MICROCLIMATUL LOCULUI DE MUNCA - MICROCLIMATUL sI HOMEOSTAZIA TERMICA A ORGANISMULUI A. DEFINIŢIE.

Microclimatul locului de munca este determinat de temperatura si umiditatea aerului, curentii de aer si radiatiile calorice ale ambiantei de munca. Toti factorii de microclimat actioneaza combinat si concomitent asupra organismului uman. Temperatura aerului este determinanta, ceilalti parametri potentând sau diminuând efectele temperaturii. Microclimatul nefavorabil e definit ca ansamblul factorilor de microclimat a caror actiune combinata depaseste capacitatea adaptativa a organismului, suprasolicitând sistemul de termoreglare pentru mentinerea homeostaziei termice. Organismul devine poichiloterm la temperaturi corporale centrale peste 40,6° si sub 31°C. Temperaturile compatibile cu starea constienta sunt cuprinse între 32-43°, dar activitatea poate fi eficienta numai între 36-39°C. Moartea survine la temperaturi centrale ale organismului sub 24-25° si peste 42-43°C. Solicitarea termoreglarii determina stres termic. B. LOCURI DE MUNCĂ CU MICROCLIMAT NEFAVORABIL. în încaperile de munca microclimatul e influentat de clima regionala si variatiile acesteia dar depinde, în primul rând, de sursele de caldura, de încalzirea si ventilatia din interior. In aer liber microclimatul e dependent de variatiile exterioare încaperilor, care depind în primul rând de anotimp. Pentru medicina muncii e important sa distingem 3 tipuri de microclimat nefavorabil: cald uscat, cald umed sau rece. a) Principalele locuri de munca cu microclimat cald uscat sunt în: industria metalurgica la cuptoare, laminoare si în turnatorii; industria siderurgica la furnale înalte, în otelarii si turnatorii, la laminoare, cocserii, statii de prajire a minereurilor; industria constructoare de masini în turnatorii, la forje si tratamente termice; industria chimica si a cauciucului; rafinariile de petrol; industria sticlei; industria materialelor de constructii (ciment, var, caramizi, teracota, ceramica); industria alimentara de panificatie, biscuiti, paste fainoase; bucatariile din restaurante, cantine s.a.; aer liber în sezonul cald si uscat. b) Principalele locuri de munca cu microclimat cald umed sunt în: sectiile de vopsitorie din industria textila; Hiaturi, pentru nevoile procesului tehnologic; minele adânci; spalatorii; unele sectii din industria alimentara de zahar, bere, conserve; fabricile de sapun; tabacarii; procesul de fabricare a fetrului pentru palarii. c) Principalele locuri de munca cu microclimat rece se întâlnesc în aer liber, în perioadele reci ale anului: la exploatarile forestiere; în constructii; la conducerea locomotivelor cu aburi si a trenurilor de marfa; la conducerea tractoarelor; în militarie; în marina; la paza unor obiective; la carierele de piatra; la montarea si întretinerea retelelor electrice si a liniilor telefonice; în pescarie; la recoltarea stufului; în muncile agricole de toamna târzie (recoltari, însamântari). în spatii închise microclimatul rece se întâlneste în antrepozitele frigorifice de carne, legume si fructe, în fabricile de gheata si fabricile de bere. C. TERMOREGLAREA ORGANISMULUI. Homeostazia termica a organismului uman e rezultatul mentinerii echilibrului dintre termoproductie si termodispersie, printr-un ansamblu de mecanisme fiziologice care constituie termoreglarea. Termoproductia are loc prin metabolism si efort fizic, având la baza procese chimice (termoreglare chimica). O parte din caldura produsa în organism se consuma pentru necesitati fiziologice iar o parte este eliminata prin termodispersie (termoliza sau termoreglare fizica). Termoliza are loc în

proportie de 95% la nivelul pielii, 5% din caldura eliminându-se prin aerul expirat, urina si fecale. La nivelul pielii termoliza e realizata prin vasodilatatie cutanata si evaporarea transpiratiei. Caile termolizei sunt uscate (radiatie, convectie si conductibilitate) si umede (transpiratie). In conditii de confort termic, termoliza se realizeaza aproximativ în urmatoarele proportii pentru diferite cai: 45% prin radiatie, 30% prin convectie si conductibilitate si 25% prin evaporarea transpiratiei. Prin cresterea temperaturii aerului pierderea pe cai uscate scade, iar pe cale umeda (transpiratie) creste, la cea 35°, ce corespunde aproximativ temperaturii pielii, si peste 35°C, calea umeda devenind exclusiva. Termoliza depinde de influenta factorilor de microclimat, doar pierderea de caldura prin radiatie depinzând exclusiv de diferenta dintre tempera 333e47d tura suprafetei corpului si cea a suprafetelor înconjuratoare. Evaporarea transpiratiei e favorizata de curentii de aer si umiditatea scazuta. Prin transpiratie se pierd cea 0,58 kcal/l.; cantitatea maxima de apa pierduta pe aceasta cale se ridica la 7-8 l/8ore de munca, odata cu apa pierzându-se si clorura de sodiu, calciu s.a. substante. Centrii nervosi ai termoreglarii se afla în hipotalamus. D. ADAPTAREA ORGANISMULUI LA MICROCLIMAT NEFAVORABIL (ACLIMATIZAREA) a) Adaptarea la temperatura ridicata se realizeaza la omul sanatos în 7-9 zile si se consolideaza în câteva saptamâni, la unele persoane pâna la maximum 4-6 luni. Mecanismul principal al aclimatizarii la cald este perfectionarea termolizei, termogeneza fiind influentata mai putin, si doar daca exista expunere concomitenta la umiditate crescuta. La individul aclimatizat sudoratia se modifica cel mai mult: apare mai precoce si la temperaturi interne mai scazute; debitul sudoral creste, oboseala sudoratiei fiind mai tardiva; concentratia clorurii de sodiu în sudoare scade la cea 1/10 din concentratia plasmatica. Volumul sudoral poate atinge la un aclimatizat valori de cea 1 litru/ora când expunerea la caldura este de 8 ore pe zi, si pâna la 2-3 litri/ora când expunerea dureaza cel mult 1-2 ore. Circulatia periferica creste, usurând termodispersia pe cai uscate, si mentinând temperatura cutanata necesara evaporarii transpiratiei. întreruperea expunerii la temperatura înalta duce, dupa o anumita perioada, la pierderea aclimatizarii. b) Adaptarea la temperatura scazuta la omul sanatos se realizeaza în cea 3-4 saptamâni, cu urmatoarele modificari: declansarea prompta a reactiei de termoproductie, care uneori se manifesta prin frison; cresterea labilitatii tonusului vascular periferic, cu reactie vasoconstrictiva rapida prin trecerea la temperatura scazuta; reactie vasculara mai limitata si mai putin intensa; tensiune arteriala nemodificata; cresterea pragului de excitabilitate a termoreceptorilor la rece din piele si caile respiratorii, cu cresterea rezistentei la „raceli"; cresterea rezistentei generale la frig. BOLILE PROFESIONALE PRIN EXPUNERE LA TEMPERATURI ÎNALTE Afectiunile datorate temperaturilor înalte pot fi acute sau cronice. Formele acute fiind specifice, sunt considerate boli profesionale si vor fi declarate ca atare, pe când efectele cronice sunt nespecifice. Dupa mecanismele patogene, formele acute pot fi datorate fie suprasolicitarii mecanismelor termoreglarii fie cedarii acestora. Suprasolicitarea mecanismelor de termoreglare poate duce la: sincopa de caldura; dezechilibre ale apei si electrolitilor; anhidroza cutanata. Cedarea mecanismelor de termoreglare se manifesta sub forma de soc de caldura sau hiperpirexie. A.SINCOPA DE CĂLDURĂ (COLAPSUL DE CĂLDURĂ). Etiologic, intervin factori favorizanti si declansanti: lipsa de aclimatizare; ortostatismul prelungit; schimbarea

