esuturi vegetale

Def. esutul este format din celule care au aceeai origine, aceeai structur i care ndeplinesc aceeai funcie.

Clasificarea esuturilor
Dup gradul de difereniere a celulelor distingem:
esuturi

embrionare esuturi definitive

esuturile embrionare (meristeme)

Sunt esuturi tinere Celulele se divid intens Ulterior se difereniaz i se specializeaz formnd esuturi definitive Caracteristicile celulelor: mici rotunde cu perei subiri fr spaii ntre ele cu nucleu mare

Embrionul seminei este format din meristeme, de aceea meristemele mai sunt numite de unii histologi i esuturi embrionare.

Clasificarea meristemelor
Dup poziia pe care o ocup n organele plantelor: Apicale - n vrful rdcinii, tulpinii, ramurilor, determin creterea acestora. Intercalare - se ntlnesc la graminee deasupra nodurilor i determin creterea n lungime a internodurilor. Laterale - sunt dispuse n jurul axului plantei, determin creterea n grosime.

Dup origine i gradul de dezvoltare, meristemele se clasific n:

Primordiale-

sunt cele care apar din primele diviziuni ale zigotului i alctuiesc embrionul seminei. Primare- iau natere din cele primordiale. Secundare- cambiul i felogenul.

Cambiul - zona generatoare liberolemnoas - apare ntre elementele de lemn i de liber primar, genernd spre exterior liber secundar i spre interior elemente de lemn secundar.

Felogenul - zona generatoare subero-felodermic genereaz suber secundar spre exterior i feloderm spre interior.

esuturi definitive

esuturi de aprare (de acoperire, de protecie)

Sunt

esuturi definitive care nvelesc organele plantelor i au rol de a le apra mpotriva agenilor externi. Ex: Epiderma Piloriza Suberul secundar

Un singur strat de celule vii. Celule turtite, strns unite ntre ele. Perei laterali cu ondulaii. Celule lipsite de cloroplaste (exceptie la ferigi, plantele de ap i de umbr). Pereii externi pot fi cerificai, mineralizai. Epiderma rdcinii se numete rizoderm.

Epiderma

Formaiuni epidermice

Stomatele
Formaiuni epidermice prin care se stabilesc legturi ntre mediul nconjurtor i esuturile aflate sub epiderm. Alctuire: Dou celule stomatice reniforme, cu cloroplaste. Orificiu - ostiol.

Perii

Formaiuni epidermice ce apar prin creterea i alungirea membranelor externe ale celulelor epidermice. Apr planta contra radiaiilor solare, alii sunt agtori, absorbani sau secretori, etc.

Piloriza (scufia, caliptra)

Masiv de celule care protejeaz vrful rdcinii de particulele dure de sol.

Suberul secundar

Este un esut de protecie care ia natere prin activitatea felogenului. Dup exfolierea epidermei preia rolul de aprare. Este format din celule moarte, turtite, fr spaii ntre ele, cu membranele impregnate cu suberin.

esuturi fundamentale (trofice, de hrnire)

Au rspndirea cea mai mare n organele plantelor. Sunt alctuite din celule vii, cu perei subiri, cu spaii ntre celule. Se mai numesc i parenchimuri. Clasificare: esuturi de absorbie. esutuir de asimilaie. esuturi de depozitare.

esuturile de absorbie

Se afl la rdcin, n zona periorilor absorbani.

esuturi de asimilaie (parenchimuri clorofiliene, clorenchimuri)

Formate din celule bogate n cloroplaste. Ocup zonele de la periferia plantei, sub epiderm. Fac fotosintez.

esuturi de depozitare
Depoziteaz

substane de rezerv. Depoziteaz ap (esuturi acvifere). Depoziteaz aer (esuturi aerifere).

esuturi care depoziteaz substane de rezerv

Sunt alctuite din celule cu mebrane subiri i lipsite de cloroplaste. Se ntlnesc n rdcini, rizomi, bulbi, tuberculi, semine, fructe, etc.

esuturi care depoziteaz ap

Se ntlnesc la plantele care triesc n regiunile secetoase sau pe terenurile srturate.

esuturi care depoziteaz aer

Se ntlnesc la plantele acvatice i la plantele din mlatini. Sunt alctuite din celule cu spaii mari ntre ele, n care se depoziteaz aerul.

Chemosinteza

Capacitatea unor organisme (chemautotrofe) de a realiza sinteza substantelor organice din substante minerale cu ajutorul energiei chimice eliberate in procesele de oxidare a unor substante organice ca H2, H2S, Fe, NH3, HNO3 este un tip de nutritie autotrofa.

