ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURETI

FACULTATEA DE MANAGEMENT ADMINISTRAIE PUBLIC

NSTASE ANDREEA GRUPA 227

BUCURETI 2011
1

CUPRINS
1. Notiuni generale......................................................3 2. Dezvoltarea durabila................................................6 3. Reciclarea...............................................................7 4. Diverse....................................................................8 5. Bibliografie............................................................15

NOIUNI GENERALE
Biodiversitate
Diversitatea biologic nseamn variabilitatea organismelor vii din toate sursele, inclusiv, printre altele, a ecosistemelor terestre, marine i a altor ecosisteme acvatice i a complexelor ecologice din care acestea fac parte; aceasta include diversitatea n cadrul speciilor, dintre specii si a ecosistemelor. Resursele biologice includ resurse genetice, organisme sau pri din ele, populaii sau orice alte componente biotice ale ecosistemelor avnd folosin sau valoare efectiv sau potenial pentru umanitate. Conservarea, protecia i mbuntirea calitii mediului, inclusiv conservarea habitatelor naturale i a speciilor de faun i flor slbatic, sunt obiective comunitare eseniale i de interes general.

Schimbarile climatice
Schimbarile climatice reprezint una din cele mai mari provocri cu care ne confruntm. Potrivit celui de-al Patrulea Raport Global de Evaluare al Grupului Interguvernamental privind Schimbarile Climatice IPCC, elaborat n anul 2007, activitile umane (arderea combustibililor fosili, schimbarea folosinei terenurilor, etc.) contribuie semnificativ la cresterea concentratiilor emisiilor de gaze cu efect de sera n atmosfera (dioxid de carbon, metan, protoxid de azot, hidrofluorocarburi, perfluorocarburi, hexafluorura de sulf), determinand schimbarea compoziiei acesteia i nclzirea climei. Impactul schimbrilor climatice se reflect n: creterea temperaturii medii cu variaii semnificative la nivel regional, diminuarea resurselor de ap pentru populaie, reducerea volumului calotelor glaciare, creterea nivelului oceanelor, modificarea ciclului hidrologic, modificri n desfurarea anotimpurilor, creterea frecvenei i intensitii fenomenelor climatice extreme, reducerea biodiversitii. n 1992 Romania a semnat Conventia-cadru a Natiunilor Unite asupra Schimbarilor Climatice (UNFCCC), ratificata prin Legea nr. 24/1994, angajndu-se s acioneze pentru stabilizarea concentraiilor gazelor cu efect de sera n atmosfer la un nivel care s mpiedice perturbarea antropic a sistemului climatic. Valoarea angajamentului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser asumat de Romnia pentru perioada 2008 - 2012 este de 8%, considernd nivelul emisiilor din anul 1989 drept nivel de referin.
3

Pentru a lupta mpotriva schimbrilor climatice, n decembrie 2008 Parlamentul European a adoptat pachetul legislativ "Energie Schimbri climatice" prin care la nivel European s-a stabilit realizarea a 3 obiective pe termen lung: reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser cu 20% pn n anul 2020 (fa de anul 1990) i cu 30% n situaia n care se ajunge la un acord la nivel internaional;

o pondere a energiilor regenerabile n consumul final de energie al UE de 20% pn n anul 2020, incluznd o inta de 10% pentru biocombustibili din totalul consumului de combustibili utilizai n transporturi.

creterea eficienei energetice cu 20% pn n anul 2020.

Solul
Solul este definit ca stratul de la suprafata scoartei terestre. Este format din particule minerale, materii organice, apa, aer si organisme vii. Este un sistem foarte dinamic care indeplineste multe functii si este vital pentru activitatile umane si pentru supravietuirea ecosistemelor. Ca interfata dintre pamant, aer si apa, solul este o resursa neregenerabila care indeplineste mai multe functii vitale:

producerea de hrana/biomasa depozitarea, filtrarea si transformarea multor substante (incluzand apa, carbonul, azotul) sursa de biodiversitate, habitate, specii si gene. serveste drept platforma/mediu fizic pentru oameni si activitatile umane sursa de materii prime, bazin carbonifer patrimoniu geologic si arheologic.

