P. 1
Microclimatul Locului de Munca

Microclimatul Locului de Munca

|Views: 109|Likes:
Published by Daniela Cucu

More info:

Published by: Daniela Cucu on Sep 12, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/11/2014

pdf

text

original

MICROCLIMATUL LOCULUI DE MUNCA - MICROCLIMATUL sI HOMEOSTAZIA TERMICA A ORGANISMULUI A. DEFINIŢIE.

Microclimatul locului de munca este determinat de temperatura si umiditatea aerului, curentii de aer si radiatiile calorice ale ambiantei de munca. Toti factorii de microclimat actioneaza combinat si concomitent asupra organismului uman. Temperatura aerului este determinanta, ceilalti parametri potentând sau diminuând efectele temperaturii. Microclimatul nefavorabil e definit ca ansamblul factorilor de microclimat a caror actiune combinata depaseste capacitatea adaptativa a organismului, suprasolicitând sistemul de termoreglare pentru mentinerea homeostaziei termice. Organismul devine poichiloterm la temperaturi corporale centrale peste 40,6° si sub 31°C. Temperaturile compatibile cu starea constienta sunt cuprinse între 32-43°, dar activitatea poate fi eficienta numai între 36-39°C. Moartea survine la temperaturi centrale ale organismului sub 24-25° si peste 42-43°C. Solicitarea termoreglarii determina stres termic. B. LOCURI DE MUNCĂ CU MICROCLIMAT NEFAVORABIL. în încaperile de munca microclimatul e influentat de clima regionala si variatiile acesteia dar depinde, în primul rând, de sursele de caldura, de încalzirea si ventilatia din interior. In aer liber microclimatul e dependent de variatiile exterioare încaperilor, care depind în primul rând de anotimp. Pentru medicina muncii e important sa distingem 3 tipuri de microclimat nefavorabil: cald uscat, cald umed sau rece. a) Principalele locuri de munca cu microclimat cald uscat sunt în: industria metalurgica la cuptoare, laminoare si în turnatorii; industria siderurgica la furnale înalte, în otelarii si turnatorii, la laminoare, cocserii, statii de prajire a minereurilor; industria constructoare de masini în turnatorii, la forje si tratamente termice; industria chimica si a cauciucului; rafinariile de petrol; industria sticlei; industria materialelor de constructii (ciment, var, caramizi, teracota, ceramica); industria alimentara de panificatie, biscuiti, paste fainoase; bucatariile din restaurante, cantine s.a.; aer liber în sezonul cald si uscat. b) Principalele locuri de munca cu microclimat cald umed sunt în: sectiile de vopsitorie din industria textila; Hiaturi, pentru nevoile procesului tehnologic; minele adânci; spalatorii; unele sectii din industria alimentara de zahar, bere, conserve; fabricile de sapun; tabacarii; procesul de fabricare a fetrului pentru palarii. c) Principalele locuri de munca cu microclimat rece se întâlnesc în aer liber, în perioadele reci ale anului: la exploatarile forestiere; în constructii; la conducerea locomotivelor cu aburi si a trenurilor de marfa; la conducerea tractoarelor; în militarie; în marina; la paza unor obiective; la carierele de piatra; la montarea si întretinerea retelelor electrice si a liniilor telefonice; în pescarie; la recoltarea stufului; în muncile agricole de toamna târzie (recoltari, însamântari). în spatii închise microclimatul rece se întâlneste în antrepozitele frigorifice de carne, legume si fructe, în fabricile de gheata si fabricile de bere. C. TERMOREGLAREA ORGANISMULUI. Homeostazia termica a organismului uman e rezultatul mentinerii echilibrului dintre termoproductie si termodispersie, printr-un ansamblu de mecanisme fiziologice care constituie termoreglarea. Termoproductia are loc prin metabolism si efort fizic, având la baza procese chimice (termoreglare chimica). O parte din caldura produsa în organism se consuma pentru necesitati fiziologice iar o parte este eliminata prin termodispersie (termoliza sau termoreglare fizica). Termoliza are loc în

proportie de 95% la nivelul pielii, 5% din caldura eliminându-se prin aerul expirat, urina si fecale. La nivelul pielii termoliza e realizata prin vasodilatatie cutanata si evaporarea transpiratiei. Caile termolizei sunt uscate (radiatie, convectie si conductibilitate) si umede (transpiratie). In conditii de confort termic, termoliza se realizeaza aproximativ în urmatoarele proportii pentru diferite cai: 45% prin radiatie, 30% prin convectie si conductibilitate si 25% prin evaporarea transpiratiei. Prin cresterea temperaturii aerului pierderea pe cai uscate scade, iar pe cale umeda (transpiratie) creste, la cea 35°, ce corespunde aproximativ temperaturii pielii, si peste 35°C, calea umeda devenind exclusiva. Termoliza depinde de influenta factorilor de microclimat, doar pierderea de caldura prin radiatie depinzând exclusiv de diferenta dintre tempera 333e47d tura suprafetei corpului si cea a suprafetelor înconjuratoare. Evaporarea transpiratiei e favorizata de curentii de aer si umiditatea scazuta. Prin transpiratie se pierd cea 0,58 kcal/l.; cantitatea maxima de apa pierduta pe aceasta cale se ridica la 7-8 l/8ore de munca, odata cu apa pierzându-se si clorura de sodiu, calciu s.a. substante. Centrii nervosi ai termoreglarii se afla în hipotalamus. D. ADAPTAREA ORGANISMULUI LA MICROCLIMAT NEFAVORABIL (ACLIMATIZAREA) a) Adaptarea la temperatura ridicata se realizeaza la omul sanatos în 7-9 zile si se consolideaza în câteva saptamâni, la unele persoane pâna la maximum 4-6 luni. Mecanismul principal al aclimatizarii la cald este perfectionarea termolizei, termogeneza fiind influentata mai putin, si doar daca exista expunere concomitenta la umiditate crescuta. La individul aclimatizat sudoratia se modifica cel mai mult: apare mai precoce si la temperaturi interne mai scazute; debitul sudoral creste, oboseala sudoratiei fiind mai tardiva; concentratia clorurii de sodiu în sudoare scade la cea 1/10 din concentratia plasmatica. Volumul sudoral poate atinge la un aclimatizat valori de cea 1 litru/ora când expunerea la caldura este de 8 ore pe zi, si pâna la 2-3 litri/ora când expunerea dureaza cel mult 1-2 ore. Circulatia periferica creste, usurând termodispersia pe cai uscate, si mentinând temperatura cutanata necesara evaporarii transpiratiei. întreruperea expunerii la temperatura înalta duce, dupa o anumita perioada, la pierderea aclimatizarii. b) Adaptarea la temperatura scazuta la omul sanatos se realizeaza în cea 3-4 saptamâni, cu urmatoarele modificari: declansarea prompta a reactiei de termoproductie, care uneori se manifesta prin frison; cresterea labilitatii tonusului vascular periferic, cu reactie vasoconstrictiva rapida prin trecerea la temperatura scazuta; reactie vasculara mai limitata si mai putin intensa; tensiune arteriala nemodificata; cresterea pragului de excitabilitate a termoreceptorilor la rece din piele si caile respiratorii, cu cresterea rezistentei la „raceli"; cresterea rezistentei generale la frig. BOLILE PROFESIONALE PRIN EXPUNERE LA TEMPERATURI ÎNALTE Afectiunile datorate temperaturilor înalte pot fi acute sau cronice. Formele acute fiind specifice, sunt considerate boli profesionale si vor fi declarate ca atare, pe când efectele cronice sunt nespecifice. Dupa mecanismele patogene, formele acute pot fi datorate fie suprasolicitarii mecanismelor termoreglarii fie cedarii acestora. Suprasolicitarea mecanismelor de termoreglare poate duce la: sincopa de caldura; dezechilibre ale apei si electrolitilor; anhidroza cutanata. Cedarea mecanismelor de termoreglare se manifesta sub forma de soc de caldura sau hiperpirexie. A.SINCOPA DE CĂLDURĂ (COLAPSUL DE CĂLDURĂ). Etiologic, intervin factori favorizanti si declansanti: lipsa de aclimatizare; ortostatismul prelungit; schimbarea

