Latinitate si Dacism

Colaboratori:
Radu Cristina Predica Simona Burc Adina Verdea Iulia

LATINITATE SI DACISM Clasa a XI-a E Profesor Coordonator:

Costache Camelia

Bibliografie Latinitate
Grigore Ureche-Letopisetul tarii Moldovei Miron Costin-De neamul moldovenilor Dimitrie Cantemir-Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor Mihai Eminsecu-Memento mori Vasile Alecsandri-Cantecul gintei romane

Dacism
George Cosbuc-Decebal catre popor Vasile Parvan-Getica Mircea Eliade-De la Zalmoxis la GenghisHan Lucian Blaga-Revolta fondului nostru nelatin Mihail Sadoveanu-Creanga de aur

Cuprins
-Latinitatea si Dacismul-EtnogenezaDefinirea termenilor -Originea limbii romne-Perspectiva istorica -Mitul Dacic -Dacii si latinii-Perspectiva istorica -Opinii ce sustin latinitatea limbii: 1.Grigore Ureche(Letopisetul tarii Moldovei) 2.Dimitrie Cantemir(Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor) -Opinii ce sustin dacismul: 1.George Cosbuc(Decebal catre popor) 2.Mircea Eliade(De la Zalmoxis la Genghis-Han) 3.Vasile Prvan(Getica) -Concluzii

Latinitatea si dacismul
Temelia limbii si a poporului romn o reprezinta conceptele de latinitate si dacism. Etnogeneza romaneasca (etnie= popor; genesa= facere), adica formarea poporului roman reprezinta o problema fundamentala a istoriei noastre. Poporul si limba romana s-au format pe intreg teritoriul tarii in mai multe imprejurari istorice dupa razboiale din 101-102 ; 105-106, LATINITATEA este un curent aparut in lingvistica si in filologia romaneasca in sec XIX,care ,pentru a demonsta caracterul latin al limbii romane,a incercat sa elimine din ea cuvintele de alte origini si sa modifice astfel forma celor latine,incat sa le apropie cat mai mult de forma originala. In urma cuceririi Daciei, procesul de romanizare a autohtonilor se intensifica. Prin romanizare se intelege insusirea de catre daci a obiceiurilor, credintelor, culturii romane si limbii latine. Principalii factori ai romanizarii au fost: armata romana (veteranii), administratia romana si colonistii adusi de Traian din toate colturile imperiului, cultura romana si in mod deosebit, limba latina, limba oficiala in imperiu.

Pocesul de romanizare a fost un proces ireversibil; prin contopirea celor doua civilizatii (dacica si romana) s-a format populatia dacoromana, care sta la baza formarii poporului roman si a limbii romane. DACISMUL este un curent in istoriografia autohtona,afirmat la inceputul sec al-XX-lea prin mitizarea contributiei dacilor la formarea poporului roman si in general la istoria universala:datele arheologice si istorice suporta un tratament fantezist, colorat tot mai mult ideologic,pe masura ce ne apropiem de epoca noastra.

Originea limbii romne

Limba romn provine din latina vorbit n prile de est ale Imperiului Roman. Face parte, deci, din familia limbilor romanice, dintre care unele au devenit limbi naionale ( italiana, franceza, spaniola, portugheza, romna ), altele au rmas limbi regionale ( catalana n Spania, sarda n insula Sardinia, din Italia, dialectele retoromane n Elveia ) sau au disprut ( dalmata ). Toate limbile romanice au evoluat din limba latina popular (vulgar) varianta orala a limbi latine folosita in vorbirea familiar si care ignora aspectele normative. Potrivit lingvistului Al. Rosetti, limba romana :este limba latina vorbita neintrerupt in partea orientala a Imperiului Roman, cuprinzand provinciile dunarene (Dacia, Pannonia de sud, Dardania, Moesia Superioara si Inferioara), din momentul patrunderii limbii latine in aceste provincii si pana in zilele noastre