Pana acum, fara accentuarea actiunilor comunitare, doar noua SM au legislatie specifica protectiei solului, celelalte bazandu-se pe cateva prevederi de protejare a solului in cadrul altor politici sectoriale. Principalele opt procese de degradare a solului cu care se confrunta UE sunt:
4

eroziunea degradarea materiei organice contaminarea salinizarea compactizarea pierderea biodiversitatii solului scoaterea din circuitul agricol alunecarile de teren si inundatiile

In domeniul Protectiei Solului, Subsolului - Biroul Protectie Sol, Subsol are ca obiect de activitate implementarea prevederilor legale privind protectia, conservarea, amenajarea si folosirea judicioasa a solului, subsolului si ecosistemelor terestre. Obiective

Implementarea legislatiei de mediu specifice in domeniul protectiei solului, subsolului Eficientizarea colaborarii cu alte autoritati, institutii; Reducerea nivelului de poluare a solului si subsolului in Romania; Identificarea siturilor contaminate pe tipuri de activitati poluatoare; Identificarea zonelor afectate/cu risc la alunecari de teren din diferite cauze; Cresterea gradului profesional al personalului din ANPM, ARPM si APM in domeniul protectiei solului, subsolului.

Emisii industriale
Activitile industriale joac un rol important n bunstarea material a unei ri, contribuind totodat la o creterea economic durabil. Cu toate acestea, activitile industriale au, de asemenea, pe lng acest efect benefic i un impact semnificativ asupra mediului. Emisiile generate de cele mai mari instalaii industriale reprezint o parte considerabil din totalul emisiilor principalilor poluani atmosferici cu efecte importante asupra mediului, respectiv din emisiile n ap i sol, crora li se adaug deeurile generate dar i consumul de energie. Posibilitatea de a controla activitatea instalaiilor industriale astel nct emisiile, deeurile rezultate i consumurile de energie s fie ct mai mici a fcut obiectul unei legislaii la nivelul Uniunii Europene, care au condus, n cele din urm, la adoptarea urmtoarelor directive:
5

Directiva IPPC privind prevenirea i controlul integrat al polurii stabilete principiile pentru autorizare i control a instalaiilor bazate pe o abordare integrat i aplicarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT), care sunt cele mai eficiente tehnici pentru a atinge un nivel ridicat de protecie a mediului, lund n considerare costurile i beneficiile. Directive sectoriale care stabilesc cerine specifice minime, inclusiv valorile limit de emisie pentru anumite activiti industriale (instalaii de ardere mari, incinerarea deeurilor, activiti care implic folosirea solvenilor organici i producia de dioxid de titan). Registrul poluanilor emii i transferai (E-PRTR) care permite publicului s acceseze informaiile privind emisiile i transferurile n afara amplasamentului ale poluanilor i deeurilor din instalaii industriale.

Comisia European a nceput, n urm cu doi ani, un amplu proces de reformare, oferind tuturor prilor interesate posibilitatea s examineze modul n care legislaia privind emisiile industriale poate fi mbuntit astfel nct s ofere un nivel ridicat de protecie a mediului i a sntii umane reducnd n acelai timp costurile administrative prin simplificarea legislaiei existente. Acest proiect denumit Directiva privind emisiile industriale (IED) acoper ca zon de reglementare apte directive existente (Directiva IPPC i ase directive sectoriale) adunnd astfel ntr-un singur instrument legislativ clar i coerent un set de norme comune pentru autorizarea i controlul instalaiilor industriale avnd drept scop reducerea emisiilor industriale de pe teritoriul Uniunii Europene cu precdere printr-o mai bun aplicare a celor mai bune tehnici disponibile.

DEZVOLTAREA DURABILA
Dezvoltarea durabila este o strategie prin care comunitatile cauta cai de dezvoltare economica, beneficiind de asemenea de mediul inconjurator local sau care sa aduca beneficii calitatii vietii. A devenit un ghid important pentru multe comunitati care au descoperit ca modurile de interpretare traditionale de planificare si dezvoltare creeaza, mai mult decat rezolva, probleme de mediu inconjurator sau sociale. Acolo unde interpretarile traditionale pot conduce la aglomerare,extindere, poluare si consumul excesiv de resurse, dezvoltarea durabila ofera solutii reale si de durata care ne consolideaza viitorul .

