Sunteți pe pagina 1din 13

Identitate si ateritate

,
Studii de imagologie
II
Presa Universitara Clujeana
1998
74
JDENTlTATE I ALTERITATE
CiiBhori occidentaJi despre atitudinile in fata moJ1ii
(1683-1789)
Mlb acIa Gran cea
Chiar .i pentru cercetarea istorid tema mO1ii ramane W1 ubiect fnhibat.
Yin din cea mai corectll . i apropiatii realitalc eontemporanll, deschisll
spre a peete! paJpitante ale vie?i. Thanatos capa efortului de ordonare rafionaHl
temporizare, adancind oeputin!cle caracteruJ irceonciliabil aJ diotrc m
pr pria sa moarte permancotizand imaginca laid a incompatibiliUl1ll dintrc
iata moartc, Astazi, mai mult ca moartea este trecu1a sub !ccre,
cludatit De aceea dlnd tm.:erci . reJielczi ensibilitlI!i $1 alitudini legate de moarte,
detcnninal de propria ubicctivitate, sa oscilezi lotre fa $i autocenzura,
'8 in fala unei "teme oecuvitm:ioase" (Michel Vovclle. l toate a estea
problcmaHca marlii este n c . armcnt dcoarece tara abordarea accstei
teme cu valeofe universaJe. dimeo. iunea soeio-culturalli :i axiologid\ a ocieta!ii
studiate nu poate fi rca izataJreconstituita.
Diu per pcctiva istoriei mentaliti11ilor eolectivc moartca devine interesant!
in masura to car provoaca reac!ii comportamentalc muta!-ii 10 ensibilita1ea
colccti va - fenomcne rcalizate de iovestigalia istorica i' corelalie c ,tudiul
lactorilor d 1 determinant tn cadruJ ocio-eultural ,tudiat - credin!e,
particulariUi!i culturale, olidariti1!i sociale . i familiar', conjunctureI evenimen!ialil.
tc,
In categoria izvoarelor istoriee care constituie instrumentarul nccellar unui
a tfel de demers, se llli\criU rela!iil. de latorie Diferitele de crieri ale
dtlatorilor :trilini se conccntreaz<'1 asupra moryii eluilalt prezentiind-o ca pe 0
manifestare specificli, revelaloare a exi sociale \ii culturalc. Observa!-ijle de
cele mai mullc ori sunt r aHzate de pc pozil-iile experieo!ei soei
plfitualc ale mediului de provcnjen1a, prin filtrul stercoti urilor construite de a est
medi eu privire la udetatea Celuilalt.
1'0 lematica mortu CeluilaLt estc 0 tcma d intcres minor pentru
oed nta}ij au prin romanesc intre anii 1683-1789. Ea e te
legata de investigarea in titu1ionalivlriJor vielil religioase .i a feoomenclor de
ireligiozitate, mani festare supcrstilioasil primitivi mulional 'ultural.
Concluziile relatMilor sunt formulate de pc poziliile unei pre upu e sup riorilali
confesionale . au din interioru1 unei rorrnatii ralionaJist-iluministe radical
antic1erica 1,;. Astfel, riturile de trecere sunt percepute ca practici rezidllale animate
de . upersti1i' ira1-ionalitate, Moanea Celtiilalt nu e te C8 un pecta oj
IDENJITATE Sf ALTERlTATE
edit'icator realm eei viiI, moment eei iv a vie1ii per. onale prilt:j de
exemplificare a 'alorilor nOffilativc, t:i <;a uovad a riltacirii decatlentei
t:lnoconle iuoale culturale. Cclliltorii trJinl oc iJentaLi nu ,unt preocupatl de
evclllLncntialul rnuf1ii chiar to cazul 111 care arninte c de pre ravagiJle ciumci.
tfel stit:larul si negustorul Georg Fran7 Kreybich are plea ain 1790 dm . ibiu
uprin:-. dc ciuma face cateva consideratii lapidare u refl rire la cuntamioaJ' .a
e odul ordl:.cnilor . pre mcdiul rural
2
. Jurnalele de campanie prilejuile de rlizboaiele
ruso-austr -turte, mai ale' cele care rcuau complica!iil legat de lupta
d la (1711) inventaria:rll pierdcrilc umane ca pe te pierderi milltare.
tara emotie. ciiei scmni ficativc sunt doar in<;riminarea aliatului ineficient sau
ju:tifidirile mergand palla la imacularea . utolmaginii croi/arc<l
absolutizarca incidcntalului .,i minimalizarea vi toriei Celuilall
4
. Ci'ililtoril I.,td-ijni
preocup<l\i de dimen iunea so<;io-sl1irituala a Illmii pflr interesari d'
cateva realiti11i legate de moartea ell/ita/l, III riturilc funerarc ortodoxc
romano" ti ciili'iturilor Ie par reprC7entativc Inmormami(rile din mediul c.