Organisme Chomesintezante

Organismele chomesintetizante sunt bacteriile. Dupa substantele minerale pe care le oxideaza, bacteriile chemoautotrofe pot fi de mai multe tipuri: Bacteriile sulfuroase Bacteriile nitrificatoare Hidrogenbacteriile Bacteriile feruginoase Bacteriile metanogene

1. Bacteriile Sulfuroase

Inlatura efectul toxic al hidrogenului sulfurat si redau sulful in circuitul biologic. Ele se gasesc pe fundul apelor statatoare si oxideaza compusii minerali cu sulf. Sursa lor de energie este constituita din hidrogenul sulfurat (H2S) pe care il trasforma in sulf (S), acid sulfuros (H2SO3) si acid sulfuric (H2SO4). Sulful astfel obtinut este absorbit si asimilat de plante.

2. Bacteriile nitrificatoare

Carena azotului n nutriia plantelor duce la nglbenirea frunzelor la ncetinrea sau oprirea creterii acestora. Excesul de azot duce la prelungirea perioadei de vegetaie, la formarea abundent a frunzelor i la mrirea sensibilitii la boli. Azotul poate fi luat de plante din sol, din ap, din atmosfer i chiar din corpul altor organisme. Bacteriile nitrificatoare trasforma amoniacul (NH3) in acid azotos (NHO2) si pe acesta in acid azotic (NHO3).

3. Hidrogenbacteriile

Sunt raspandite in gunoiul de grajd, solurile mlastinoase, tinoavele si apele statatoare. Ele oxideaza hidrogenul si sunt raspandite in aceste medii putin aerate in care are loc punere in libertata a hidrogenului prin fermentarea celulozei.

4. Bacteriile feruginoase

Oxideaza sarurile feroase in compusi ferici. Sunt raspandite in soluri si ape care contin cumpusi ai fierului. Fierul este utilizat de plante sub form de sruri feroase i ferice . El este absorbit de plantele terestre prin sistemul radicular, iar de plantele acvatice, submerse prin ntreg corpul lor, sub form de ioni. Carena ferului n corpul plantei determin nglbenirea frunzelor i ncetinirea creterii.

5. Bacteriile metanogene

Acestea sunt bacterii anaerobe care traiesc in namolul mlastinilor, lacuri si ape de canal, precum si in stomacul animalelor erbivore, unde participa la degradarea hranei vegetale. Bacteriile metanogene produc mari cantitati de gaz metan care se ridica la suprafata apei sub forma de bule, in straturile profunde de namol al apelor statatoare. Ele reduc dioxidul de carbon (CO2) la metan (CH4) in conditii anaerobe, in prezenta unor catalizatori celulari.

4H2 + CO2 CH4 + 2H2O

Etapele chemosintezei

Faza de lumina absorbtia luminii de catre pigmentii fotosintetizanti; formarea agentului reducator in forma NADPH + H+ eliberarea oxigenului prin fotoliza apei Formarea ATP-ului ca sistem de transfer al energiei

Faza de intuneric preluarea dixodului de carbon de catre un acceptor reducerea dioxidului de carbon formarea de substante organice cu continut energetic ridicat (fructoza, glucoza) regenerarea acceptorului

Fotosinteza

Fotosinteza este procesul de fixare a dioxidului de carbon din atmosfer de ctre plantele verzi (cu clorofil), n prezena radiaiilor solare, cu eliminare de oxigen i formare de compui organici (glucide, lipide, proteine) foarte variai. Dei apa particip n fotosintez, ca i dioxidul de carbon, ea nu constituie, nici chiar cnd este n cantiti reduse, un factor limitant pentru toate speciile.

Apa n fotosintez

Fr ap viaa plantelor, ca de altfel a tuturor vieuitoarelor de pe Terra, este imposibil. Dup cum se tie, globul pmntesc este aprovizionat cu ap n mod foarte diferit. Cele mai puine precipitaii, inegal distribuite n cursul anului, cad n deerturi. Deerturile se gsesc aproape n toate continentele, ocupnd suprafee mai mari sau mai mici, populate cu o flor i o faun specific. Toate procesele metabolice depind de cantitatea de ap din esuturi.

Adaptri ale organismelor

Dei speciile de plante care cresc n inuturile aride aparin mai multor familii botanice, ele capt mai mult sau mai puin acelai aspect. Astfel datorit apei insuficiente, o parte din plantele din deerturi i-au pierdut frunzele care s-au transformat n spini pentru a mpiedica transpiraia, asimilaia clorofilian fiind preluat de ctre tulpinile verzi ce au clorofil. Tulpinile verzi, asimilatoare, pot fi sferice, lite ca nite frunze sau cilindrice i ramificate ca nite candelabre