Definitii si principii
Dezvoltarea durabila nu este un concept nou. Este cea mai recenta exprimare a unei etici foarte vechi, care implica relatiile oamenilor cu mediul inconjurator, si responsabilitatile generatiilor actuale fata de generatiile viitoare. Ca o comunitate sa fie intr-adevar durabila trebuie sa adopte o abordare in trei directii care ia in considerare resursele economice, ale mediului inconjurator si cele culturale. Comunitatile trebuie sa ia in considerare aceste necesitati nu numai pe termen scurt, ci si pe termen lung.
6

Gasiti mai jos cateva descrieri uzuale ale dezvoltarii durabile "Dezvoltarea durabila corespunde cerintelor prezentului fara sa compromita posibilitatile generatiilor viitoare de a-si satisface propriile necesitati " - Comisia Natiunilor Unite pentru Mediul Inconjurator si Dezvoltare

"Prin urmare, pot spune ca pamantul apartine fiecarei generatii pe durata existentei sale, care i se cuvine pe deplin si in intregime, nici o generatie nu poate face datorii mai mari decat pot fi platite pe durata propriei existente"- Thomas Jefferson, 6 Septembrie , 1789

"Durabilitatea se refera la capacitatea unei societati, ecosistem, sau orice asemenea sistem existent de a functiona continuu intr-un viitor nedefinit fara a ajunge la epuizarea resurselor cheie"- Robert Gilman, Presedinte Institutului Context.

Dezvoltarea durabila ofera un cadru prin care comunitatile pot folosi in mod eficient resursele, crea infrastructuri eficiente, proteja si imbunatati calitatea vietii, crea noi activitati comerciale care sa le consolideze economia. Ne poate ajuta sa cream comunitati sanatoase care sa poata sustine atat noua noastra generatie, cat si pe cele care urmeaza.

RECICLAREA MATERIALELOR
Reciclarea elimina poluarea si conserva resursele naturale . Cel mai mare beneficiu de mediu al reciclarii este legat nu de depozitarea reziduurilor, ci de conservarea energiei si a resurselor naturale si prevenirea poluarii prin utilizarea, in procesul de fabricatie, a materialelor rezultate din reciclare si mai putin a celor primare. Materialele recuperate au fost deja purificate si prelucrate anterior, astfel incat utilizarea lor in procesul de fabricatie presupune o activitate mai curata si un consum mai mic de energie. Analize detaliate au evidentiat faptul ca aceste beneficii de mediu ale reciclarii sunt cu mult mai eficiente decat orice alte actiuni de protejare a mediului. Reciclarea conserva energia. Mult mai putina energie este necesarapentru a transforma materialele reciclate in produse noi, comparativ cu a incepe productia cu materiale primare, brute. Prin reciclarea unei tone de materiale intr-un program obisnuit de reciclare, sunt economisiti cel putin 187 USD prin realizarea de economii la electricitate, petrol, gaze naturale si carbune, chiar in conditiile in care tinem cont de consumurile datorate colectarii si transportarii materialelor.

Reciclarea elimina costurile depozitarii reziduurilor sau a incinerarii lor. Costurile reciclarii sunt partial amortizate prin evitarea cheltuielilor de depozitare sau incinerare si prin vinderea materialelor rezultate. Preturile de depozitare variaza foarte mult in functie de zona, si piata materialelor reciclate este intr-o crestere exploziva. Programele de reciclare proiectate adecvat si implementate complet pot fi deplin competitive cu depozitarea sau incinerarea reziduurilor. In prezent sunt disponibile numeroase tehnici de eficientizare a reciclarii, unele din ele fiind in curs de testare si implementare Reciclarea creaza noi locuri de munca si creste competitivitatea industriei manufacturiere. Reciclarea ofera industriei manufacturiere resurse mai ieftine, avantaje economice pe termen lung care se translateaza in valoare pentru consumatorii care cheltuiesc mai putin pe produse si ambalaje. Efectele reciclarii asupra dezvoltarii industriale sunt semnificative.