ELEMENTE LATINE DIN STRUCTURA LIMBII ROMNE:

Structura gramatical i vocabularul de baz. n structura gramatical romna conserv din latin clasele de declinare ale substantivului, pronumele personal, tipurile de adjective, numeralele de la 1 la 10, clasele de conjugare ale verbelor, cele mai multe moduri i timpuri, principalele conjuncii i prepoziii. n vocabular sunt de origine latin cuvinte care denumesc noiuni, obiecte, aciuni, nsuiri fundamentale (relaii de rudenie, pri ale corpului uman, elemente
7

naturale, plasarea n timp i spaiu etc.) vorbire.

i care sunt frecvente n

ELEMENTE DE SUBSTRAT: Dezvoltate n condiii diferite, limbile romanice au suferit influena substratului ( limba vorbit de populaiile cucerite ) i a altor limbi cu care populaia cucerit a venit n contact n cursul secolelor. n cazul limbii romne, substratul l constituie limba daco geilor, din familia limbilor trace ( indoeuropean ), din care nu s-au consemnat cuvinte n scris. Pentru reconstituirea elementelor de substrat, s-a recurs la comparaia cu albaneza ( exemple de cuvinte de origine traco - dac: abur, barz, brad, a se bucura, buz, cciul, copac, mo, vatr, viezure ).

IFLUENTELE ALTOR LIMBI ASUPRA LIMBII ROMNE

influene vechi slav, maghiar, greac. influene trzii neogreac, turc. Influenele vechi: latina dunrean a primit o serie de influene din greac, chiar anterioare formrii limbii romne; ulterior, au intrat n romn unele cuvinte din greaca medie ( bizantin ), n genere prin intermediar slav. E foarte probabil ca n fazele vechi limba romn s fi primit unele influene germanice ( de la populaiile migratoare), dar acestea nu au putut fi clar dovedite. Cea mai puternic influen asupra limbii romne este cea slav. S-a exercitat pe cale popular prin contacte cu populaii slave, aezate din sec. al VII-lea n estul Europei i convieuind cu populaia romanizat - , dar i pe cale cult, prin slavon, care era limba bisericeasc i a cancelariei n rile romne. Unele dintre mprumuturile slave populare au devenit cuvinte din fondul principal, eseniale pn astzi ceas, dragoste, a iubi, munc, prieten, prost, a sfri, a tri, vorb.
8

mprumuturile culte din slavon au avut n genere o circulaie mai limitat ( n administraie i n biseric ), de aceea au fost nlocuite de mprumuturi ( mai ales latino romanice ). Cele mai multe s-au pstrat n stilul bisericesc, predominant conservator, unde au cptat ulterior i valoare de mrci distinctive ale limbajului bisericii ortodoxe fa de cele ale altor biserici cretine. mprumuturile din maghiar nu sunt foarte numeroase, dar cuprind cuvinte din lexicul fundamental gnd, ora, fel etc. Influena greac veche se exercit asupra limbii romne n secolele al VII-lea i al VIII-lea, datorit relaiilor cu Imperiul Bizantin. Cuvintele greceti ptrund direct ( arvun, catarg, flamur, mtase, stol, triast, zale ) sau mai trziu, pn n secolul al XII-lea, prin intermediul limbii slave ( busuioc, comoar, corabie, crin, dafin, hrtie, livad ). Influenele trzii: n secolul al XVIII-lea, n limba romn ptrund cele mai multe mprumuturi din turc ( limba puterii politice externe, a crei dominaie s-a accentuat ) i din neogreac ( limba domnitorilor fanarioi i a curii lor ). Lexicul turcesc, care marcheaz epoca i care nu se va pstra dect n mic msur n secolele ulterioare este cel legat de administraie, de ceremoniile i divertismentele curii. n textele epocii, se realizeaz o prim modernizare a vocabularului, prin elemente greceti culte, care stau la baza unei terminologii filozofice i tiinifice internaionale, ca i prin cuvinte latino-romanice. Aceasta este perioada n care se poate vorbi despre formarea unei contiine retorice i literare: apar autori care scriu cu intenie estetic ( n fraze lungi, complicate, cu inversiuni i construcii simetrice ). Alii dezvolt un stil narativ mai apropiat de vorbirea curent i, n ciuda particularitilor regionale, mai accesibil cititorului de azi.