cresterea brusca a temperaturii si umiditatii aerului. Repausul la camera e obligatoriu. soc). Obiectiv se constata paloare. Daca se întreprind masuri adecvate. în forma usoara. greata. Patogenia e necunoscuta. Evolutia poate duce pâna la colaps total. deshidratarea. efortul fizic. In raport de gravitate. ser fiziologic si glucoza (la necesitate). Edemele calorice se pot preveni prin gradarea expunerii la caldura în prima saptamâna de lucru. sudoare hipotona. In forma severa. deci 15-20 g/zi. respiratie încetinita. vedere încetosata. uscaciunea mucoasei bucale. TULBURĂRILE HIDROELECTROLITICE se pot manifesta sub 4 forme: edemul caloric. cap în pozitie decliva.5 1). hiperpirexie rectala (cu cea 2°C). cresterea clorurii de sodiu în plasma. Diagnosticul se bazeaza pe aparitia de edeme. apoi moartea. aparând sete intensa. hipotensiune. Forma grava se manifesta prin: slabiciune. calea intravenoasa se impune când bolnavul e inconstient. temperatura normala. In forma grava sau severa se impune hidratarea per os cu 6-8 litri apa în primele 24 de ore. si ingestia rationala de apa si sare. Diagnosticul diferential se face cu epilepsia. ducând la oligurie. Factorii favorizanti sunt intensificarea efortului fizic. deshidratare celulara prin trecerea apei în spatiul extracelular. Tratamentul în forma usoara consta în ingestia (în timpul liber) de lichide reci sub forma de apa. transpiratii vizibile. Cresterea sodiului extracelular determina . aparând în plus si tulburari psihice cu delir si adinamie. repaus. Diagnosticul se bazeaza pe: prezenta oliguriei cu sare. se produce vasodilatatie periferica cu staza venoasa si hipotensiune. slabiciune. spolierea de sare prin transpiratie depaseste 4 g/litru apa. coma. Patogenia implica urmatoarele procese: de la pierderea normala de apa de cea 1 litru/24 ore se ajunge la pierderi de cea 1 litru/ora. deficitul de apa nu depaseste 2% din greutatea corporala (cea 1 litru pentru un om de 70 kg). modificari ale hematocritului. deficitul depaseste de obicei 7% din greutatea corporala (5-10 1). lichide racoritoare. Patogenic. Tratamentul consta în: scoaterea la loc racoros. deficitul poate atinge cel mult 6% din greutatea corporala (4. La un deficit de cea 15% apar colapsul. cu pierderea constientei. Patogenic. care vor trebui diferentiate de edemele cardiace sau renale. si cu alte forme patologice datorate caldurii (tulburari hidroelectrolitice. senzatie de caldura sau frig. Colapsul tonusului vasomotor si staza duc la deficit în circulatia cerebrala. tahicardie. pierderile de apa si cele de sare pot coexista. modificari ale bilantului hidric prin aport crescut de apa si sare. insuficient înlocuita. limonada.pozitiei prin trecerea brusca în ortostatism. b) Deshidratarea are drept cauza pierderea de apa prin transpiratie. în primele saptamâni de lucru. senzatie de prabusire. ingestia si eliminarea normale fiind de cea 10 g/zi. bradicardie. aparând doar senzatia de sete. scaderea volumului si cresterea osmolaritatii lichidului extracelular. Forma usoara e caracterizata prin ameteli. mai ales la picioare si glezne. spolierea de sare si crampele calorice. a) Edemul caloric apare la neaclimatizati. oboseala. una fiind însa cel mai des dominanta. si apoi dupa necesitati. si dificultati în ingestia de lichide si alimente. oligurie. c) Spolierea de sare apare mai ales la neaclimatizati care beau apa fara sare. care dispar în repaus si la loc racoros. hiperproteinemie usoara si uremie. oboseala. sincopa cardiaca. corp relaxat. cresterea brusca a debitului sudoral si gastroenteritele intercurente. Tratamentul consta în întreruperea ortostatismului si repaus în ambianta termica neutra. B. In forma moderata si în cea grava. usor scazuta sau usor crescuta. neliniste. revenirea are loc rapid. la 8 si chiar pâna la 10 litri/zi. exista 4 forme clinice. presupunându-se mecanisme diverse: vasodilatatie cutanata. lapte sau ceai pâna la înlocuirea pierderilor. în 1-2 ore. colaps. mai ales pierderile de apa. manifestarile mentionate devenind foarte intense.

în forma usoara ea fiind scazuta.5llitru. Clinic. cu scaderea debitului renal. cu umiditate mare. La uremia prin hemoconcentratie se poate adauga o noua retentie de uree când* apar hipotensiunea si insuficienta circulatorie.75 g/kc da o forma grava. Diagnosticul diferential se face cu: spolierea de sare. Când pierderea de sodiu atinge 50% din cantitatea sa din organism. evaporarea redusa a transpiratiei din cauza . cu scaderea capacitatii de transport a caldurii din profunzime spre suprafata corpului. continutul în clorura de sodiu al transpiratiei fiind scazut. pentru a reapare dupa o pauza de alte câteva minute.deshidratare extracelulara si hiperhidratare celulara. In forma severa muschiul e contractat si foarte dureros. uremia creste. dupa care dispar spontan. cu o supradilutie a celulelor musculare si scaderea solubilitatii miozinei. cresterea usoara a temperaturii corporale imediat dupa efort. d) Crampele calorice apar. din care primul litru în prima ora. Nu exista o diferentiere clara fata de patogenia crampelor musculare care pot apare prin spoliere de sare. glucozei si acidului lactic. sOCUL TERMIC apare la temperaturi ambiante crescute. care sunt si forme clinice. Dupa încetarea crampelor. uneori chiar seara. Tratamentul consta în: repaus la pat într-o camera racoroasa. potasiului. dupa 3-5 zile apar oboseala si ameteli. pâna la normalizare. Se va urmari evolutia natriuriei care trebuie sa se refaca. Patogenia e insuficient clarificata. în care starea generala e afectata. scaderea clorului si sodiului seric. alcoolismul. obezitatea. reaparând la intervale neregulate. bauturi.5 g/kc. hipovolemia si hemoconcentratia se accentueaza. crampele dureaza 1-2 minute. solutia hipertona (5%) se administreaza în cantitati mici. care scad si ele ingestia de sare. Tratamentul în forma severa se face prin administrare intravenoasa de ser fiziologic 0. asigurarea a cel putin 20 g sare/zi prin alimente. în prezenta efortului fizic. chiar la aclimatizati.75 g/kc. Uremia determina greturi si varsaturi. a proteinelor si ureei sanguine. Diagnosticul obiectiv se bazeaza pe scaderea natriuriei sub 85 mEq/1. perfuzie cu ser fiziologic 2-4 litri în primele 12-24 ore. Nu s-au gasit modificari semnificative în ce priveste echilibrul acido-bazic. metabolismul calciului.5-0. adaugându-se greturi. afectiunile degenerative ale cordului si vaselor. din care 0. e necesar un repaus de 24 de ore C. în forma medie aproape absenta. globulos. la care se adauga hipotensiune si uneori soc oligoemic. si o natriurie foarte scazuta. pentru explicarea hipertermiei fiind emise diferite ipoteze: tulburarea termoreglarii prin actiunea directa a caldurii asupra centrilor de termoreglare. sub 1/10 din continutul plasmatic. caracterizata prin intensificarea simptomelor si semnelor mentionate. crampa dureaza 2-3 minute. iar în forma severa lipsind complet. magneziului. Factorii predispozanti sunt: lipsa aclimatizarii. La un deficit de sare de 0. La aclimatizati echilibrul hidrosalin e mentinut prin reabsorbtia de sodiu si clor în tubii renali. instalându-se astfel un cerc vicios. ca si spolierea de sare. Se impune diferentierea de o afectiune renala. deshidratarea. O spoliere de sare peste 0. Se continua cu ingestia de lichide si alimente sarate. evolutia are loc în 3 stadii. în crampele calorice starea generala nefiind afectata ca în spolierea de sare. a unor crampe ale musculaturii striate cu caracter izolat. Fenomenele diminueaza de obicei în cea 2 ore. forma fiind usoara. testele pentru tetanie fiind pozitive. radiatii calorice si lipsa curentilor de aer. mâna prezentând flexia metacarpienilor. aceste manifestari corespunzând formei medii. Patogenia e insuficient cunoscuta.25 litri în primele 5-10 minute. cresterea hemoconcentratiei si a hematocritului. falangelor si extensorilor interfalangieni. Clinic exista însa diferente. tetania. La un deficit de 0. Obiectiv se constata o usoara tahicardie. manifestarile se intensifica. Diagnosticul se bazeaza pe aparitia la sfârsitul zilei de munca sau dupa terminarea acesteia. adica sub lg/1. prin expunere la caldura însotita de efort fizic. crampe musculare si uneori varsaturi (daca apare febra si diaree se impune diferentierea de abdomenul acut sau de o infectie digestiva intercurenta). mecanismele par a fi în general asemanatoare. durând însa uneori pâna la 6-8 ore. In forma usoara durerea e moderata. preponderent la musculatura solicitata prin efort a membrelor inferioare sau bratelor.