DIVERSE
6 motive pentru reducerea emisiilor cu 30% pana in 2020 Un raport recent al Climate Action Network Europe1 arat motivele pentru care o reducere de 30% a emisiilor de gaze cu efect de ser n Uniunea European este nu numai posibil, ci poate aduce beneficii financiare considerabile Statelor Membre. Raportul vine n contextul n care National Oceanographic and Atmospheric Association (NOAA) arat c 2010 a fost cel mai cald an nregistrat. Raportul 30% De ce ar trebui Europa s-i consolideze aciunile climatice pn n 2020 analizeaz beneficiile generate de reduceri de emisii mai mari din perspectiva asigurrii locurilor de munc, a competitivitii, a inovrii, a reducerii costurilor, a securitii energetice i a sntii. innd cont de argumentele de mai jos, trecerea de la 20% la 30% reduceri de emisii de gaze cu efect de ser pn n 2020 devine o prioritate. Conform comunicrii Comisiei Europene din mai 2010, inta de 30% pentru reducerea emisiilor este fezabil att din punct de vedere tehnic, ct i economic. Din cauza crizei economice, Europa se apropie de inta de reduceri de emisii GES cu 20%, date fiind consumul de combustibili fosili care a sczut cu 5.5% n 2009, precum si creterea ponderii de energie regenerabil la 10,3% n mixul energetic european. Practic, emisiile Statelor Membre din 2009 sunt deja cu 17,3% sub cele din 1990. De asemenea, costurile anuale pentru atingerea intei de 20%, realizate n 2008, erau de 70 miliarde euro, ns estimrile actuale pentru aceleai costuri au sczut la 48 miliarde euro. Pentru o int de reduceri cu 30%, costurile depesc doar cu 11 miliarde euro estimrile din 2008. Din perspectiva veniturilor Statelor Membre provenite din comercializarea emisiilor de carbon (EU-ETS), scderea preului per tona de CO2 aduce pagube uriae bugetelor naionale Germania pierde 15 miliarde de euro pe an, Marea Britanie 9,5 miliarde, Italia 7.1 miliarde.
8

Pentru Romnia, pierderile sunt estimate la 2,3 miliarde de euro. Trecerea la inta de 30% ar nsemna scoaterea de pe pia a 1,4 gigatone de CO2, ceea ce ar asigura creterea preului tonei de CO2 i, prin urmare, creterea veniturilor Statelor Membre. Ca prioritate a Uniunii Europene, cele 3.4 milioane de locuri de munc verzi asigur 2,5% din PIB-ul UE, reprezentnd aproximativ 40% din cota de pia mondial. Comisia European estimeaz c trecerea la inta de 30% ar genera nc 2 milioane de locuri de munc directe i indirecte. Cel mai mare potenial n acest sens l are sectorul construciilor, ntruct cldirile reprezint 42% din consumul final de energie la nivel UE, iar lucrrile de eficien energetic pot asigura jumtate din reducerile de emisii necesare pn n 2050 (adic 80% fa de nivelul din 1990). Investiiile n eficien energetic au costuri negative, adic aduc ntre 12 i 60 de euro pe tona de CO2 ne-emis n sectorul cldirilor i ntre 74 i 107 euro n sectorul industrial. !!! Conform strategiei n domeniul eficienei energetice, Romnia are un potenial de reduceri de 40%. n contextul creterii preului petrolului, importana eficienei energetice crete: preul petrolului se afla n ianuarie 2011 la 91 de dolari pe baril, iar dependena Europei de importuri de petrol se estimeaz c va atinge 62% din consumul total de energie n 2020. Astfel, conform Comisiei Europene, trecerea la inta de 30% reduceri de emisii ar avea ca efect economisirea a 14 miliarde de euro prin reducerea importurilor de petrol ca urmare a creterii eficienei energetice (calculat la un cost de 88.4 dolari/baril). Reducerile de emisii mai mari vor conduce i la mbuntirea calitii aerului n UE, ceea ce ar reduce costurile cu serviciile de sntate cu 14,6 pn la 30,5 miliarde euro pe an pn n 2020. Pentru Romnia, estimrile arat reduceri maxime de costuri n sistemul de sntate de 1.4 miliarde euro pe an2. Raportul arat c trecerea la o int de reduceri de emisii de 30% aduce cu sine beneficii n domeniul sntii i stimuleaz crearea de noi locuri de munc. rile din Europa Central i de Est trebuie s joace un rol constructiv pentru ca acest obiectiv s fie posibil a declarat Thomas Wyns, Senior Policy Officer la Climate Action Network Europe.

ncalzirea globala determina ierni foarte reci n Europa Temperaturi foarte sczute i zpad din belug. Vremea extrem de rece i ninsorile care au paralizat Europa, sptmna aceasta, fcnd peste 60 de victime, au legtur cu nclzirea global, conform teoriei lansate de un grup de climatologi germani din cadrul Institutului de Cercetare Climatic din Potsdam. nclzirea climatic poate cauza ierni foarte aspre n Europa, pentru c topirea ghearilor din estul zonei arctice antreneaz un efect de nclzire local a straturilor inferioare de aer. Acest fenomen ar putea sta la originea unor interferene n curenii atmosferici, ce rcesc semnificativ emisfera nordic. Aceste interferene ar putea s tripleze riscul de a avea o iarn foarte rece n Europa i n nordul Asiei. i iernile reci din anii trecui au fost cauzate tot de nclzirea global i sunt aduse ca argument rezultatele obinute cu ajutorul softului ECHAM5. Acest soft permite efectuarea unor modele de circulaie atmosferic.
9