Mitul Dacic
George Calinescu considera c ntiul mit", simboliznd constituirea nsi a poporului romn" este mitul Traian i Dochia . Numele acestui personaj a fost Dacia, devenit Dochia. Baba Dochia (Dacia) a fost o realitate uman n perioada matriarhatului. Etimologic, cuvntul baba este strvechi traco-dac. Are ambele genuri, masculin i feminin: Baba Novac (Ion Georgescu, Baba Novac) i Baba Dochia. n Basarabia se ntlnete Baba Marta" n care s-a recunoscut numirea lunii martie. n Muntenia, Oltenia si Ardeal sunt 9 babe (1-9 martie), pe cnd n Moldova i Basarabia sunt dousprezece babe. Zilele se numesc zilele babelor". n legatura cu mitul Dochia, cercetatorul Romulus Vulcanescu a studiat prima legend. Aceasta susine c Dochia, fiica regelui Decebal, a naintat n fruntea unei otiri spre Sarmisegetuza, n ajutorul tatlui ei asediat n cetate. Ea a fost nfrnt de armata lui Traian, a fugit cu resturile oastei n munti, spre rsrit. Acolo s-a rugat la Zamolxe s nu o lase s fie pngrit de mprat. i atunci Dochia a fost prefacut ntr-o btrn ciobni, cu cteva oi lnga ea. Traian, trecnd pe lnga ea a ntrebat-o daca a vazut prinesa dac, iar Dochia i-a artat spre miazzi. mparatul a luat-o n goan ntr-acolo i Baba Dochia a rmas stpn pe inutul acela i de atunci poate mai triete nc n muni.

10

DOCHIA I TRAIAN

de Gheorghe Asachi I
La frumusee i la minte Nici o giun-i samana, Vrednic de-a ei printe; De Decebal, ea era. Dar cnd Dacia-au mpilat-o Fiul Romei cel mrit, Pre cel care-ar fi scapat-o, De-a iubi a giuruit. Traian vede ast zn; Dei e nvingtor, Frumuseei ei se-nchin, Se subgiug de amor.

II

ntre Piatra Detunat -al Sahastrului Picior, Vezi o stnc ce-au fost fat De un mare domnitor. Acolo de rea furtun E lacaul cel cumplit, Unde vulturul rsun Al su cntec amorit. Acea doamn e Dochie, Zece oi, a ei popor, Ea domneaz-n vizunie Preste turme i pstori.

III
11

mpratu-n van cat Pe Dochia-mblnzi; Vznd patria ferecat, Ea se-ndeamn a fugi. Prin a codrului potic Ea ascunde al ei trai, Acea doamn tineric Turma pate peste plai. A ei hain aurit O preface n iag, Tronu-i iarba nverzit, Schiptru-i este un toiag.

IV
Traian vine-n ast ar, i de-a birui deprins Spre Dochia cea fugar Acum mna a ntins. Atunci ea, cu grai ferbinte, Zamolxis, o, zeu, striga, Te giur pe al meu printe, Astzi rog nu m lsa! Cnd ntinde a sa mn Ca s-o strng-n bra Traian, De-al ei zeu scutita zn Se preface-n bolovan.

V El petroasa ei icoan Nu-nceteaz a iubi; Pre ea pune-a sa coroan, Nici se poate despri. Acea piatr chiar vioaie De-aburi copere-a ei sin,
12

Din a ei plns nate ploaie, Tunet din al ei suspin. O ursit-o privegheaz, i Dochia deseori Preste nouri lumineaz Ca o stea pentru pstori.