a) Edemul caloric apare la neaclimatizati. deficitul depaseste de obicei 7% din greutatea corporala (5-10 1). Patogenic. b) Deshidratarea are drept cauza pierderea de apa prin transpiratie. respiratie încetinita. Evolutia poate duce pâna la colaps total. calea intravenoasa se impune când bolnavul e inconstient. slabiciune. Tratamentul consta în: scoaterea la loc racoros. scaderea volumului si cresterea osmolaritatii lichidului extracelular. una fiind însa cel mai des dominanta. care dispar în repaus si la loc racoros. repaus. deshidratare celulara prin trecerea apei în spatiul extracelular. ingestia si eliminarea normale fiind de cea 10 g/zi. bradicardie. deficitul poate atinge cel mult 6% din greutatea corporala (4. TULBURĂRILE HIDROELECTROLITICE se pot manifesta sub 4 forme: edemul caloric. vedere încetosata. aparând sete intensa. transpiratii vizibile. Forma usoara e caracterizata prin ameteli. In forma moderata si în cea grava. B. si apoi dupa necesitati. limonada. Edemele calorice se pot preveni prin gradarea expunerii la caldura în prima saptamâna de lucru. în primele saptamâni de lucru. Forma grava se manifesta prin: slabiciune. Obiectiv se constata paloare. In raport de gravitate. c) Spolierea de sare apare mai ales la neaclimatizati care beau apa fara sare. Patogenia e necunoscuta. tahicardie. Tratamentul consta în întreruperea ortostatismului si repaus în ambianta termica neutra. spolierea de sare prin transpiratie depaseste 4 g/litru apa. în 1-2 ore. sudoare hipotona. revenirea are loc rapid. hiperpirexie rectala (cu cea 2°C). manifestarile mentionate devenind foarte intense. Diagnosticul diferential se face cu epilepsia. cu pierderea constientei. coma. Diagnosticul se bazeaza pe aparitia de edeme. deshidratarea.pozitiei prin trecerea brusca în ortostatism. si ingestia rationala de apa si sare. soc). neliniste. usor scazuta sau usor crescuta. ducând la oligurie. mai ales pierderile de apa. mai ales la picioare si glezne.5 1). aparând în plus si tulburari psihice cu delir si adinamie. modificari ale bilantului hidric prin aport crescut de apa si sare. La un deficit de cea 15% apar colapsul. oboseala. cresterea clorurii de sodiu în plasma. se produce vasodilatatie periferica cu staza venoasa si hipotensiune. senzatie de caldura sau frig. spolierea de sare si crampele calorice. Daca se întreprind masuri adecvate. uscaciunea mucoasei bucale. Patogenic. exista 4 forme clinice. hipotensiune. Repausul la camera e obligatoriu. senzatie de prabusire. insuficient înlocuita. Colapsul tonusului vasomotor si staza duc la deficit în circulatia cerebrala. oboseala. care vor trebui diferentiate de edemele cardiace sau renale. colaps. ser fiziologic si glucoza (la necesitate). presupunându-se mecanisme diverse: vasodilatatie cutanata. lichide racoritoare. oligurie. cresterea brusca a debitului sudoral si gastroenteritele intercurente. pierderile de apa si cele de sare pot coexista. si cu alte forme patologice datorate caldurii (tulburari hidroelectrolitice. In forma grava sau severa se impune hidratarea per os cu 6-8 litri apa în primele 24 de ore. deci 15-20 g/zi. aparând doar senzatia de sete. la 8 si chiar pâna la 10 litri/zi. greata. In forma severa. sincopa cardiaca. lapte sau ceai pâna la înlocuirea pierderilor. si dificultati în ingestia de lichide si alimente. efortul fizic. Diagnosticul se bazeaza pe: prezenta oliguriei cu sare. Cresterea sodiului extracelular determina . modificari ale hematocritului. în forma usoara. cap în pozitie decliva. apoi moartea. temperatura normala. hiperproteinemie usoara si uremie. deficitul de apa nu depaseste 2% din greutatea corporala (cea 1 litru pentru un om de 70 kg). cresterea brusca a temperaturii si umiditatii aerului. Patogenia implica urmatoarele procese: de la pierderea normala de apa de cea 1 litru/24 ore se ajunge la pierderi de cea 1 litru/ora. corp relaxat. Factorii favorizanti sunt intensificarea efortului fizic. Tratamentul în forma usoara consta în ingestia (în timpul liber) de lichide reci sub forma de apa.

reaparând la intervale neregulate. în crampele calorice starea generala nefiind afectata ca în spolierea de sare. forma fiind usoara. care sunt si forme clinice. dupa 3-5 zile apar oboseala si ameteli. Nu exista o diferentiere clara fata de patogenia crampelor musculare care pot apare prin spoliere de sare. asigurarea a cel putin 20 g sare/zi prin alimente. Nu s-au gasit modificari semnificative în ce priveste echilibrul acido-bazic. La un deficit de 0. La aclimatizati echilibrul hidrosalin e mentinut prin reabsorbtia de sodiu si clor în tubii renali. Se continua cu ingestia de lichide si alimente sarate. falangelor si extensorilor interfalangieni. cresterea usoara a temperaturii corporale imediat dupa efort. In forma usoara durerea e moderata. crampe musculare si uneori varsaturi (daca apare febra si diaree se impune diferentierea de abdomenul acut sau de o infectie digestiva intercurenta). afectiunile degenerative ale cordului si vaselor. scaderea clorului si sodiului seric. Patogenia e insuficient clarificata. Se va urmari evolutia natriuriei care trebuie sa se refaca. a unor crampe ale musculaturii striate cu caracter izolat. Clinic exista însa diferente. globulos. manifestarile se intensifica. crampele dureaza 1-2 minute. uneori chiar seara. continutul în clorura de sodiu al transpiratiei fiind scazut. sOCUL TERMIC apare la temperaturi ambiante crescute. deshidratarea. Diagnosticul diferential se face cu: spolierea de sare. chiar la aclimatizati. cu scaderea capacitatii de transport a caldurii din profunzime spre suprafata corpului. d) Crampele calorice apar. e necesar un repaus de 24 de ore C. pentru explicarea hipertermiei fiind emise diferite ipoteze: tulburarea termoreglarii prin actiunea directa a caldurii asupra centrilor de termoreglare. La uremia prin hemoconcentratie se poate adauga o noua retentie de uree când* apar hipotensiunea si insuficienta circulatorie. evolutia are loc în 3 stadii. ca si spolierea de sare. perfuzie cu ser fiziologic 2-4 litri în primele 12-24 ore. preponderent la musculatura solicitata prin efort a membrelor inferioare sau bratelor.deshidratare extracelulara si hiperhidratare celulara.75 g/kc da o forma grava. si o natriurie foarte scazuta. instalându-se astfel un cerc vicios. din care 0. în care starea generala e afectata. cresterea hemoconcentratiei si a hematocritului. In forma severa muschiul e contractat si foarte dureros. adaugându-se greturi. cu scaderea debitului renal. care scad si ele ingestia de sare. Fenomenele diminueaza de obicei în cea 2 ore. Clinic. prin expunere la caldura însotita de efort fizic.75 g/kc. hipovolemia si hemoconcentratia se accentueaza. cu o supradilutie a celulelor musculare si scaderea solubilitatii miozinei.5-0. obezitatea. în forma medie aproape absenta. în prezenta efortului fizic. pentru a reapare dupa o pauza de alte câteva minute. alcoolismul. La un deficit de sare de 0. O spoliere de sare peste 0. sub 1/10 din continutul plasmatic. durând însa uneori pâna la 6-8 ore. glucozei si acidului lactic. radiatii calorice si lipsa curentilor de aer. Factorii predispozanti sunt: lipsa aclimatizarii. iar în forma severa lipsind complet. Obiectiv se constata o usoara tahicardie. Uremia determina greturi si varsaturi. cu umiditate mare. testele pentru tetanie fiind pozitive. a proteinelor si ureei sanguine. Dupa încetarea crampelor.5 g/kc. în forma usoara ea fiind scazuta. Tratamentul consta în: repaus la pat într-o camera racoroasa.25 litri în primele 5-10 minute. metabolismul calciului. mâna prezentând flexia metacarpienilor. Se impune diferentierea de o afectiune renala. crampa dureaza 2-3 minute. Când pierderea de sodiu atinge 50% din cantitatea sa din organism. dupa care dispar spontan. Diagnosticul se bazeaza pe aparitia la sfârsitul zilei de munca sau dupa terminarea acesteia. Diagnosticul obiectiv se bazeaza pe scaderea natriuriei sub 85 mEq/1. la care se adauga hipotensiune si uneori soc oligoemic. Patogenia e insuficient cunoscuta. magneziului. tetania. bauturi. potasiului. uremia creste. Tratamentul în forma severa se face prin administrare intravenoasa de ser fiziologic 0. evaporarea redusa a transpiratiei din cauza . pâna la normalizare.5llitru. caracterizata prin intensificarea simptomelor si semnelor mentionate. solutia hipertona (5%) se administreaza în cantitati mici. aceste manifestari corespunzând formei medii. adica sub lg/1. din care primul litru în prima ora. mecanismele par a fi în general asemanatoare.