Cercettorii au examinat Marea Barents, la nord de Norvegia i Rusia i au observat c aici s-au topit suprafee masive de ghea n cursul iernii 2005-2006. Topirea gheii a coincis cu o vreme deosebit de rece n toat Europa. Atmosfera se rcete atunci cnd gheaa se topete la suprafaa apei. Calota glaciar din estul zonei arctice se reduce n mod constant, iar scenariul cel mai posibil al viitorului const n alternarea perioadelor foarte calde cu cele foarte reci. Pentru aceasta, o schimbare brutal ntre diversele mecanisme de circulaie atmosferic ce se produc n zonele subpolare este foarte plauzibil, pentru c nclzirea aerului n zona mrilor Barents-Kara provoac deja ierni foarte reci n Europa. Cnd se va finaliza, studiul climatologilor germani va oferi o evaluare a schimbrilor climatice pe termen lung. Vacan forat. Iranul a decretat dou zile de vacan la Teheran, din cauza nivelului periculos atins de poluarea aerului. Toate colile, instituiile publice, universitile i bncile sunt nchise vineri i smbt. La Teheran, linia orizontului era abia vizibil mari. Autoritile au cerut locuitorilor s evite activitile n aer liber, ncurajnd utilizarea transportului n comun. Au fost emise avertizri pentru bolnavii de plmni i inim s stea acas, dar i copiii i btrnii. Persoanelor care sunt obligate s munceasc n aer liber li s-a cerut s poarte mti de protecie n timpul serviciului. Este pentru a doua oar n mai puin de o sptmn cnd Iranul decreteaz zile libere din cauza polurii extreme. Capitala iranian a intrat n vacan i miercurea trecut, pentru a diminua poluarea i traficul rutier. n pofida diminurii cu 40% a traficului, de la ultima vacan, poluarea a ajuns la niveluri critice. Condiiile de mediu s-ar putea nrutai din cauza combinaiei de aer uscat, rafalelor slabe de vnt i lipsei ploii. Iranul lupt mpotriva polurii de zeci de ani, mai ales n zona capitalei, n plin expansiune, unde locuiesc circa 12 milioane de persoane. Au fost introduse planuri de circulaie rutier, conform crora oferii au nevoie de permise speciale pentru a conduce n centru. Totodat, mainile sunt conduse alternativ, pe zile, n funcie de numrul de nmatriculare. Peste 80% din poluare este produs de cele aproximativ patru milioane de maini nmatriculate n capital. Se estimeaz c 2.500 de persoane mor anual la Teheran, din cauza problemelor cauzate de poluare.

Insulele Marshall risca sa se scufunde din cauza schimbarilor climatice. Avertismentele lansate cu privire la starea insulei au dus la o dezbatere asupra viitorului natiunii insulare, care are loc in Adunarea Generala a ONU. Situatia se inrautateste, spune Kaminaga Kaminaga, coordonatorul programelor pentru schimbari climatice din Insulele Marshall, care se scufunda din pricina nivelului crescut al Oceanului Pacific, iar valurile ameninta sa imparta teritoriul in doua, arata Wall Street Journal. Insulele Marshal au o populatie de doar 62.000 de persoane, insa problemele legate de schimbarile climatice risca sa puna in pericol de disparitie natiunea. Jurnalistii straini lanseaza o serie de intrebari cu privire la statutul natiunii, in cazul in care isi va pierde teritoriul din pricina cresterii nivelului oceanului.
10

Mai precis, unde vor locui zecile de mii de cetateni, daca vor mai putea fi o natiune si daca isi vor pastra locul in Adunarea Generala a ONU. Cartile de legsilatie internationala nu abordeaza problema disparitiei unei natiuni, noteaza Wall Street Journal. O alta problema o reprezinta teritoriul detinut de statul in cauza: Insulele Marshall detin o zona extinsa din Oceanul Pacific, iar resursele principale ale statului sunt cele piscicole. Statul traieste practic din vanzarea licentelor de pescuit in zona respectiva, iar in cazul in care insula se scufunda, nu se stie daca vor mai avea aceste drepturi.