casta ultima atitudin a ob. ervatorului line: de Titica -istcOlului fanan 1
"Iextclc caliitorilor striHni :;unt mal pu!in acicle d.nd rituri de
in mediul rural. Dar de cele mal multe ori practlcue funcrarc
unt ocazii de a ondamnli din perspe tlva unci cnnlesionalita!l
'ligiozitati specificc ,au prill optica forma1ici radicale iluminLte lIlventanlltu
romlU1C e de praclici funerare magi<; . religioa:-c . i ci icc (multe clemente ale unei
"ar monendi" autenti e) Dad pana pc mijlocul cl:olului al XVlll-lca evaluaril
critice s executau din per 'pectiva di ferentierilor on Ie iunale ,i culturdlc dupa
acca til pcrioaoa i ca elect al influ ntej i uminismului, praclicilc magico-rehgioa t:
de condamnate pe po/i1JU dJs 'urSUIUI lai' ilumiru
Observatorii slniini nu urprind a pectele legate de manifestarca
'pccificc me 'ilor socia1c activate in jurul evcnimentului funemr. orta de coe7iune
l eomunlt lii rurale spccifi'e (de cdc mai multe od
reepulc atonta extcrinri7arii mutional a concretinre a primilivit.alii),
eXlstcn1a unei liars Jl1Qriendi" practicala de ellta sodo-politidl romanC8-;ca. Putem
uecl auml.a ca moartea romanilor invt:ntariata reio entariata de caliltoril 'trilini
e tc r 'fccpula de d1tre C(1 J110artea Celuilalt, dar tlrept un cvcniment
I Pierre Chaunu, Civi/iza!la Europei in Sfcolul Lumi"i or. voLl, 1986, p.22
I Dl!scrierea eli/acorii/or ill TroT/si/vania $i Tara Rmnii"ea.\,ca, in ii/fico!'! Itriiin; de:>pre
Tarde RUn/line. \'01 vm, J983, p.129
I Cazul Constantin Brdnco\'eanu.
I Jumal Ie .i relat1trile frllgmeotarc apal1inlind cance1arului Oaynl vanCl\ i i UoloYkin,
\:mJlui Petru eel Mare, tiilmllclUlw mouzy, clipilanului Jarues leone.,
loreau de Bra 'Cy si Peter Heinrich BruCl: etc .
. V li In (lce consldel1itiile lui frances 0 Gm'dini, J.1. Ehler von 80m eu pri\lre
la temci 'upers1ilioase a \'8Inpirului.
75

fDENTITATE ,5'1 ALTER/TATE
needliicato neexemplar. Riturilc si racticilc funerarc asociatc cu rcdinlcle
. ,
rcligioasc dcspre natura m0rtii a vieW de dupa moarte 'unt biceiuri cu fun
simbolice '. i psiho- )ciale. In istemul riturilor praeticilor funemre: <listing
clement - ceremoniile, tehnicile de inmorIllintare legate c ultul
mot1ilor de fn lumea de din 010, elementele formale presupu e de
ac (doliu fndcoscbi), CiUi'ltorii traini sunt int resap. de ccremonia runcrar.I
propriu zisa, dar, In mult ' <.:azuri, Ie 'unt fumi7ate de informatorii locali - u
all 'tatut confesional, 'au sunt rczultatul propriilor superficialc .1
selecti - u iCClivt:. Principelc moidav Dimitrie Cantemir in capitolul Xl)( dtn
Descrierea Moldavei, ofeffi oecidentaJi mformap.i despre "obiceiurile de
IngJopaciune la moldo em" elemcntelc tipicc i'nmormantMilor
ucee'iunea sccven!elor impuse de momentul funerar. Nara!iunea
principclui va fi tilii multor iUatori, unii wntre prcluand integral datcIe,
datorita raptului ca 'ur'a Ie parea 0 autoritatc de necontesffit
6
. Dar, in genere,
l:alilt rul strain e. tc de.terrninat de ,j stereotipurilc xpLicative din mediul
ocio-cultural de pr vcnienta, d De <lceea de rnulte uri "memoriile"
ciiHitorului sunt ineii.rcatc de subiectIvlffite cenzuratc de blocajcle l:ulturale
specilJcc mediului sau. El se aflfi mai dcgraba sub :)pecifiee
lUmll sale, fund mai ap1ecat pre perce erea :i u atat mai sprc
i'n!elegerca partic.;ularita!il r lumii CeLui/a i, proces eu atat mai difi il, ell cat ace
lumc ar in rno real a:-.pecte fundamentalc car 0 di fcren!iaza de dt'
origine a b ervatoruiul - alle realitll!i alt i. tern politic modele
ultumlc mod de vialA, imbi'l, l,;redin\-C obi ciuri 'ociak alt cadrul economi .
etc. eu infuen!a clt:mentelor care !in de me anismele cunoa:;>terii Celuilalt ,j
de subicctivitatca observa1orului. in secolelc XVII-XVJJI existenta unui numar tOl
mai mare de cfu1i de calatorie ,,1 tralate de i:-tori demontreazA
intcresului pentnJ "mortivurile utumcle" cam teri tice altor popoare:
intercsuI si atitudinile manife.'itate de occcidentali vi -a-vi. de riturile funeran:
apJicalc 'elalalt unt eterminatc de "neee-itatile" propriei moJ1i, de afinnare
in lumea vest 'entral europeana. a 'ccolului al XVllI-lea. a stllun de
moart(:; - llloartea publica, 'ca care afera spectaco ul 'ugesti ledificator al m01111
u.ilait, ea fiind 0 particularitate a sensibilit3Jii barocului, moartea din
cnilll public in eel al private, se transforma 1.ntr-o problema per
Accst din Ufma mod de a trai moartea, 'e afim1i:i eu incepcrc din secolul aJ XVIll
lea line de manifesHirilc subiecti (; ale epocii, de afinnarea forului
6 Cazul ui Franz oseph ulzcr, Ge chiclrle de. troTl.mlpilli 'chen Daciens, do' i.lt der
Walachell, Moldallund Bassarabien . " Zweeler Band, Wien 1781.
, Cf Cert!l/Iomes et coulumes refigieuse,' de lOllS es erlples de monde... , vol. I-VW.
Amsterdam, 1723-1743; E.\.lai .Iur f',\ erreurs el les superstitIOns, Amsterdam, 1765.