E. tratarea unui alt eventual soc. hiperkaliemia e semn de prognostic grav. Ar putea fi favorizate si polinevritele (discutabil). cu urmatoarele mentiuni: nu apar modificari electrolitice în sânge sau hemoconcentratie. racirea fortata prin imersie în baie cu gheata. cu cresterea bilirubinei serice si icter. S-au mai semnalat scaderea ponderala si bradicardia. La nivelul aparatului cardiovascular: poate apare hipotensiune arteriala. a sudoratiei normale. Pentru prevenirea emisiei de caldura sau radiatii calorice pe platformele de lucru. revenire lenta. cu usoara confuzie si dezorientare. convulsii si coma. Clinic. cu ameteli. poate fi favorizata ateroscleroza coronariana. uneori si tulburarile motorii gastrice. Mortalitatea peste 10%. dus de aer rece si uscat. E posibila revenirea completa. Sunt favorizate dermatozele cronice. sau de paravane racite cu apa s. EFECTELE NESPECIFICE ALE EXPUNERII LA TEMPERATURI ÎNALTE. PROFILAXIA. prezenta simptomelor si semnelor de atingere cerebrala. repaus în continuare. e posibila si afectarea hepatica.umiditatii crescute a aerului. Temperaturile înalte pot favoriza aparitia unor tulburari sau agrava unele afectiuni preexistente. sincopa. de obicei în primele 24 de ore. slabiciune. Evolutia este diferita. cu pierderea constientei. varsaturi. hemoragii tisulare parenchimatoase si degenerescenta în focar prin anoxie si colaps circulator. caldura ar putea provoca denaturarea si inactivarea enzimelor si a altor proteine. putând apare albuminurie. D. pe când consumul crescut de apa dilueaza sucul gastric. oligurie. prin actiunea hipertermiei pot apare: degenerescente ale neuronilor si înlocuirea lor cu celule gliale în cortex. scaderea puterii antiseptice a sucului gastric favorizeaza gastritele si enterocolitele. depinde de promptitudinea si corectitudinea interventiei. pâna la 5 zile. Anatomopatologic. „oboseala" glandelor sudoripare. Perioada de stare e caracterizata prin 3 semne importante pentru diagnostic: anhidroza întregii suprafete cutanate. eliminarea renala a apei scazând sub 50-75% (normal) chiar pâna la 10-15% din totalul apei eliminate din organism. Din cauza scaderii irigatiei viscerale apare o hipofunctie a glandelor secretorii gastrice. racirea întrerupându-se când temperatura rectala scazut la 39°C. ipotetic. hipotensiune. psihonevrozele. sursele de caldura ale cuptoarelor si instalatiilor de prelucrare a .a. dar cu persistenta unor tulburari ca: instabilitate timp de 3-21 zile a temperaturii corporale. tahicardie. Din cauza scaderii diurezei. instalarea unor sechele cu tulburari mintale. uneori crampe musculare si dispnee. congestionata si uneori cianotica. acestea agraveaza prognosticul. Colapsul central sau periferic e inconstant. hematurie si chiar cilindrurie. litiaza renala poate fi agravata. cerebel si ganglioni bazali. hipotonia putând duce la dilatarea stomacului. încetarea sudoratiei precede socul. pielea fiind calda si uscata. urmate de delir. Exista numeroase masuri tehnico-organizatorice ce pot fi aplicate profilactic: termoizolarea surselor de caldura poate fi realizata cu perdele de apa sau usi metalice cu pereti dubli prin care circula apa. efectele fiind însa diferite dupa individ. cianoza. uneori apar leucocitoza si trombopenie. greturi. hiperhidroza si piodermitele. cu exceptia unei usoare cresteri a ureei si azotului neproteic în rare cazuri. dupa mai multe zile. sodiul urinar scade. hipersusceptibilitate la noi socuri. aplicarea de cearsafuri ude. sunt favorizate fenomenele dispeptice. hipertensiunea arteriala poate suferi modificari datorate suprasolicitarii cardiovasculare. în caz de coma prelungita. instalate la gura cuptoarelor. Tratamentul consta în: scoaterea imediata din mediul cu temperatura crescuta si plasarea într-o camera racoroasa. hipertermia de 41-43°C. prin oxigenoterapie si vasopresoare. Scaderea randamentului si cresterea riscului de accidente sunt de asemenea posibile. acesta devenind hipoacid. masaj puternic a trunchiului si membrelor pentru activarea circulatiei. urina se concentreaza. cu posibilitatea unei noi cresteri. în cazuri severe aparând si petesii. Prin examene de laborator se poate face diagnosticul diferential si aprecia gravitatea bolii. endarterita obliteranta. debutul poate fi brusc. sau lent. sau prin utilizarea de paravane ori scuturi din caramida refractara sau metal cu suprafata lucioasa. fara perioada prodromala. In faza avansata pot apare semne de soc: paloare.