Dacii si latinii
13

DACII erau un popor de oameni vrednici si priceputi, dar mai cu seama erau indrazneti si viteji. Isi iubeau tara si o aparau cu strasnicie de dusmani si in asa fel se purtau, ca o lume intreaga se minuna de ei. Ca niste lei se napusteau asupra dusmanului pentru ca dacii nu se temeau de moarte.In lupte purtau cu mandrie steagul care avea infatisarea unui balaur cu cap de lup. Erau oameni veseli, le placeau cantecele si jocurile, dar nici de la lucratul pamantului nu se dadeau in laturi. Aveau pluguri de lemn cu care isi lucrau lanurile de grau, orz, mei, in si canepa. Cresteau animale si ingrijeau de albine. La inceput dacii traiau impartiti in cete sau triburi. Cel care a reusit sa uneasca toate triburile intemeind o mare imparatie cu capitala la Sarmizegetusa a fost Burebista, primul rege al Daciei.

LATINII erau o populaie italic antic din Latium Vetus (Vechiul Latium), care a migrat n aceast regiune n secolele al VIII-lea sau al IX-lea .Hr. din nord. Dei locuiau n orae-state independente, latinii aveau aceeai limb (latina), aceeai religie i un puternic sim al nrudirii exprimat prin mitul c toi erau descendenii lui Latinus, socrul lui Aeneas. Latinus era venerat asemenea lui Jupiter Latiaris pe Mons Albanus (Monte Cavo) ntr-un festival anual la care luau parte toi latinii, inclusiv romanii. Ambiiile teritoriale romane au provocat unirea celorlali latini mpotriva sa (341 .Hr.), ns n cele din urm victoria a aparinut Romei (338 .Hr.). n consecin, unele dintre statele latine au fost ncorporate n statul roman, iar locuitorii lor au devenit ceteni romani cu drepturi depline. Alii au devenit aliai ai Romei, bucurndu-se de anumite privilegii. Treptat, odat cu rspndirea puterii Romei n Italia, 'latin' a ncetat s denumeasc o etnie, devenind un termen legal.

Opinii ce sustin latinitatea limbii

14

Samuil Micu este cel care, ncercnd s dovedeasc proveniena latin a romnilor, conchide c acest lucru reiese din patru elemente : ntiu din scriitori, a doua din obiceiuri, a treia din limb, a patra din nume.

Asemenea lui Samuil Micu, Gheorghe incai, n opera Hronica romnilor i a mai multor neamuri..., ncearc s dovedeasc sorgintea roman a poporului romn : Din partea coloniei, carea au remas n Dachia Veche...s-au prsit apoi toi romnii ci snt de-a stnga Dunrei, cum cur n Marea Neagr; iar din partea coloniei carea s-au trecut Dunrea i s-au aezat n Dachia cea Noao, aiderea i din romanii pre carii i-au adus Marele Constantin din Trachia, Machidonia i Thessalia, s-au prsit romnii cei ce snt de-a dreapta Dunrei, carii s-au numit dup aceaia, amu vlahi, amu cotzo, sau cuzo-vlahi, iar mai pre urm inari, tocma cum s-au numit i ceii ce au remas de-a stnga Dunrei, ntiu romni, apoi abotrii, dup aceaia comani i painachite, mai pre urm munteni, moldoveni, mrgineni, mocani, frtui; ci ori cum s-au numit, sau se numesc i acum, tot de o vi i porodi snt, adec romani de snge, precum firea i vrtutea i mrturiseate (...).

