Ultima noapte de dragoste inataia zi de razboi de Camil Petrescu
Este publicata in 1930,un roman interbelic de analiza psihologica.Camil Petrescu
este creeatorul romanului modern in literatura romana scriitorul exprimandu-si conceptia despre noul roman in eseul “Noua structura si opera lui Marcel Proust “ din volumu “Teze si Antiteze”. Romanul este pentru Camil Petrescu un roman scris la persoana intai capatand deci forma unui jurnal,el considerand ca nu poate fi obiectiv decat atunci cand vorbeste cu sinceritate despre propriile trairi si sentimente. Un concept nou este cel de anticolofilie(impotriva frumosului.)presupune scrierea fara podoabe artistice.Ideea de autenticitate in scriere se modifica fata de scriirile de tip realist in romanul subiectiv.Autenticitatea numai inseamna redarea unui univers verosimil ci transcrirea cat mai fidela a gandurilor si a sentimentelor. Timpul evenimentelor nu mai este prezentat cronologic ci in functie de memoria involuntara si este definit ca un timp subiectiv sau afectiv.Evenimentele au o pondere mai mica sau mai mare in descriere in functie de importanta lor in constiinta personajului. Modalitatile de exprimare sunt atunci in concordanta cu aceste procedee si anume :monologul interior,introspectia,retrospectiva sau analiza psihologica. Personajul este tipul intelectualului hipersensibil orgolios care isi analizeaza constiinta.Structura pe 2 parti in functie de cele doua teme razboiul si iubirea.Romanul este jurnalul de front a lui Stefan Gheorghidiul in care sunt incluse si amintirile despre relatiile lui cu Ela. Romanul debuteaza cu capitolul “La Piatra Craiului,in Munte” in care este prezentat razboiul din perspectiva subiectiva a lui Stefan Gheorghidiu care participa la fortificarea Vaii Prahovei desi imaginea oficiala este una idealizata a vitejiei romanilor si a patriotismului de care dau dovada ,realitatea dupa front o contrazice asftel fortifacatiile seama mai mult cu santulete sapate de copii in joaca iar asea zisul sistem de aparare romanesc este altcatuit dintr-o mica suprafata de transee protejate cu sarma ghimpata. La popota soldatilor are loc o discutie pe marginea unui articol de ziar despre un barbat care si-a omorat femeia infidela si a fost achitat de tribunal. Capitanul Floroiu,Dimiu si Carabul au opinii contrare in privinta deciziei tribunalului si a iubirii in general.Uni considera ca iubirea trebuie sa ramana atractie sincera neingradita ceilalti dimpotriva cred ca iubirea trebuie sa-i impuna individului anumite reguli morale.Stefan Gheorghidiu este intrigat de usurinta cu care discuta ceilalti,el spune ca cei care se iubesc au drept de viata si de moarte asupra celuilalt, ca iubirea ramane de un proces de autosugestie. Al II lea capitol “Diagonalele unui testament” precizeaza retrospectiva imprejurarile in care eroul si-a cunoscut viitoarea sotie si modul in care a debutat idila lor.Ela era studenta la filologie si Stefan Gheorghidiu filozofie,si cei 2 se cunosc pe holurile universitatii.Se face un portret al Elei atat fizic cat si moral,indentificandu-se ,imprejurarile in care cei doi au ajuns sa fie impreuna. Ela era frumoasa,blonda si ochi albastri si stia sa se faca placuta de toti colegi prezenta ei fiind pretuita.Initial Stefan nu este atras de tanara pentru prefera brunetele dar treptat este magulit de antentia pe care aceasta fata i-o acorda. Idila pleaca deci de la orgoliul sau de a se stii iubit cu atata pasiune de una din cele mai frumoase fete din universitate.Treptat ii ajunge indespensabila si cei 2 hotarasc sa se casatoreasca in secret ducand o exista boema. Cei II au un mariaj lipsit de bunastare materiala dar Ela nu pare interesata de acest lucru aducand caldura si frumusete in viata lui Stefan .Cei doi organizeaza petreceri cu prietenii si fac daruri marunte dar care ii bucura si le umple viata apoi printr-un pasaj balzacian este prezentata masa de la unchiu Tache ,organizata in fiecare an de Sf Dumitru si la care se strange toata familia. Aici are loc o disputa intre Stefan Gh.si cei 2 unchi ai sai instariti Nae si Tache.Se aduce in discutie Corneliu tatal lui Stefan care fusese intotdeauna un idealist iar cand murise lasase averea familiei cu multe datori.Stefan Gh. are o iesire violenta aparand onoarea tatalui sau care ii fusese intotdeauna un model.La moartea unchiului ,lui Stefan ii este lasata prin testatemt cea mai mare parte a averii spre nemultumirea familiei cu care intra in conflict. Ela devine subit interesata de avere si este intrigata ca Stefan nu se lupta mai mult pentru partea sa.Gheorgidiu descopera cu surprindere o fmemeie materialista si calculata ca-l indeamna “sa accepte propunerea unchiului de a intra cu el in afaceri”.Gheorghidiu este insa mult prea lipsit de indrazneala si prea corect pentru a face fata si iesit din asocierea cu Nae,renunta si la procesul privind averea.Viata celor doi se schimba si in privinta cercului de prieteni,care numai este pe masura vietii mondene pe care o duc cei doi. O alta scena semnificativa este excursia la Golabesti (plm) in care este pregnant sentimentul de gelozie din sufletului personajului si conflictul sau interios.Filtrul sotiei cu domnul G. determina o reactie excesiva din partea lui Stefan care traieste cu sensatia ca este inselat ,injosit si umitit in fata tuturor. Intorsi din excursie cei doi se despart atunci cand Ela sustine ca totul nu a fost decat o gluma pentru sustine buna dispozitie in grup. In romane exista o singura perspectiva asupra evenimentelor din punctul lor de vedere fiecare gest al sotiei capatand o semnifactie dramatica.El se confinge pe rand si de infidelitatea sotiei si de sinceritatea lui ajung sa se imvinovateasca ca a fost nedreptatit. Ceea ce schimba lucrurilor este plecarea pe front determinata de nevoia lui Stefan de a nu rata nici o experienta semnificativa a vietii. Pe front descopera ca in confruntarea cu moartea numai conteaza tot chinul sau sufletesc de pana atunci.Intorcandu-se ranit ii reda Elei libertatea lasandu-i tot trecutul care ii devine indiferent.