Bolile profesionale declarabile sunt socul caloric. cu respectarea normelor în vigoare privind temperatura. sucuri nefermentate si citronade. Reducerea efortului fizic. urmata de deshidratarea celulei si distrugerea tesuturilor. Localizarea mai frecventa e la nivelul degetelor mâinii sau piciorului. cu pierdere de cea 1 litru apa/ora. înca înainte de punctul de înghet.frigului. La aclimatizati cu stres termic moderat. colapsul caloric si crampele calorice. La neaclimatizati cu stres termic mare si efort fizic.unor materiale încalzite (metal. perturbarea echilibrului metabolic si a permeabilitatii membranei celulare care se instaleaza treptat. înghetarea extracelulara. în ce priveste regimul hidrosalin. La temperaturi peste 30°C: se vor asigura spatii fixe sau mobile cu microclimat corespunzator. BOLILE PROFESIONALE PRIN EXPUNERE LA TEMPERATURI SCĂZUTE Se au în vedere 2 categorii de afectiuni. In conditiile speciale din otelarii. se va asigura apa carbogazoasa salina (lg NaCl/1). DEGERATURILE sunt datorate actiunii locale a. cu o temperatura de 16-18°C (NGPM/2002. urmate de semne de ischemie locala cu paloare. se recomanda costume din tesaturi metalizate sau materiale termoizolante. sunt datorate fie solicitarii mecanismelor de termoreglare locala (degeraturile). se poate creste concentratia NaCl în apa carbogazoasa pâna la 2 g/l. se vor instala dusuri de aer. art.538). Etiologic e vorba de temperatura scazuta cu umiditate crescuta. dupa cum actiunea temperaturii scazute e directa sau indirecta. hipotermie si hipoestezie pâna . Ele vor fi declarate ca boli profesionale. 7. regimul hidrosalin si alimentatie. fisa 106 (temperatura ridicata). precum si ingestia de sare prin alimente. pentru odihna.a. 2-4 l/persoana/schimb. asemenea. fiind mai rara la nas. A. Este recomandabila o diferentiere între neaclimatizati si aclimatizati. Prin actiune indirecta. umiditatea si viteza curentului de aer. când temperatura depaseste constant 30°C. îmbracamintea de protectie trebuie confectionata din materiale poroase si rau conducatoare de caldura. rare si accidentale. recomandându-se legume si fructe. mâini si picioare exista echipamente specifice de protectie. temperatura scazuta poate favoriza asa numitele afectiuni „a frigore". In ce priveste examenul medical la angajare si controlul medical periodic. în cantitati mici de cea 250 ml odata. sticla s. Educatia pentru sanatate va fi axata pe regimul de munca si odihna. se recomanda ingestia de apa proaspata la 14-16°C.a. In ce priveste regimul alimentar. actionând asupra extremitatilor neprotejate ale corpului. în stresul mare. ventilatia generala sau locala prin dusuri de aer sau instalatii de conditionare s. se vor asigura posibilitati de stropire a corpului cu apa. se va avea în vedere înlocuirea pierderilor energetice prin efort si microclimat si a celor de vitamine si saruri minerale. urmaresc de asemenea respectarea normelor de microclimat si a parametrilor specifici de mediu si fiziologici. furnicaturi).a. tulburari circulatorii. se recomanda ingestia de 4-6 1 apa pe schimb. cu dureri si parestezii (amorteli. Afectiunile prin actiune directa. Organizarea muncii va avea în vedere acordarea de pauze pe principii fiziologice. Initial apare senzatia de rece. restul pierderii fiind compensat în timpul liber. la furnale. anexa nr. si va fi de culoare deschisa. la samotarea cuptoarelor s. Pentru fata. cu scaderea aportului de sânge si a temperaturii locale.) trebuie amplasate rational în spatiu. pavilionul urechii sau obraji. automatizarea proceselor producatoare de caldura. rezistenta la umezeala. Diagnosticul este usor. în functie de nivelul radiatiei calorice si intensitatea efortului. cunoscând expunerea si facând examenul clinic. iar dintre bolile legate de profesie se mentioneaza hipertensiunea arteriala (temperatura si radiatii calorice crescute) si afectiunile digestive (temperatura ridicata). si suficient de larga. uneori ventilate. se vor respecta prevederile din NGPM/2002. Patogenic intervin urmatoarele mecanisme: vasoconstrictia. fie depasirii capacitatii de termoreglare generala (hipotermia). Masurile medicale sunt multiple.

tulburari hemodinamice. bolnavul va ramâne în repaus la pat. prin mecanisme reflexe cu punct de plecare nervos-central. debilitatea. In faza de aparare. fiind bine acoperit. urmând pierderea constientei si moarte prin stop cardiac. In forma moderata temperatura e între 32-24°C. cu instalarea comei. desi sistemul nervos central e cel mai rezistent la aceasta scadere. pot apare infectii secundare. cu scaderea metabolismului. alcoolismul. reflexe exagerate. Degeraturile pot fi de 4 grade: în gradul 1 stratul bazai nu e depasit. Expunerea la frig timp de câteva ore. rareori cu anaerobi sau bacili tetanici. respiratie artificiala sau masaj cardiac. tulburari psihice cu scaderea capacitatii de concentrare. polipnee. efectuarea unui usor masaj al zonei afectate. administrarea de bauturi calde si tonifiante generale. întrucât regiunile profunde cedeaza rapid caldura catre regiunile superficiale. echilibrul termic fiind mentinut. B. Se vor aplica sticle cu apa calda si se vor administra bauturi fierbinti. se poate recurge la oxigenoterapie.la anestezie. Patogenia e complexa. S-au descris 3 forme clinice. cu deprimare metabolica. indiferenta si confuzie. La necesitate se mai pot administra perfuzii cu ser fiziologic. cu o pierdere de caldura sub 3-4 kcal/min. în gradul al 3-lea necroza cutanata e profunda si completa. Când temperatura corpului a revenit aproape de normal. . bradicardie si bradipnee. Tratamentul are la baza 2 principii: pastrarea caldurii corpului si încalzirea. oboseala. adinamie. anemia. poliurie. bradipnee. în unele cazuri se impune amputarea extremitatii. Dupa un tratament chirurgical. vânt si umezirea hainelor care favorizeaza evaporarea. tendoane. plastic sau cu amputare. glucoza si vitamina C si. explicându-se astfel aparitia hiperemiei cutanate. dupa care temperatura scade rapid. dupa caz. Bolnavul trebuie plasat într-un sac de dormit sau o patura. Efectele scaderii temperaturii corporale sunt: deprimarea functionala a tuturor tesuturilor. Degeratura se poate vindeca complet dar. traumatismele.. urmata de moarte prin fibrilatie ventriculara. cum sunt diabetul. insuficienta renala sau hepatica s. leziunile sistemului nervos central cu tulburari vasomotorii importante. eventual si cu alterarea starii generale. Factorii favorizanti sunt: vârsta înaintata. hipotensiune arteriala si obnubilare. se recomanda fizioterapie sau gimnastica medicala. Informa severa temperatura scade sub 24°C. existând doar o hiperemie locala superficiala. tahicardie si cresterea tensiunii arteriale. gradul al 2-lea e caracterizat prin aparitia de flictene. mai ales la debili si bolnavi. urmata uneori de fibrilatie ventriculara. respiratie superficiala. apare o încetinire a scaderii temperaturii^ un fel de efort extrem. hipotensiune arteriala. cedând. sau evolueaza spre necroza tisulara cu inflamatie periferica. crescând apoi temperatura apei la 40-43°C în urmatoarele 5-10 minute. prin cresterea vâscozitatii sângelui si perturbari metabolice. In forma usoara temperatura corpului scade la 35-32°C. dar fara depasirea stratului bazai. în faza de epuizare se instaleaza bradicardie. la 29°C apare fibrilatia atriala. putând surveni moartea. si acoperit cu paturi impermeabile la umezeala si vânt. cordul fiind foarte sensibil. Se va aplica un tratament energic prin imersie totala în apa calda de 3435°C. organelor si sistemelor. faza de aparare poate lipsi. Pierderea a 4-5 kcal/min duce la scaderea în trepte succesive a temperaturii corporale. poate fi compensata. dupa frison apar dureri musculare. prima de aparare si a doua de epurare. adoptarea în pat a unei pozitii cu extremitatea afectata usor ridicata.a. iar în gradul al 4-lea ea se extinde si la tesuturile profunde. Când temperatura corporala a scazut la 30°C. Clinic se disting 2 faze evolutive. La debili. aparând o lentoare a ideatiei si dizartrie compensata. pentru a le apara de frig. bolile cronice prelungite cu stari carentiale. lipsa de miscare. mixedemul.HIPOTERMIA (ÎNGHEŢAREA GENERALĂ). Etiologia implica temperatura scazuta cu umezeala. Acestea pot dispare în 12-24 de ore daca expunerea înceteaza. oase si articulatii. Tratamentul consta în: scoaterea din mediul rece si introducerea bolnavului într-o încapere încalzita. fiind contraindicate frectia energica cu zapada si întârzierea aplicarii caldurii. o stare confuzionala.