hipertermia de 41-43°C. Scaderea randamentului si cresterea riscului de accidente sunt de asemenea posibile. hipersusceptibilitate la noi socuri. Evolutia este diferita. repaus în continuare. prin actiunea hipertermiei pot apare: degenerescente ale neuronilor si înlocuirea lor cu celule gliale în cortex. psihonevrozele. S-au mai semnalat scaderea ponderala si bradicardia. Din cauza scaderii diurezei. tahicardie. slabiciune. uneori si tulburarile motorii gastrice. racirea întrerupându-se când temperatura rectala scazut la 39°C. Clinic. Perioada de stare e caracterizata prin 3 semne importante pentru diagnostic: anhidroza întregii suprafete cutanate. pielea fiind calda si uscata. instalarea unor sechele cu tulburari mintale. e posibila si afectarea hepatica. Tratamentul consta în: scoaterea imediata din mediul cu temperatura crescuta si plasarea într-o camera racoroasa. acesta devenind hipoacid. In faza avansata pot apare semne de soc: paloare. cu exceptia unei usoare cresteri a ureei si azotului neproteic în rare cazuri. PROFILAXIA. hipotensiune. hipotonia putând duce la dilatarea stomacului. prin oxigenoterapie si vasopresoare. convulsii si coma. EFECTELE NESPECIFICE ALE EXPUNERII LA TEMPERATURI ÎNALTE. dupa mai multe zile. debutul poate fi brusc. greturi. efectele fiind însa diferite dupa individ. încetarea sudoratiei precede socul. varsaturi. revenire lenta. D. cu pierderea constientei. aplicarea de cearsafuri ude. sau prin utilizarea de paravane ori scuturi din caramida refractara sau metal cu suprafata lucioasa. depinde de promptitudinea si corectitudinea interventiei. Exista numeroase masuri tehnico-organizatorice ce pot fi aplicate profilactic: termoizolarea surselor de caldura poate fi realizata cu perdele de apa sau usi metalice cu pereti dubli prin care circula apa. cu posibilitatea unei noi cresteri. urina se concentreaza. cianoza. cu ameteli. sincopa. Temperaturile înalte pot favoriza aparitia unor tulburari sau agrava unele afectiuni preexistente. hiperhidroza si piodermitele. cu usoara confuzie si dezorientare. sodiul urinar scade. oligurie. congestionata si uneori cianotica. în caz de coma prelungita. de obicei în primele 24 de ore. masaj puternic a trunchiului si membrelor pentru activarea circulatiei. Mortalitatea peste 10%. La nivelul aparatului cardiovascular: poate apare hipotensiune arteriala. ipotetic. a sudoratiei normale. putând apare albuminurie. în cazuri severe aparând si petesii. urmate de delir. scaderea puterii antiseptice a sucului gastric favorizeaza gastritele si enterocolitele. dar cu persistenta unor tulburari ca: instabilitate timp de 3-21 zile a temperaturii corporale. Din cauza scaderii irigatiei viscerale apare o hipofunctie a glandelor secretorii gastrice. Anatomopatologic. cu cresterea bilirubinei serice si icter. racirea fortata prin imersie în baie cu gheata.a. eliminarea renala a apei scazând sub 50-75% (normal) chiar pâna la 10-15% din totalul apei eliminate din organism. cu urmatoarele mentiuni: nu apar modificari electrolitice în sânge sau hemoconcentratie. E posibila revenirea completa. hemoragii tisulare parenchimatoase si degenerescenta în focar prin anoxie si colaps circulator. hiperkaliemia e semn de prognostic grav. uneori apar leucocitoza si trombopenie. pâna la 5 zile. Pentru prevenirea emisiei de caldura sau radiatii calorice pe platformele de lucru. uneori crampe musculare si dispnee. acestea agraveaza prognosticul. dus de aer rece si uscat. Prin examene de laborator se poate face diagnosticul diferential si aprecia gravitatea bolii. Sunt favorizate dermatozele cronice. cerebel si ganglioni bazali.umiditatii crescute a aerului. sau lent. prezenta simptomelor si semnelor de atingere cerebrala. fara perioada prodromala. Ar putea fi favorizate si polinevritele (discutabil). E. pe când consumul crescut de apa dilueaza sucul gastric. poate fi favorizata ateroscleroza coronariana. „oboseala" glandelor sudoripare. sau de paravane racite cu apa s. tratarea unui alt eventual soc. caldura ar putea provoca denaturarea si inactivarea enzimelor si a altor proteine. endarterita obliteranta. litiaza renala poate fi agravata. instalate la gura cuptoarelor. hematurie si chiar cilindrurie. hipertensiunea arteriala poate suferi modificari datorate suprasolicitarii cardiovasculare. Colapsul central sau periferic e inconstant. sunt favorizate fenomenele dispeptice. sursele de caldura ale cuptoarelor si instalatiilor de prelucrare a .