Pierro Ctvumu. op.ctC., p.226
76
IDENTlTATH SI ALTERJTATE
MofU1ca familiara c'tc prezcnta mai lntai In olcdiik urbane
re!inule. de wlde cxplidim In parte, intran 'ig n!a unora WOlre calatorij I
c nfesiunc prote 'lanta In legMura cu 'cremomil funerare roman Ii arte
e.:o:>ti 'itoare
9
, pc care Ie per ep ca pe spectae.:ole delirante. ridlcolc de
pudoarc. Un aSltet de.: diliHor, fi1erul suedez rleinnch mus Weismantel
reproduce imaginea unci Imonnantim line de vacarm., a. peel datorat
amestecului dintrc boc.:etul femeilor, dintecullautanlor p a modierilc preotu)ujlO
in schimb, Anton Maria dcl Chiaro, evreu con crtit cal licis in {Ulcrck,
manifesta entuzia'm pentru procesiunile religioase coleclivc din lumea caLolica.
dcci estc alras impresional de obi eiurile romanc$li de ingropAciunc. ltalianul
ne ucscri momenlele S\lcCC Ive ale un i immormantan di mediul rural, <.Jar mai
ales fastul unUl cortegiu funerar princiar apropiat ea manife lan, de pompa barodi
a proeesiuniJor l:alolice. eel de a1 doilea eveniment escris it fost prilejuil de
moartea ingropaeiunea Doamnei Porfird (Pulehena dupa numcle
constantilopolitan), cca Ie a daua a lui NicolaI:: Mavrocordat deeedatii In
perioada de lchuzie (1716). Autorol rclatani est impre 'jonat de faplul c11 1 a tIel
d 'illlatti e impun eu rigurozitate rcguhle ctie.:h 'Ie' tit participarea prin
r prez nlanti la evcniment a stiinlor si institu!lil r- hoienmea, hreslelc,
l:urtca. Part ieiparca la e enimentul funeral". hipersocJaliL'area
a c.luia St rcaliL.a prin fOffilele ormati e lradi!ionalc ale comuniti'1tli - tra.... ul
dopotclor anun!arca vcrbali{ a CelOI care unllau sa participe (in mectillc:
confesionale catolice .i prolestante p8.l1iciparea la inmonnanliiri sc asigura pnn
illvitalio adjimus).
tr meditlc rlodoxc, dupa Ingropaeiune pun 'a ac<;cnl pe
practicilor funerare (datini) legate de pomenirea c lui disparut de asigurarea
mantuirii suflctului silu. omcnilor substan!ialc desta.. urate dupa un sc nanu
can acral, ga lUnilor zilnkc, slujbclor oficiate periodic Ie revine un ra1 c.
in usurarea exbten!ci sufletului in lumea de dincolo, in altc spa!li confesionale, "c
apcla mai accentuat la 0 "recvaluarc" cu comcm rativ a portretuJui moral
civic, mai ale:- daci\ eel dccedat aparline elitci - aici intruJ'iunca laicului fiind m .
mult dedit 'vldenta. Mon cntului funerar
J
I ("castrum dolori,'I), odelar
funchrc
J2
multc liparil 1 'raj de masa) mcdaliilor comemnrativ Ie rcyin
Stefan Lemny, Se7lsibtlitate ,H {stone ITl seculul )(V/fl romalle. C, Bucun:,,!li, 1990 p.128
II) Entsmu:- Heinrich.' hnealcr von Wcismantd. , Cllrlii de.\-criere U (17II1Iurt!or 1IJo/dul'e.
in. C6lalor; Ilra;"i despre /'iirile RC}frJlllle, vol. VlIJ, I Y8 ,p.36 ,
tJ Monum 'ote funerarc fir apoteozesz.1 figwile habshurg Leap lid I
I
II Pa' iont: Dmnenico,Orazio7le ;71 morle eli Rugelllo Francesco principe di 5,avoya,
Pres 0 Giust:ppe Camino, Padovil, 1737, Reclleil de.1 oralion June/He. proll1lCee,\ par
Me sITe Espnl Fleclleier, },\'eqlle e I lIme, 71011 e edilion, a Paris, ('lre;:; GregoIre dll
PillS, MDCC ; printre au10rii oralu car au dt:plan:> rooartt;(l 1m iinllului Fram.:J<;c I
77
i
..
JDEN1'lTATE SI ALTER/TATE
funClia de; cternjzare a memori i celui Poate cele mai concentrate ..i
bine realizate redari narativc ale ri1Uri.lor funcrarc Ie rcalizcaza J J. Ehler
-.i Francesco Ori elini, ambii iotere a1-i de istoria p litld1 naturala a BanaluJui. EI
prezint1l moment ale l:cremonialului funerar de !a:urn in mediul rural surprin
secven1ele sale cscnliale. De cri.ind 0 astfel de frnonnantare. France co Gri cli.ni
are convingerea ca in1a1i$aza 0 inmomuintare romanea ca claslca, aile un;
ai alc' Dimitric Cantemir, orbes de existcn13 unor datorate staluJu'
:i rc ionale. Descrierea Moldovei ofera date de. pre
exi 'ten!a unor practici funerare specifice determinate e starea materiala .'i de roluJ
pe are I-a awt in .'oci tale eel raposal; se furnizeaza sumare ell referw..:
.La felul In t;arc au Lac inmorma.ntltrile capeteniilor militare ,i l:ele ak bojeril r
( egillori I4 Grisciini ere fn ex islen!a unui model dupa care se 18
omanii acelca.i moment telmi i legat de 'cremoniile mol1ii, ueosebite Ilin
oumai cheltuielilu mai mari sau ma; mid realizalc pentru pomeniri, plata
asistcl1!c; religioase asigurarca un i pozi!ioniki favorabile a monnantuJui fn cadrul
imitirului sau pcntru ei bine social, ill paJ:iul al bisericii. Spre
deo ebirc de relata.ri.le de cillatone cazutl: ill "capcana" bieetlvclor impu e
de observator, de cricrilc lui ..I. Ehler F,anl:c co Giselini surpri.nd :i atirudinile
care releva . lidarit!lile familiarc comullitar-rurale, farole de ala. ment prin car
rudel, prietenii .,i vecinii manifest.a durcrea ,i regretele cauzate de mOlU1ea
apropiatului - priveghiul :.arutul de adil. tmgcrca urilor, remcmorarea episoadel r
de cxcePlie din vial<! celui ill pikut, reamintirea sale. j lirea la groapa.