cu mai multe straturi. evitarea muncilor usoare. . umiditate.a. PLANUL DE EVALUARE va fi întocmit pe baza informatiilor obtinute în faza de recunoastere a conditiilor si noxelor profesionale la nivel de întreprindere. senzatia termica a persoanelor s. evaluarea si controlul locurilor de munca cu microclimat nefavorabil. se va asigura ceai fierbinte. când vasodilatatia cutanata e masiva si transpiratia prezenta. fiind recomandat efortul fizic. fisa 107(temperatura scazuta artificial sub 10°C). pentru prevenirea accidentelor. Studiul procesului tehnologic permite recunoasterea surselor de caldura. precum si a dotarilor de protectia muncii. dintre bolile legate de profesie se mentioneaza afectiunile osteo-musculo-articulare (microclimat nefavorabil) EVALUAREA MICROCLIMATULUI LA LOCUL DE MUNCA SI NORMELE DE MICROCLIMAT Pentru recunoasterea. cu posibilitati de uscare a hainelor. introducerea de sisteme adecvate de încalzire. La locurile de munca cu temperaturi scazute (sub 5°C). este necesara colaborarea cu un laborator de specialitate pentru efectuarea determinarilor de mediu. variatiile bruste de temperatura cu trecere de la cald la frig. curenti de aer si radiatii calorice. în conditiile în care centrii termoreglarii au fost frânati anterior de temperatura înalta. exercitii fizice si sport. care sa acopere necesitatile energetice. Se vor aprecia si caracteristicile încaperii: dimensiuni. Dintre masurile tehnico-organizatorice fac parte: etansarea deschiderilor spre exterior (usi. alimentatie echilibrata. bronhopeumopatii. artroze. artrozele cronice si periartritele (microclimat nefavorabil). Datele preliminare obtinute prin recunoasterea conditiilor si noxelor permit sesizarea si aproximarea unor caracteristici importante cum sunt: natura caldurii degajate în încapere (de convectie sau radiatie) si cantitatea acesteia. degeraturile. Bolile profesionale declarabile sunt hipotermia. cardiopatia ischemica. lombosciatica s. organismul e predispus la infectii. intensitatea radiatiei calorice.a. urticaria (temperaturi extreme). laringite. la nivelul aparatului cardiovascular sunt favorizate endarterita obliteranta. instalarea de perdele din materiale izolatoare sau de aer cald în fata usilor. BOLILE „A FRIGORE" sunt afectiuni favorizate de temperatura scazuta.. 7. faringite.C. la nivelul aparatului locomotor pot apare reumatism poliarticular acut. usi. a caracteristicilor si amplasarii lor. sisteme de încalzire si ventilatie s. D. protejarea prin îmbracaminte din materiale izolatoare si impermeabile. care vor fi corelate cu datele starii de sanatate stabilite prin examene medicale. loc de munca. PROFILAXIE. umiditatea crescuta si curentii de aer. atelier. Examenul medical la angajare si controlul medical periodic se vor efectua tinând cont de NGPM/2002. dupa caz. acordarea de pauze petrecute în spatii fixe sau mobile. bronsite. sectie. ferestre). A. ferestre.a. anexa nr. post de munca si grup ocupational. cantitatea de vapori de apa degajata.5-1 l/persoana/schimb ). mai pot apare si afectiuni renale (glomerulonefrita acuta difuza). Formele clinice sunt variate: la nivelul aparatului respirator pot apare rinite. produce o crestere intensa a pierderii de caldura.a. Patogenic. neurologice (nevrite. pneumopatii. Prin scaderea activitatii fagocitare si a titrului aglutininelor. Studiul procesului de munca si a cronogramei profesionale va stabili natura si durata operatiilor de munca în diferite conditii climatice determinate de amplasarea punctelor de lucru fata de sursele de noxe. încapere. trecerea de la cald la rece. si cu spatiu subvestimentar suficient. dificil de realizat în halele mari. calirea organismului prin factori naturali. hipertensiunea arteriala. climatizate sau încalzite. nevralgii) s. (0. instituirea masurilor de protectie a muncii. intensitatea efortului fizic.

fie pe principiul absorbtiei fluxului de energie radianta de catre corpurile negre (ex. frecventa cardiaca. dozimetrul medical). indice de sudoratie previzibila s. Pentru raportare la normele de microclimat din Romania.5 si 1.533-541. Metodele pot fi grupate in 3 categorii: metode care se adreseaza separat fiecarui factor de microclimat (temperatura. referitoare la microclimat. cu sau fara ventilatie în functie. pentru o evaluare cât mai completa în spatiu si timp. Termometrele cu semiconductori permit citirea in cateva secunde a temperaturii aerului.Planul de evaluare va cuprinde: punctele si momentele în care sunt necesare masuratori ale factorilor climatici.). complecsi) în paralel cu factorii climatici considerati separat. Planul poate fi rectificat pe parcursul fazelor de evaluare. viteza curentilor de aer in metri/secunda (m/s). indicatorii care urmeaza a fi utilizati (fizici. sublinguala sau rectala) se masoara fie cu termometrul maximal cu mercur. sunt necesare doar metodele din prima categorie. umiditatea relativa a aerului in procente fata de umiditatea maxima (Ur%). C. Se prezinta mai jos prevederile NGPM/2002. s-au perfectionat in raport cu evolutia tehnicii. art. in 2-4 dintre zilele cele mai calduroase si mai friguroase ale anului. In ultimii am" a luat extindere tot mai mare construirea de aparate si instrumente de masura bazate pe tehnici electronice de acuratete. Pentru indicatorii complecsi ai stresului termic se folosesc formule. EXPRIMAREA REZULTATELOR 'se face in functie de natura indicatorilor: temperatura aerului sau a suprafetelor inconjuratoare in grade Celsius (°C). in raport de rezultatele obtinute. care inglobeaza atat indicatori ai ambiantei termice cat si fiziologici. pentru aprecierea eficientei acesteia. Viteza curentilor de aer se determina cu catatermometrul Hill (viteze mici) sau anemometrul (viteze mari). globtermometrul).5 metri de sol. bilant hidric. intensitatea radiatiei calorice in calorii/cm2/minut (cal/cmVmin D. indicatori subiectivi si psihologici ca senzatia termica| timpii de reactie s. Intensitatea radiatiei calorice se determina cu instrumente bazate fie pe principiul termobateriei. fiabile si usor de manuit. care dezvolta un curent electric proportional cu cantitatea de radiatie primita (ex. Masuratorile vor fi facute: la 0. atat ai celor de mediu cat si ai organismului. fie cu electrotermometre cu elemente semiconductoare. desi unele sunt depasite de tehnica actuala. celelalte putand fi aplicate in functie de conditii si necesitati. biofizici.a. . curenti de aer.).a. metode care se adreseaza solicitarii functiei de termoreglare (temperatura corporala. metode care se adreseaza stresului termic (temperatura efectiva. pentru a surprinde variatiile pe verticala. B. in cel putin cele 2 sezoane extreme. fiziologici. rezultand temperatura exprimata in C. pentru inregistrarea continua si indelungata se folosesc termografe si higrografe. radiatii calorice). Temperatura suprafetelor utilajelor si conductelor se masoara cu termometrul cu mercur prevazut cu rezervor plat sau cu termometrul cu semiconductori. umiditate. Volumul transpiratiei si bilantul hidric se determina prin metoda cantaririj individuate. o apreciere aproximativa se poate face prin timpul de suportare a expunerii (in secunde) de catre organism. INTERPRETAREA REZULTATELOR se face prin raportare la valorile normate ale parametrilor climatici masurati separat. Se amintesc mai jos acele metode si tehnici care au fost utilizate curent in ultimii 50 de ani in Romania. METODELE S1 TEHNICILE de masurare a diversilor parametri ai microclimatului. Temperatura corporala (cutanata. tabele sau nomograme. indice de solicitare termica. Temperatura si umiditatea aerului se determina in mod obisnuit cu psihrometrul Assmann.

