Sunteți pe pagina 1din 8

Suferina sau durerea complicata ca urmare a pierderii unei persoane Generaliti Pierderea unei persoane iubite este unul

din cele mai dureroase experiene pe care omenii le pot tri, i din pcate, aceasta poate fi o realitate. Cei mai multi percep n mod normal evenimentul: sufer, sunt o perioada pur i simplu amorii, furioi sau se simt vinovai, dar aceste sentimente se vor estompa n timp, ntruct majoritatea oamenilor accept situaia i i continu viaa. Pentru unii oameni, dei suferina cauzat de decesul unei persoane apropiate este normal, aceasta devine mult mai complicat, dureroas. In aceas ultim situaie, emotiile dureroase sunt de lunga durata i se accentueaz, mai ales n cazul celor care nu accept moartea ca fiind un fenomen normal i nu reuesc s mearg mai departe. Totui, sunt disponibile diverse modaliti de tratament pentru a ajuta aceste persoane s se mpace cu pierderea lor i s i regseasc echilibrul interior. Simptome Psihiatrii i psihoterapeuii nc analizeaz simptomele complicate ale suferinei cauzate de pierderea unei persoane care difer de durerea normala sau de alte reacii din perioada doliului. Pe parcursul primelor luni dup deces, multe dintre simptomele i semnele care se manifest sunt asemntoare n toate tipurile de durere i suferina. Cu toate acestea, n timp ce manifestrile normale ale durerii se estompeaz treptat, cele ale durerii complicate se nrutesc sau chiar persista. Suferina sau durerea complicata este ca o stare cronica, amplificata, de doliu. Semnele i simptomele de durere complicate pot include: - concentrare obsesiv asupra pierderii i amintirilor legate de persoana iubit - dor intens de persoana decedat - dificulti n a accepta moartea - amoreala sau detaare - interiorizare i preocupare pentru propria suferina - depresie i tristee profunda - dificultatea unei persoane de a trece peste drama morii - probleme n revenirea la o viata normal - retragerea din activiti sociale - sentimentul ca viaa nu are nici un sens sau scop - iritabilitate sau agitaie - lipsa de ncredere in ceilali Cnd s consultai un medic Este normal pentru oricine s sufere i s experimenteze durerea dup o pierdere semnificativ. Cei mai muli dintre oameni nu sufer ntr-un mod exagerat i i pot relua viaa normal cu sprijinul familiei sau prietenilor. Dac trec mai multe luni iar emoiile cauzate de decesul unei persoane sunt de intensitate ridicat, ar trebui consultat medicul. Concret, o persoana ar trebui sa solicite ajutorul de specialitate dac: - are dificulti de concentrare n activitile zilnice i se focuseaz n mod excesiv asupra pierderii suferite - i este foarte dor de persoana decedat i nu gsete resurse proprii de a estompa acest sentiment - are gnduri de vinovate sau de auto-culpabilizare

- crede c a fcut ceva greit sau ar fi putut preveni moartea - simte c viaa nu merit trita - i-a pierdut scopul n via - i-ar fi dorit s moar o dat cu persoana iubit, pierdut - are gnduri de suicid. In acest ultim caz, persoana afectata n-ar trebui s fie singur, ar trebui s solicite imediat ajutor de urgen. Cauze Nu se tie ce anume cauzeaz acest tip complicat de durere. Ca i n alte multe tulburri de sntate mintala, aceasta poate fi influenata genetic, de mediul n care traiste o persoana, de chimismul unei persoane sau de personalitatea acesteia. Cercettorii consider c toi indivizii trec pe parcursul vieii lor prin patru stadii specifice, ale durerii. Oamenii, fiind diferii, trec prin diferite stri, cnd sunt in doliu: - acceptarea realitii pierderii - alocarea unui timp necesar de doliu, perioada n care s experimenteze n mod normal durerea cauzata de decesul persoanei dragi - adaptarea la o noua realitate n care defunctul nu mai este prezent - implicarea n alte relaii Fiecare poate trece prin aceste etape intr-o ordine personala sau le poate trai intervale diferite de timp. Daca o persoana nu trece, din diferite motive, printr-una din aceste stadii, dup o perioada, ar putea manifesta durerea complicata. Factori de risc Dei nu se cunosc cu exactitate cauzele durerii complicate, cercettorii ncearc s descopere cat mai multe detalii despre factorii care pot creste riscul dezvoltrii durerii complicate. Aceti factori de risc pot include: - decesul violent sau neateptat al persoanei dragi - sinuciderea persoanei dragi - lipsa sprijinului din partea familiei sau a prietenilor - experiene traumatice n copilrie (cum ar fi abuz sau neglijare) - anxietate de separare accentuat n copilrie - relaie foarte apropiata sau de dependen cu persoana decedat - lipsa de rezisten sau de adaptabilitate la schimbrile de via - nepregtirea unei persoane de a trai experiena morii cuiva drag. Complicaii Durerea complicat poate afecta fizic, mental i social. Fr tratament adecvat, aceste complicaii pot include: - depresie - gnduri sau chiar comportament sinuciga - risc crescut de , cancer, hipertensiune arterial - anxietate - declanarea a diverse afeciuni cronice, pe termen lung - tulburri de stres post-traumatic - abuz de diverse substane - fumat