rolul cOilliolator af clnei pc care familia olidaril 0 ia upa inrnonnantarc (in ace I
ullim caz, ciWHorii foloses denumirea ue "osplll comemarativ").15
aHftorii strAini I agi1 prezentarea obiceiurilor de lnmormantare
de tradi1illor care reJ]ecta nivclul d c1viliza1ic, originile etn
culturalc, dimensiuoile sentimentului religios. Raportarca obicciuri
. travech.iJllbarbarc" - reLigi zitatea este rodul prejudedltilor pc (;arc lurnes
ccidcntala le-a materia il:at \>i pu:- in circulaJ:ie prin sistemul de st reotipuri cu
relerire a :pirituaJitatea ort Jdoxa, azu' de un a amblu d, manifestdri fonnale,
tributare vechilor credint ldolatre. in acest en' estc sugestiv reLul ill are unt
nsidcrate, dou<'i structurale ale cveoimcntului funerar - bocetul :i
S-liU num.il:rat - 1 artin Felmer, Daniel Flltsch, Andreas Schunn. Bellusi Istvan; Samuel
KnalJ laleo pactJrarilor dIll ArdeaJ lo.llgl1 slcrlul Malcil Tere'la redat de FrIlnz u1zer.
tn:opcil., vol. rrr, Wien. 1781, pp.26-28.
IJ MedllliiJe emise la moartea lui Franci,c 1 (1765) precum .. i cde legate e dec 'cl
per. austriecc din famihile eu unportanle pozitij Iitlce i econOJl1lce de
rnIJl cui ccolulw al xvm-lca.
14 Dinutne CantcI11.1r, Descrierea MoJdovei, 1961, p.ln
IS Francesco Griselini, ;ncercare de iSlOrte po/Wea naturalii a Banotuilli Timi$oarel
L9R4,p.187.
7
.
IDENTITATE Sf ALTERITATE
pumana. In Evu! Me iu in prcmodcmitate manife larile c durere provocate e
moartea ullui apropiat sunt refuJate ritualizate; in modemltatc mai ales In medlil
urbane protestante, a tie] de atiludini comportamentalt: unt u
consceVCll!a. In :)chim ill Europa orientalii. in medlile o(1nuoXt:, boeelu . ca lonna
dc >slcnUflLare a durerii dupa eel picrdul cste considerat ca cca mal pOlriV1ta
a uferin!ei. Ntfd apreciaza . I Anton M,uia del Chiaro Jamenta!ia publl a
a roab lor care a plang e Porfira. rapo ala Doarnnii a Tarii
J6
Romancstl. eu mult mai vie impreslOnantil ii pare aceIUla.,;>i durcrca uncI
viiduvc prcotc'e Jin arc timp de UJl an languit zjlOlC la momlantul
'o!ului ci.
t
? SurprinziHor, In schimb. 'spretuie, te manifetarea zgomoloC13a a
durerii ..AI11ccclc de ialc ale bocilOarc!or fund con. idemte "bazawnii dc-ale
fcmcilor li.mbutl.,1t.18 Mai mult, protestanluJ l1cmrich on Wei. mantel
con::-idcra d\ lamenta!ia publica nu un lUl:ru In epod, I lumea
occidental esle cumuna opioia ca extcriorizarea estc un de
pnnutivism l:ultural
20
arc riginea In crcd.lnlelc pagane, l1in proprlc
mediilor de civilizalic In l:3re elemcl1tclc pre (super:-;ti!iih:) sunt puter01cC
constituindu-se totodata In doven ale cxisten!ei unui LIe suprafa!a. 0
atitudine a 'cmanaloare 1)cmnificarea bocetului. Ll. Ehler
care afirma di ace ta, prate. ionaliziindu-se, pierdul icctelc emo!ll>oale.] 1
Ofranda lacrimilor rc1inute esk spccifica InmurmantlriJor uin medii e
greco-catoJice romano-eatolicc; ili ciplina interioan'i :i elogiul cclui i parol
r latarca lUl AndreC13 Freybcrgcr u referiri la IllmQnnanlarc lui cU'o1
Urdulter (!702)22 , iczUltuJ numit de cardioalul Kollonich l:U teelug pc [angel
cpi. copu) unil Atanasie. Autorul J.escnerii nu prczinlli Inmorrn.antarea propnu-zi<;;l
a 'um ar 1'acc- w :trlhn provenit din alt mediu unlesional, ci amint te
entimentului de pierdere tf'dit d ct:i pre7-enlj 13 eveniment. a.c.tfcl incal percepcrca
cmo!ionaHi a cvcnimentului pare asemanatoarc OricilruI moment at'>emaniHor
l' Anton Ma ia del Chlar ,Revolu/lil Valallie;, trad. '. 1925, pA7
I (bItJem, pA8
IX DimiIric Cankmir. op.cil .. Bucu L9M, p.179
19 I::rllsmus Hemrich Selmel t:r yo eis11I8ntel, OJ). cit., p.] 62,
20 tn Ceremonle.' et ('ouilimes re 1f,leuses de tOIi. Ie. pe/lple.l' dll mOllde, publicati'
releriIl18 in tot 111 XVll-lea, prin eare redau asp cle legate dt; riturile
ale populatiiLor barhare se rcpre.-:intA faemele violcntc alt: suferintci prilejuite de
plcrderea eeLor dragi' 19:D.l\z YOn Born consldera ca prcstalia bocltoarelor de la
lam nnantllrile cst a.cmanatollr, eu de jaJ sk
.mul ul piiruhu, fR lerea halncJor,
II JobAnn Jakob EWer. BanGlul de la origlnl palla aculn (1774). Timi,:,oaffl, 1982, pAl
Andreas Frcyhergc:r, I1Lliorica relatio/l WI/Olll' TValaell/cae ,WlI Rumt1na
}{e(utare istor/eli de pre un/rea Bi.\enrll romane II ('/I Bi.\enca Ramel Cluj, 996,
L49-1 3,
79
'.,
fDENTfTATE S1 ALTERn:4TR
petrecut ill mediile catolice occidentale central-europen iotre e cmcntele
legate de obiceiurilt: funerare e acordil mai multe i>emnificatii doliului, c
manifestare a durerii, Dimitrie 'antcmir de
sociale constangerile modei in practicile doliului
2J
, del Chiaro coru idera di
doliul barba!iJor - expuncrea capului des opent la intempcriile erii c te 0 fom1
de penitcn!<l.24
De la 'tantu Augustin pana astazi se crede ca practi ilc funerar
rugaciunile de rudele ecedatului pot holMi soarta omului in viala de
apoi.