°C . Limitele termice minime admise la locurile de munca sunt cele prevazute in tabelul 1a.7tm+0. diferenta pe verticala a valorilor temperaturii aerului la 1.3 m/s. încaperi social-culturale etc.7tm + 0. umiditatea relativa a aerului intre 30-70%.3 <0. °C tg este temperatura de globtermometru. încaperi cu videoterminale.pentru activitati in exterior cu expunere solara WBGT = 0.1m si 0. care perceptibila a aerului 26 25 Fara miscare perceptibila a aerului 22 18 32 29 26^ Cu miscare perceptibila a aerului 23 20 <0. tabelul 1) (a se vedea capitolul 4).) unde desfasurarea activitatii profesionale necesita confort termic.3tg . iar limitele termice maxime admise in tabelul 1b.Activitatile profesionale se clasifica in functie de metabolismul energetic (NGPM. °C tun estet temperatura umeda naturala. trebuie asigurate conditiile expuse in continuare.pentru activitati In interior si exterior fara expunere solara WBGT = 0.La unele locuri de munca (birouri. viteza medie a curentilor de aer intre 0. Tabelul 1a: Limitele termice minime admise la locurile de munca (NGPM/2002.2 117<M<234 234<M<360 M>360 Clasa de metabolism (M)(W) 16 15 12 Indice WBGT (°C) Persoana aclimatizata la caldura Persoana neaclimatizata la caldura Repaus (O) Metabolism redus (1) Metabolism mediu (2) Metabolism intens (3) fara miscare perceptibila a aeralui 25 23 33 30 28 cu mis.lta Unde: ta este temperatura uscata a aerului.2t8+0. In perioada de iarna: temperatura operativa intre 20-24°C.5 Metabolism foarte intens (4) Nota: Indicele WBGT se masoara sau se calculeaza cu formula: . tabelul 10) Clasa de metabolism Temperatura la globtermometru Viteza curentilor de aer (M) (W) (°C) (m/s) M<117 18 <0. In perioada vara de: temperatura operativa intre 23-26°C. camere de comanda.1m deasupra solului (nivelul capului si al gleznelor) mai mica de 3°C.1-0.4 <0.. diferenta pe verticala a valorilor temperaturii aerului la .

6 daca viteza e intre 0. tabelul 13) . diferente mai mici de 10°C intre temperatura de radiatie a ferestrelor sau a altor suprafete verticale si temperatura de radiatie a obiectelor din incapere.0 1.0 24 2.5 1.0 0.0 234<M<360 16. si 0.5 daca viteza e mai mica de 0.0 26 1.0 117<M<234 20.7 daca viteza e intre 0.0 27 1.0 0.5 28 1. Cand viteza e mai mica de 0. temperatura operativa poate fi calculata ca medie a valorilor temperaturii aerului si a temperaturii medii de radiatie".5 >3 M<117 20.5 25 2. 0.0 234<M<360 21. Tabelul 1c: Limitele minime si maxime ale temperaturii si vitezei curentilor de aer admise la locurile de munca prevazute cu dusuri de aer (NGPM/2002.2 m/s sau daca diferenta intre temperatura medie de radiatie si temperatura aerului e mai mica de 4°C.0 1. \ este temperatura medie de radiatie (°C).0 0.6 m/s.5 2 M<117 22. Nivelul radiatiilor calorice se determina prin masurare sau prin apreciere conform tabelului 1d.5 28 1.5 2.1m deasupra solului.5 30 1.7-1 m/s.0 2.0 25 1.5 1. iar A este un coeficient ale carui valori sunt in raport cu viteza curentilor de aer.0 M>360 17.0 117<M<234 23. Temperatura operativa se calculeaza cu formula: to=At aplus (1-AX.5 24 2.5 117<M<234 18.5 M>360 15.5 22 •3.0 2. Limitele minime §i maxime ale temperaturii si vitezei curentilor de aer la locurile de munca prevazute cu dusuri de aer sunt prezentate in tabelul 1c.3 26 1. ta este temperatura uscata a aerului (°C).1. Tabelul 1d: Aprecierea nivelului radiatiilor calorice (NGPM/2002.0 Nota: a) Umiditatea relativa a aerului nu va depasi 60% b) Valorile temperaturilor si vitezelor curentilor de aer reprezinta valori medii în sectiunea transversala a fluxului de aer la nivelul jumatatii superioare a corpului.3 M>360 20.2-0.1m §i 0.0 1. anume 0. tabelul 12) Limite minime Temperaturi maxime Nivelul Metabolismul Temperatur Viteza Temperatur Viteza radiatiilor energetic a aerului curentilor a aerului curentilor calorice (°C) de aer (°C) de aer (ca1/cm2/min (m/s) (m/s) (M) ) (W) 1 M<117 25.0 23 2.2 m/s. umiditatea relativa a aerului si viteza medie a curentilor de aer ca si in perioada de vara.5 234<M<360 18.0 1.

28° pentru munca medie si 26° pentru munca grea. corelate cu conditii de vânt intens. Temperatura suprafetelor echipamentelor tehnice sau ale oricaror altor suprafete cu care angajatul vine în contact la locul de munca trebuie sa se situeze sub valorile prevazute în tabelul 1e.Timpul de suportare a expunerii (s) 240 50 20 Nivelul estimat al radiatiilor calorice (cal/cmJ/min) 1 2 3 . corelate cu conditii de umiditate mare. respectiv temperaturi ce depasesc 37°C sau care. temperatura sublinguala 37. Astfel.5°C pentru munci zilnice a 8 ore. „In perioadele în care. se vor lua masuri de protectie a angajatilor în conformitate cu prevederile legale în vigoare" (NGPM/2002. art. si 38°C pentru expuneri intermitente la caldura (aceasta din urma fiind considerata .541). tabelul 14) Material constitutiv al Temperatura suprafetei C'C) pentru durata suprafetei de contact de : 1 min 10 min >8ore Metal neacoperit 51 48 43 Metal acoperit 51 48 43 Ceramica. angajatorul este obligat sa asigure protectia angajatilor prin masuri tehnico-organizatorice si medicale" (NGPM/2002. din cauza conditiilor meteorologice nefavorabile se înregistreaza temperaturi exterioare extreme. Pentru încaperile social-sanitare au fost stabilite norme de temperatura care difera dupa natura încaperii. art. pot fi echivalate cu acest nivel. pot fi echivalate cu acest nivel. In cazul determinarii unor parametri complecsi. Normele de microclimat din tabelele prezentate vor fi luate în calcul la proiectarea si realizarea sistemelor de încalzire si ventilatie. iar la adaptati acestea sunt mai mari cu 2°. si care au fost prezentate la capitolul 1. art. Valorile limita admise ale unor parametri fiziologici sunt: frecventa cardiaca maxima 110/min ca medie ponderata cu timpul pe ziua de munca. sticla si piatra 56 48 43 Material plastic 60 48 43 Lemn 60 48 43 „Personalul care lucreaza în microclimat cald (peste 30°C) sau rece (sub 5°C) va beneficia de pauze pentru refacerea capacitatii de termoreglare.540). scop în care se vor asigura spatii fixe sau mobile cu microclimat corespunzator" (NGPM/2002. Tabelul 1 e: Limite maxime admise ale temperaturii suprafetelor (NGPM/2002. „Daca cerintele procesului tehnologic sau alte conditii speciale nu permit încadrarea parametrilor microclimatului în valorile limita prevazute de norme. interpretarea se va face în raport cu limitele stabilite prin cercetarile din acest domeniu.537). ale caror durata si frecventa se stabilesc în functie de intensitatea efortului fizic si de valorile parametrilor de microclimat. pentru temperatura echivalent corectata: la neadaptati limitele maxime admise sunt 30° pentru munca usoara. ori temperaturi sub minus 20°C sau care.

