ( gr.67 ) 8. Rezultatul net al exercitiului este rezultatul ce urmeaza a fi distribuit sub forma de dividente catre actionari pentru capitalurile subscrise si/sau sa se reinvesteasca in intreprindere. Profitul net nerepartizat constituie sursa de finantare proprie sau element de autofinantare generat de activitatea intreprinderii. Acesta este ultimul sold de gestiune si exprima rezultatul degajat de intreaga activitate a intreprinderii n cursul unui exercitiu. De fapt, el reprezinta variatia situatiei nete a intreprinderii intre deschiderea si inchiderea exercitiului, ca urmare a activitatii economice. Rezultatul net = RB - cheltuieli cu impozitul pe profit (ct. 691) CURS 7 07.03.2006

CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE (CAF)


Capacitatea de autofinantare a unei intreprinderi reprezinta surplusul monetar potential generat de activitatea acesteia. Ea reprezinta o contributie esentiala a activitatilor curente la variatia fondului de rulment net global. Obiectivele capacitatii de autofinantare sunt: a) reflecta la sfirsitul exercitiului financiar potentialul degajat de activitatea rentabilitatii a intreprinderii; b) evidentiaza potentialul financiar de crestere economica a intreprinderii, respective sursa financiara generate de activitatea industriala si comerciala a firmei dupa scaderea tuturor cheltuielilor care genereaza o plta monetara la o anumita scadenta; c) reflecta forta financiara a unei intreprinderi, garantia securitatii si independentei acesteia. Diferenta dintre venituri si cheltuieli incasabile conduce la determinarea capacitatii de autofinantare care evidentiaza remunerarea intreprinderii. Determinarea acestui indicator se poate realize prin 2 metode: 1. Metoda substractiva sau deductiva. Aceasta metoda permite sa se realizeze legatura intre contul de profit si pierdere si tabloul de finantare. Conform acesteia, capacitatea de autofinantare se calculeaza plecand de la excedentul brut de exploatare, indicator stabilit in cadrul soldurilor intermediare de gestiune. Venituri si cheltuieli care nu genereaza o incasare monetara: a) 7584 venit din subventii b) venituri si cheltuieli din amortizari si provizioane 781, 681, 786, 686 c) 6583 cheltuieli privind activele cedate CAF = EBE + venituri incasabile cheltuieli platibile CAF = EBE +
11

+ alte venituri din exploatare incasabile mai putin ct. 7584, 781, 7583 alte cheltuieli de exploatare platibile mai putin ct. 6583, 681 + venituri financiare incasabile mai putin ct. 786 cheltuieli financiare platibile mai putin ct. 686 + venituri extraordinare cheltuieli extraordinare - cheltuieli cu impozitul pe profit 2. Metoda aditica sau aditionala Aceasta metoda permite sa se calculeze CAF plecand de la rezultatul net al exercitiului, corectat cu venituri si cheltuieli cu caracter monetar, deci care nu au incidenta asupra trezoreriei. Rezultatul net = venituri totale cheltuieli totale CAF = RN - venituri nemonetare(calculate) + cheltuieli monetare (calculate) CAF= RN + + cheltuieli cu amortizarile si provizioanele ( de exploatare, financiare ) - venituri din provizioane ( de exploatare, financiare ); + cheltuieli privind activele cedate ( valoarea neta contabila a elementelor de active cedate, reluari de provizioane ); - venituri din vanzarea activelor; - subventii pentru investitii virate la venituri ct. 7584. Relatia dintre CAF si rezultatul exercitiului exprima prin elementele sale de calcul utilizarea d.p.d.v. teoretic al surplusului monetar potential. Astfel, CAF, in calitatea sa de indicator al finantarii interne poate asigura: innoirea echipamentelor ( ca o consecinta a amortizarilor ); acoperirea pierderilor probabile si a riscurilor la care este expusa intreprinderea ( ca o consecinta a constituirii sau majorarii provizioanelor de depreciere si a celor pentru riscuri si cheltuieli ); dezvoltarea potentialului de productie si crestere externa prin capitalizarea unei parti din rezultat.

RATELE DE RENTABILITATE
A) RATELE DE RENTABILITATE COMERCIAL 1) Rentabilitatea marjei comerciale R mj. com. =

Marja comerciala Vnzari de marfuri Excedentul brut de exploatare Cifra de afaceri

2) Rata marjei brute de exploatare R mj. brute expl. = 3) Rata marjei nete R mj. nete =

Rezultatul Net al exercitiului Cifra de afaceri

4). Rata marjei nete de exploatare R mj. nete expl.=

Rezultatul exploatarii Cifra de afaceri

5) Rata marjei brute de autofinanare R mj. brute de autofinanare =

Capacitatea de autofinantare Cifra de afaceri

B) RATELE DE RENTABILITATE ECONOMIC Capitalul economic (Activ economic)= Active fixe (val.bruta) + NFRT + DPB 1) Rata profitului net R ec. net =

Profitul net Capital economic

2) Rata excedentului brut de exploatare


12

R ec. brut =

Excedentul brut de exploatare Capital economic

b). Rata rentabilitatii economice R rent.ec. =

Rezultatul exploatarii Actic economic

C) RATA RENTABILITII FINANCIARE a). Rata rentabilitatii financiare nete R rent.fin.nete =

Rezultatul Net al Exercitiului Capitaluri proprii

b). Rata rentabilitatii financiare inainte de impozit R rent.fin. =

RC inainte de impozit Capitaluri proprii

13

S-ar putea să vă placă și