25
eu la valoarea pomenii fn practicile credinlele funerare orto ox
originea acestea exi ta opinii <!iferite in nindurilc cilJatorilor slraini, Anton Mari
c
del Chiaro afirma ca pomeniJc 'e dupa un 'ccoariu con acrat in a treia, a
noua zi dupa deces, apoi la 40 de zilc la a treia, a a noua luna ill fine, la un
an de la ingropaciune
21i
. Pomenile se impart pentru suOetu] mortului, fiind "un fel
de milostivenie", rccunosclindu-i-s astfi I pomenii func1ia ocia1<'1..
21
Fara nuanta:ri,
WeismanteJ conchide "pentru hrana suJletului cclui n'lposat se face a ingropaciune
un striilucil l.... ] -e d.il de Olancar ilracilor toate'unt mchinatc
inelui hranei Pcntru acest dliUor fortuit .ramas ill Moldo a ,i
macinat de resentimcnte pentro ga7de e al pomana e te expre.'iia unui cr tinisJ
de supraIa!Jl, ,.29
De pre practicarca unui cult al aferl'i disparate mai ta!J
menliona1i, dar mai ales France 'co Grisclioi care din perspectiv'
"preacupilriJor sale etnagrafice", de eri elebrerea unei Zilc a Morlilor fntt-un sat
barra-lean tnregjstrand practici ritualice care implica inueaga comuru1ate. Cimitirul
devine. 10 acet context, lac al comumt!l-ii celar m0rli spaTiu !>acru in care
opera!ii de rat 'qie -tropilUl c aghiasma), pomeni, ll1.liIUfe tarea
zgomotoasa a rcgrctelor dupii eei nlani fe tare muLt mai ritualizat1'i ccat
cea pnlejuitli de tngropaciune.
30
In general. in a este obiceiuri atitudini 10 fa1
mot1i'. Griselini vede arnprent origini' raman a aUlobtonilor continuitatca
nestinghcrita a unor datini funerare romane
1
recunoscute a tfel La sccolul al XLX-
lea si ue fo1cloristul F1. Marian. La art doc. i, ci mitiruI e te vb:ut 'a n 0
P
ublic unde 'omunitatea Jevine familiar1\: eLI lumea d.e dincolo; aiei se -tabile te

D"
InJtlne
C ' 'J78
. antcmtr, op. cu., p.
24 Anton Maria del Chiaro, op. cit.,p.4?,
25 Augu!>tinus. De cura morluis geremia, C EL 41, Praga-Viena-Leipzig, 1900, p. 622.
26 Anton Mllria del Chiaro, op. cit. p.47-48
2- Aproape toti clilAtorii strnini care au o1crit . tudu monogrnficQ au acefl 111 opini - Ant n
Maria del Chiaro. Fran eSC(l Griselini, J.J. fWer. von Born etc.
l ra mus HeIDrich bneider \'on WeimJantel. op. it., p.363.
29 Ibidem.
)0 Griclini. of.. cit., pag 189.
Jl lbldem.
80
fDENTITATE Sf ALTERITATE
dialoguJ u cci moI1i prill prin sistemul de tehnici Cunerar destinate
de7Iabirii sufletului din lurneR materiaHi. ScmnifieRpilc cimitirului ca . pa!iu puhlk
SI aeru sunt mai u!in surpnnse de catre liHitorii ccciJcntaIi, c.,i
astfel de atitudini se manifel;tit :i in mediil de provcnienl8.32 Astfel cxplicllln de
ce ofiteruJ $uedez Era. mus Wei. mantel n in!elege de e .arcU1U wntr-un 'at
1l1
1
1dovean refuza sa acccpte ingroparc unUla dintre fo., tii camara?i ai ofi!erului.
in clmitirul ortouox .