Pregtirea pentru consultaie Dac o persoana a pierdut recent pe cineva drag i se simte complet debusolat, disperat, dorul pentru cel decedat o copleete i nu i poate relua activitile zilnice, ar trebui s apeleze la medic. De ajutor, ar putea fi stabilirea unei legturi i comunicarea cu medicul care a ngrijit persoana care a decedat. Discuia cu specialistul care a cunoscut persoana drag care nu mai exista, poate fi n msur s ofere un confort unic. Recomandabil ar fi totui, s se apeleze la un specialist n tulburri de sntate mental care s diagnosticheze simptomele i s furnizeze bolnavului, schema potrivit de tratament. Pentru a-i fi de ajutor specialistului, care l consulta, cel afectat ar trebui: - s noteze toate informaiile medicale, inclusiv alte boli i afeciuni fizice sau psihice cu care a fost diagnosticat. De asemenea, ar trebui s i aduc la cunotina medicului, orice medicament folosete, indiferent de natura acestuia. - s ceara unui membru al familiei sau unui prieten de ncredere s fie prezent n timpul consultaiei. Uneori poate fi dificil pentru oricine s ofere sau s retina toate informaiile furnizate pe parcursul ntlnirii cu medicul. - sa scrie ntrebrile la care dorete s primeasc rspuns de la specialist. Printre acestea ar putea fi una din urmtoarele: simptomele mele sunt mai severe dect cele considerate normale n cazul pierderii unei persoane dragi? De ce? psihoterapia ar putea fi de ajutor? mi putei recomanda grupuri de suport n care pot fi implicat pentru a-mi rezolva problema? exista tratament medicamentos care sa-mi amelioreze simptomele? care sunt posibilele efecte secundare ale medicamentelor? ce masuri de auto-ngrijire mi pot fi de folos? la cat timp dup nceperea tratamentului vor apare efectele pozitive? recuperarea va fi total? In plus, orice pacient ar trebui s solicite detalii legate de orice aspect pe care nu-l nelege. La ce se poate atepta pacientul Specialistul n tulburrile de sntate mentala ar putea pune pacientului urmtoarele ntrebri: - ct de des va gndii la persoana pierduta? - ce simii cnd v gndii la persoana draga decedata? - credei c ai fi putut mpiedica moartea acesteia? - v-ai dorit vreodat s fi murit mpreuna cu cel/cea pe care l-ai pierdut? - credei c v-ai mpcat (ai acceptat) ideea decesului persoanei dragi? - avei probleme cu ncrederea n ceilali, de la pierderea persoanei iubite? - v-ai reluat viata de zi cu zi, inclusiv activitatea profesionala, treburile casnice dar i alte tipuri de relaii? - ai experimentat alte situaii de stres major, modificri importante n viaa dvs. sau ai pierdut alta persoan drag? - avei tulburri de somn de la decesul persoanei dragi? - rudele, prietenii, etc. v-au sprijinit? - ai fost tratat de boli psihice n trecut? Daca da, ce fel de tip de terapie a fost cel mai benefic? - v-ai gndit vreodat s v facei ru dvs. sau altora? - consumai alcool sau folosii droguri ilegale? Daca da, ct de des?