Grigore Ureche

15

Grigore Ureche (aproximativ 1590 - 1647) a fost primul cronicar moldovean de seam, a crui oper a ajuns pn la noi. Este primul care demonstreaz latinitatea limbii romne, ntr-un capitol din lucrarea , Letopiseul rii Moldovei, consacrat special acestei probleme, intitulat Pentru limba noastr moldoveneasc, pentru care conchide cu mndrie c de la Rm (Roma) ne tragem; i cu ale lor cuvinte ni-i amestecat graiul. Pentru a-i convinge cititorii de acest adevr, el d o prob de etimologii latine : ...de la rmleni, ce le zicem latini, pine, ei zic panis, gin...ei zic galina, muierea...mulier [...] i altele multe din limba latin, c de n-am socoti pre amnuntul, toate le-am nelege. Lui Grigore Ureche i urmeaz ali scriitori i lingviti care susin n lucrrile lor sorgintea latin a limbii romne. n Istorie n versuri polone despre Moldova i ara Romneasc, cronicarul Miron Costin realizeaz o sintez a schemei structurii limbii romne : Unde trebuia s fie Deus, avem Dumnezeu sau Dumnedzeu, al mieu n loc de meus, aa s-a stricat limba; unde era coelum, avem cierul; homo omul; frons frunte; angelus indzierul. Unele cuvinte au rmas chiar ntregi : barba barba, aa i luna, iar altele foarte mici deosebiri. n plus, s-au mai adugat mai trziu i puine cuvinte ungureti. n sfrit, lundu-se cele sfinte de la srbi, s-au
16

adugat i puine cuvinte slavoneti.. Iar n opera De neamul moldovenilor, din ce ar au ieit strmoii lor, aa cum indic i titlul, cronicarul i propune s scoat lumii la vedere felul neamului, din ce izvor i semine sntu lcuitorii rei noastre, Moldovei i rii Munteneti i romnii din rile ungureti. El dovedete c precum i alte neamuri: franozii galii, turcii otomani, ungurii huni, aa i romnii poart numele romanilor.

Dimitrie Cantemir

17

Basarabia dintre Nistru i Prut este leagnul autentic al al civilizaiei

romneti. Fr Basarabia, Romnia nu are trecut, prezent i viitor. Dimitrie Cantemir (n. 26 octombrie 1673 - d. 21 august 1723), domn al Moldovei (martie - aprilie 1693 i 1710 - 1711), autor, crturar, enciclopedist, etnograf, geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog, compozitor, om politic i scriitor romn. Dimitrie Cantemir, n cultura noastr, este unul dintre cei mai erudii umaniti.Relund o tem a cronicarilor moldoveni, lucrarea Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor nfieaz trecutul ndeprtat al poporului nostru, originea comun a tuturor romnilor. ntreaga oper a lui Cantemir exprim o concepie superioar despre istorie fa de cea a cronicarilor. n timp ce cronicarii explicau fenomenul istoric prin voina forei divine, Cantemir interpreteaz istoria dnd atenie cauzalitii: Nici un lucru far pricin s se fac nu se poate. El afirm c sntem urmaii unui popor care a creat o civilizaie i o cultur clasic. "Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor" este ultima opera a lui Dimitrie Cantemir, scrisa in limba romana intre anii 1719 si 1722, ramasa neterminata. Este o lucrare de sinteza si infatiseaza conceptia

18

savantului asupra formarii poporului roman si a limbii romane, tratand, cu o documentare extrem de bogata, de peste 150 de izvoare, originile poporului roman si evolutia sa pana la al doilea descalecat, momentul intemeierii celor doua tari romane, Muntenia si Moldova. Idesa de baza este continuitatea elementului roman in Dacia, intr-o unitate deplina in cele trei provincii romanesti, "Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor " reprezentand prima incercare de a trata impreuna istoria romanilor de pretutindeni. Totodata, aceasta este privita din perspectiva istoriei universale, concentrandu-se asupra intregii structuri a lumii romanesti, pezentand mai intai romanii din cadrul Imperiului Roman, apoi din Imperiul Bizantin si coexistenta lor cu statele dimprejur, rezultate din migratia popoarelor: Ungaria, Cumania, Rusia, Polonia, Serbia, Bulgaria. Dimitrie Cantemir combate ipoteza potrivit careia romanii s-ar fi retras cu totul dupa ce imparatul Aurelian a parasit Dacia in anul 271: "...poporul romano-moldovlahilor nu din glogozala a nasteri de stransura sa fie scornit, ce din cetateni romani si din mari familii sa fie ales. Apoi din buni si tari romano-moldo-vlahii, din buni si tari parinti romani nascandu-se, a sangelui curatenie si a niamului evghenie nestricata si nebetejita sa fie ferit, precum si astazi tot asea o feresc."