Momentele funerare in rip1iile tombale din 'pal1ul romam:sc n-RU atra.
atentia dili1toriJof straini. At;casta lacuna pare incxplicabiia ell atat mal mult Cli dit
in ltimea occidenlala acestora Ie este a<.:ordat un loc aparte In sistemlll d atitutIInI
in rafa mOl1i' - dl:ci momentul funerar matcriali7e;v,1 specifit;Halea
mOa.r1ea lnlr-o manlfestarc a vielii. Rilul i'uncrdr, stal111ul so ia!,
emolionalitatca p )cii detenninit natura l110mcntului funerar. car arc in primul
rand comcmorativlL aJiHorii occidenlali u ,'unt intcresa!i In rel1elilrea
aspectelor legate d . aceSl(; reali care, des rise, ar fi demon trat alatUrJ de al te
elemente ca In cazul elitei . ocio-politice s afirma sen.ibililclti
'pecificc unei "ars moriendi" baroce; CUlloa .rterea in ,;patiul ortodoxiei
ar fi. demonstrat dl fiorul mOT!ii atitllwni ascml1ni1toarc dincolo
c realilatea unoI' difcren1ieri con fesionale . i culturale cu rol fonnativ Fiiril
eXI, t tormule eatcgorice. in toat relatarile de 'allIroric . e cia impresla '8 Intn;
mediile pirituale 0 '(;ddentalc lumea ortodoxa nu exista l;>i dl
practicilc hUlerarc, ca de altCel Intr aga spiritualitate "greacii" nu ofer;! solutii
Aceasta atitudine cst eterminata tIe doua rcpere teO[l:tlcu
tue logicc din perspectiva t;MOm citliHorii ot;cidcntali ofera in formatii
". clcctatc" dcsprc lumea romaneasca. A Ifel critic' . btemului fanan I pri
dimensiunile finalitatil ci litice aprupia din :-;pa!lul
ittI'll: arpatic tie ... il'>temul tIe comportamcnte <;oclo-eulturall: kvantine' tcoria
Jecand nlei popoardor tC7a ignoran1ci culturale a romiinilo dJn
lOtracarpatic i-au "inspirat" pc dlatorii care au analizat rituril .
on,ideranJu-le reul:ve ale paganiha!ii _,i rnanitestliri ale und emo1ionalitati
de 'omportamcnt
Un oarecare intcros sccun r mlUlifcsta 0 parte umtrc dllal rii
pentru execupile publice pentru artca Iinapra nidi" a unor principi rom,lnL. Pe
ei mai muW dintrc ccidentali, execu!iil publice Ii impresioncaza .1 datont
naturi110r exollcc de altfcl toate de tiHatorie (sec. XVll-XVlfJ) cu referirc
la pallile gco-eulturale cxtraeurop ne - Levent, Rusia, Extrcmu Orient - au
'apltol sub 'tantiale c r feriri la trarutiile ju. tiliarc, <;J temul de opre 'JUne
1 Philippe J\rics, Essai' .\1iT {'hi Wire de la mort ell Occidellt dl' Moyell Age alias jour.\,
Pans, 1975, p.32.
11 frlblllw Heinrich Schneidt.:f\'oD Wl:lsmantd, op. dc.. p.355,
IDENTIT.4TE 1 ALl'ElUTATE
spcci.ficitatca lebni ito de tortunl. Executiile erau sacotile evcnimcnte de excl::plic
dcoare c mat rialil-au cd mai pregnant pentru comunitatc 0
anumita pedagogi amnii - co astfel de prilejuri interesau atitudimle mullimJi
a1 celui ndamnat, tcama In fata morJ.ii, fe cmnarea) orinla ahsu1vin' d
Francesco lIiselini
J4
.i Anton Maria del iaro
35
sc opresc a upra
1 lerantei, cuvunlei chiar compa -i . manife talc de partineipan1ii ocazIOnall la
execufie, is-A-vi de cel cundamnat la moart . Re emnarea duar dhnla celul
care trebuia a fie executal, il conving pe del hiaro de ficienta execuliil r
publice ca exemplificari ale pedagogic. primitive a lumii medie ale.
36
AstfCl
condamnatul cere icnarc dc 1a eei prezenli (ea rcprczentan!J ai wmunitAtii , lar
ii ab 'olva. "i ii ofenl alcool pen a-I feri de spaimcle morJii. Alte
cunsideralii aUilorii tra.ini n iae eu privire la astfel de mumente, deoarece mei
p isajuJ justi1iei occidentale entral-europcnc nu era lipsit de astlel de
manitestMi ale violc1l1ei ardonate loti I gale. ompa 'iune rotunda trez sc til
sl,;himb domnilur romani, victime ale sistemu1ui oloman. de
accst fel par exemplare din perspcctiva ideilor ell privire 1<1 motivul vamta!ilor aJ
aparen!ei s(rdluciri a utoritii\i' principilor romani. Anton Maria d 1
hiaro
J
si Aubry de la M )otraye
38
rapoartele diplomatice des'riu ludeo 'cbi,
,'cena lui Constantin Brancovcanu ,i a familiei sale. Cdc doua relatlili
mai cuno cute cuprind episoadcle "croizarii" pcrsonajului. De rcrnarl,;at at fi eli
ace tc l> cvenle din 'I,;cna execuliel Br.1.11covcnilor lip esc din
cronicare. ti}l), rnarturi 'uea de redin!i1 a omnului pare a aPa.t1inc un . di curs
lkti pe carc- illtalnim daar 1 relatarile ciUiitoriloI 'trAmi in produ 'ele
Jiteraturii bel tflStice francc/.e I . Daca principe-Ie muntean bencficia7..a de aureola
martirului, a...asinarca lui G orgc al Ill-lea Ghi 'a (oct. 1777), surprinsa de rapoarlel
diplornatice, dar p menita "i in relafuile lui Louis Carra>! I 19naz Raicevi
14 Grieselini, op. cit., p.l77.
11 Anton Mari del Cbiaro, op. cit.. p.49
36 ExecuWa pubUc1\ urmata expuneTca corpului celui defunct avea folul de a-i prc\"uJJI
pc cei I\SUprR riscurilor lncalcarii nonnelor.
r Anton Maria del ChlMo, op cit., p. J25.
Aubry d la Montraye, J'oyages en Europe. Asie et Afrique, tom. II, la Ilaye,
rvmc XXVlI, p. 212-213.