Mari dezastre ecologice care au afectat lumea Unda de poluare care provine de la accidentul ecologic din Ungaria a ajuns n tronsonul romnesc al Dunrii, ns nu afecteaz calitatea apei, a anunat mari Apele Romne. Accidentul industrial din Ungaria este nc unul nscris n seria dezastrelor ecologice care produc victime umane, dar distrug i mediul nconjurtor. Un rezervor aparinnd unei uzine de prelucrare a aluminiului, patronat de compania ungar MAL Zrt, cu sediul la Ajka, s-a fisurat n 4 octombrie, polund o suprafa de 40 de kilometri ptrai i distrugnd ecosistemul rurilor Torna i Marcal. Din rezervor s-au scurs peste 600.000 de metri cubi de deeuri chimice cu un ph de 12-13. Noroi rou toxic a ajuns apoi n Raba, afluentul direct al Dunrii, apoi chiar n marele fluviu. Pn n prezent s-au nregistrat opt mori, peste 150 de rnii, sute de case distruse, dar i numeroi peti mori. Dezastrul din Ungaria are loc la doar cteva luni dup cel din Golful Mexic, produs la aproximativ 65 de kilometri sud de coasta statului american Louisiana. n 20 aprilie, explozia platformei petroliere Deepwater Horizon, aparinnd companiei British Petroleum, a provocat un dezastru ecologic. Circa cinci milioane de barili de iei s-au scurs n Golful Mexic pn la mijlocul lunii iulie, devenind astfel cel mai grav accident din industria petrolier din istorie. n urma exploziei au murit 11 lucrtori, 17 au fost rnii grav, iar ali 98 uor. Oamenii s-au fcut vinovai, de-a lungul timpului, de producerea a o serie de dezastre ecologice, care au fcut chiar i milioane de victime. 15.000 de mori n accidentul de la uzina Bhopal, India n dimineaa zilei de 2 decembrie 1984, n urma unui accident uman, au nceput s se elibereze n aer cianuri de la uzina de pesticide Union Carbide din Bhopal, India. Circa 45 de tone de derivat gazos de cinaur au fost eliberate n atmosfer, iar cteva mii de oameni au murit nainte ca cineva s i dea seama ce se ntmpl. n urmtoarele luni, bilanul victimelor a crescut, astfel c s-a ajuns la 15.000 de mori, iar circa o jumtate de milion de oameni au fost afectai. O parte dintre supravieuitori au orbit, iar alii au avut probleme cu sistemul osos sau muscular. Muli copii s-au nscut orbi sau cu diverse handicapuri majore neuromotorii. Accidentul de la Bhopal este considerat cea mai mare catastrof industrial, ale crei efecte nc se resimt.
11

