Sunteți pe pagina 1din 10

Sisteme de dispersie a radiatiei electromagnetice

Dispersia radiatiei electromagnetice in substante In cazul efectuarii analizei elementare prin spectroscopie de emisie cu descarcare electrica se produce un flux de radiatii emise de proba analizata care contine toate lungimiile de unda de interes analitic, linii parazite si un spectru continu de benzi spectrale sau linii spectrale care formeaza fondul radiativ al sursei. Prin dispersia raidatiei electromagnetice se intelege separarea spatiala a radiatiilor dintrun fascicul policromatic in functie de lungimiile de unda ale acestora. Cele mai folosite metode de separare a liniilor spectrale din fascicule policromatice sunt metodele de dispersie cu prisme sau cu retele de difractie mai ales pt domeniul ultraviolet vizibil. Dispersia radiatiiei electromagnetice in prisme are la baza variatia vitezei de propagare a undelor electromagnetice in functie de lungimea de unda a acestora la propagarea prin prisma . Indicele de difractie a unui mediu este definit de raportul n=c/v ; unde c- viteza luminii in vid, v-viteza luminii in mediul dat(prisma). Conform postulatuluii lui Einstein viteza luminii in vid este viteza maxima de propagare a unei unde deci n>1 pt orice mediu diferit de vidul absolut. Variatia vitezei de propagare a fazei undei in functie de frecventa h sau de lungimea de unda a acesteia l este data de relatiile =(n)v T=(n)v/t Variatia vitezei undei intr-un mediu in functie de ( l) este sinonima variatiei indicelui de reflactie al mediului respectiv

Daca se imagineaza un fascicul de lumina alba de o lungime data care la momentul t1 este incident pe o prisma transparenta atunci fronturile de unda ale radiatiilor colorate vor fi decalate spatial la iesirea din prisma in momentul t2. Se defineste dispersia ca fiind variatia indicelui de refractie in functie de lungimea de unda a radiatiiei care stabate mediul dat.

Datorita variatiiei mici a indicelui de reflactie in functie de variatia lungimii de unda se introduce notiunea de refringenta (r) care reprezinta componenta zecimala a indicelui de refractie r=n-1. Dispersia sticlelor optice este variatia indicelui de refractie pt doua lungimi de unda date (l1) si (l2) :

Puterea dispersiva (K) este definite de raportul dintre dispersia mediului si refringenta sa (r) :

Unde n0 reprezinta indicele de refractie corespunzator frecventei centrale a spectrului. Puterea dispersiva medie in mediile optice este data de raportul :

Km este numit coefficient de dispersie sau numarul lui Abbe, respectiv :

Avantajele prismelor de dispersie sunt :-au luminozitate mare -sunt ieftine -sunt robuste -sunt usor de fabricat -atenueaza putinfascicolele care le traverseaza

Dezavantajele

-au dispersie neliniara -sunt transparente in domenii spectrale inguste -distorsioneaza liniile spectrale

In spectroscopie in functie de domeniul spectral si de obiectiv pot fi utilizate mai multe tipiuri de prisme cu lungimi diferite ale laturilor. Tipuri de prisme dispersive Prisma Cornu- se obtine prin alipirea a doua prisme care au sectiuni triunghiulare, si sunt realizare din cuart fiind utilizabile in domeniul UV

Pe directia axei optice radiatia polarizata liniar se depolarizeaza prin propagarea luminii

Celor doua raze le corespund indici de reflatie diferiti cea ce determina o dispersie semnificativa astfel radiatia monocromata se descompune in doua fascicule cea ce conduce la aparitia a doua spectre identice putin decalate. Folosind prisma Cornu efectele de bidefringenta sunt reduse la minim Prisma Littrow : Pt a elimina domeniul de bilofrezgenta in domeniul uv pot fi utilizate prisme littrow compuse din ansambluri rigide , prisma de cuart si oglinda plana/. Rotirea vectorului in planu de polarizare inainde de reflexia pe oglinda este compensata la propagarea prin prisma dupa ce fasciculul se reflecta pe oglinda.

Prisma Wadsworth este compus dintro prisma si o oglinda fixate rigid care se pot rotii in jurul axei a.i. intersectia intre prelungirea razei

incidente pe prisma si raza energenta refrectata de oglinda se produc in planul fantei de iesire a monocromatorului pt orice lungime de unda a spectrului. Prin rotirea ansamblului se poate balea tot spectrul investigat si pot fi selectate liniile monocromatice de interes.