frigului. regimul hidrosalin si alimentatie. umiditatea si viteza curentului de aer. fisa 106 (temperatura ridicata). 2-4 l/persoana/schimb.a. fie depasirii capacitatii de termoreglare generala (hipotermia). pentru odihna. Bolile profesionale declarabile sunt socul caloric. cu pierdere de cea 1 litru apa/ora. Etiologic e vorba de temperatura scazuta cu umiditate crescuta. cu dureri si parestezii (amorteli.a. DEGERATURILE sunt datorate actiunii locale a. Ele vor fi declarate ca boli profesionale. Reducerea efortului fizic. temperatura scazuta poate favoriza asa numitele afectiuni „a frigore". rare si accidentale. cunoscând expunerea si facând examenul clinic. Este recomandabila o diferentiere între neaclimatizati si aclimatizati. automatizarea proceselor producatoare de caldura. se recomanda ingestia de 4-6 1 apa pe schimb. ventilatia generala sau locala prin dusuri de aer sau instalatii de conditionare s. se va asigura apa carbogazoasa salina (lg NaCl/1). Patogenic intervin urmatoarele mecanisme: vasoconstrictia. colapsul caloric si crampele calorice. sucuri nefermentate si citronade.) trebuie amplasate rational în spatiu. iar dintre bolile legate de profesie se mentioneaza hipertensiunea arteriala (temperatura si radiatii calorice crescute) si afectiunile digestive (temperatura ridicata). Afectiunile prin actiune directa. în cantitati mici de cea 250 ml odata.538). tulburari circulatorii. Organizarea muncii va avea în vedere acordarea de pauze pe principii fiziologice. si suficient de larga.a. la furnale. se vor instala dusuri de aer. In ce priveste regimul alimentar. In ce priveste examenul medical la angajare si controlul medical periodic. Pentru fata. pavilionul urechii sau obraji. A. dupa cum actiunea temperaturii scazute e directa sau indirecta. BOLILE PROFESIONALE PRIN EXPUNERE LA TEMPERATURI SCĂZUTE Se au în vedere 2 categorii de afectiuni. sunt datorate fie solicitarii mecanismelor de termoreglare locala (degeraturile). în stresul mare. anexa nr. La temperaturi peste 30°C: se vor asigura spatii fixe sau mobile cu microclimat corespunzator. se poate creste concentratia NaCl în apa carbogazoasa pâna la 2 g/l. rezistenta la umezeala.unor materiale încalzite (metal. se vor respecta prevederile din NGPM/2002. mâini si picioare exista echipamente specifice de protectie. perturbarea echilibrului metabolic si a permeabilitatii membranei celulare care se instaleaza treptat. cu respectarea normelor în vigoare privind temperatura. La aclimatizati cu stres termic moderat. Prin actiune indirecta. uneori ventilate. se vor asigura posibilitati de stropire a corpului cu apa. recomandându-se legume si fructe. urmata de deshidratarea celulei si distrugerea tesuturilor. precum si ingestia de sare prin alimente. actionând asupra extremitatilor neprotejate ale corpului. la samotarea cuptoarelor s. In conditiile speciale din otelarii. se va avea în vedere înlocuirea pierderilor energetice prin efort si microclimat si a celor de vitamine si saruri minerale. 7. în ce priveste regimul hidrosalin. asemenea. Educatia pentru sanatate va fi axata pe regimul de munca si odihna. se recomanda costume din tesaturi metalizate sau materiale termoizolante. si va fi de culoare deschisa. La neaclimatizati cu stres termic mare si efort fizic. Initial apare senzatia de rece. cu o temperatura de 16-18°C (NGPM/2002. se recomanda ingestia de apa proaspata la 14-16°C. restul pierderii fiind compensat în timpul liber. furnicaturi). înghetarea extracelulara. când temperatura depaseste constant 30°C. sticla s. Masurile medicale sunt multiple. îmbracamintea de protectie trebuie confectionata din materiale poroase si rau conducatoare de caldura. art. fiind mai rara la nas. Diagnosticul este usor. Localizarea mai frecventa e la nivelul degetelor mâinii sau piciorului. în functie de nivelul radiatiei calorice si intensitatea efortului. urmate de semne de ischemie locala cu paloare. hipotermie si hipoestezie pâna . înca înainte de punctul de înghet. cu scaderea aportului de sânge si a temperaturii locale. urmaresc de asemenea respectarea normelor de microclimat si a parametrilor specifici de mediu si fiziologici.

Tratamentul are la baza 2 principii: pastrarea caldurii corpului si încalzirea. plastic sau cu amputare. fiind bine acoperit. întrucât regiunile profunde cedeaza rapid caldura catre regiunile superficiale. tulburari hemodinamice. Expunerea la frig timp de câteva ore. tahicardie si cresterea tensiunii arteriale. La necesitate se mai pot administra perfuzii cu ser fiziologic. bradicardie si bradipnee. Se va aplica un tratament energic prin imersie totala în apa calda de 3435°C. insuficienta renala sau hepatica s. Se vor aplica sticle cu apa calda si se vor administra bauturi fierbinti. debilitatea. cordul fiind foarte sensibil. traumatismele. Factorii favorizanti sunt: vârsta înaintata. tulburari psihice cu scaderea capacitatii de concentrare. adinamie. desi sistemul nervos central e cel mai rezistent la aceasta scadere. poate fi compensata. S-au descris 3 forme clinice. sau evolueaza spre necroza tisulara cu inflamatie periferica. o stare confuzionala. urmata de moarte prin fibrilatie ventriculara. Informa severa temperatura scade sub 24°C. în gradul al 3-lea necroza cutanata e profunda si completa. în unele cazuri se impune amputarea extremitatii. cu scaderea metabolismului. In faza de aparare. oboseala. adoptarea în pat a unei pozitii cu extremitatea afectata usor ridicata. polipnee. dar fara depasirea stratului bazai.. anemia. hipotensiune arteriala si obnubilare. mixedemul. tendoane. aparând o lentoare a ideatiei si dizartrie compensata. La debili. leziunile sistemului nervos central cu tulburari vasomotorii importante. prima de aparare si a doua de epurare. oase si articulatii. Pierderea a 4-5 kcal/min duce la scaderea în trepte succesive a temperaturii corporale. respiratie artificiala sau masaj cardiac. glucoza si vitamina C si. Dupa un tratament chirurgical. cu instalarea comei. Patogenia e complexa. cum sunt diabetul.HIPOTERMIA (ÎNGHEŢAREA GENERALĂ). faza de aparare poate lipsi. si acoperit cu paturi impermeabile la umezeala si vânt. rareori cu anaerobi sau bacili tetanici. B. Etiologia implica temperatura scazuta cu umezeala.a. cedând. fiind contraindicate frectia energica cu zapada si întârzierea aplicarii caldurii. bolnavul va ramâne în repaus la pat. se recomanda fizioterapie sau gimnastica medicala. . cu o pierdere de caldura sub 3-4 kcal/min. dupa care temperatura scade rapid. putând surveni moartea. Bolnavul trebuie plasat într-un sac de dormit sau o patura. organelor si sistemelor. urmând pierderea constientei si moarte prin stop cardiac. Acestea pot dispare în 12-24 de ore daca expunerea înceteaza. prin cresterea vâscozitatii sângelui si perturbari metabolice. în faza de epuizare se instaleaza bradicardie. Degeratura se poate vindeca complet dar. se poate recurge la oxigenoterapie. hipotensiune arteriala. efectuarea unui usor masaj al zonei afectate. echilibrul termic fiind mentinut. cu deprimare metabolica. respiratie superficiala. explicându-se astfel aparitia hiperemiei cutanate. reflexe exagerate. Clinic se disting 2 faze evolutive. poliurie. pot apare infectii secundare. la 29°C apare fibrilatia atriala. crescând apoi temperatura apei la 40-43°C în urmatoarele 5-10 minute. pentru a le apara de frig. urmata uneori de fibrilatie ventriculara. gradul al 2-lea e caracterizat prin aparitia de flictene. mai ales la debili si bolnavi. Degeraturile pot fi de 4 grade: în gradul 1 stratul bazai nu e depasit. prin mecanisme reflexe cu punct de plecare nervos-central. In forma usoara temperatura corpului scade la 35-32°C. Tratamentul consta în: scoaterea din mediul rece si introducerea bolnavului într-o încapere încalzita.la anestezie. Când temperatura corporala a scazut la 30°C. dupa frison apar dureri musculare. lipsa de miscare. dupa caz. Când temperatura corpului a revenit aproape de normal. In forma moderata temperatura e între 32-24°C. apare o încetinire a scaderii temperaturii^ un fel de efort extrem. existând doar o hiperemie locala superficiala. eventual si cu alterarea starii generale. Efectele scaderii temperaturii corporale sunt: deprimarea functionala a tuturor tesuturilor. iar în gradul al 4-lea ea se extinde si la tesuturile profunde. vânt si umezirea hainelor care favorizeaza evaporarea. bradipnee. bolile cronice prelungite cu stari carentiale. indiferenta si confuzie. administrarea de bauturi calde si tonifiante generale. alcoolismul.