n iunie 2010, opt persoane, printre care i Warren Anderson, care n perioada respectiv era preedintele uzinei, au fost declarate vinovate de un tribunal indian pentru implicare n catastrofa din 1984. Vinovaii au primit o amend de 100.000 de rupii (2.100 de dolari) i doi ani de nchisoare. Cernoblul nc face victime Peste 50 de tone de materiale radioactive au fost eliberate n atmosfer n 26 aprilie 1986, n Ucraina, dup explozia reactorului 4 de la Centrala Atomoelectric Cernobl. ntreaga lume a aflat de accident abia dup cteva zile, cnd sovieticii au recunoscut c accidentul s-a produs ca urmare a unui test de siguran neautorizat. Dei oficialii de la Kiev i ONU au afirmat c n urma exploziei au murit 4.000 de oameni n Ucraina, Belarus i Rusia, multe studii arat c din cauza radiailor, care le-au depit pe cele cumulate de la Hiroshima si Nagasaki, au decedat zeci de mii de oameni, iar sute de mii nc mai au de suferit. Mii de copii s-au nscut cu malformaii sau au fost diagnosticai cu cancer de tiroid. Sate din apropiere i chiar un ora, Pripat, au fost abandonate n totalitate. n prezent, peste 30 de km din jurul centralei sunt nc nchii. Reactorul nr. 4 a fost sigilat ntr-un sarcofag enorm, care a nceput ns s se fisureze. Centrala a fost complet nchis n 2000, dar peste 4.000 de oameni nc mai lucreaz la ea, pentru ntreinere. Mii de mori ca urmare a Marelui Smog La jumtatea secolului trecut, mai precis ntre 5 i 9 decembrie 1952, Londra a fost sufocat ca urmare a Marelui Smog. Metropola britanic avea sisteme de nclzire pe baz de crbune. n 5 decembrie o cea rece s-a lsat peste Londra i a aprut un fenomen de inversiune meteo (aer foarte rece la sol i mai cald deasupra), iar gazele de ardere au format mpreun cu ceaa un nor toxic (smog) la nivelul solului, otrvind populaia. Peste 4.000 de oameni au murit n decembrie, iar n lunile urmtoare s-au nregistrat alte cteva mii de decese. Accidentul a avut drept urmare adoptarea legii Aer Curat, n 1956, care prevedea crearea unor zone fr fum, unde era obligatorie folosirea combustibililor care nu produc poluare. Fenomenul s-a repetat ns ntre 12 15 decembrie 1991, provocnd decesul a peste 160 de oameni. Boala pisicii dansatoare din oraul Minamata Mii de oameni s-au mbolnvit i au decedat ncepnd cu anul 1956 n Golful Minamata din Japonia. Aprut iniial la pisici care aveau convulsii i se aruncau deseori n mare, boala pisicii dansatoare a trecut ulterior la om. Cauza mbolnvirii era deversarea de ctre compania productoare de plastic Chisso a unor deeuri care conineau o mare cantitate de mercur n ap. Mercurul a contaminat petii, iar localnicii s-au mbolnvit dup aceea. Marea Aral, cel mai mare dezastru ecologic orchestrat de om n afara accidentelor industriale, exist evenimente orchestrate de om, care au puternice efecte negative asupra mediului nconjurtor. Un astfel de eveniment a avut loc n anii 60 n Marea Aral, un lac cu ap srat. Situat ntre Uzbekistan i Kazakhstan, Aral avea o suprafa de 60 de mii de kilometri ptrai, fiind de trei ori ct Moldova i mai mare ca Irlanda. Lacul avea o adncime de 70 de metri, fiind alimentat de rurile Amu-Daria i Syr-Daria. Dup 1960, n urma marelui plan de irigaii al Uniunii Sovietice, care a deviat cele dou ruri spre Asia Central, Marea Aral a nceput s scad. n zece ani a sczut cu doi metri, iar n 20 de ani cu 10 metri.
12

Secretarul General al ONU, Ban Ki-Moon, afirmat n aprilie 2010, dup o cltorie n Asia Central, c Marea Aral s-a micorat cu 90%, devenind un cimitir de nave ruginite n mijlocul unui deert care se ntindea pe zeci de kilometri, n toate direciile. Este clar una dintre cele mai crunte catastrofe de mediu din lume. Am fost ocat, afima atunci Ban Ki-Moon. Marea Aral, un lac plin de via i cu o vegetaie bogat, a devenit un deert care produce furtuni de nisip i de sare care omoar toate plantele i are efecte negative asupra sntii oamenilor i animalelor. Economia local, bazat pe pescuit, a fost ruinat.

Romnia va avea un potenial tehnic maxim n energia eolian de 3.000 MW, n 2025 Romnia va avea un potenial tehnic maxim n energia eolian de 3.000 MW, n 2025, n special n zona Dobrogei, a declarat vineri consilierul n cadrul ministerului Economiei (ME), Dana Chirvase, la un seminar pe tema energiei eoliene. Potrivit unui studiu comandat de ME, n prezent, Romnia are un potenial tehnic maxim de 1.200 MW, iar pn n 2025, acesta va ajunge la 3.000 MW. Pn n prezent, n Romnia sunt instalai circa 8MW din energie eolian. La nivel global, sunt instalai 100 GW n momentul actual n ferme eoliene, iar ara noastr depune eforturi ca pn n 2020 s ating targetul de 24% E-SRE. n prezent, se afl n desfurare mai multe proiecte de parcuri eoliene, cu o putere instalat cumulat de cteva sute MW. Astfel, Grupul CEZ din Cehia construiete n Dobrogea un parc de 600 MW, estimat la circa 1,1 miliarde euro, cel mai mare parc pe uscat din Europa. Primele turbine vor fi puse n funciune undeva spre sfritul acestui an. De asemenea, EDP Renovaveis dezvolt dou proiecte cu o putere total instalat de 228MW, iar primele turbine eoliene vor fi instalate pn la finele lui 2009. Totodat, Blue Planet, parte a holdingul Blue Investments, va construi un parc eolian de 35 MW la Baia, n judeul Tulcea, cu o investiie de 60 milioane euro, parc ce urmeaz s fie finalizat la sfritul anului 2009.