39 AnontHlII1 Brd1/covelle. C; Radu P0P<lscu, rslurlile dom"ilor Tarii Romal/e,'U
Vt'zi Andrei Plpptdi, Hommes el ide dlJ S-E ( ";/(ropeell d I'aube de l'iir.;e mor/erne.
8ucure-ti-Pan, 19 O.
41 HIStone de la Moldavie er de la VaJachi . avec IllI Dissertation .!J11r I'etal aclliel ere
dew; Province, l)ar M.C nou elie editi n, MDCCLXXXl.
42 19naz Raicevich, Voyage ell ValacMe el en lvloldavie, tTad. Lejeune, Paris, L822,
p.98-99.
82
IDL'NTITI1TE ,'1 ALTERTrATE
pare lip ita de onorabi li tate. Raicevieh uetalia78 . cena, con truind imaginea unci
l:rimc abuminabilt: asupra unci victimc comune.
entnl elita romaneas it dio Princlpatele dunMen , amenin!Mca utomana
na ca () sabie a lui Oamncles, dctcnninand atitudini aparent para oxale fa1a de
realitafca imedlata. Alexandre d'Hauterive lasa sa inteleaga 'II U UI de
fataIi m. 0 tragica 'unt spccifice elifclc romanc:u din a t10ua jumatate a
sCl.:olului al XVlTl-Lea AccastJi we de pint '-ar datora pennanentclor dipuft.' ell
autoritatea ccntrdlif :i desclor interven!ii ture -tatare In teritoriul Tamo Romanc.
Ace t presiuni contliete au decimat elita \'i au detcrminat-o
acceple eu re emnare capril.:iile i sa sc adanceasca 10tr-o via1! plina de
cxtravagante4' Atituuinile in [ala mOrJll )st.:ilea%a intre asumarca si
uslinerea ului cscatologic al biscricii - cum 0 clemon. tr 3.7a. i
Insl.:rimiile tombale
44
wn perioada ,eCl lelor XVII-XVIII - i spaima tie moarlea
mwviduala. presentirnentuL dorol dc necoo!>olare cei mdepclrta!i 10
moan ; 8stfcl etc alirma 1/1 testamentele In In I.:np'!iile
epulcrale mai ales Mavrocordali\or, In orallile nerare, CC-I deep!, 1I
atll tie populare C8 i Tran -ilvania. Ace. t gen de literalunt inf}uen1atil de eel mai
modem ,ul1u ncogrcc e. te neutralizat de nfcrta esca tologidt a Ol:ericii. Dc altfel,
in cpoea ;i mai In acea!o.ta sfera a cnsibilita1ii umane, bi... crica lsi a spori Jilil
plrilual "c8nnille a oamcnii morjj". propnvedanijJ didahiiLc, "cuvinte1c d
- aplica dlscurslil fun bro al bisericii. ltcraturd confc. iooaHl a
umtilor
l7
dar mai ale cea de inspira1ie iviream'l revigoreaLa . i reintiire c imaginilc
tradi\1onal desprc dispari!ia tizidi ca des pre 0 freeen: rc ve. nica odihna,
adormil'e _.1 nu moarte".4 In texteLc dmitorilor traini nll sun evaillak
ft:prc7entarilc autohtone ale moqii - dealtfel atal de pre7t:nte in pa!iilc
't:cidentale 'a1olice unde prin tradi!ic. inventarul de exprc, ii ale tcmei se
mereu. La rnmani de pre moaJ1e se in mnmentclt: If I.:arc
pro oadi, In legarura ell temde Apocalip. ei 'u ravagiile iumci; astfcl
nUll mull dcC,Ll in alte eio-clliturale. la ramani istoria mOl1li este (l i. tone a
tatCrilor.
4Q
ara1iunile cronidlre$h, apaf1inand lui Ion eculcc, Pseuuo-Enaehe
K icolae Muste etc., inscrnnMilc pc arlC. Iconogmfia Jegatit de tema
mortii (fre cell' biscricilor ':'J mAnastiril ortol!nxe). releva canlclcruJ nb csiv a1
Alexaudrt: d'llautcrivc, j\ft!/lloire sllr l 'etat (lfu'iell el act lie de la , [o/davie,
19l12, p,194-196,
4' Vezl AJ. E1ian, lnscriplille medievlIle ale Romti",ei. Ora.w Bru.:ure\\ti, Bucure(lti,I%.
I Testamcntul tlen i, postdoicului Can18cuzlOo; Ecalcnnci
\Is\'wcordat, lui Co tin Ma\TOCOl'dat.
, telan Lemn OJ) cif .. p,l 3
I Ibidem
" Antun lYireanu, Didaltii, 1972, p.190
Michel Vl1vellc, Ideologie ef Menlaille. Piln , 19X5, p.1 02.
83
WENT/TATE !)1 ALIERlTATE
acestei terne in legatura eu momcntele de fumare a dum '. perceputa ca rooarte
nilprd2I1idi" clJatorii straini nu interesaJ.i de ace te aspcctc
pcntru eli ele sc aail In anticamera evenimenruJui eclificator pentru '<1
dimensiunea afectelof /;'i a emoJ.ionalitilliJor eJuilalt Ie pare nereprezentativa eleci
neintercsanta. Doar Anton Maria del Chiaro, care a rezidat mai mul1J ani ill 'r am
Romaneasca uescri un ritual popular de prolcqie Irnpotriva ciumei I 'citmasa
ciumli")so. EXlste01a prdctici!or c proteqie i'mpotriva "moJ1ii
demoru tra teme de fd de rnoarte care nu ofcrca retrospeqi i nece:-are
51
inaJJ1tea ui ezumaniza raporturile interumane.
