Stilul baroc (1600-1750) se intrepatrunde cu perioada Renasterii tarzii si este o continuare a acesteia sub reportul evolutiei repertoriului decoratiei

arhitecturale inspirata din antichitatea greco-romana. Prin inovatia ce se opereaza in organizarea spatiului arhitectural,prin conceptia generoasa de legatura organica dinspre spatiul construit si cel exterior,stilul se ditinge si primeste o personalitate aparte. Leaganul arh baroce este Roma, stilul baroc, iar in forma sa de inceput -protobaroculstilul se regaseste in operele lui Michelangelo cunoscand apoi o perioada de apogeu spre sfarsitul sec XVII-lea. Consta in revolutionarea gandirii spatiale,care urmareste o interactiune viguroasa, plastic exprimata - intre sp interior si cel exterior. In conceptia planimetrica si volumetrica se renunta la formele cu geometrie elementara recurgandu-se la un joc subtil de imbinari cu corpuri policentrice, cu geometrie variata,ce conduc la o dinamica dramatica a spatiului. Plastica arhitecturala spectaculor ornamentata,tratarea sculpturala a maselor construite, folosirea frecv a contrastului dintre curbe si contracurbe,traseul unduit al peretilor portanti, utilizarea luminii ca instrument de realizare a unor suprinzatoare efecte arhitecturala, caracterul scenografic al solutiilor adoptate,servesc la crearea unei noi viziuni spatiale. Tehnicile constructive nu se modifica in egala masura, dar materialele puse in opera sunt utilizate si solicitate pana la limita posibilului. Stilul baroc se regaseste in arh. laica - a palatelor si resedintelor princiare ale epocii, realizand o subtila intrepatrundere intre spatiul construit si natura, o exprimare spatiala grandilocventa, cu spatii interioare ample cu spectaculoase rezolvari ale vestibulelor cu scari monumentale. Sub aspect urbanistic, per baroca aduce modificari in perceperea si rezolvarea spatiului urban,apar piete care au devenit celebre prin armonia proportiilor,prin decorarea abundenta cu statui, jocuri de apa si spatii verzi. Gradinile si parcurile palatelor au constituit in acest sens o preocupare dominanta, fiind concepute in delina armonie cu constructiile din care fac parte si carora le adauga un cadru natural organizat. Orasele , acum in plina dezvoltare,extindere si restructurare,adopta scheme stradale complexe, cu piete ample care permit legaturi monumentale intre spatiile construite. Strazile care debuseaza in piete dispuse sub forma de trident, cu perspectiva infinita, constituie un motiv urbanistic tipic baroc, regasit in numeroase localitati urbane: Roma, Paris-Verailles, Washington, Petrograd. In perioada sa tarzie stilul baroc inclina spre o expresie arhitecturala clasicizata. In franta anilor 1720 apare un curent al stilului baroc (stilul rocaille) care cunoaste o puternica raspandire mai ales in statele Germane - unde este cunoscut sub denumirea de rococo. Prin imperiul habsburgic - stilul baroc patrunde in Transilvana si se regaseste in eificii reprezentative cu deosebite calitati artistice, apartinand fazei clasicizante tarzii din sec XVIII (Cetatea din Alba Iulia, Palatul episcopal din Oradea si Catedrala, Palatul Banffy din Cluj) Italia este tara de orgine a stilului baroc. Un exemplu, un castel ~ conceput sunt forma unui imens pentagon, cu o curte rotunda la mijloc, inconjurata de galerii,o cetate impunatoare,ridicata pe un soclu masiv,marcheaza - in sec XVI, momentul de trecere e la Renastere si Manierism - spre baroc. Vignola (1507-1573) a conceput si a construit pt cardinalul Alessandro Farnese din Caprarola langa Viterbo,aceasta resedinta ~ capodopera a arhitect timpului.Acesta desavarseste si fnalizeaza constructia vilei Papei Iuliu-in vecinatatea Romeni. Vila se impune ca o capodopera baroca de referinta,caract de succesiunea gradata a spatiilor, cu coloane ce flancheaza curtile interioare, cu fantani si statui,toate ordonate si supuse unei conceptii de ansamblu in care domina simetria si echilibrul. Vila aminteste de pictura lui Tintoretto cu preferinta lui pt alternarea planurilor si contrastul luminii si a umbrei. De la Renastere spre Baroc-prin manierism, constructiile isi pierd din masivitate si grandoare, fatadele sunt decorate cu lux excesiv, cu reliefuri delicate - ce induc senzatia de incorporabilitate. "Il Gesu" (Ignazio da Layola o comanda lui Vignola) - fatade impresionanate, colosale si rafinate prin decorul lor. Secolul XVII aduce toleranta si atenueaza combativitatea dogmatica a Bisericii Catolice. Papalitatea isi asuma un rol dominant de mecenat, in promovarea artelor si a culturii in general. Arhitectura acestui secol dobandeste un patos plin de tensiune si forta. Comp ritmica simpla, usor de cuprins cu privirea, face loc unor scheme noi, compuse cu ritmuri multiple care se intrepatrund. Roma-unul dintre cele mai remarcabile orase ale barocului. Ornamentatia arhitectonica a strazilor si a pieteor sale,traseul si spatialitatea lor sunt tipic baroce:Piazza del

Popolo, Piazza Navona-ovala, decorata cu 3 mari fantani, Piazza dei Trevi-decorata cu o colosala fantana arteziana ornata cu sculpt deco a carui sp urban se contopeste vizual cu Piazza Poli,ofera un spect grandios privtorului. Palatele si vilele, apoi gradinile si parcurile devin teme preferate ale arh baroce. Cei mai insemnati arh ai vremii - Lorenzo Bernini(1598-1680) si Francesco Borromini (1599-1667). Cea mai de seama opera a lui Bernini - Piata Bisercii Sf Petru.( MIca Biserica San Andrea al Quirinale - o alta opera a sa). Francesco Borromini este opusul echilibratului si calmului Bernini, fiind unul dintre cei mai remarcabili arhitecti italieni. Tindea spre modelarea unui edificiu dintr-un singur volum, ca o comp armonioasa si unitara,masurata precum muzica lui Beethoven si Mozart. Introduce in arh bisericilor concavitatea fatadei principale ca subliniere a efect de perspectiva, completata de forme curbe concave si convexe. Arhitectura lui Borromini egalata ca geniu - in pictura - de maestrul El Greco. Roma sec XVII a fost metropola barocului,formand talente care au rasp acest stil in intreaga Europa (Elsheimer, Callot, Rubens, Poussin,Lorrain,Velasquez) Barocul se extinde in Spania, Portugalia, apoi in Franta,In statele Europei Centrale, In polonia si tarile baltice, Austria si Germania de sud, Transilvania, Moldova, T.R. Prin insemnatate , evolutie si extindere,barocul italian prezinta o insemnatate hotaratoare in dezv ulterioara a intregii culturi din Europa.

Clasicismul si Neoclasicismul Se refera la stilul arhitectural care, il sec XVII, ca reactie la grandilocventa si la bogatia decorativa a barocului si a fazei sale tarzii Rococo-ul, reduce ordinea,echilibrul,proportiile si unitatea arhitecturii antice,clasice,greco-romane. Ca stil apare in Franta unde cunoaste o puternica raspandire ce se regaseste si in alte tari europene,prin scoli nationale derivate. In sex XIX,primele decenii sunt dominate in arh de neoclasicism,curnt derivat din clasicismul per anterioare,care marcheaza epoca Rev Franceze si a Imperiului Napoleonian ca stil predilect,gratie reorientarii gustului catre arh imperiala romana, repusa acum in valoare de ample cercetari si descoperiri arheologice. Neoclasicismul apare in forme specifice in Franta,Anglia si reg din sudul si SE Statelor Unite, in Rusia, si are in Germania pe unul dintre cei mai proeminenti exponenti :K.,F.Schinkel. Aparut in Romania in aceeasi perioada, dar extinzandu-si infl pana dupa 1850, stilul este prezent in arhitectura palatelor, conacelor ca si a locuintelor mai modeste, a cladirilor publice si de cult. Reprezentativa pt aceasta perioada este opera arhitectului Alexandru Orascu, autorul cladirii Universitatii si a hotelului "bulevard" din Bucuresti, si a Mitropoliei din Iasi. Cea dintai interventie in modernizarea retelei stradale bucurestene, o constituie strapungerea Arterei E-V dupa proiectele arhitectilor Alexandru Orascu,Johann Schlatter si Carol Benisch,pe distanta dintre Piata C.A.Rosetti si Piata M. Kogalniceanu in 1856. Cu aceasta ocazie sunt afectate constructiile manastirii Sf Sava si ale Academiei ceea ce conduce la

realizarea in intersectia Arterei E-V cu axa N-S (actuala piata a Universitatii) a noii Academii (Cladirea Universitatii) intre anii 1857 si 1859 ulterior supraetajata in etape de arhitectii N. Ghika-Budesti (1910) si Duiliu Marcu,care pastreaza dispunerea volumelor si limbajului decorativ neoclasic. La cluj Napoca neoclasicimul este prezent prin creatia lui Georg Winkel - Biserica Reformata de la bdul 21 dec, construita intre 1821-1859 si care prezinta o arhitectura sobra si calm monumental. Fatada principala are un pseudo-portic cu coloane compozite-care sustine un fronton triunghiular si este flancata de 2 turle simetrice, pe plan patrat. Suprinzatoare este orientarea axei lungi a bisericii,paralela cu strada. (ex: fatadele Colegiului Reformat, Liceul Romano Catolic, Muzeul de Istoria Transilvaniei, Obeliscul-din Piata Muzeului). In epoca urmatoare, neoclasicismul este treptat inlocuit de noi tendinte si manifestari in arta si arhitectura timpului.