Opinii ce sustin dacismul

19

George Cosbuc

G. Cosbuc a evocat intr-un numar de poezii trecutul de lupta pentru libertate al poporului nostru din cele mai vechi timpuri si pana in zilele lui. Cosbuc vede istoria ca o lupta neincetata pentru libertate sociala si nationala. Simboluri umane ale acestei lupte sunt Decebal, legendarul Gelu, Mihai Viteazul, Tudor Vladimirescu (Decebal catre popor, Moartea lui Gelu, Pasa Hassan, Ostenii lui Tudor).

In Decebal catre popor, regele formuleaza cunoscuta maxima atribuita dacilor: E rau destul ca ne-am nascut, numai pentru a sublinia ca viata in stare de robie ar mari chinul: Mai vrem si-al doilea rau?. De aceea, Decebal, cheama intreg poporul dac la lupta impotriva cotropitorilor romani. Lupta inseamna jertfa, moarte demna. Motivarea este patetica, de sublim patriotism: Din zei de-am fi scoboratori C-o moarte tot sintem datori!
20

Totuna e dac-ai murit Flacau ori mos ingirbovit; Dar nu-i totuna leu sa mori Ori cane-nlantuit. Eu nu mai am nimic de spus Voi bratele jurind le-ati pus Pe scut! Puterea este-n voi Si-n zei! Dar va ginditi, eroi, Ca zeii sint departe, sus, Dusmanii linga noi!

George Cosbuc citate

21

-Gradometrul cultural al popoarelor e literatura,caci ea reprezinta averea sufleteasca a lor.

-Cultura omoara naivitatea si stiinta goneste simplitatea.

-Viata asta-i bun pierdut Cand n-o traiesti cum ai fi vrut! Si-acum ar vreau un neam calau S-arunce jug in gatul tau: E rau destul ca ne-am nascut, Mai vrem si al doilea rau? (Decebal catre popor)

Mircea Eliade

22

Mircea Eliade (n. 13 martie S.V. 28 februarie 1907, Bucureti - d. 22 aprilie 1986, Chicago), a fost un gnditor i scriitor romn. Filozof i istoric al religiilor, Eliade a fost profesor la Universitatea din Chicago din 1957, titular al catedrei de istoria religiilor Sewell L. Avery din 1962, naturalizat cetean american n 1966, onorat cu titlul de Distinguished Service Professor. Autor a 30 de volume tiinifice, opere literare i eseuri filozofice traduse n 18 limbi i a circa 1200 de articole i recenzii cu o tematic extrem de variat, foarte bine documentate. Opera complet a lui Mircea Eliade ar ocupa peste 80 de volume, fr a lua n calcul jurnalele sale intime i manuscrisele inedite.