CaJa10rii stfilini. are ofeca eateva aspect eu priv1rc 1a atiludiniJe
romanilor fn fala moI1ii. sunt detennrnaJ.i de reac!ii soei - ulturale l'U rol
inhibant: coniesiooalc, stereotipurile occidentale exi fente in
u referirc la ere. tiniltatca ortodoxa, considcrentele cultunu-iluministe d spre rilul
funerar ca reflex al eivilizalici sau barbariei. Cand abordeazit pro lematica mO1ll.
unii dintre dilatori 0 tf'dteaw la capitoJuJ "religle'" dar eei mal ccrcctea7.a
tema atitudinilur oam oilor in fata moI1ii a praeticilor funerare specifi 'C In
]egatll.r'd eu sistemul de moravuri. culume uper titii In textele dWitorilor . e
insista pe ideea echimii a unor tehni i fWlerare magice si
fondului de superstitii care a1tereaza credinla 'j neutralizea7.a efieacitatea unor
practici meru1c a ajute 'uflctul sa .. e mantuiasdL ,tfcl t::od r on Bau r
consitl.era c11 Ualorilii crcdiu1ei in "ceremonil xlerioare,"n fantumc, vraj i toare,
demoni alte mii de ab'urditilli copiHirc:;.ti" p poruJ in igaoranla propri
primca van.te a umanita!ii, cca a arbarici a 2 Printre uperstij.i:ile
lipl este inventariata ,i rcdinta 10 vampiri, unii caHitor' de'eriind in amanuntime
tehnicl1c de uevampiri/A.re (excomunicarea si exordzarea) care presupun aeord
familiei. a chlar parliciparea preot'ulul. Francisl:o Griselilll, J.J.l.ilil r
"i Teodor vor Bauer, apni r.. ulzer
53
sunt de tema fiinte!or demomcc .
vampiri :i V<lrc laci. Ie IOllp garoll. Dadl von Bauer intro uce 111 sene de
uperstilii aplicate - practicile nerdfC de roteqie impotriva vampirilo
r, fgn3.7 Raieccvich demonstreaZll imposibilitatea exist nt'1
"unui [jan1 energetic fnt.r trupul lara 4 Gri elini cce credinta iJ
vampiri la categoria cfecte10r 'are tin de aplecarea romanilor spre alcoo!. 55 Spiri1
ilulUinist, at:e. ta redc In autoputemi ia explicatiei :;.i in imperiul
50 Anton Maria del Chiaro,op, cit.p. 123.
I Jcan-Clliude Larchet, Ten/ogia boW, trad. asi1 Mihoc, ibiu 1997, p.55-69
2 Memories Iristorigues et geographique:> llr la Valac!lIe, avec 1m Pro pectus d'lill At/a.
eographique el Militaire de la demiere Guerre lIlre /a Russie et ta porte Ottomanll .
publws par Mon.sieur de Bauer, 11 Franckort et L'ipSJg, 1
7
78, p.25.
5J Franz 017. cit" val.U, p.296-301.
H 19.naz RlUC vich, np. cit., p. U 1-112.
S Francesco On elUJi. o/J. cit., p.178.
8
IDENTlTATE Sf ALTERlTATE
g ncralului Eviaent di sc popularitatea temei vlUIlpirului .:i III alit: 'patd
eio-cullUrale I d a'emcnea nu "W11 cuno\cutc cforturile pe care
mediile oficiale p litice ecleziale r mane.. i Ie depun Cli pn Ire La lDle171 crC<1
5
practicilor funcra.re n funerare dt: magl o-religioa a. <>
-'a In mai toale analizelc J:Calizate de dilre calihorii eu rcferirc La
realitllti1e specificc societ1'ilii dilcrcn1ierilc de tatul eonlcsional
cullural, pUllniHatea .) caract rul superficial al lJlfhrmatiei, funqionarca
stercotipurilor occcidentBlc de tradili .i larga culturaJil., detcmlina
VlZiuoi globale defonnatc etormatoare con entratc pc dimeo, junea negati Ja a
macife. tariJor pirituaLili1tii ortodoxe. Textelc tlec identalc nu surpriml nu
particularWi1iJe vietii interpretand-o din per 'pectiva de
cseo!a medievala .. i/sau iluminista, intcgnindu-o In moclc1l:1c socio-cul1urale
I vantine. rea pu!ine sunt 'cnmele ie intelegere llU de pullnc od prca visceral
In [ala tainci Celuilalt. In aeest timp. in soclclalea romanca. cit sc
traia cu d1 "lcgca'1 (Jegea, ca marturisire rcligioasa) asigura manluirea,
iar pacatul .. i damnarea ale Celuilalt. Societatea rornJ1l1casl,;a Ii sccolului .
XV11I-lea ofera trei di 'cursuri asupra mol1ii: discur. ul popular, laic tradi!l naL
1,11 cur ul elitei - mult mai . ensibil la mUla!ii, cnn:. modele cuntrolul uficiaL J
cll. up,ul c"cat llngie bJsenciJ care COil 'JJcffi ii Sibi liti11ile :i ale
mantulfli pre. upun ciI momentul oblJgaloriu - moartea mdivldllala
ACl;;te difcrcn1icri notabile la nivelul di cursului al atJtudiruJor in m0!1ii IlU
sunt i'nregistratc d ca1rc dWHnrii tritini, care aeumulca7Jt dnar datele care
onfLDJlli Imbogatesc an amblul e imagim- . i exi lClllC In
circula!le In mediile de prav nIcn1!. sistcm pc care se 'C afilmil
uperioritatea propriului model confcslOnal ocio-cultural
y, Deeml sinodah.: rtodoxc publicHte in Stefan Istoria bl erici/ romane din
. . Ibiu, 1Q3 - p. 290-292; Antl1U !\-ircADlJ, Opere. Bucure\>li, 1972. p.33
5