15% din energia necesar Europei va veni n 2050 din Africa Cel mai curajos proiect solar de pe planet vine de la Uniunea European i alte 12 companii, majoritatea germane, care au decis n 2009 s construiasc centrale solare n Africa de Nord i n Orientul Mijlociu. Statistic: n 6 ore, deerturile de pe planet primesc de la soare mai mult energie dect consum omenirea ntr-un an. Proiectul numit Desertec va acoperi 15% din nevoile energetice ale Europei i o mare parte din cele ale rilor africane partenere. n loc de crbune, Europa se va alimenta cu energie electric
13

solar. Curentul electric va fi trimis printr-o reea de cabluri care se construiesc n acest moment sub Marea Mediteran. Maroc va gzdui proiectul-pilot. Primii megawatti ar trebui s ajung n Europa n 2015. Algeria a spus n iulie c refuz s participe la proiect. Studiul privind implementarea proiectului Nu folosim ce ne d deertul. Soarele bate nemilos toat ziua i nclzete pmntul. Noaptea cldura este radiat napoi n atmosfer. Cu alte cuvinte, este irosit total. Trebuie s oprim aceast risip i s exploatm marile reserve de energie pe care ni le d soarele, a spus fizicianul Gerhard Knies. Costurile estimate sunt de peste 430 de miliarde de euro dar odat ce au fost realizate centralele solare, costurile de producie i cele de distribuie ele vor fi mai mici dect n cazul crbunelui. Comparativ cu costurile existente n Europa, Germania a dat 40 de miliarde de euro pentru dezvoltarea energiei solare i eoliene. Beneficiile proiectului: 1. Dezvoltarea economic a rilor-gazd prin crearea de locuri de munc. Construcia unui singur panou solar de 250 de Megawatti are nevoie de o mie de muncitori i ingineri pe o perioad de doi ani. 2. Eliberarea Europei de sub dependena energetic a Rusiei 3. Uniunea European s-a angajat s taie emisiile de gaze de ser cu 80% pn n 2050.

Criticile aduse:

1. Cablurile submarine sunt vulnerabile la dezastre naturale sau terorism 2. Potenialul pentru divergene politice. Proiectul va avea nevoie de colaborarea politic i economic a Algeriei i Marocului, care acum i disput graniele. Cum se va face energie din razele solare: Un turn solar nalt de 115 metri va fi nconjurat de peste 600 de reflectoare. Razele captate sunt ndreptate ctre un receptor solar aflat n vrful turnului. Acolo, cldura este transformat n aburi, care la rndul lor sunt depozitai i folosii s porneasc turbine generatoare de energie electric. Un singur astfel de turn va da energie pentru 6.000 de familii europene.

14

Morisca birocratiei In Romania, 85 de avize pentru un parc eolian, in Bulgaria 3 Pentru Romania, tara cu cel mai mare potential de energie eoliana din sud-estul Europei, sunt pregatite in prezent proiecte eoliene cu o capacitate de 18.000 MW, dar Transelectrica, transportatorul national, a avizat doar o sesime, declansand o lupta acerba intre marii investitori pentru a obtine cat mai repede avizele necesare. Altfel, isi pierd dreptul de racordare la reteaua nationala, ceea ce inseamna pierderi financiare imense si ani irositi printre hartii. Romania are un potential eolian cel putin la fel de mare ca cel bulgaresc, dar lungul drum birocratic nu incurajeaza decat marile companii care au rabdarea de a astepta doi ani pentru a obtine toate cele 85 de avize (obligatorii si consultative) de care au nevoie. In tara vecina, pentru a porni o investitie intr-un parc eolian, ai nevoie de trei avize de constructie, de mediu si de racordare la reteaua nationala de transport al energiei electrice. In teorie, si in Romania ar trebui sa se aplice aceleasi reguli, insa aici nu exista un ghiseu unic unde sa fie depuse toate documentele necesare implementarii proiectului, astfel incat investitorul este nevoit sa se ocupe de obtinerea fiecarei autorizatii in parte, iar de multe ori sa se intoarca din drum pentru ca nu exista nicio coordonare la nivel de autoritati implicate.

15

BIBLIOGRAFIE
1. http://www.ecomagazin.ro/

2. http://www.anpm.ro/

3. http://www.protectia-mediului.ro/

16