Ce se poate face pana la consultaie Pana ajunge la consultaie, pacientul ar trebui s petreac ct mai puin timp singur, s romana ct de des poate, n compania prietenilor i a familiei. Este normal s discute cu acetia despre sentimentele sale i s le cear ajutorul. n cazul n care apar tendine de suicid sau rnire este recomandat s solicite serviciul de urgen. Teste i diagnostic Suferina accentuat sau durerea complicat nc nu este recunoscut de ctre medici ca o tulburare mintal real. Deoarece exist multe similitudini ntre durerea complicat i depresia major, cercettorii ncearc s clarifice diferenele eseniale dintre aceste condiii, astfel inct criteriile de diagnostic s poate fi stabilite cu exactitate. Studiile ai cror subieci au pierdut persoane dragi au concluzionat c exist doua simptome specifice care stau la baza durerii complicate: - persistenta nencrederii n ceilali, de la decesul persoanei apropiate; - dorul intens pentru cel decedat, care perturb capacitatea normal de a funciona zi de zi, fie la locul de munc sau dar i n diferite angajamente sociale; Ali factori care ar putea sugera diagnosticul de durere complicata includ: - dificulti n a urma cursul normal al vieii - tristee excesiva sau furie fata de moarte - inerie si detaare de viaa real - sentimentul ca viata este lipsita de sens - convingerea ca viitorul nu are rost - agitaie i nervozitate crescute - izolare social. Multe dintre aceste simptome sunt frecvente n timpul procesului normal de doliu. n cazul durerii complicate, nu exist semne de ameliorare ale acestora, de-a lungul timpului. Cu toate acestea, nu exist n prezent nici un consens n rndul experilor legat de ct de mult timp ar trebui sa treac, nainte ca durerea complicat s fie diagnosticat. Unii experi recomand diagnosticarea durerii complicate atunci cnd au trecut mai mult de doua luni fr ca simptomele s se mbunteasc. Alii consider c o perioad de sase sau mai multe luni ar fi mai relevant n acest sens. Chiar dac cercettorii ncearc s fixeze un interval de timp pentru diagnostic, trebuie specificat faptul c experiena doliului implica un proces extrem de personal. Diagnosticul de durere complicata ar putea fi stabilit n funcie de: - lipsa mbuntirii simptomelor de-a lungul timpului - impactul semnificativ al decesului asupra capacitaii unei persoane de a-i tri viaa de zi cu zi.

Tratament Tratamentul durerii complicate nu a fost standardizat, ntruct specialitii nc analizeaz aceasta afeciune. Cercetrile privind diferite tipuri de tratament au avut rezultate mixte. Sunt necesare mai multe studii pentru a determina care opiune de tratament este mai potrivit pentru durerea complicat. Psihoterapie Unele studii au subliniat beneficiile semnificative ale tratarii durerii complicate prin psihoterapie numita terapia durerii complicate, care se inspira din terapia traumatica si psihoterapia cognitiv comportamentala. Prin aceste tehnici o persoana ar putea acumula mai multe cunostinte legate despre reactia normala la durere, simptomele durerii complicate, modalitati de adaptare dupa pierderea unei persoane si redefinirea scopurilor in viata. Una dintre strategiile de terapie poate presupune discuta imaginara cu persoana care nu mai este. Impartasirea circumstantelor decesului poate contribui pierderea intensitatii imaginilor si gandurilor legate de cel drag, pierdut. Alte forme de terapie ar putea fi terapia interpersoanla sau psihoterapia psihodinamica. Si aceste tipuri s-au dovedit a fi eficiente. Terapia poate ajuta la explorarea si prelucraea emotiilor pentru imbunatatirea abilitatilor de adaptare si pentru a reduce sentimentele de vina si vinovatie. Medicamente Exista destul de putine cercetari solide cu privire la utilizarea de medicamente care sa trateze durerea complicata. Cu toate acestea, unele cercetari au demonstrat beneficiile utilizarii antidepresivelor din clasa inhibitorilor selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS) pentru diminuarea simptomelor durerii complicate. Sprijin si suport Desi beneficiile tratamentului profesional pentru durerea complicata sunt semnificative, totusi acesta poate fi gestionat prin urmatoarele moduri: - respectarea schemelor si planului de tratament prin administrarea adecvata a medicamentelor si participarea la sedintele de psihoterapie - activitate fizica regulata - exercitiul fizic diminueaza depresia, stresul si anxietatea si poate redirectiona gandurile depresive catre o activitate care implica un minim de concentrare - odihna - dieta echilibrata si odihna contribuie la relaxarea unei persoane - nu se recomanda sa se utilizeze droguri sau alcool pentru ameliorarea durerii - practici de gestionare a stresului - daca stresul nu este controlat se poate ajunge la depresie si la ganduri sau comportamente nesanatoase - socializare - trebuie mentinuta relatia cu persoanele in compania carora cel afectat de pierderea unei persoane dragi, se simte in siguranta, ii ofera sprijin si ii stimuleaza optimismul. - deprinderea de noi abilitati - daca a existat o relatie de dependenta financiara sau de alt gen cu persoana disparuta, prietenii sau familia sau alte grupuri de suport ar putea fi de ajutor pentru restabilirea echilibrului Modalitati de prevenire Nu este clar modul in care poate fi prevenita durerea complicata. Participarea la sedinte de consiliere sau psihoterapie la scurt timp dupa pierdere poate fi de ajutor pentru persoanele care au un risc crescut de a manifesta aceasta afectiune. In aceasta categorie se incadreaza mai ales cei care ingrijesc o persoana draga inainte ca aceasta sa se stinga. Acestia ar trebui sa beneficieze de consiliere si sprijin pentru a fi pregatiti sa se confrunte cu decesul celui drag si sa faca fata implicatilor emotionale.