Daca lichidul respectiv nu este inlocuit se poate ajunge la o stare de deficit hidric in orele de program de 3-6 % din masa corporala. reprezentând raportul dintre cantitatea de caldura care trebuie eliminata de organism. Umiditatea aerului este data de cantitatea de vapori de apa din atmosfera.4% din greutatea unui individ de 70 Kg. cauzata de incalzirea inegala a acestora si implicit densitatea lor diferita. Curentii de aer se datoresc circulatiei diferitelor volume de aer din zona respectiva.Astfel. convectie si radiatie. devenind astfel un pericol pentru starea de sanatate. si al vitezei curentilor de aer la locul de munca. se pierd si alti constituenti. cresterea debitului sudoral poate ajunge la 1. exprimata in procente. termoizolarea surselor de incalzire are o mare eficienta. Intr-o ambianta calda. ca la arsuri. in expunerea la microclimat cald. MICROCLIMATUL Autor: dr.3 Kg/h.).temperatura „de alarma"). Astfel. cat si persoanelor expuse. organismul elimina caldura din corp mai ales prin radiatie (situatie valabila si intr-o ambianta rece). Transmiterea caldurii se face de la un corp mai cald la altul mai rece prin conductibilitate. in functie de schimbul caloric intre obiectele din spatiul respectiv si aerul zonei de munca. foarte rece (frig)."sare". Exunerea la microclimat rece sunt reprezentate de fenomene de "raceala". vitamine etc. a felului echipamentului.6°C. IN GENERAL DE CATRE AUTORITATEA DE SANATATE PUBLICA Acest indice nu trebuie sa depaseasca valorile limita stabilite in functie de categoria muncii efectuate (usoara. o valoare peste 100 % indica o solicitare termica importanta. si cantitatea care poate fi eliminata în functie de factorii de microclimat ambiental pe de alta parte. cu intreg cortegiul de simptome respectiv. dintre care sodiul este cel mai important (la o activitate desfasurata in mediu cald se pot elimina 10 litri transpiratie care contin 10 g NaCl . Senzatia termica se apreciaza dupa urmatoarea scala: foarte cald. foarte grea). evaporarea transpiratiei este forma cea mai eficienta a eliminarii caldurii acumulate in corp.5 litri/ora. medie. se masoara in m/sec. racoare. Temperatura aerului este in permanenta modificare. Supravegherea microclimatului se face prin calcularea indicelui WBGT cu ajutorul aparaturii ce masoara temperatura aerului. Radiatiile calorice sunt unde electromagnetice de propagare a unor particule mici (cuante). Efortul organismului de mentinere a temperaturii corpului in limitele normale (homeotermice) are loc. temperatura cutanata medie 35. EFECTELE MICROCLIMATULUI NECORESPUNZATOR Expunerea la temperatura ridicata obliga organismul la folosirea unor mijloace care depasesc resursele normale pentru mentinerea relativ constanta a temperaturii corpului. curentii de aer si radiatia calorica. cind aerul este saturat). Excesul de caldura se elimina in mediul ambiant in raport cu particularitatile microclimatului din zonele de munca. cald. MASURI DE PREVENIRE Masurile se adreseaza atit mediului industrial. In conditiile unei ambiante placute. Ea poate fi apreciata ca absoluta (totalitatea vaporilor de apa dintr-un anumit volum de aer) sau relativa (raportul de intre cantitatea de vapori in aer la un moment dat si maximum posibil. fiind de fapt o energie calorica in miscare. plus alte elemente. debitul sudoral cea 0. straturi izolatoare de aer sau perdele . atat in conditii de microclimat cald cat si rece. a duratei efortului. In aceste conditii. Trebuie subliniat ca. grea. umiditatea relativa. Se folosesc paravane. cu evolutie gradata.CRISTINA iVAN Microclimatul (sau ambianta termica) este caracterizat prin temperatura earului. odata cu transpiratia. fiind o regula stabilita prin legislatia in vigoare. inlocuirea lichidelor pe masura pierderii prin transpiratie si mai ales a NaCl este foarte importanta. temperatura umeda ( umiditatea relativa la locul de munca) si a temperaturii indicate de un glob-termometru. Indicele de solicitare termica (Heat Stress Index) este un indicator complex. Cea mai dura actiune a microclimatului rece este reprezentata de afectarea extremitatilor prin degeraturi. rece. apreciata prin cata valoare si consum energetic pe de o parte. in conditiile in care 1 Kg de transpiratie reprezinta 1. confortabil.

urechi . Alcoolul nu protejeaza de frig.3la mie) Peste 25oC corpul transpira intre 22-35°C este temperatura corpului normala. Mentinerea echilibrului hidrosalin se face prin acordarea de apa carbo-gazoasa salina (cu 1-2 g.sistemul "foilor de ceapa". nas .de apa. temperatura aerului optim 22-25°C.electroliza pierdere de saruri >dureri de cap >lesin >crampe musculare .03% ( 0. Umiditatea peste 75% si este cald afara se impiedica evaporarea ( la tropice in special ) Efectele unui microclimat necorespunzator Exemplu la omul care are o activitate fizica ( exemplu( omul care da la lopata)pierde 10l de apa pe canicula + 10 gr se zare din organism.astfel apare deshidratarea> pierde apa >scade tensiunea trebuie consumat apa minerala nu plata . In expunerea la microclimat rece se impun masuri de asigurare a pastrarii energiei calorice in corp (imbracaminte adecvata . tremuratul este de fapt contractia muschilor astfel ei indeplinesc 2 elemente esentiale miscare + energie corpul isi regleaza temperatura. Sub 25oC corpul incepe sa tremure . degetele de la maini si picioare echipamente de protectie cat mai multe straturi munca sedentara degeraturi nu actioneaza circulatia picior de transee la temperaturi de +1 -(-2)°C stat in umiditate umezeala . NaCl la litru). inaltimea de la pardoseala pana in tavan -3m. umiditatea relativa a aerului 35-70%. concentratia bioxidului de carbon 0. hidratare ferire de soare iar dusurile reci nu sunt o solutie deoarece caldura din organism ramane nu se evapora. cu un procent mai mare de grasimi. Igiena muncii Microclimatul la locul de munca Microclimat > temperatura umiditate viteza aerului radiatia calorica In fiecare incapere de lucru pentru o persoana trebuie prevazut un minim de 12m2 aer. ci realizeaza doar o senzatie falsa de caldura. La fiecare 1l de apa 2gr de saruri minerale Efectele temperaturii scazute asupra organismului nu poti sa scrii nu poti sa stai pe scaun sa efectuezi nici o lucrare extermitati ( degeraturi)nu mai circula sangele . deoarece si paturile de aer dintre haine sunt izolante). inaltimea de la pardoseala pana la camera de lucru 2.5m. Umiditatea sub 35% ce sintampla : se usuca mucoasele se usuca gura. Este necesara o alimentatie bogata caloric. mai multe straturi de haine. intreruperea de munca .

000 Sunete joase nu auzim animalele salbatice caini . Lucru in schimburi ( din motive de etica schim 3 o luna de zile ca si diferenta de fus orar 12 ziua in Romania 12 noaptea in alta tara. Zgomotul la locul de munca 16-16.vasoconstrictia degetele de la picioare in special .incaltaminte adecvata nu foarte fixa stanjeneste circulatia La locul de munca iluminat : . Vibratiile medie frecventa afecteaza vertebrele tulburari gastrice renale . 1dB=1/10 Bell ] Hipocauze expunerea la zgomot se poate la surditate care poate fi laterala sau bilaterala . rau de transport.lucs masura iluminat . concert 120dB. pisici si de aceea percep cutremurele . Efectele vibratiilor asupra organismului vibratiile asemanatoare zgomotului Vibratii : joasa frecventa medie frecventa inalta frecventa Vibratiile de joasa sau foarte joasa frecventa . ultrasuntetele ( delfinii) Calitatii .Se intampla des la persoanele cu activitatyi specifice cum ar fi : polizoare .000lucsii lumina naturala (geamuri ) lumina artificiala Iluminatul natural cel putin o treime din 2000 Lumina uniforma pe masa de lucru daca nu este uniforma apar tulbuarari oftalmologice Evitati fenomenul de stralucire (la fel ca si lumina neuniforma) apare oboseala Becurile cu filament produc caldura daca este cald trebuies luate masuri de protectie daca este frig nu ne deranjeaza.intensitatea DB (decibe ) [Este unitatea de masura a intensitatii sonore. . vibratiile urechii interne pastrarea echilibrului daca este afectat apar rau de masina . rau de mare etc.000-20. intestinale elicoptere tractoare au osteoporoza nu se pot angaja. + 0 °C in conditii de umiditate . nivel al zgomotului 40-90dB . este 90 prezinti semne de nervozitate zgomotul este sursa de stres.lucsi pluralul Intr-o zi pe lumina zi/ iluminarea in mediul exterior 2000100. ciocane ( picamar) cismarii. Iluminatul insuficient apar tulburari oftalmologice .Vibratiile de inalta frecventa deregleaza sistem osteoarticular ( oase + articulatii ) artroza pumnului mi-a intepenit genunchiul afectiuni al peoviroza palmara se lipeste de un degetsi asa ramane degetul trebuie operat.