DE LA ZALMOXIS LA GENGHIS-HAN

23

In lucrarea "De la Zalmoxis la Gengis Han" ("De la Zalmoxis la Genghis Han")-1910, autorul a evidentiat rolul traditiilor religioase populare "intr-o istorie cu adevarat universala a religiilor" (M. Eliade). In lucrare sunt discutate originile religioase ale numelui etnic al dacilor, vanatoarea rituala si intemeierea Moldovei, mitologia mortii din "Miorita", cultul lui Zalmoxis. Numele etnic al dacilor isi reveleaza semnificatia religioasa primitiva numai in universul valorilor specifice vanatorilor si razboinicilor. La fel, cultul lui Zalmoxis nu poate fi inteles decat dupa ce se dezvaluie sensul initiatic al ocultarii si epifaniei zeului. Mitul cosmogonic romanesc isi reveleaza trasaturile sale specifice dupa ce descifram nu numai preistoria dualismului balcanic si central-asiatic, dar si sensul ascuns al oboselii lui Dumnezeu dupa ce a creat Pamantul, expresie surprinzatoare a unui deus otiosus reinventat de crestinismul popular intr-un efort disperat de a-l desolidariza pe Dumnezeu de imperfectiunile lumii si de aparitia raului. Zalmoxis-a fost zeul suprem din panteonul geto-dacic. Unii consider c monoteismul geto-dacilor a facilitat convertirea acestora la cretinism. Aceast idee s-ar afla n opoziie cu opinia unora care afirm c religia geilor ar fi fost politeist, precum erau religiile celorlalte popoare indo-europene. Ali istorici l consider ca patron al lumii subpmntene, al mpriei morilor, avnd, astfel si caracter htonic. Singurul care atest n antichitate existenta numelui Gebeleizis este Herodot care spune c geto-dacii credeau n Zalmoxis care era numit si Gebeleizis de catre unii dintre ei n perioada modern au aprut opinii care consider c Gebeleizis ar fi fost un zeu al furtunii, trsnetelor i fulgerelor. Dar, aa cum a atras atenia Vasile Prvan, unii cercettori atribuie n mod arbitrar geto-dacilor (tracii de la nord de munii Haemus - munii Balcani) culturi i zeiti care au fost specifice numai tracilor sudici aflai sub influena grecilor .

Vasile Prvan

24

A fost istoric, arheolog, epigrafist i eseist roman. S-a preocupat ndeosebi de arheologie, preistorie i istoria civilizaiei greco-romane. n scopul rezolvrii problemelor legate de istoria Daciei, a organizat o serie de spturi sistematice, ndeosebi n staiunile arheologice din a doua epoc a fierului. Pe baza rezultatelor pariale ale spturilor a scris Getica (1926), cea mai important lucrare a sa (datorit destinului su), o vast sintez istorico-arheologic, prin care a readus n prim planul cercetrii istorice rolul politic i cultural al daco-geilor; unele lipsuri i exagerri (printre care accentuarea rolului sciilor i al celilor n dezvoltarea culturii geto-dace) nu tirbesc valoarea acestei lucrri.

AFIRMATII V.PARVAN

25

Fr tradiie nu exist cultur: nici omul simplu, nici geniul nu pot

crea nimic fr tradiie.

-VASILE PARVAN afirma ca ,,spre deosebire de restul tracilor, care

erau politeiti geii se arat n credinele lor henoteiti. Prerea c la ei am avea de-a face cu un dualism, analog celui iranian nu se poate ntemeia pe nici un document. n legtur cu meniunea grecilor c zeul geto-dacilor avea un nume, el spune c acetia i-au zis zeului din cer cnd Zamolxis cnd Gebeleizis, nume care, e de prere c sunt ,,simple atribute explicative ale puterii ori nfirii divinitii.Zeul unic n-avea deci nevoie de un nume propriu, ci doar de atribute explicative ale puterii sale, care era infinit i ca atare i atributele ar fi putut s fie orict de numeroase. i totui chiar aceste atribute lipsesc la gei: cci Zamolxis e aproape exclusiv ntrebuinat, n vreme ce Gebeleizis e cu totul excepional aici ca apelativ al Zeului suprem. Despre naltul nivel de dezvoltare atins de cultura daco-getilor din epoca lui Burebista, ne stau mrturie uneltele descoperite de arheologi. Uneltele din fier n secolul I .Hr. abund n toate aezrile daco-getice, fie ele de tip proto-urban, fie de caracter stesc. n agricultur se folosea acu plugul cu brzdar i cuit de fier. El va apare la daco-gei n acelai timp ca i la celi, fiind ns de alt form, inspirat din lumea greceasc. Mulimea i varietatea de forme a uneltelor de fier, preluate ori nu din civilizaia altor popoare, fac dovada c civilizaia daco-getic este o civilizaie a fierului. Vasile Prvan consider c aceast civilizaie este una a lemnului.