Detector de radiatiei electromagnetica

Detectorii de radiatii se bazeaza pe modificarea starii unor sisteme de masura sub actiunea fotonilor din acest motiv fiind cunoscut sub numele de fotodetectori. In functie de fenomenul care sta la baza functionariilor detectorii pot fii : -biologici(ochiul) -chimici (emulsia fotografica) -termici (termometre, bolometer, detectori piro electrici) -cuantici (fotodiode, fotorezistente, fotocelule, fotomultiplicatori, etc) Pt alegerea detectorului corespunzator este necesara evaluarea carecteristicii fotodetectorilor si acestea pot fi : -Domeniul spectral -Sensibilitatea integrala -Sensibilitatea spectrala -Rezolutia spectrala -Rezolutia spatiala -Detectivitatea -Viteza de raspuns -Durata de viata -Mancabilitatea -Parametrii electronici -Eficienta tehnico-economica Domeniul spectral reprezinta intervalul lungimiilor de unda in care detectorulul furtnizeaza un raspuns eficient la un stimul radiant. Ochiul omenesc este sensibil intrun domeniu de lungimi de unda cuprins intre 350 si 760 nm. Emulsile fotografice sunt sensibile in domeniile U.V Viz si I.R. Orice detector furnizeaza o marire de raspuns la un semnal fotonic receptionat.

Celula fotoelectrica

Celula fotoelectrica este formata dintrun catod fotoemisiv si un anod montat intro capsula vidata. Radiatiile U.V. Viz care atind catodul provoaca emisie electronica electronii find accelerati spre anod de un camp electric. Sub actiunea unui flux incidednt dat sub actiunea unui curent dat se stabileste un current proportional cu valoarea fluxului conform legilor efectului fotoelectric.

Celula fotovoltaica este un dispozitiv care functioneaza pe baza efectului fotoelectri intern si este formata dintr-un suport plan metalic pe care este depus un strat dintr-un semiconductor fotosensibil Pe stratul semiconductor se depunde un electron subtire transparent in domeniul spectral al celulei Atunci cand stratul semiconductor este iluminat cu fotoni de energie mai mare decat banda energetica interzisa a semiconductori are loc generarea de perechi electron gol iar prin tranzitia electronilor din banda de conductie este generat un curent electric proportional cu intensitatea iradierii zonei active si cu suprafata.

Fotomultiplicatorul este un detector cuantic care functioneaza pe baza efectului fotoelectric extern. Si este format dintrun tub de sticla vidat in care sunt monmtati un catod un anod si mai multe dinode. Dinodele sunt acoperiti cu straturi care pot emite usor electroni secundari in urma impactului cu electroni primari. Pt ca electroni secundari sa poata iesi din dinode acestea se polarizeaza negativ in raport cu dinoda urmatoare si pozitiv in raport cu dinoda precedenta.

Detector fotografic

Placa si filmul fotografic sunt folosite in domeniul uv viz si sunt compuse din support adica din lamella de sticla sau film, impregnate cu emulsii formate din: -gelatina -bromura de argint -iodura de argint -bromura de potasiu -apa Pt a obtine o buna sensibilitate spectrala gelatina contine substante luminiscente la interactiunea cu radiatia U. V. Viz cu lungimi de unda cuprinse 120-700nm. Pt a putea genera efecte ionizante fotonii trebuie sa aibe energii cuprinse intre 1-4eV. Fotodiode semiconductoare au la baza jonctiuni semiconductoare simple de tip p-n sau duble de tip p-i-n. In interiorul jonctiunilor se creaza campuri electrice favorabile disocierii perechilor electron gol atunci cand acestea se produc in zona jonctiunii . Viteza de raspuns a unei fotodiode care lucreaza in regim fotovoltaic sau fotoconductiv este determinata de produsul dintre capacitatea jonctiunii si rezistenta de sarcina Detector de tip CCD Dispozitive cu transfer de sarcina sunt construite pe baza technologiei MOS ( metal oxid semiconductor) si sunt formate din matrici de diode depuse pe suporti de siliciu Fiecare pixel al matricei are o structura individuala care permite retinerea fotoelectronilor. Avantajele CCD: -pot functiona in regim comulativ -au viteza de raspuns mare -sunt spectral sensibile -interactioneaza usor cu PC-urile

Dezavantaje CCD:-au drift electric -perioade de acumulare limitate -zgomot mare