dintre bolile legate de profesie se mentioneaza afectiunile osteo-musculo-articulare (microclimat nefavorabil) EVALUAREA MICROCLIMATULUI LA LOCUL DE MUNCA SI NORMELE DE MICROCLIMAT Pentru recunoasterea. este necesara colaborarea cu un laborator de specialitate pentru efectuarea determinarilor de mediu. senzatia termica a persoanelor s. bronhopeumopatii.5-1 l/persoana/schimb ). intensitatea radiatiei calorice. introducerea de sisteme adecvate de încalzire. instituirea masurilor de protectie a muncii. variatiile bruste de temperatura cu trecere de la cald la frig. alimentatie echilibrata. protejarea prin îmbracaminte din materiale izolatoare si impermeabile. Studiul procesului de munca si a cronogramei profesionale va stabili natura si durata operatiilor de munca în diferite conditii climatice determinate de amplasarea punctelor de lucru fata de sursele de noxe. bronsite. La locurile de munca cu temperaturi scazute (sub 5°C). a caracteristicilor si amplasarii lor. anexa nr. precum si a dotarilor de protectia muncii. . calirea organismului prin factori naturali. produce o crestere intensa a pierderii de caldura. instalarea de perdele din materiale izolatoare sau de aer cald în fata usilor. hipertensiunea arteriala. trecerea de la cald la rece. umiditatea crescuta si curentii de aer. ferestre). exercitii fizice si sport. Dintre masurile tehnico-organizatorice fac parte: etansarea deschiderilor spre exterior (usi. urticaria (temperaturi extreme). (0. Se vor aprecia si caracteristicile încaperii: dimensiuni. sisteme de încalzire si ventilatie s. Patogenic. când vasodilatatia cutanata e masiva si transpiratia prezenta. evitarea muncilor usoare. sectie. curenti de aer si radiatii calorice. BOLILE „A FRIGORE" sunt afectiuni favorizate de temperatura scazuta. dupa caz.a. care vor fi corelate cu datele starii de sanatate stabilite prin examene medicale. Bolile profesionale declarabile sunt hipotermia. climatizate sau încalzite. laringite. artroze. intensitatea efortului fizic. evaluarea si controlul locurilor de munca cu microclimat nefavorabil. în conditiile în care centrii termoreglarii au fost frânati anterior de temperatura înalta. nevralgii) s.a. Datele preliminare obtinute prin recunoasterea conditiilor si noxelor permit sesizarea si aproximarea unor caracteristici importante cum sunt: natura caldurii degajate în încapere (de convectie sau radiatie) si cantitatea acesteia. Formele clinice sunt variate: la nivelul aparatului respirator pot apare rinite.a. dificil de realizat în halele mari. PROFILAXIE. Examenul medical la angajare si controlul medical periodic se vor efectua tinând cont de NGPM/2002. cantitatea de vapori de apa degajata. cu posibilitati de uscare a hainelor.C. acordarea de pauze petrecute în spatii fixe sau mobile. se va asigura ceai fierbinte. lombosciatica s. la nivelul aparatului cardiovascular sunt favorizate endarterita obliteranta. pneumopatii. 7. A. si cu spatiu subvestimentar suficient.a. fisa 107(temperatura scazuta artificial sub 10°C). atelier. usi. organismul e predispus la infectii. la nivelul aparatului locomotor pot apare reumatism poliarticular acut. PLANUL DE EVALUARE va fi întocmit pe baza informatiilor obtinute în faza de recunoastere a conditiilor si noxelor profesionale la nivel de întreprindere. pentru prevenirea accidentelor.. fiind recomandat efortul fizic. cu mai multe straturi. ferestre. degeraturile. cardiopatia ischemica. post de munca si grup ocupational. mai pot apare si afectiuni renale (glomerulonefrita acuta difuza). umiditate. loc de munca. care sa acopere necesitatile energetice. Studiul procesului tehnologic permite recunoasterea surselor de caldura. Prin scaderea activitatii fagocitare si a titrului aglutininelor. D. neurologice (nevrite. artrozele cronice si periartritele (microclimat nefavorabil). faringite. încapere.

sublinguala sau rectala) se masoara fie cu termometrul maximal cu mercur. Viteza curentilor de aer se determina cu catatermometrul Hill (viteze mici) sau anemometrul (viteze mari). METODELE S1 TEHNICILE de masurare a diversilor parametri ai microclimatului. umiditatea relativa a aerului in procente fata de umiditatea maxima (Ur%). s-au perfectionat in raport cu evolutia tehnicii. metode care se adreseaza solicitarii functiei de termoreglare (temperatura corporala.). frecventa cardiaca.a. o apreciere aproximativa se poate face prin timpul de suportare a expunerii (in secunde) de catre organism. C. indicatori subiectivi si psihologici ca senzatia termica| timpii de reactie s. fie cu electrotermometre cu elemente semiconductoare. Intensitatea radiatiei calorice se determina cu instrumente bazate fie pe principiul termobateriei. fie pe principiul absorbtiei fluxului de energie radianta de catre corpurile negre (ex. biofizici. Temperatura si umiditatea aerului se determina in mod obisnuit cu psihrometrul Assmann. EXPRIMAREA REZULTATELOR 'se face in functie de natura indicatorilor: temperatura aerului sau a suprafetelor inconjuratoare in grade Celsius (°C).533-541. indice de solicitare termica.). viteza curentilor de aer in metri/secunda (m/s). pentru o evaluare cât mai completa în spatiu si timp. referitoare la microclimat. radiatii calorice). complecsi) în paralel cu factorii climatici considerati separat. umiditate. care dezvolta un curent electric proportional cu cantitatea de radiatie primita (ex. art. B. Temperatura corporala (cutanata. Se amintesc mai jos acele metode si tehnici care au fost utilizate curent in ultimii 50 de ani in Romania. in 2-4 dintre zilele cele mai calduroase si mai friguroase ale anului. In ultimii am" a luat extindere tot mai mare construirea de aparate si instrumente de masura bazate pe tehnici electronice de acuratete. Temperatura suprafetelor utilajelor si conductelor se masoara cu termometrul cu mercur prevazut cu rezervor plat sau cu termometrul cu semiconductori. metode care se adreseaza stresului termic (temperatura efectiva. indicatorii care urmeaza a fi utilizati (fizici. tabele sau nomograme. care inglobeaza atat indicatori ai ambiantei termice cat si fiziologici. cu sau fara ventilatie în functie. pentru a surprinde variatiile pe verticala.Planul de evaluare va cuprinde: punctele si momentele în care sunt necesare masuratori ale factorilor climatici. in raport de rezultatele obtinute. dozimetrul medical). bilant hidric. sunt necesare doar metodele din prima categorie. Termometrele cu semiconductori permit citirea in cateva secunde a temperaturii aerului. .5 metri de sol. rezultand temperatura exprimata in C. atat ai celor de mediu cat si ai organismului. fiziologici. desi unele sunt depasite de tehnica actuala. Pentru raportare la normele de microclimat din Romania. celelalte putand fi aplicate in functie de conditii si necesitati. Pentru indicatorii complecsi ai stresului termic se folosesc formule. Masuratorile vor fi facute: la 0. Se prezinta mai jos prevederile NGPM/2002. pentru inregistrarea continua si indelungata se folosesc termografe si higrografe. Planul poate fi rectificat pe parcursul fazelor de evaluare. globtermometrul). in cel putin cele 2 sezoane extreme. curenti de aer. pentru aprecierea eficientei acesteia. Volumul transpiratiei si bilantul hidric se determina prin metoda cantaririj individuate. fiabile si usor de manuit. Metodele pot fi grupate in 3 categorii: metode care se adreseaza separat fiecarui factor de microclimat (temperatura. INTERPRETAREA REZULTATELOR se face prin raportare la valorile normate ale parametrilor climatici masurati separat.5 si 1. indice de sudoratie previzibila s. intensitatea radiatiei calorice in calorii/cm2/minut (cal/cmVmin D.a.