GETICA

26

Getica, opera de cpti a lui Vasile Prvan (1882-1927) a fost prezentat ca memoriu de specialitate n edina din 27 iubie 1924 a Academiei Romne i a fost tiprit n 1926, n seria III, tomul III al Memoriilor Seciunii Istorice a Academiei, publicate de editura Cultura Naional. Cercetrile iniiate de Vasile Prvan ntre 19111927 au avut ca rezultat realizarea a numeroase lucrri de sintez, activitate ce are ca apogeu Getica. O protoistorie a Daciei, unde se ncerca pentru prima oar introducerea originii si evoluiei culturii i civilizaiei traco-getice n circuitul istoriei universale. Opera fundamental i-a primit numele dup titlul mai vechi al monografiei istorice scrise de grecul Criton, medicul lui Traian i a constituit un eveniment de maxim importan i cu un profund impact asupra culturii romneti antebelice. Concepia lui Vasile Prvan asupra istoriei depete cadrul precis delimitat al filozofiei istoriei cum a fost de pild dezvoltat de A.D. Xenopol, lucrarea fiind recunoscut prin valoare monumental, att datorit dimensiunilor considerabile ct i prin aportul de noi idei, noi tipuri de abordare i mai ales prin modul de gndire istoric relevat. coala de arheologie romneasc i ntemeiaz progresul remarcabil tocmai pentru c, plecnd de la premisele stabilite de Vasile Prvan i folosind volumul din ce n ce mai mare de informaie acumulat n prima jumatete a secolului XX a reuit o evoluie marcant, reuind astfel s redea o imagine mult mai complet dect cea la care ajunsese, la vremea lui, Prvan. Astfel, Getica rmne o carte clasic de gndire istoric, un punct de referin de care nici o alt gndire arheologic nu poate face abstracie, un punct de plecare n noi reconstituiri i exegeze. Mircea Eliade considera ca PARVAN reprezinta momentul apolinic al culturii noastre. Istoricul s-a confesat rar, chiar foarte rar (ca si Kafka, el a cerut, testamentar, ca manuscrisele sale particulare sa fie arse). In principiu, el si-a cenzurat intotdeauna voluptatea marturisirii intime. Chiar stiinta sa i-a dat lui PARVAN o conceptie grava asupra existentei. Dezgropand mereu urme ale unor civilizatii moarte, istoricul
27

a ajuns sa intoneze un elogiu entuziast geniului uman, care, invins, renaste perpetuu. In actul ritualic al comemorarii, al amintirii, trecutul reinvie, readus in actualitate, iar fiecare dintre noi traim astfel maiestuosul gand al unei umanitati eterne, incorporate" macar pentru o clipa in sufletul nostru muritor.

Concluzii
28

Temelia limbii si a poporului romn o reprezinta conceptele de latinitate si dacism. Poporul si limba romana s-au format pe intreg teritoriul tarii in mai multe imprejurari istorice dupa razboiale din 101-102 ; 105-106. Pocesul de romanizare a fost un proces ireversibil; prin contopirea celor doua civilizatii (dacica si romana) s-a format populatia daco-romana, care sta la baza formarii poporului roman si a limbii romane. LATINITATEA este un curent aparut in lingvistica si in filologia romaneasca in sec XIX,care pentru a demonsta caracterul latin al limbii romane,a incercat sa elimine din ea cuvintele de alte origini si sa modifice astfel forma celor latine,incat sa le apropie cat mai mult de forma originala. DACISMUL este un curent in istoriografia autohtona,afirmat la inceputul sec al-XX-lea prin mitizarea contributiei dacilor la formarea poporului roman si in general la istoria universala.

29