Prin consilierea realizata din timp, pot fi explorate si investigate emotiile si se pot invata strategii prin care problema va fi depasita. Aceste lucruri pot preveni depresia sau durerea excesiva. Membrii familiei, prietenii, terapia de grup, grupurile de suport sunt cele mai bune optiuni pentru ameliorarea durerii. Recomandabil ar fi sa se gaseasca un grup de sprijin concentrat pe un anumit tip de pierdere, cum ar fi moartea unui sot sau a unui copil. Cea mai buna optiune este, intr-o prima faza, discutia cu medicul de familie care va recomanda celui care are nevoie de ajutor cei mai buni specialisti pentru rezolvarea problemei sale. Durerea desuflet! Sindromul de stres posttraumatic Se estimeaz c peste 70% din populaie a suferit n viaa de cel puin o trauma psihica severa (produsa de pierderea unei persoane foarte dragi, e dezamgire major, etc.). O mare parte dintre acetia au suferit de o serie de reacii emoionale severe, care de fapt se ncadreaz n grupa stresului posttraumatic. La femei, boala se ntlnete de doua ori mai frecvent dect la barbari. Simptomele stresului posttraumatic: - lipsa de reacie la ceea ce se ntmpla n jur, manifestat prin evitarea oricrei activiti, pierderea interesului pentru ceea ce este n jur - retrirea repetata a evenimentului traumatic iniial: prin amintirea nedorita a evenimentului sub forma de secvente, prin cosmaruri si prin reactii exagerate, emotionale sau fizice, la persoane sau locuri legate de evenimentul initial - tulburari ale somnului - dificultate de concentrare - iritabilitate sau acces de manie Toate aceste simptome se pot manifesta impreuna sau sub forma unor reactii specifice, ca de exemplu: - evitarea premeditata a oricarei situatii cotodiene, ce ar putea sa ii reaminteasca de trauma anteriora - sentimentul de singuratate si izolare, provocat de convingerea ca ceilalti nu sunt in stare sa il ajute sau inteleaga - aparitia ideilor sau perceptiilor anormale, iluzii, halucinatii - depresia - ganduri suicidare, ca forma mai grava a depresiei - utilizarea de substante de tipul drogurilor, alcoolului, ca o metoda de diminuare a durerilor - atacul de panica Se considera ca, daca simptomele dureaza mai putin e o luna, nu putem vorbi de sindromul posttraumatic, ci doar de un sindrom de stres acut. Insa, daca simptomele dureaza mai mult de 3 luni, vorbim deja de un sindrom cronic de stres, iar daca acestea apar dupa cateva luni, sau chiar dupa un an de la trauma, vorbim despre un sindrom intarziat.

Sindromul inimii frnte este ct se poate de real i de periculos: o ampl cercetare, citat de New York Times, arat ceea ce muli bnuiau de mult: pierderea fiinei iubite crete alarmant posibilitatea de a suferi un atac de cord. Riscul unui atac de cord e de 21 de ori mai mare imediat n zilele urmtoare pierderii persoanei iubite, spun cercettorii care au intervievat peste 2000 de persoane n decursul a 5 ani. Iar n cazul decesului persoanei iubite, riscul de a face un atac de cord e de ase ori mai mare dect n mod obinuit i rmne ridicat de-a lungul unei ntregi luni. Studiul, publicat luni n Journal of the American Heart Association, a fost condus de Elizabeth Mostofsky care spune: Dac o persoan care a pierdut pe cineva apropiat are simptome cum ar fi durerile n piept nu ar trebui s le ignore i s spun: sunt doar stresat, o s mi treac. Au existat i alte studii care au descoperit c problelor cardiace i chiar al mortalitii crete n primele sptmni dup pierderea persoanei iubite, a unui copil sau a unei persoane dragi, dar acesta este primul studiu care arat efectele imediate. Cercettorii au admis c persoanele care au n istoricul medical boli de inim sunt mai expuse acestor riscuri, dar c nici cei fr antecedente nu sunt ferii de riscul unor atacuri de cord. Unele dintre simptomele care pot mri i mai mult riscul unui atac de cord dup pierderea unei persoane dragi sunt, susine cercettorul principal Elizabeth Mostofsky, depresia, furia i anxietatea, toate putnd crete ritmul cardiac i tensiunea i pot crete riscul formrii cheagurilor de snge. fectuarea avortului cauze si riscuri fiziologice Avortul este de doua feluri: avort spontan si avort provocat. Avortul spontan are diverse cauze si se estimeaza ca in medie o femeie din zece poate suferi un avort spontan. Cauzele sunt fiziologice: fumatul, un numar mare de sarcini, anumite afectiuni precum fibromul uterin sau diabetul, dar exista si factorii psihologici care au o mare influenta asupra organismului in timpul sarcinii. O trauma puternica, un soc psihic (pierderea unei persoane dragi sau suferirea unui abuz) pot declansa un avort spontan. De cele mai multe ori insa poate fi vorba de o anomalie a fatului la nivel de cromozomi. Incidenta avorturilor spontane creste odata cu varsta, acestea avand loc de regula in primele douasprezece saptamani de sarcina. Atunci cand femeia insarcinata se confrunta cu simptome de genul sangerarii abundente, crampelor abdominale puternice si eliminarea de cheaguri de sange, prezentarea la medic este obligatorie. Avortul provocat poate avea loc ca urmare a unei decizii medicale, atunci cand prezenta fatului in dezvoltare in uterul mamei poate pune in pericol viata acesteia din considerente pur obiective sau poate fi efectuat ca urmare a unei decizii personale. In ambele cazuri, majoritatea avorturilor se realizeaza prin chiuretaj, dar si prin aspiratie sau prin tratament hormonal. Oricum, orice interventie nechirurgicala la nivelul uterului este o operatie oarba, iar riscurile exista la orice nivel, de la inflamatii mai mult sau mai putin tratabile, la perforarea peretelui uterin cu chiureta. De asemenea, oricat de bine sterilizata este aparatura, infectiile pot aparea oricand dupa aceea, mai ales cand este vorba de o zona exterm de sensibila a organismului. Metodele contraceptive pot duce si ele la un avort provocat. De exemplu, bine cunoscuta pilula de a doua zi contine o concentratie foarte mare de hormoni. Daca este luata la cateva zile dupa un contact sexual care a generat o sarcina, combinatia de hormoni continuta poate provoca un avort spontan. Implicatiile psihologice ale avortului Oricare ar fi decizia luata de o femeie, ea trebuie sa stie consecintele psihice ale unui avort, fie el provocat sau spontan. Chiar daca efectele psihice negative nu apar imediat, ele nu vor intarzia sa

isi faca aparitia mai devreme sau mai traziu. Efectele sindromului post-avort se inscriu in asa numitul sindrom post-traumatic si pot avea aspect de depresie si atacuri de panica insotite si de manifestari fiziologice cum ar fi transpiratia puternica, ridicarea tensiunii, stare de lesin. Apar starile de anxietate, de teama si de rusine fata de cei apropiati, familie, Dumnezeu sau de furie impotriva partenerului de viata sau a celui care este tatal copilului. Primul pas pentru ca aceste simptome sa nu se agraveze si sa se ajunga la cazuri patologice, este de a comunica cu cineva sau de a tine un jurnal pentru a depozita acolo toate gandurile in legatura cu sarcina pierduta. Trebuie ca femeia sa aiba parte de sprijin moral si religios daca este cazul, pentru ca aceste stari ale sindromului post-avort sa nu devina cronice si sa pericliteze echilibrul psihic al persoanei in cauza. Sfaturi Info-ghid: Femeia care trece printr-o astfel de trauma trebuie sa evite dependenta de anumite vicii (alcool, tutun, sau mai rau droguri). Ea trebuie sa incerce in primul rand sa se ierte pe ea insasi, asta neinsemnand sa uite. Trebuie sa faca eforturi sustinute pentru a se reintegra in mediul social, in caz in care s-a indepartat prea mult de familie, prieteni, locul de munca, si mai ales sa se gandeasca ca nasterea urmatorului copil poate sterge multe din urmele suferintei.