lta Unde: ta este temperatura uscata a aerului.. încaperi cu videoterminale.1m deasupra solului (nivelul capului si al gleznelor) mai mica de 3°C.5 Metabolism foarte intens (4) Nota: Indicele WBGT se masoara sau se calculeaza cu formula: . camere de comanda. °C . care perceptibila a aerului 26 25 Fara miscare perceptibila a aerului 22 18 32 29 26^ Cu miscare perceptibila a aerului 23 20 <0. viteza medie a curentilor de aer intre 0. iar limitele termice maxime admise in tabelul 1b. Tabelul 1a: Limitele termice minime admise la locurile de munca (NGPM/2002.pentru activitati in exterior cu expunere solara WBGT = 0.4 <0. tabelul 10) Clasa de metabolism Temperatura la globtermometru Viteza curentilor de aer (M) (W) (°C) (m/s) M<117 18 <0.La unele locuri de munca (birouri.1-0.3 m/s. In perioada de iarna: temperatura operativa intre 20-24°C.3tg .pentru activitati In interior si exterior fara expunere solara WBGT = 0. °C tg este temperatura de globtermometru. Limitele termice minime admise la locurile de munca sunt cele prevazute in tabelul 1a. umiditatea relativa a aerului intre 30-70%. In perioada vara de: temperatura operativa intre 23-26°C. încaperi social-culturale etc.7tm+0. trebuie asigurate conditiile expuse in continuare. diferenta pe verticala a valorilor temperaturii aerului la 1.1m si 0.3 <0.2 117<M<234 234<M<360 M>360 Clasa de metabolism (M)(W) 16 15 12 Indice WBGT (°C) Persoana aclimatizata la caldura Persoana neaclimatizata la caldura Repaus (O) Metabolism redus (1) Metabolism mediu (2) Metabolism intens (3) fara miscare perceptibila a aeralui 25 23 33 30 28 cu mis.) unde desfasurarea activitatii profesionale necesita confort termic. °C tun estet temperatura umeda naturala.Activitatile profesionale se clasifica in functie de metabolismul energetic (NGPM.2t8+0. diferenta pe verticala a valorilor temperaturii aerului la .7tm + 0. tabelul 1) (a se vedea capitolul 4).

umiditatea relativa a aerului si viteza medie a curentilor de aer ca si in perioada de vara.3 M>360 20. 0.0 2.6 m/s.5 M>360 15.0 117<M<234 20. temperatura operativa poate fi calculata ca medie a valorilor temperaturii aerului si a temperaturii medii de radiatie".0 Nota: a) Umiditatea relativa a aerului nu va depasi 60% b) Valorile temperaturilor si vitezelor curentilor de aer reprezinta valori medii în sectiunea transversala a fluxului de aer la nivelul jumatatii superioare a corpului.0 2. si 0.5 30 1. anume 0.5 234<M<360 18.5 25 2.5 24 2. tabelul 13) .3 26 1.0 23 2.5 2 M<117 22.5 28 1. tabelul 12) Limite minime Temperaturi maxime Nivelul Metabolismul Temperatur Viteza Temperatur Viteza radiatiilor energetic a aerului curentilor a aerului curentilor calorice (°C) de aer (°C) de aer (ca1/cm2/min (m/s) (m/s) (M) ) (W) 1 M<117 25.0 1.0 25 1.0 26 1.0 117<M<234 23.5 1.0 1.0 M>360 17. Nivelul radiatiilor calorice se determina prin masurare sau prin apreciere conform tabelului 1d.0 24 2. \ este temperatura medie de radiatie (°C).5 2. iar A este un coeficient ale carui valori sunt in raport cu viteza curentilor de aer.0 1.5 >3 M<117 20.6 daca viteza e intre 0. Tabelul 1c: Limitele minime si maxime ale temperaturii si vitezei curentilor de aer admise la locurile de munca prevazute cu dusuri de aer (NGPM/2002. Tabelul 1d: Aprecierea nivelului radiatiilor calorice (NGPM/2002. ta este temperatura uscata a aerului (°C).5 daca viteza e mai mica de 0.0 27 1. Limitele minime §i maxime ale temperaturii si vitezei curentilor de aer la locurile de munca prevazute cu dusuri de aer sunt prezentate in tabelul 1c.5 22 •3.0 234<M<360 16.0 234<M<360 21.2-0.0 0.2 m/s.0 0.1m §i 0.2 m/s sau daca diferenta intre temperatura medie de radiatie si temperatura aerului e mai mica de 4°C. Cand viteza e mai mica de 0.1m deasupra solului. diferente mai mici de 10°C intre temperatura de radiatie a ferestrelor sau a altor suprafete verticale si temperatura de radiatie a obiectelor din incapere.1. Temperatura operativa se calculeaza cu formula: to=At aplus (1-AX.0 1.5 1.5 117<M<234 18.0 0.7-1 m/s.5 28 1.7 daca viteza e intre 0.

si 38°C pentru expuneri intermitente la caldura (aceasta din urma fiind considerata . si care au fost prezentate la capitolul 1. Temperatura suprafetelor echipamentelor tehnice sau ale oricaror altor suprafete cu care angajatul vine în contact la locul de munca trebuie sa se situeze sub valorile prevazute în tabelul 1e. angajatorul este obligat sa asigure protectia angajatilor prin masuri tehnico-organizatorice si medicale" (NGPM/2002.537). temperatura sublinguala 37. Pentru încaperile social-sanitare au fost stabilite norme de temperatura care difera dupa natura încaperii.Timpul de suportare a expunerii (s) 240 50 20 Nivelul estimat al radiatiilor calorice (cal/cmJ/min) 1 2 3 . 28° pentru munca medie si 26° pentru munca grea. Tabelul 1 e: Limite maxime admise ale temperaturii suprafetelor (NGPM/2002. respectiv temperaturi ce depasesc 37°C sau care.540). ori temperaturi sub minus 20°C sau care. se vor lua masuri de protectie a angajatilor în conformitate cu prevederile legale în vigoare" (NGPM/2002.5°C pentru munci zilnice a 8 ore. „In perioadele în care. interpretarea se va face în raport cu limitele stabilite prin cercetarile din acest domeniu. Normele de microclimat din tabelele prezentate vor fi luate în calcul la proiectarea si realizarea sistemelor de încalzire si ventilatie. pot fi echivalate cu acest nivel. sticla si piatra 56 48 43 Material plastic 60 48 43 Lemn 60 48 43 „Personalul care lucreaza în microclimat cald (peste 30°C) sau rece (sub 5°C) va beneficia de pauze pentru refacerea capacitatii de termoreglare. ale caror durata si frecventa se stabilesc în functie de intensitatea efortului fizic si de valorile parametrilor de microclimat. In cazul determinarii unor parametri complecsi. tabelul 14) Material constitutiv al Temperatura suprafetei C'C) pentru durata suprafetei de contact de : 1 min 10 min >8ore Metal neacoperit 51 48 43 Metal acoperit 51 48 43 Ceramica. corelate cu conditii de vânt intens. corelate cu conditii de umiditate mare. scop în care se vor asigura spatii fixe sau mobile cu microclimat corespunzator" (NGPM/2002. art. pentru temperatura echivalent corectata: la neadaptati limitele maxime admise sunt 30° pentru munca usoara. art. „Daca cerintele procesului tehnologic sau alte conditii speciale nu permit încadrarea parametrilor microclimatului în valorile limita prevazute de norme. art. Valorile limita admise ale unor parametri fiziologici sunt: frecventa cardiaca maxima 110/min ca medie ponderata cu timpul pe ziua de munca.541). pot fi echivalate cu acest nivel. Astfel. iar la adaptati acestea sunt mai mari cu 2°. din cauza conditiilor meteorologice nefavorabile se înregistreaza temperaturi exterioare extreme.