boala silicoza apare frecvent la mineri .praf . repara in timp se formeaza cicatricea si dispare elasticitatea Pulberea de azbest o forma de cancer pulmonar pri 8090sediul ONU din Germania a construit o cladire numai din azbest dar dupa cateva cercetarii au ajuns la concluzia ca trebuie daramata datorita formei de cancer . si are o explicatie fizica : aerul compus din azot amestecat cu gaze si oxigen si pentru organism bioxid de carbon . Pulbere de origine animala fulgi . Particulele de nisip irita caile respiratorii iar celulele repara . In morarit faina in croitorie firele .minerale . Boala decheston brusca Noxele atmosferice la locul de munca Notele : pulbere gaze iritante substante chimice nocive Pulberea particulelor solide care plutesc in atmosfera si intra in organism prin caile respiratorii: plamanul unui nou-nascut este roz Plamanul unui adult nefumator este cenusiu Pulbere .se scufunda creste presiunea in vasele de sange dizolva oxigenul .Efectul presiunii atmosferice crescute asupra organismului la locul de munca E mai putin frecvent se intalneste la scafandrii .par Firul tors subtire la viteze mari la masina scoat particule . nisip practic . Concentratia admisa si dimensiunile pulberilor din particule mai mica de 7 mm 1-5mm 50% pulberi de la locul de munca nu se depun Pulberile organice au origine vegetala sau animale . oxigen 20% . Legea fizicii lichide + gaze echilibru este data in functie de presiune Apa daca mareste temperatura cresc vaporii si scade presiunea .organice Pulbere minerale sau anorganice bioagresivitatea contin cel mai frecvent bioxid de siliciu Si2 . bioxidul de carbon -plamani si celule circulare se vor dizolva si mai multe gaze in lichid boala care apare se numeste CHETOSON . Gazele -presiune crescuta ajung brusc la presiune mica si se creaza bulele de gaz si se numesc embolie.

Efecte : somatice genetice Iradierea 0. . radio-terapie pastile radioactive cine lucreaza cu ele problema de sanatate iradiera la vopseauna florescenta Boala de iradiere are dupa ce organismul a fost supus la o suficienta doza . pana la asmul bronsic .energie . si in general pe toata perioada sarcinii pe cat posibil . Iradierea artificiala minereul activ posibila problema de sanatate .moarte curata Efecte genetice efectele radierii nu asupra organismului ci asupra descendentilor lui daca femeia gravida este supusa radierii nu este efect genetic ci efect somatic . Organismul intra in contact cu o substanta organica si astfel patruns in organism celule albe le identifica si ii distruge " material organic " persoane predispuse sunt cele alergice la diferite medicamente la arahide etc.25 Gy scad celulele albe din snge .frecventa Efecte asupra organismului -ionizarea -reactie electromagnetica Raza X Unitatea de masura : Gray sau prescurtat Gy a) radiere naturala b) radiere artificiala Radierea naturala are surse terestre acele roci pentru obtinerea materialului radioactiv (bombe) Radierea artificiala radiatia cosmica .mici si fine care plutesc in aer se inhileaza si pot provoca ca si in cazul silicozei dar si boli mai grave de la reactii alergice . Radiatii la locul de munca Are 2 caracteristici : . ca un lant cea mai slaba za poate distruge 10.000 de zali Cel mai sensibil organ este maduva osoasa ea se mentine inca din epoca de embrion si nu se inmulteste * sa nu se cumpere casa in apropierea liniilor de inalta tensiune . . inflamatie fibrasa . in primul semestru de sarcina fara radierii. in medicina sectia radiologie posibila problema de sanatate .25leucopie 10Gy produce deces zeci de forme de boali si cancer in functie de tipul de organ . Expunerea la alergeni mai mult decat stranutul te inrosesti . de 4 * mai mare tulburare grava a maduvei osoase in functie de organism 5-10Gy deces intre 0. scad globulele albe .

INFRAROSU Radiatiile infrarosu lungimea de unda calorica . fotofobie .daca o parte din ADN este stricat si cealalta parte este buna atunci fertilizarea se produce dar fatul iese malformat poate trai ore. Intensitatea se masoara in lucsi Pentru ochii trebuie sa evitam stralucirea . lipsa lor ne provoaca senzatia de frig . daca nu avem vitamina D copiii fac rahitism adulti osteoporeza foarte multi germrni sunt sensibili la radiatii ultraviolete . zile saptamani sau poate muri Masuri de radioprotectie individuala colectiva sau a mediului Radiatii neionizante Radiatii neionizante cuprinde : radiatii ultra violeta radiatie luminoasa radiatii infrarosie radiatii microunde Radiatii ultraviolete sunt emise de soare radiatii cosmica cad asupra plantei si are sanogene ( sanatoase ) in piele stimuleaza vitamina D absorb calciu . Efecte negative : expunerea progresiva bronzeaza pielea pielea alba expunerea brusca arde pielea expunerea in mod repetat imbatraneste pielea precoce daca expunerea este indelungata si tenul este sensibil se poate produce cancer de piele Ochii radiatiile in exces . . efecte mai putin dramatice nu se produce fertilizarea . varsaturi dureri de cap . duce la cataracta (albeata ochilor) Infrarosu ajung la vasele craniene si atunci apare greata . .+> ADN ADN-ul daca este stricat nu se poate face viabilitatea . conjuctivita ochii rosi lacrimi umflati de la soare sau aparat de sudura . ochelarii de soare necesari ochelari prosti dilata pupika Radiatia luminoasa 400-760mm. .

telefoanele mobile televizoarele . greata. slabiciuni . La locul de munca nu trebuie depasita concentratia de 5micrograme/m3 Masuri de protectie masti filtre ventilatia aerului Intoxicatia cu mercur Afecteaza respiratia .. Efecte adverse : oboseala depresie psihica tulburari vizuale tulburari ale ciclului menstrual stres Actiunea substantelor toxice din mediul profesional Intoxicatia cu plumb. intra pe cale respiratorie . cuptoarele .CINE DA INSOLATIA ? INFRAROSU Sub infrarosu microundele .1mg/m3 Gaze Gazele pot fi: 1. Baia-Mare risc crescut datorita concentratie foarte mari cu plumb . Gaze asfisiante 2. . fenomene digestive . si boala PARKESTON ITA= INFLAMATIE Mercurul se cauta sa fie inlocuit se interzice lucrul femeilor care pot avea copii in mediul cu mercur . Arsenicul este folosit in fabricarea de acid sulfuric in industria medicamentelor . . varsaturi . respiratie cutanata La nivelul pielii poate sa dea cancer de piele . Poate sa fie o boala profesionala sau accidentala de fenomene nervoase . ameteala . minereuri de pumb dar si in alte zone acumulatoare sticla vopseluri betina tuica de cazan cazan plumb daca nu este de arama . tulburari digestive . Gaze iritante Gaze asfisiante intoxicatie cu monoxid de carbon nu are gust culoare se dizolva foarte repede in sange dureri de cap tulburari ale vederii inrosirea fetei . SATURNISM boala de pumb afecteaza ribichi greata varsaturi ameteala tulburari de somn dureri abdominale . cutanata digestiva 8 ore/400mg plumb . limita admisa 0.

duce la orbire ataca nervul optic. nu are gust miros nici soda caustica sau alte substante toxice + hemoglobina .Daca se continua apare colaps lesina si moare . Intr-o gospodarie nu are ce cauta alcoolul etilic .greata varsaturi dureri toracice Alcoolul etilic si alcoolul metilic Alcoolul etilic Prima etapa apare o stare de euforie dezichilibrare Etapa 2 : comportament anormal . furie . Acidul ciahidric HCN } Monixid de carbon CD } Gaze iritante Bioxid de sulf SO il gasim in celuloza Da iritatii ale tractului intestinal respirator uscaiune in gat . depresie Etapa 3 : nu mai respira . iritatii la nivel respirator Gazul hidrogen sulfurat miroase a ou stricat Reactii: . intoxicatie acuta si ajunge la moarte Coma alcoolica poate ajunge la moarte .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->