in expunerea la microclimat cald. cauzata de incalzirea inegala a acestora si implicit densitatea lor diferita. cresterea debitului sudoral poate ajunge la 1. foarte grea). Transmiterea caldurii se face de la un corp mai cald la altul mai rece prin conductibilitate. curentii de aer si radiatia calorica. si al vitezei curentilor de aer la locul de munca. organismul elimina caldura din corp mai ales prin radiatie (situatie valabila si intr-o ambianta rece). a duratei efortului. cald. fiind o regula stabilita prin legislatia in vigoare. confortabil. Excesul de caldura se elimina in mediul ambiant in raport cu particularitatile microclimatului din zonele de munca. o valoare peste 100 % indica o solicitare termica importanta. Radiatiile calorice sunt unde electromagnetice de propagare a unor particule mici (cuante). evaporarea transpiratiei este forma cea mai eficienta a eliminarii caldurii acumulate in corp.CRISTINA iVAN Microclimatul (sau ambianta termica) este caracterizat prin temperatura earului. Se folosesc paravane. dintre care sodiul este cel mai important (la o activitate desfasurata in mediu cald se pot elimina 10 litri transpiratie care contin 10 g NaCl . debitul sudoral cea 0. vitamine etc. reprezentând raportul dintre cantitatea de caldura care trebuie eliminata de organism. Curentii de aer se datoresc circulatiei diferitelor volume de aer din zona respectiva. convectie si radiatie. Umiditatea aerului este data de cantitatea de vapori de apa din atmosfera. Cea mai dura actiune a microclimatului rece este reprezentata de afectarea extremitatilor prin degeraturi. foarte rece (frig). MASURI DE PREVENIRE Masurile se adreseaza atit mediului industrial. racoare. IN GENERAL DE CATRE AUTORITATEA DE SANATATE PUBLICA Acest indice nu trebuie sa depaseasca valorile limita stabilite in functie de categoria muncii efectuate (usoara.3 Kg/h. se masoara in m/sec. a felului echipamentului. cu evolutie gradata."sare". apreciata prin cata valoare si consum energetic pe de o parte. inlocuirea lichidelor pe masura pierderii prin transpiratie si mai ales a NaCl este foarte importanta. Ea poate fi apreciata ca absoluta (totalitatea vaporilor de apa dintr-un anumit volum de aer) sau relativa (raportul de intre cantitatea de vapori in aer la un moment dat si maximum posibil. cat si persoanelor expuse.4% din greutatea unui individ de 70 Kg. Indicele de solicitare termica (Heat Stress Index) este un indicator complex. si cantitatea care poate fi eliminata în functie de factorii de microclimat ambiental pe de alta parte. fiind de fapt o energie calorica in miscare. rece. Supravegherea microclimatului se face prin calcularea indicelui WBGT cu ajutorul aparaturii ce masoara temperatura aerului.5 litri/ora. Trebuie subliniat ca. cu intreg cortegiul de simptome respectiv. Exunerea la microclimat rece sunt reprezentate de fenomene de "raceala". straturi izolatoare de aer sau perdele . In conditiile unei ambiante placute.). in conditiile in care 1 Kg de transpiratie reprezinta 1. Astfel.Astfel. Temperatura aerului este in permanenta modificare. ca la arsuri. exprimata in procente. MICROCLIMATUL Autor: dr. In aceste conditii. atat in conditii de microclimat cald cat si rece.temperatura „de alarma"). temperatura umeda ( umiditatea relativa la locul de munca) si a temperaturii indicate de un glob-termometru. temperatura cutanata medie 35. termoizolarea surselor de incalzire are o mare eficienta. medie. plus alte elemente. Senzatia termica se apreciaza dupa urmatoarea scala: foarte cald. se pierd si alti constituenti. devenind astfel un pericol pentru starea de sanatate. Intr-o ambianta calda. EFECTELE MICROCLIMATULUI NECORESPUNZATOR Expunerea la temperatura ridicata obliga organismul la folosirea unor mijloace care depasesc resursele normale pentru mentinerea relativ constanta a temperaturii corpului. Daca lichidul respectiv nu este inlocuit se poate ajunge la o stare de deficit hidric in orele de program de 3-6 % din masa corporala. cind aerul este saturat). Efortul organismului de mentinere a temperaturii corpului in limitele normale (homeotermice) are loc. odata cu transpiratia. grea. in functie de schimbul caloric intre obiectele din spatiul respectiv si aerul zonei de munca.6°C. umiditatea relativa.

Igiena muncii Microclimatul la locul de munca Microclimat > temperatura umiditate viteza aerului radiatia calorica In fiecare incapere de lucru pentru o persoana trebuie prevazut un minim de 12m2 aer. Sub 25oC corpul incepe sa tremure .5m. umiditatea relativa a aerului 35-70%. NaCl la litru).03% ( 0. tremuratul este de fapt contractia muschilor astfel ei indeplinesc 2 elemente esentiale miscare + energie corpul isi regleaza temperatura. nas . Umiditatea peste 75% si este cald afara se impiedica evaporarea ( la tropice in special ) Efectele unui microclimat necorespunzator Exemplu la omul care are o activitate fizica ( exemplu( omul care da la lopata)pierde 10l de apa pe canicula + 10 gr se zare din organism. Umiditatea sub 35% ce sintampla : se usuca mucoasele se usuca gura. Alcoolul nu protejeaza de frig.astfel apare deshidratarea> pierde apa >scade tensiunea trebuie consumat apa minerala nu plata . inaltimea de la pardoseala pana in tavan -3m. hidratare ferire de soare iar dusurile reci nu sunt o solutie deoarece caldura din organism ramane nu se evapora. ci realizeaza doar o senzatie falsa de caldura. mai multe straturi de haine. In expunerea la microclimat rece se impun masuri de asigurare a pastrarii energiei calorice in corp (imbracaminte adecvata . La fiecare 1l de apa 2gr de saruri minerale Efectele temperaturii scazute asupra organismului nu poti sa scrii nu poti sa stai pe scaun sa efectuezi nici o lucrare extermitati ( degeraturi)nu mai circula sangele . cu un procent mai mare de grasimi. concentratia bioxidului de carbon 0.sistemul "foilor de ceapa".de apa. temperatura aerului optim 22-25°C. Este necesara o alimentatie bogata caloric. inaltimea de la pardoseala pana la camera de lucru 2. intreruperea de munca . deoarece si paturile de aer dintre haine sunt izolante).electroliza pierdere de saruri >dureri de cap >lesin >crampe musculare . urechi . degetele de la maini si picioare echipamente de protectie cat mai multe straturi munca sedentara degeraturi nu actioneaza circulatia picior de transee la temperaturi de +1 -(-2)°C stat in umiditate umezeala .3la mie) Peste 25oC corpul transpira intre 22-35°C este temperatura corpului normala. Mentinerea echilibrului hidrosalin se face prin acordarea de apa carbo-gazoasa salina (cu 1-2 g.

+ 0 °C in conditii de umiditate . ciocane ( picamar) cismarii.lucsi pluralul Intr-o zi pe lumina zi/ iluminarea in mediul exterior 2000100. Iluminatul insuficient apar tulburari oftalmologice . .Vibratiile de inalta frecventa deregleaza sistem osteoarticular ( oase + articulatii ) artroza pumnului mi-a intepenit genunchiul afectiuni al peoviroza palmara se lipeste de un degetsi asa ramane degetul trebuie operat.incaltaminte adecvata nu foarte fixa stanjeneste circulatia La locul de munca iluminat : .000 Sunete joase nu auzim animalele salbatice caini . ultrasuntetele ( delfinii) Calitatii . intestinale elicoptere tractoare au osteoporoza nu se pot angaja. Efectele vibratiilor asupra organismului vibratiile asemanatoare zgomotului Vibratii : joasa frecventa medie frecventa inalta frecventa Vibratiile de joasa sau foarte joasa frecventa . rau de mare etc. Lucru in schimburi ( din motive de etica schim 3 o luna de zile ca si diferenta de fus orar 12 ziua in Romania 12 noaptea in alta tara.Se intampla des la persoanele cu activitatyi specifice cum ar fi : polizoare . rau de transport. Vibratiile medie frecventa afecteaza vertebrele tulburari gastrice renale .intensitatea DB (decibe ) [Este unitatea de masura a intensitatii sonore.000lucsii lumina naturala (geamuri ) lumina artificiala Iluminatul natural cel putin o treime din 2000 Lumina uniforma pe masa de lucru daca nu este uniforma apar tulbuarari oftalmologice Evitati fenomenul de stralucire (la fel ca si lumina neuniforma) apare oboseala Becurile cu filament produc caldura daca este cald trebuies luate masuri de protectie daca este frig nu ne deranjeaza.lucs masura iluminat .000-20. vibratiile urechii interne pastrarea echilibrului daca este afectat apar rau de masina . nivel al zgomotului 40-90dB . Zgomotul la locul de munca 16-16.vasoconstrictia degetele de la picioare in special . concert 120dB. 1dB=1/10 Bell ] Hipocauze expunerea la zgomot se poate la surditate care poate fi laterala sau bilaterala . pisici si de aceea percep cutremurele . este 90 prezinti semne de nervozitate zgomotul este sursa de stres.

par Firul tors subtire la viteze mari la masina scoat particule .minerale . bioxidul de carbon -plamani si celule circulare se vor dizolva si mai multe gaze in lichid boala care apare se numeste CHETOSON . Boala decheston brusca Noxele atmosferice la locul de munca Notele : pulbere gaze iritante substante chimice nocive Pulberea particulelor solide care plutesc in atmosfera si intra in organism prin caile respiratorii: plamanul unui nou-nascut este roz Plamanul unui adult nefumator este cenusiu Pulbere .boala silicoza apare frecvent la mineri .Efectul presiunii atmosferice crescute asupra organismului la locul de munca E mai putin frecvent se intalneste la scafandrii . oxigen 20% .organice Pulbere minerale sau anorganice bioagresivitatea contin cel mai frecvent bioxid de siliciu Si2 .se scufunda creste presiunea in vasele de sange dizolva oxigenul . Concentratia admisa si dimensiunile pulberilor din particule mai mica de 7 mm 1-5mm 50% pulberi de la locul de munca nu se depun Pulberile organice au origine vegetala sau animale . si are o explicatie fizica : aerul compus din azot amestecat cu gaze si oxigen si pentru organism bioxid de carbon . Pulbere de origine animala fulgi . Particulele de nisip irita caile respiratorii iar celulele repara . nisip practic . Gazele -presiune crescuta ajung brusc la presiune mica si se creaza bulele de gaz si se numesc embolie. repara in timp se formeaza cicatricea si dispare elasticitatea Pulberea de azbest o forma de cancer pulmonar pri 8090sediul ONU din Germania a construit o cladire numai din azbest dar dupa cateva cercetarii au ajuns la concluzia ca trebuie daramata datorita formei de cancer .praf . Legea fizicii lichide + gaze echilibru este data in functie de presiune Apa daca mareste temperatura cresc vaporii si scade presiunea . In morarit faina in croitorie firele .

Iradierea artificiala minereul activ posibila problema de sanatate . de 4 * mai mare tulburare grava a maduvei osoase in functie de organism 5-10Gy deces intre 0. Radiatii la locul de munca Are 2 caracteristici : . pana la asmul bronsic .000 de zali Cel mai sensibil organ este maduva osoasa ea se mentine inca din epoca de embrion si nu se inmulteste * sa nu se cumpere casa in apropierea liniilor de inalta tensiune .frecventa Efecte asupra organismului -ionizarea -reactie electromagnetica Raza X Unitatea de masura : Gray sau prescurtat Gy a) radiere naturala b) radiere artificiala Radierea naturala are surse terestre acele roci pentru obtinerea materialului radioactiv (bombe) Radierea artificiala radiatia cosmica . ca un lant cea mai slaba za poate distruge 10. in primul semestru de sarcina fara radierii. Organismul intra in contact cu o substanta organica si astfel patruns in organism celule albe le identifica si ii distruge " material organic " persoane predispuse sunt cele alergice la diferite medicamente la arahide etc. inflamatie fibrasa .mici si fine care plutesc in aer se inhileaza si pot provoca ca si in cazul silicozei dar si boli mai grave de la reactii alergice . Efecte : somatice genetice Iradierea 0.25leucopie 10Gy produce deces zeci de forme de boali si cancer in functie de tipul de organ . Expunerea la alergeni mai mult decat stranutul te inrosesti . scad globulele albe .25 Gy scad celulele albe din snge . .moarte curata Efecte genetice efectele radierii nu asupra organismului ci asupra descendentilor lui daca femeia gravida este supusa radierii nu este efect genetic ci efect somatic . si in general pe toata perioada sarcinii pe cat posibil . . radio-terapie pastile radioactive cine lucreaza cu ele problema de sanatate iradiera la vopseauna florescenta Boala de iradiere are dupa ce organismul a fost supus la o suficienta doza .energie . in medicina sectia radiologie posibila problema de sanatate .

daca nu avem vitamina D copiii fac rahitism adulti osteoporeza foarte multi germrni sunt sensibili la radiatii ultraviolete .+> ADN ADN-ul daca este stricat nu se poate face viabilitatea . ochelarii de soare necesari ochelari prosti dilata pupika Radiatia luminoasa 400-760mm. varsaturi dureri de cap . Intensitatea se masoara in lucsi Pentru ochii trebuie sa evitam stralucirea . conjuctivita ochii rosi lacrimi umflati de la soare sau aparat de sudura . lipsa lor ne provoaca senzatia de frig . zile saptamani sau poate muri Masuri de radioprotectie individuala colectiva sau a mediului Radiatii neionizante Radiatii neionizante cuprinde : radiatii ultra violeta radiatie luminoasa radiatii infrarosie radiatii microunde Radiatii ultraviolete sunt emise de soare radiatii cosmica cad asupra plantei si are sanogene ( sanatoase ) in piele stimuleaza vitamina D absorb calciu . . . Efecte negative : expunerea progresiva bronzeaza pielea pielea alba expunerea brusca arde pielea expunerea in mod repetat imbatraneste pielea precoce daca expunerea este indelungata si tenul este sensibil se poate produce cancer de piele Ochii radiatiile in exces . efecte mai putin dramatice nu se produce fertilizarea . . INFRAROSU Radiatiile infrarosu lungimea de unda calorica . fotofobie .daca o parte din ADN este stricat si cealalta parte este buna atunci fertilizarea se produce dar fatul iese malformat poate trai ore. duce la cataracta (albeata ochilor) Infrarosu ajung la vasele craniene si atunci apare greata .

greata. limita admisa 0. SATURNISM boala de pumb afecteaza ribichi greata varsaturi ameteala tulburari de somn dureri abdominale . cutanata digestiva 8 ore/400mg plumb .CINE DA INSOLATIA ? INFRAROSU Sub infrarosu microundele . Gaze iritante Gaze asfisiante intoxicatie cu monoxid de carbon nu are gust culoare se dizolva foarte repede in sange dureri de cap tulburari ale vederii inrosirea fetei . . si boala PARKESTON ITA= INFLAMATIE Mercurul se cauta sa fie inlocuit se interzice lucrul femeilor care pot avea copii in mediul cu mercur . Gaze asfisiante 2. telefoanele mobile televizoarele . fenomene digestive . La locul de munca nu trebuie depasita concentratia de 5micrograme/m3 Masuri de protectie masti filtre ventilatia aerului Intoxicatia cu mercur Afecteaza respiratia . slabiciuni . minereuri de pumb dar si in alte zone acumulatoare sticla vopseluri betina tuica de cazan cazan plumb daca nu este de arama . cuptoarele .1mg/m3 Gaze Gazele pot fi: 1. respiratie cutanata La nivelul pielii poate sa dea cancer de piele . ameteala . .. Arsenicul este folosit in fabricarea de acid sulfuric in industria medicamentelor . varsaturi . Baia-Mare risc crescut datorita concentratie foarte mari cu plumb . tulburari digestive . Poate sa fie o boala profesionala sau accidentala de fenomene nervoase . intra pe cale respiratorie . Efecte adverse : oboseala depresie psihica tulburari vizuale tulburari ale ciclului menstrual stres Actiunea substantelor toxice din mediul profesional Intoxicatia cu plumb.

iritatii la nivel respirator Gazul hidrogen sulfurat miroase a ou stricat Reactii: . duce la orbire ataca nervul optic. depresie Etapa 3 : nu mai respira . Acidul ciahidric HCN } Monixid de carbon CD } Gaze iritante Bioxid de sulf SO il gasim in celuloza Da iritatii ale tractului intestinal respirator uscaiune in gat . nu are gust miros nici soda caustica sau alte substante toxice + hemoglobina . intoxicatie acuta si ajunge la moarte Coma alcoolica poate ajunge la moarte .greata varsaturi dureri toracice Alcoolul etilic si alcoolul metilic Alcoolul etilic Prima etapa apare o stare de euforie dezichilibrare Etapa 2 : comportament anormal .Daca se continua apare colaps lesina si moare . Intr-o gospodarie nu are ce cauta alcoolul etilic . furie .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful