MICROCLIMATUL LOCULUI DE MUNCA - MICROCLIMATUL sI HOMEOSTAZIA TERMICA A ORGANISMULUI A. DEFINIŢIE.

Microclimatul locului de munca este determinat de temperatura si umiditatea aerului, curentii de aer si radiatiile calorice ale ambiantei de munca. Toti factorii de microclimat actioneaza combinat si concomitent asupra organismului uman. Temperatura aerului este determinanta, ceilalti parametri potentând sau diminuând efectele temperaturii. Microclimatul nefavorabil e definit ca ansamblul factorilor de microclimat a caror actiune combinata depaseste capacitatea adaptativa a organismului, suprasolicitând sistemul de termoreglare pentru mentinerea homeostaziei termice. Organismul devine poichiloterm la temperaturi corporale centrale peste 40,6° si sub 31°C. Temperaturile compatibile cu starea constienta sunt cuprinse între 32-43°, dar activitatea poate fi eficienta numai între 36-39°C. Moartea survine la temperaturi centrale ale organismului sub 24-25° si peste 42-43°C. Solicitarea termoreglarii determina stres termic. B. LOCURI DE MUNCĂ CU MICROCLIMAT NEFAVORABIL. în încaperile de munca microclimatul e influentat de clima regionala si variatiile acesteia dar depinde, în primul rând, de sursele de caldura, de încalzirea si ventilatia din interior. In aer liber microclimatul e dependent de variatiile exterioare încaperilor, care depind în primul rând de anotimp. Pentru medicina muncii e important sa distingem 3 tipuri de microclimat nefavorabil: cald uscat, cald umed sau rece. a) Principalele locuri de munca cu microclimat cald uscat sunt în: industria metalurgica la cuptoare, laminoare si în turnatorii; industria siderurgica la furnale înalte, în otelarii si turnatorii, la laminoare, cocserii, statii de prajire a minereurilor; industria constructoare de masini în turnatorii, la forje si tratamente termice; industria chimica si a cauciucului; rafinariile de petrol; industria sticlei; industria materialelor de constructii (ciment, var, caramizi, teracota, ceramica); industria alimentara de panificatie, biscuiti, paste fainoase; bucatariile din restaurante, cantine s.a.; aer liber în sezonul cald si uscat. b) Principalele locuri de munca cu microclimat cald umed sunt în: sectiile de vopsitorie din industria textila; Hiaturi, pentru nevoile procesului tehnologic; minele adânci; spalatorii; unele sectii din industria alimentara de zahar, bere, conserve; fabricile de sapun; tabacarii; procesul de fabricare a fetrului pentru palarii. c) Principalele locuri de munca cu microclimat rece se întâlnesc în aer liber, în perioadele reci ale anului: la exploatarile forestiere; în constructii; la conducerea locomotivelor cu aburi si a trenurilor de marfa; la conducerea tractoarelor; în militarie; în marina; la paza unor obiective; la carierele de piatra; la montarea si întretinerea retelelor electrice si a liniilor telefonice; în pescarie; la recoltarea stufului; în muncile agricole de toamna târzie (recoltari, însamântari). în spatii închise microclimatul rece se întâlneste în antrepozitele frigorifice de carne, legume si fructe, în fabricile de gheata si fabricile de bere. C. TERMOREGLAREA ORGANISMULUI. Homeostazia termica a organismului uman e rezultatul mentinerii echilibrului dintre termoproductie si termodispersie, printr-un ansamblu de mecanisme fiziologice care constituie termoreglarea. Termoproductia are loc prin metabolism si efort fizic, având la baza procese chimice (termoreglare chimica). O parte din caldura produsa în organism se consuma pentru necesitati fiziologice iar o parte este eliminata prin termodispersie (termoliza sau termoreglare fizica). Termoliza are loc în

proportie de 95% la nivelul pielii, 5% din caldura eliminându-se prin aerul expirat, urina si fecale. La nivelul pielii termoliza e realizata prin vasodilatatie cutanata si evaporarea transpiratiei. Caile termolizei sunt uscate (radiatie, convectie si conductibilitate) si umede (transpiratie). In conditii de confort termic, termoliza se realizeaza aproximativ în urmatoarele proportii pentru diferite cai: 45% prin radiatie, 30% prin convectie si conductibilitate si 25% prin evaporarea transpiratiei. Prin cresterea temperaturii aerului pierderea pe cai uscate scade, iar pe cale umeda (transpiratie) creste, la cea 35°, ce corespunde aproximativ temperaturii pielii, si peste 35°C, calea umeda devenind exclusiva. Termoliza depinde de influenta factorilor de microclimat, doar pierderea de caldura prin radiatie depinzând exclusiv de diferenta dintre tempera 333e47d tura suprafetei corpului si cea a suprafetelor înconjuratoare. Evaporarea transpiratiei e favorizata de curentii de aer si umiditatea scazuta. Prin transpiratie se pierd cea 0,58 kcal/l.; cantitatea maxima de apa pierduta pe aceasta cale se ridica la 7-8 l/8ore de munca, odata cu apa pierzându-se si clorura de sodiu, calciu s.a. substante. Centrii nervosi ai termoreglarii se afla în hipotalamus. D. ADAPTAREA ORGANISMULUI LA MICROCLIMAT NEFAVORABIL (ACLIMATIZAREA) a) Adaptarea la temperatura ridicata se realizeaza la omul sanatos în 7-9 zile si se consolideaza în câteva saptamâni, la unele persoane pâna la maximum 4-6 luni. Mecanismul principal al aclimatizarii la cald este perfectionarea termolizei, termogeneza fiind influentata mai putin, si doar daca exista expunere concomitenta la umiditate crescuta. La individul aclimatizat sudoratia se modifica cel mai mult: apare mai precoce si la temperaturi interne mai scazute; debitul sudoral creste, oboseala sudoratiei fiind mai tardiva; concentratia clorurii de sodiu în sudoare scade la cea 1/10 din concentratia plasmatica. Volumul sudoral poate atinge la un aclimatizat valori de cea 1 litru/ora când expunerea la caldura este de 8 ore pe zi, si pâna la 2-3 litri/ora când expunerea dureaza cel mult 1-2 ore. Circulatia periferica creste, usurând termodispersia pe cai uscate, si mentinând temperatura cutanata necesara evaporarii transpiratiei. întreruperea expunerii la temperatura înalta duce, dupa o anumita perioada, la pierderea aclimatizarii. b) Adaptarea la temperatura scazuta la omul sanatos se realizeaza în cea 3-4 saptamâni, cu urmatoarele modificari: declansarea prompta a reactiei de termoproductie, care uneori se manifesta prin frison; cresterea labilitatii tonusului vascular periferic, cu reactie vasoconstrictiva rapida prin trecerea la temperatura scazuta; reactie vasculara mai limitata si mai putin intensa; tensiune arteriala nemodificata; cresterea pragului de excitabilitate a termoreceptorilor la rece din piele si caile respiratorii, cu cresterea rezistentei la „raceli"; cresterea rezistentei generale la frig. BOLILE PROFESIONALE PRIN EXPUNERE LA TEMPERATURI ÎNALTE Afectiunile datorate temperaturilor înalte pot fi acute sau cronice. Formele acute fiind specifice, sunt considerate boli profesionale si vor fi declarate ca atare, pe când efectele cronice sunt nespecifice. Dupa mecanismele patogene, formele acute pot fi datorate fie suprasolicitarii mecanismelor termoreglarii fie cedarii acestora. Suprasolicitarea mecanismelor de termoreglare poate duce la: sincopa de caldura; dezechilibre ale apei si electrolitilor; anhidroza cutanata. Cedarea mecanismelor de termoreglare se manifesta sub forma de soc de caldura sau hiperpirexie. A.SINCOPA DE CĂLDURĂ (COLAPSUL DE CĂLDURĂ). Etiologic, intervin factori favorizanti si declansanti: lipsa de aclimatizare; ortostatismul prelungit; schimbarea

senzatie de prabusire. Forma grava se manifesta prin: slabiciune. sudoare hipotona. deshidratarea. oligurie. Forma usoara e caracterizata prin ameteli. usor scazuta sau usor crescuta. una fiind însa cel mai des dominanta. efortul fizic. repaus. TULBURĂRILE HIDROELECTROLITICE se pot manifesta sub 4 forme: edemul caloric. în primele saptamâni de lucru. insuficient înlocuita. Cresterea sodiului extracelular determina . coma. si apoi dupa necesitati. cresterea clorurii de sodiu în plasma. deficitul depaseste de obicei 7% din greutatea corporala (5-10 1). spolierea de sare prin transpiratie depaseste 4 g/litru apa. calea intravenoasa se impune când bolnavul e inconstient. deficitul de apa nu depaseste 2% din greutatea corporala (cea 1 litru pentru un om de 70 kg). spolierea de sare si crampele calorice. temperatura normala. pierderile de apa si cele de sare pot coexista. Edemele calorice se pot preveni prin gradarea expunerii la caldura în prima saptamâna de lucru. ingestia si eliminarea normale fiind de cea 10 g/zi. modificari ale bilantului hidric prin aport crescut de apa si sare. greata. slabiciune. vedere încetosata. soc). aparând doar senzatia de sete. oboseala. deficitul poate atinge cel mult 6% din greutatea corporala (4. colaps. care vor trebui diferentiate de edemele cardiace sau renale. si cu alte forme patologice datorate caldurii (tulburari hidroelectrolitice. Patogenic. senzatie de caldura sau frig. bradicardie. In forma severa. In raport de gravitate. oboseala. La un deficit de cea 15% apar colapsul. Daca se întreprind masuri adecvate. In forma moderata si în cea grava. Tratamentul consta în întreruperea ortostatismului si repaus în ambianta termica neutra. deci 15-20 g/zi. aparând în plus si tulburari psihice cu delir si adinamie. In forma grava sau severa se impune hidratarea per os cu 6-8 litri apa în primele 24 de ore. mai ales pierderile de apa.5 1). si ingestia rationala de apa si sare. transpiratii vizibile. Patogenia implica urmatoarele procese: de la pierderea normala de apa de cea 1 litru/24 ore se ajunge la pierderi de cea 1 litru/ora. lichide racoritoare. lapte sau ceai pâna la înlocuirea pierderilor. Patogenic. B. exista 4 forme clinice. Patogenia e necunoscuta. Evolutia poate duce pâna la colaps total. Diagnosticul se bazeaza pe: prezenta oliguriei cu sare. la 8 si chiar pâna la 10 litri/zi.pozitiei prin trecerea brusca în ortostatism. deshidratare celulara prin trecerea apei în spatiul extracelular. Tratamentul consta în: scoaterea la loc racoros. sincopa cardiaca. în forma usoara. cresterea brusca a debitului sudoral si gastroenteritele intercurente. cresterea brusca a temperaturii si umiditatii aerului. limonada. în 1-2 ore. manifestarile mentionate devenind foarte intense. uscaciunea mucoasei bucale. c) Spolierea de sare apare mai ales la neaclimatizati care beau apa fara sare. revenirea are loc rapid. hiperproteinemie usoara si uremie. Tratamentul în forma usoara consta în ingestia (în timpul liber) de lichide reci sub forma de apa. aparând sete intensa. cu pierderea constientei. a) Edemul caloric apare la neaclimatizati. Colapsul tonusului vasomotor si staza duc la deficit în circulatia cerebrala. ser fiziologic si glucoza (la necesitate). modificari ale hematocritului. presupunându-se mecanisme diverse: vasodilatatie cutanata. si dificultati în ingestia de lichide si alimente. neliniste. hipotensiune. care dispar în repaus si la loc racoros. scaderea volumului si cresterea osmolaritatii lichidului extracelular. apoi moartea. Factorii favorizanti sunt intensificarea efortului fizic. mai ales la picioare si glezne. cap în pozitie decliva. respiratie încetinita. b) Deshidratarea are drept cauza pierderea de apa prin transpiratie. tahicardie. se produce vasodilatatie periferica cu staza venoasa si hipotensiune. hiperpirexie rectala (cu cea 2°C). Obiectiv se constata paloare. Repausul la camera e obligatoriu. ducând la oligurie. corp relaxat. Diagnosticul diferential se face cu epilepsia. Diagnosticul se bazeaza pe aparitia de edeme.

asigurarea a cel putin 20 g sare/zi prin alimente. sOCUL TERMIC apare la temperaturi ambiante crescute. Clinic exista însa diferente. adaugându-se greturi. scaderea clorului si sodiului seric. afectiunile degenerative ale cordului si vaselor. în forma usoara ea fiind scazuta.5 g/kc. Se va urmari evolutia natriuriei care trebuie sa se refaca. din care 0. globulos. chiar la aclimatizati. Diagnosticul se bazeaza pe aparitia la sfârsitul zilei de munca sau dupa terminarea acesteia. cresterea hemoconcentratiei si a hematocritului. preponderent la musculatura solicitata prin efort a membrelor inferioare sau bratelor. Factorii predispozanti sunt: lipsa aclimatizarii. metabolismul calciului. cu o supradilutie a celulelor musculare si scaderea solubilitatii miozinei. Nu exista o diferentiere clara fata de patogenia crampelor musculare care pot apare prin spoliere de sare. crampa dureaza 2-3 minute. Tratamentul în forma severa se face prin administrare intravenoasa de ser fiziologic 0. uremia creste. Când pierderea de sodiu atinge 50% din cantitatea sa din organism. bauturi. cu scaderea debitului renal. cu scaderea capacitatii de transport a caldurii din profunzime spre suprafata corpului. dupa 3-5 zile apar oboseala si ameteli. Uremia determina greturi si varsaturi. magneziului. Se impune diferentierea de o afectiune renala. Dupa încetarea crampelor. iar în forma severa lipsind complet. La un deficit de sare de 0. a proteinelor si ureei sanguine.5llitru. pâna la normalizare. deshidratarea. Se continua cu ingestia de lichide si alimente sarate. caracterizata prin intensificarea simptomelor si semnelor mentionate. continutul în clorura de sodiu al transpiratiei fiind scazut. falangelor si extensorilor interfalangieni. O spoliere de sare peste 0. e necesar un repaus de 24 de ore C.5-0. si o natriurie foarte scazuta. în crampele calorice starea generala nefiind afectata ca în spolierea de sare. aceste manifestari corespunzând formei medii.25 litri în primele 5-10 minute. care sunt si forme clinice.deshidratare extracelulara si hiperhidratare celulara. Diagnosticul obiectiv se bazeaza pe scaderea natriuriei sub 85 mEq/1. pentru explicarea hipertermiei fiind emise diferite ipoteze: tulburarea termoreglarii prin actiunea directa a caldurii asupra centrilor de termoreglare. în prezenta efortului fizic. sub 1/10 din continutul plasmatic. mecanismele par a fi în general asemanatoare. în forma medie aproape absenta. Tratamentul consta în: repaus la pat într-o camera racoroasa. hipovolemia si hemoconcentratia se accentueaza. tetania. care scad si ele ingestia de sare. Patogenia e insuficient cunoscuta. Diagnosticul diferential se face cu: spolierea de sare. In forma usoara durerea e moderata.75 g/kc da o forma grava. instalându-se astfel un cerc vicios. în care starea generala e afectata. evolutia are loc în 3 stadii. obezitatea. La aclimatizati echilibrul hidrosalin e mentinut prin reabsorbtia de sodiu si clor în tubii renali. crampele dureaza 1-2 minute. prin expunere la caldura însotita de efort fizic. Patogenia e insuficient clarificata. ca si spolierea de sare. evaporarea redusa a transpiratiei din cauza . La uremia prin hemoconcentratie se poate adauga o noua retentie de uree când* apar hipotensiunea si insuficienta circulatorie. alcoolismul. durând însa uneori pâna la 6-8 ore. din care primul litru în prima ora. mâna prezentând flexia metacarpienilor. cresterea usoara a temperaturii corporale imediat dupa efort. la care se adauga hipotensiune si uneori soc oligoemic. glucozei si acidului lactic. dupa care dispar spontan. manifestarile se intensifica. Fenomenele diminueaza de obicei în cea 2 ore. a unor crampe ale musculaturii striate cu caracter izolat. In forma severa muschiul e contractat si foarte dureros. pentru a reapare dupa o pauza de alte câteva minute. Nu s-au gasit modificari semnificative în ce priveste echilibrul acido-bazic. Clinic. adica sub lg/1. cu umiditate mare. d) Crampele calorice apar. radiatii calorice si lipsa curentilor de aer. Obiectiv se constata o usoara tahicardie. potasiului. La un deficit de 0. solutia hipertona (5%) se administreaza în cantitati mici. crampe musculare si uneori varsaturi (daca apare febra si diaree se impune diferentierea de abdomenul acut sau de o infectie digestiva intercurenta). perfuzie cu ser fiziologic 2-4 litri în primele 12-24 ore. uneori chiar seara.75 g/kc. forma fiind usoara. testele pentru tetanie fiind pozitive. reaparând la intervale neregulate.

sau de paravane racite cu apa s. sau lent. cianoza. sursele de caldura ale cuptoarelor si instalatiilor de prelucrare a . pe când consumul crescut de apa dilueaza sucul gastric. revenire lenta. uneori crampe musculare si dispnee. hipersusceptibilitate la noi socuri. convulsii si coma. hipotensiune. tahicardie. hiperhidroza si piodermitele. ipotetic. cerebel si ganglioni bazali. uneori apar leucocitoza si trombopenie. „oboseala" glandelor sudoripare. încetarea sudoratiei precede socul. cu usoara confuzie si dezorientare. Exista numeroase masuri tehnico-organizatorice ce pot fi aplicate profilactic: termoizolarea surselor de caldura poate fi realizata cu perdele de apa sau usi metalice cu pereti dubli prin care circula apa. poate fi favorizata ateroscleroza coronariana. instalate la gura cuptoarelor. prin oxigenoterapie si vasopresoare. Perioada de stare e caracterizata prin 3 semne importante pentru diagnostic: anhidroza întregii suprafete cutanate. în caz de coma prelungita. urina se concentreaza. dar cu persistenta unor tulburari ca: instabilitate timp de 3-21 zile a temperaturii corporale. Mortalitatea peste 10%. cu urmatoarele mentiuni: nu apar modificari electrolitice în sânge sau hemoconcentratie. Tratamentul consta în: scoaterea imediata din mediul cu temperatura crescuta si plasarea într-o camera racoroasa. E. Temperaturile înalte pot favoriza aparitia unor tulburari sau agrava unele afectiuni preexistente. cu cresterea bilirubinei serice si icter. litiaza renala poate fi agravata. aplicarea de cearsafuri ude. greturi. prezenta simptomelor si semnelor de atingere cerebrala. Scaderea randamentului si cresterea riscului de accidente sunt de asemenea posibile. Clinic. endarterita obliteranta. Din cauza scaderii irigatiei viscerale apare o hipofunctie a glandelor secretorii gastrice. EFECTELE NESPECIFICE ALE EXPUNERII LA TEMPERATURI ÎNALTE. Pentru prevenirea emisiei de caldura sau radiatii calorice pe platformele de lucru. racirea întrerupându-se când temperatura rectala scazut la 39°C. în cazuri severe aparând si petesii. pielea fiind calda si uscata. Ar putea fi favorizate si polinevritele (discutabil). sodiul urinar scade. hiperkaliemia e semn de prognostic grav. cu exceptia unei usoare cresteri a ureei si azotului neproteic în rare cazuri. sincopa. cu pierderea constientei. putând apare albuminurie. varsaturi.a. sau prin utilizarea de paravane ori scuturi din caramida refractara sau metal cu suprafata lucioasa. Evolutia este diferita. depinde de promptitudinea si corectitudinea interventiei. Din cauza scaderii diurezei. masaj puternic a trunchiului si membrelor pentru activarea circulatiei. oligurie. Prin examene de laborator se poate face diagnosticul diferential si aprecia gravitatea bolii. sunt favorizate fenomenele dispeptice. cu ameteli. E posibila revenirea completa. dupa mai multe zile. Colapsul central sau periferic e inconstant. hipertermia de 41-43°C. caldura ar putea provoca denaturarea si inactivarea enzimelor si a altor proteine. urmate de delir. psihonevrozele. fara perioada prodromala. congestionata si uneori cianotica. acesta devenind hipoacid. hemoragii tisulare parenchimatoase si degenerescenta în focar prin anoxie si colaps circulator. instalarea unor sechele cu tulburari mintale. pâna la 5 zile. hematurie si chiar cilindrurie. Anatomopatologic. PROFILAXIA. debutul poate fi brusc. de obicei în primele 24 de ore. scaderea puterii antiseptice a sucului gastric favorizeaza gastritele si enterocolitele. In faza avansata pot apare semne de soc: paloare. e posibila si afectarea hepatica. hipertensiunea arteriala poate suferi modificari datorate suprasolicitarii cardiovasculare. Sunt favorizate dermatozele cronice. racirea fortata prin imersie în baie cu gheata. prin actiunea hipertermiei pot apare: degenerescente ale neuronilor si înlocuirea lor cu celule gliale în cortex. efectele fiind însa diferite dupa individ. D. acestea agraveaza prognosticul. cu posibilitatea unei noi cresteri. S-au mai semnalat scaderea ponderala si bradicardia. hipotonia putând duce la dilatarea stomacului. repaus în continuare. tratarea unui alt eventual soc. eliminarea renala a apei scazând sub 50-75% (normal) chiar pâna la 10-15% din totalul apei eliminate din organism. La nivelul aparatului cardiovascular: poate apare hipotensiune arteriala. dus de aer rece si uscat. slabiciune. uneori si tulburarile motorii gastrice.umiditatii crescute a aerului. a sudoratiei normale.

înca înainte de punctul de înghet. pentru odihna. cu dureri si parestezii (amorteli. cu pierdere de cea 1 litru apa/ora. Prin actiune indirecta. anexa nr. se recomanda ingestia de apa proaspata la 14-16°C. cu o temperatura de 16-18°C (NGPM/2002. urmata de deshidratarea celulei si distrugerea tesuturilor. asemenea. Reducerea efortului fizic. când temperatura depaseste constant 30°C. art. în functie de nivelul radiatiei calorice si intensitatea efortului. fiind mai rara la nas. Diagnosticul este usor.a.frigului. DEGERATURILE sunt datorate actiunii locale a. cu scaderea aportului de sânge si a temperaturii locale. Bolile profesionale declarabile sunt socul caloric. se vor asigura posibilitati de stropire a corpului cu apa. se recomanda ingestia de 4-6 1 apa pe schimb. tulburari circulatorii. în stresul mare. se recomanda costume din tesaturi metalizate sau materiale termoizolante. perturbarea echilibrului metabolic si a permeabilitatii membranei celulare care se instaleaza treptat. fisa 106 (temperatura ridicata). uneori ventilate. Educatia pentru sanatate va fi axata pe regimul de munca si odihna. se va avea în vedere înlocuirea pierderilor energetice prin efort si microclimat si a celor de vitamine si saruri minerale. A. In conditiile speciale din otelarii. Masurile medicale sunt multiple. Pentru fata. Patogenic intervin urmatoarele mecanisme: vasoconstrictia. recomandându-se legume si fructe. Ele vor fi declarate ca boli profesionale. cu respectarea normelor în vigoare privind temperatura. temperatura scazuta poate favoriza asa numitele afectiuni „a frigore". fie depasirii capacitatii de termoreglare generala (hipotermia). urmate de semne de ischemie locala cu paloare. Initial apare senzatia de rece.538). precum si ingestia de sare prin alimente. 2-4 l/persoana/schimb. urmaresc de asemenea respectarea normelor de microclimat si a parametrilor specifici de mediu si fiziologici. hipotermie si hipoestezie pâna . sunt datorate fie solicitarii mecanismelor de termoreglare locala (degeraturile). si va fi de culoare deschisa. ventilatia generala sau locala prin dusuri de aer sau instalatii de conditionare s. la samotarea cuptoarelor s. furnicaturi).unor materiale încalzite (metal. Afectiunile prin actiune directa. colapsul caloric si crampele calorice.) trebuie amplasate rational în spatiu. în cantitati mici de cea 250 ml odata. BOLILE PROFESIONALE PRIN EXPUNERE LA TEMPERATURI SCĂZUTE Se au în vedere 2 categorii de afectiuni. umiditatea si viteza curentului de aer. La neaclimatizati cu stres termic mare si efort fizic. rare si accidentale. se va asigura apa carbogazoasa salina (lg NaCl/1). se vor respecta prevederile din NGPM/2002. rezistenta la umezeala. iar dintre bolile legate de profesie se mentioneaza hipertensiunea arteriala (temperatura si radiatii calorice crescute) si afectiunile digestive (temperatura ridicata). cunoscând expunerea si facând examenul clinic. dupa cum actiunea temperaturii scazute e directa sau indirecta. si suficient de larga. La aclimatizati cu stres termic moderat. Este recomandabila o diferentiere între neaclimatizati si aclimatizati. la furnale.a. automatizarea proceselor producatoare de caldura. regimul hidrosalin si alimentatie. pavilionul urechii sau obraji. actionând asupra extremitatilor neprotejate ale corpului. înghetarea extracelulara. Localizarea mai frecventa e la nivelul degetelor mâinii sau piciorului. Etiologic e vorba de temperatura scazuta cu umiditate crescuta. 7. în ce priveste regimul hidrosalin. se poate creste concentratia NaCl în apa carbogazoasa pâna la 2 g/l. Organizarea muncii va avea în vedere acordarea de pauze pe principii fiziologice. sticla s. In ce priveste examenul medical la angajare si controlul medical periodic. La temperaturi peste 30°C: se vor asigura spatii fixe sau mobile cu microclimat corespunzator. restul pierderii fiind compensat în timpul liber. îmbracamintea de protectie trebuie confectionata din materiale poroase si rau conducatoare de caldura. se vor instala dusuri de aer. In ce priveste regimul alimentar.a. mâini si picioare exista echipamente specifice de protectie. sucuri nefermentate si citronade.

In forma moderata temperatura e între 32-24°C. Efectele scaderii temperaturii corporale sunt: deprimarea functionala a tuturor tesuturilor. tulburari psihice cu scaderea capacitatii de concentrare. crescând apoi temperatura apei la 40-43°C în urmatoarele 5-10 minute. . Etiologia implica temperatura scazuta cu umezeala. se recomanda fizioterapie sau gimnastica medicala. bradicardie si bradipnee. S-au descris 3 forme clinice.. si acoperit cu paturi impermeabile la umezeala si vânt. Bolnavul trebuie plasat într-un sac de dormit sau o patura. cu scaderea metabolismului. insuficienta renala sau hepatica s. hipotensiune arteriala si obnubilare. vânt si umezirea hainelor care favorizeaza evaporarea. adinamie. aparând o lentoare a ideatiei si dizartrie compensata. apare o încetinire a scaderii temperaturii^ un fel de efort extrem. Informa severa temperatura scade sub 24°C. cordul fiind foarte sensibil. Expunerea la frig timp de câteva ore. urmata uneori de fibrilatie ventriculara. organelor si sistemelor. anemia. explicându-se astfel aparitia hiperemiei cutanate. alcoolismul. polipnee. respiratie superficiala. Degeraturile pot fi de 4 grade: în gradul 1 stratul bazai nu e depasit. traumatismele. adoptarea în pat a unei pozitii cu extremitatea afectata usor ridicata. se poate recurge la oxigenoterapie. La debili. Tratamentul are la baza 2 principii: pastrarea caldurii corpului si încalzirea. cu deprimare metabolica. putând surveni moartea. In faza de aparare. în unele cazuri se impune amputarea extremitatii. In forma usoara temperatura corpului scade la 35-32°C. în faza de epuizare se instaleaza bradicardie. gradul al 2-lea e caracterizat prin aparitia de flictene. fiind contraindicate frectia energica cu zapada si întârzierea aplicarii caldurii.la anestezie. La necesitate se mai pot administra perfuzii cu ser fiziologic. iar în gradul al 4-lea ea se extinde si la tesuturile profunde. dar fara depasirea stratului bazai. o stare confuzionala. Factorii favorizanti sunt: vârsta înaintata. faza de aparare poate lipsi. administrarea de bauturi calde si tonifiante generale. cedând. echilibrul termic fiind mentinut. tahicardie si cresterea tensiunii arteriale. prin cresterea vâscozitatii sângelui si perturbari metabolice. fiind bine acoperit. Când temperatura corporala a scazut la 30°C. urmând pierderea constientei si moarte prin stop cardiac. pentru a le apara de frig. existând doar o hiperemie locala superficiala. mai ales la debili si bolnavi. lipsa de miscare. Acestea pot dispare în 12-24 de ore daca expunerea înceteaza. efectuarea unui usor masaj al zonei afectate. tendoane. cu o pierdere de caldura sub 3-4 kcal/min. dupa caz. reflexe exagerate. bolile cronice prelungite cu stari carentiale. în gradul al 3-lea necroza cutanata e profunda si completa. urmata de moarte prin fibrilatie ventriculara. dupa care temperatura scade rapid. rareori cu anaerobi sau bacili tetanici. Dupa un tratament chirurgical. mixedemul. plastic sau cu amputare. poate fi compensata. hipotensiune arteriala. Când temperatura corpului a revenit aproape de normal. oboseala. prima de aparare si a doua de epurare. bradipnee. prin mecanisme reflexe cu punct de plecare nervos-central. dupa frison apar dureri musculare. Se va aplica un tratament energic prin imersie totala în apa calda de 3435°C. Pierderea a 4-5 kcal/min duce la scaderea în trepte succesive a temperaturii corporale.a. leziunile sistemului nervos central cu tulburari vasomotorii importante. respiratie artificiala sau masaj cardiac.HIPOTERMIA (ÎNGHEŢAREA GENERALĂ). la 29°C apare fibrilatia atriala. pot apare infectii secundare. Degeratura se poate vindeca complet dar. bolnavul va ramâne în repaus la pat. Se vor aplica sticle cu apa calda si se vor administra bauturi fierbinti. indiferenta si confuzie. oase si articulatii. desi sistemul nervos central e cel mai rezistent la aceasta scadere. întrucât regiunile profunde cedeaza rapid caldura catre regiunile superficiale. Tratamentul consta în: scoaterea din mediul rece si introducerea bolnavului într-o încapere încalzita. debilitatea. cu instalarea comei. cum sunt diabetul. sau evolueaza spre necroza tisulara cu inflamatie periferica. Patogenia e complexa. B. eventual si cu alterarea starii generale. Clinic se disting 2 faze evolutive. tulburari hemodinamice. poliurie. glucoza si vitamina C si.

lombosciatica s. degeraturile. Formele clinice sunt variate: la nivelul aparatului respirator pot apare rinite. calirea organismului prin factori naturali. usi. PLANUL DE EVALUARE va fi întocmit pe baza informatiilor obtinute în faza de recunoastere a conditiilor si noxelor profesionale la nivel de întreprindere. când vasodilatatia cutanata e masiva si transpiratia prezenta. laringite.C. La locurile de munca cu temperaturi scazute (sub 5°C). intensitatea efortului fizic. instituirea masurilor de protectie a muncii. cu posibilitati de uscare a hainelor. D. anexa nr. care sa acopere necesitatile energetice. în conditiile în care centrii termoreglarii au fost frânati anterior de temperatura înalta. senzatia termica a persoanelor s. Dintre masurile tehnico-organizatorice fac parte: etansarea deschiderilor spre exterior (usi. artrozele cronice si periartritele (microclimat nefavorabil). umiditatea crescuta si curentii de aer. Patogenic. urticaria (temperaturi extreme). variatiile bruste de temperatura cu trecere de la cald la frig. pneumopatii. loc de munca. 7. evaluarea si controlul locurilor de munca cu microclimat nefavorabil. Se vor aprecia si caracteristicile încaperii: dimensiuni. neurologice (nevrite. bronhopeumopatii. post de munca si grup ocupational. PROFILAXIE. acordarea de pauze petrecute în spatii fixe sau mobile. curenti de aer si radiatii calorice. dupa caz. precum si a dotarilor de protectia muncii. umiditate. organismul e predispus la infectii.a. se va asigura ceai fierbinte. bronsite. (0. trecerea de la cald la rece. evitarea muncilor usoare. la nivelul aparatului locomotor pot apare reumatism poliarticular acut. protejarea prin îmbracaminte din materiale izolatoare si impermeabile. cardiopatia ischemica. alimentatie echilibrata. cu mai multe straturi. sisteme de încalzire si ventilatie s. Prin scaderea activitatii fagocitare si a titrului aglutininelor. încapere. climatizate sau încalzite. ferestre). exercitii fizice si sport. mai pot apare si afectiuni renale (glomerulonefrita acuta difuza). BOLILE „A FRIGORE" sunt afectiuni favorizate de temperatura scazuta.a. si cu spatiu subvestimentar suficient. sectie. este necesara colaborarea cu un laborator de specialitate pentru efectuarea determinarilor de mediu. fisa 107(temperatura scazuta artificial sub 10°C). pentru prevenirea accidentelor. intensitatea radiatiei calorice. a caracteristicilor si amplasarii lor. Bolile profesionale declarabile sunt hipotermia. . artroze. hipertensiunea arteriala. cantitatea de vapori de apa degajata.a. Studiul procesului de munca si a cronogramei profesionale va stabili natura si durata operatiilor de munca în diferite conditii climatice determinate de amplasarea punctelor de lucru fata de sursele de noxe.5-1 l/persoana/schimb ).a. fiind recomandat efortul fizic. introducerea de sisteme adecvate de încalzire. ferestre. Datele preliminare obtinute prin recunoasterea conditiilor si noxelor permit sesizarea si aproximarea unor caracteristici importante cum sunt: natura caldurii degajate în încapere (de convectie sau radiatie) si cantitatea acesteia.. Examenul medical la angajare si controlul medical periodic se vor efectua tinând cont de NGPM/2002. produce o crestere intensa a pierderii de caldura. dintre bolile legate de profesie se mentioneaza afectiunile osteo-musculo-articulare (microclimat nefavorabil) EVALUAREA MICROCLIMATULUI LA LOCUL DE MUNCA SI NORMELE DE MICROCLIMAT Pentru recunoasterea. A. atelier. instalarea de perdele din materiale izolatoare sau de aer cald în fata usilor. nevralgii) s. dificil de realizat în halele mari. Studiul procesului tehnologic permite recunoasterea surselor de caldura. la nivelul aparatului cardiovascular sunt favorizate endarterita obliteranta. faringite. care vor fi corelate cu datele starii de sanatate stabilite prin examene medicale.

Pentru raportare la normele de microclimat din Romania. metode care se adreseaza stresului termic (temperatura efectiva. intensitatea radiatiei calorice in calorii/cm2/minut (cal/cmVmin D. frecventa cardiaca. fie pe principiul absorbtiei fluxului de energie radianta de catre corpurile negre (ex. indicatori subiectivi si psihologici ca senzatia termica| timpii de reactie s. care dezvolta un curent electric proportional cu cantitatea de radiatie primita (ex. pentru o evaluare cât mai completa în spatiu si timp. Metodele pot fi grupate in 3 categorii: metode care se adreseaza separat fiecarui factor de microclimat (temperatura. care inglobeaza atat indicatori ai ambiantei termice cat si fiziologici. cu sau fara ventilatie în functie. Planul poate fi rectificat pe parcursul fazelor de evaluare. INTERPRETAREA REZULTATELOR se face prin raportare la valorile normate ale parametrilor climatici masurati separat.533-541. sunt necesare doar metodele din prima categorie. desi unele sunt depasite de tehnica actuala. biofizici.). dozimetrul medical). C. sublinguala sau rectala) se masoara fie cu termometrul maximal cu mercur. B. pentru inregistrarea continua si indelungata se folosesc termografe si higrografe. fiabile si usor de manuit. pentru aprecierea eficientei acesteia. metode care se adreseaza solicitarii functiei de termoreglare (temperatura corporala. tabele sau nomograme. complecsi) în paralel cu factorii climatici considerati separat. s-au perfectionat in raport cu evolutia tehnicii. globtermometrul). radiatii calorice). Termometrele cu semiconductori permit citirea in cateva secunde a temperaturii aerului. viteza curentilor de aer in metri/secunda (m/s). umiditatea relativa a aerului in procente fata de umiditatea maxima (Ur%). EXPRIMAREA REZULTATELOR 'se face in functie de natura indicatorilor: temperatura aerului sau a suprafetelor inconjuratoare in grade Celsius (°C).5 si 1. . referitoare la microclimat. Temperatura si umiditatea aerului se determina in mod obisnuit cu psihrometrul Assmann. fiziologici. Pentru indicatorii complecsi ai stresului termic se folosesc formule. Viteza curentilor de aer se determina cu catatermometrul Hill (viteze mici) sau anemometrul (viteze mari). rezultand temperatura exprimata in C. celelalte putand fi aplicate in functie de conditii si necesitati. curenti de aer. indice de solicitare termica. bilant hidric. Se amintesc mai jos acele metode si tehnici care au fost utilizate curent in ultimii 50 de ani in Romania.a. in 2-4 dintre zilele cele mai calduroase si mai friguroase ale anului. In ultimii am" a luat extindere tot mai mare construirea de aparate si instrumente de masura bazate pe tehnici electronice de acuratete. Temperatura suprafetelor utilajelor si conductelor se masoara cu termometrul cu mercur prevazut cu rezervor plat sau cu termometrul cu semiconductori. Masuratorile vor fi facute: la 0.a. Temperatura corporala (cutanata. METODELE S1 TEHNICILE de masurare a diversilor parametri ai microclimatului. pentru a surprinde variatiile pe verticala. fie cu electrotermometre cu elemente semiconductoare.). in cel putin cele 2 sezoane extreme. Volumul transpiratiei si bilantul hidric se determina prin metoda cantaririj individuate. Intensitatea radiatiei calorice se determina cu instrumente bazate fie pe principiul termobateriei.5 metri de sol. o apreciere aproximativa se poate face prin timpul de suportare a expunerii (in secunde) de catre organism. umiditate. art. indicatorii care urmeaza a fi utilizati (fizici. in raport de rezultatele obtinute.Planul de evaluare va cuprinde: punctele si momentele în care sunt necesare masuratori ale factorilor climatici. Se prezinta mai jos prevederile NGPM/2002. atat ai celor de mediu cat si ai organismului. indice de sudoratie previzibila s.

tabelul 10) Clasa de metabolism Temperatura la globtermometru Viteza curentilor de aer (M) (W) (°C) (m/s) M<117 18 <0. viteza medie a curentilor de aer intre 0.pentru activitati in exterior cu expunere solara WBGT = 0. camere de comanda.2t8+0.pentru activitati In interior si exterior fara expunere solara WBGT = 0. iar limitele termice maxime admise in tabelul 1b.) unde desfasurarea activitatii profesionale necesita confort termic.La unele locuri de munca (birouri. care perceptibila a aerului 26 25 Fara miscare perceptibila a aerului 22 18 32 29 26^ Cu miscare perceptibila a aerului 23 20 <0. In perioada vara de: temperatura operativa intre 23-26°C. încaperi social-culturale etc. °C tun estet temperatura umeda naturala.3 <0. °C . Tabelul 1a: Limitele termice minime admise la locurile de munca (NGPM/2002.1m deasupra solului (nivelul capului si al gleznelor) mai mica de 3°C.5 Metabolism foarte intens (4) Nota: Indicele WBGT se masoara sau se calculeaza cu formula: .3 m/s. Limitele termice minime admise la locurile de munca sunt cele prevazute in tabelul 1a. °C tg este temperatura de globtermometru. diferenta pe verticala a valorilor temperaturii aerului la 1.7tm+0.4 <0. In perioada de iarna: temperatura operativa intre 20-24°C. trebuie asigurate conditiile expuse in continuare. diferenta pe verticala a valorilor temperaturii aerului la .3tg .lta Unde: ta este temperatura uscata a aerului.1-0.2 117<M<234 234<M<360 M>360 Clasa de metabolism (M)(W) 16 15 12 Indice WBGT (°C) Persoana aclimatizata la caldura Persoana neaclimatizata la caldura Repaus (O) Metabolism redus (1) Metabolism mediu (2) Metabolism intens (3) fara miscare perceptibila a aeralui 25 23 33 30 28 cu mis.7tm + 0. umiditatea relativa a aerului intre 30-70%. tabelul 1) (a se vedea capitolul 4)..Activitatile profesionale se clasifica in functie de metabolismul energetic (NGPM. încaperi cu videoterminale.1m si 0.

0 1.0 26 1. tabelul 12) Limite minime Temperaturi maxime Nivelul Metabolismul Temperatur Viteza Temperatur Viteza radiatiilor energetic a aerului curentilor a aerului curentilor calorice (°C) de aer (°C) de aer (ca1/cm2/min (m/s) (m/s) (M) ) (W) 1 M<117 25. si 0.5 2.1m deasupra solului.7-1 m/s.0 0.0 23 2.5 M>360 15.5 30 1.0 2.0 1. Tabelul 1c: Limitele minime si maxime ale temperaturii si vitezei curentilor de aer admise la locurile de munca prevazute cu dusuri de aer (NGPM/2002. Cand viteza e mai mica de 0.0 0. 0. Temperatura operativa se calculeaza cu formula: to=At aplus (1-AX.5 234<M<360 18.5 >3 M<117 20.5 1.0 25 1. iar A este un coeficient ale carui valori sunt in raport cu viteza curentilor de aer.0 117<M<234 20.6 m/s.5 22 •3.0 2.5 2 M<117 22.5 28 1. \ este temperatura medie de radiatie (°C). ta este temperatura uscata a aerului (°C).0 M>360 17.0 27 1.0 Nota: a) Umiditatea relativa a aerului nu va depasi 60% b) Valorile temperaturilor si vitezelor curentilor de aer reprezinta valori medii în sectiunea transversala a fluxului de aer la nivelul jumatatii superioare a corpului.2 m/s. anume 0.0 24 2.0 234<M<360 16.0 1.0 1. Nivelul radiatiilor calorice se determina prin masurare sau prin apreciere conform tabelului 1d.6 daca viteza e intre 0.0 234<M<360 21. umiditatea relativa a aerului si viteza medie a curentilor de aer ca si in perioada de vara.1m §i 0.3 M>360 20.0 0.5 117<M<234 18.3 26 1. temperatura operativa poate fi calculata ca medie a valorilor temperaturii aerului si a temperaturii medii de radiatie".5 28 1.5 daca viteza e mai mica de 0.5 24 2.1.2 m/s sau daca diferenta intre temperatura medie de radiatie si temperatura aerului e mai mica de 4°C. tabelul 13) .7 daca viteza e intre 0. diferente mai mici de 10°C intre temperatura de radiatie a ferestrelor sau a altor suprafete verticale si temperatura de radiatie a obiectelor din incapere.5 25 2. Tabelul 1d: Aprecierea nivelului radiatiilor calorice (NGPM/2002.2-0.0 117<M<234 23.5 1. Limitele minime §i maxime ale temperaturii si vitezei curentilor de aer la locurile de munca prevazute cu dusuri de aer sunt prezentate in tabelul 1c.

Astfel. iar la adaptati acestea sunt mai mari cu 2°. scop în care se vor asigura spatii fixe sau mobile cu microclimat corespunzator" (NGPM/2002. Temperatura suprafetelor echipamentelor tehnice sau ale oricaror altor suprafete cu care angajatul vine în contact la locul de munca trebuie sa se situeze sub valorile prevazute în tabelul 1e. corelate cu conditii de umiditate mare. angajatorul este obligat sa asigure protectia angajatilor prin masuri tehnico-organizatorice si medicale" (NGPM/2002. tabelul 14) Material constitutiv al Temperatura suprafetei C'C) pentru durata suprafetei de contact de : 1 min 10 min >8ore Metal neacoperit 51 48 43 Metal acoperit 51 48 43 Ceramica. ori temperaturi sub minus 20°C sau care. pentru temperatura echivalent corectata: la neadaptati limitele maxime admise sunt 30° pentru munca usoara.5°C pentru munci zilnice a 8 ore. pot fi echivalate cu acest nivel. art. In cazul determinarii unor parametri complecsi. din cauza conditiilor meteorologice nefavorabile se înregistreaza temperaturi exterioare extreme. si 38°C pentru expuneri intermitente la caldura (aceasta din urma fiind considerata . temperatura sublinguala 37. „Daca cerintele procesului tehnologic sau alte conditii speciale nu permit încadrarea parametrilor microclimatului în valorile limita prevazute de norme. Pentru încaperile social-sanitare au fost stabilite norme de temperatura care difera dupa natura încaperii. sticla si piatra 56 48 43 Material plastic 60 48 43 Lemn 60 48 43 „Personalul care lucreaza în microclimat cald (peste 30°C) sau rece (sub 5°C) va beneficia de pauze pentru refacerea capacitatii de termoreglare.541). se vor lua masuri de protectie a angajatilor în conformitate cu prevederile legale în vigoare" (NGPM/2002. Tabelul 1 e: Limite maxime admise ale temperaturii suprafetelor (NGPM/2002. si care au fost prezentate la capitolul 1. pot fi echivalate cu acest nivel. art. „In perioadele în care. 28° pentru munca medie si 26° pentru munca grea.537). art. interpretarea se va face în raport cu limitele stabilite prin cercetarile din acest domeniu. ale caror durata si frecventa se stabilesc în functie de intensitatea efortului fizic si de valorile parametrilor de microclimat. respectiv temperaturi ce depasesc 37°C sau care. corelate cu conditii de vânt intens.Timpul de suportare a expunerii (s) 240 50 20 Nivelul estimat al radiatiilor calorice (cal/cmJ/min) 1 2 3 . Normele de microclimat din tabelele prezentate vor fi luate în calcul la proiectarea si realizarea sistemelor de încalzire si ventilatie.540). Valorile limita admise ale unor parametri fiziologici sunt: frecventa cardiaca maxima 110/min ca medie ponderata cu timpul pe ziua de munca.

debitul sudoral cea 0. devenind astfel un pericol pentru starea de sanatate. in conditiile in care 1 Kg de transpiratie reprezinta 1. in functie de schimbul caloric intre obiectele din spatiul respectiv si aerul zonei de munca. rece. straturi izolatoare de aer sau perdele . Intr-o ambianta calda. Ea poate fi apreciata ca absoluta (totalitatea vaporilor de apa dintr-un anumit volum de aer) sau relativa (raportul de intre cantitatea de vapori in aer la un moment dat si maximum posibil. inlocuirea lichidelor pe masura pierderii prin transpiratie si mai ales a NaCl este foarte importanta. termoizolarea surselor de incalzire are o mare eficienta. medie. Excesul de caldura se elimina in mediul ambiant in raport cu particularitatile microclimatului din zonele de munca. confortabil. foarte grea). IN GENERAL DE CATRE AUTORITATEA DE SANATATE PUBLICA Acest indice nu trebuie sa depaseasca valorile limita stabilite in functie de categoria muncii efectuate (usoara. se masoara in m/sec. In aceste conditii. foarte rece (frig). cresterea debitului sudoral poate ajunge la 1. fiind de fapt o energie calorica in miscare. Transmiterea caldurii se face de la un corp mai cald la altul mai rece prin conductibilitate.3 Kg/h. Daca lichidul respectiv nu este inlocuit se poate ajunge la o stare de deficit hidric in orele de program de 3-6 % din masa corporala. Umiditatea aerului este data de cantitatea de vapori de apa din atmosfera. si cantitatea care poate fi eliminata în functie de factorii de microclimat ambiental pe de alta parte. Radiatiile calorice sunt unde electromagnetice de propagare a unor particule mici (cuante). cald. Efortul organismului de mentinere a temperaturii corpului in limitele normale (homeotermice) are loc. evaporarea transpiratiei este forma cea mai eficienta a eliminarii caldurii acumulate in corp. atat in conditii de microclimat cald cat si rece. a duratei efortului. Senzatia termica se apreciaza dupa urmatoarea scala: foarte cald. cind aerul este saturat). Temperatura aerului este in permanenta modificare.CRISTINA iVAN Microclimatul (sau ambianta termica) este caracterizat prin temperatura earului.6°C. EFECTELE MICROCLIMATULUI NECORESPUNZATOR Expunerea la temperatura ridicata obliga organismul la folosirea unor mijloace care depasesc resursele normale pentru mentinerea relativ constanta a temperaturii corpului. apreciata prin cata valoare si consum energetic pe de o parte. curentii de aer si radiatia calorica."sare".4% din greutatea unui individ de 70 Kg. ca la arsuri. reprezentând raportul dintre cantitatea de caldura care trebuie eliminata de organism. Trebuie subliniat ca. MASURI DE PREVENIRE Masurile se adreseaza atit mediului industrial. fiind o regula stabilita prin legislatia in vigoare. Cea mai dura actiune a microclimatului rece este reprezentata de afectarea extremitatilor prin degeraturi. a felului echipamentului. umiditatea relativa.temperatura „de alarma"). convectie si radiatie. grea. cu evolutie gradata. In conditiile unei ambiante placute. temperatura umeda ( umiditatea relativa la locul de munca) si a temperaturii indicate de un glob-termometru. odata cu transpiratia. se pierd si alti constituenti. Curentii de aer se datoresc circulatiei diferitelor volume de aer din zona respectiva. in expunerea la microclimat cald. Astfel. exprimata in procente. racoare. vitamine etc. temperatura cutanata medie 35. dintre care sodiul este cel mai important (la o activitate desfasurata in mediu cald se pot elimina 10 litri transpiratie care contin 10 g NaCl .Astfel.5 litri/ora. Exunerea la microclimat rece sunt reprezentate de fenomene de "raceala". Indicele de solicitare termica (Heat Stress Index) este un indicator complex. cu intreg cortegiul de simptome respectiv. plus alte elemente. o valoare peste 100 % indica o solicitare termica importanta. Supravegherea microclimatului se face prin calcularea indicelui WBGT cu ajutorul aparaturii ce masoara temperatura aerului. si al vitezei curentilor de aer la locul de munca. Se folosesc paravane. cat si persoanelor expuse. MICROCLIMATUL Autor: dr. cauzata de incalzirea inegala a acestora si implicit densitatea lor diferita. organismul elimina caldura din corp mai ales prin radiatie (situatie valabila si intr-o ambianta rece).).

Sub 25oC corpul incepe sa tremure . temperatura aerului optim 22-25°C. NaCl la litru). inaltimea de la pardoseala pana in tavan -3m.sistemul "foilor de ceapa". concentratia bioxidului de carbon 0.03% ( 0. inaltimea de la pardoseala pana la camera de lucru 2. Este necesara o alimentatie bogata caloric. intreruperea de munca . In expunerea la microclimat rece se impun masuri de asigurare a pastrarii energiei calorice in corp (imbracaminte adecvata . Mentinerea echilibrului hidrosalin se face prin acordarea de apa carbo-gazoasa salina (cu 1-2 g. Alcoolul nu protejeaza de frig. nas .3la mie) Peste 25oC corpul transpira intre 22-35°C este temperatura corpului normala. mai multe straturi de haine.astfel apare deshidratarea> pierde apa >scade tensiunea trebuie consumat apa minerala nu plata . ci realizeaza doar o senzatie falsa de caldura. hidratare ferire de soare iar dusurile reci nu sunt o solutie deoarece caldura din organism ramane nu se evapora. deoarece si paturile de aer dintre haine sunt izolante). La fiecare 1l de apa 2gr de saruri minerale Efectele temperaturii scazute asupra organismului nu poti sa scrii nu poti sa stai pe scaun sa efectuezi nici o lucrare extermitati ( degeraturi)nu mai circula sangele . Umiditatea sub 35% ce sintampla : se usuca mucoasele se usuca gura. Igiena muncii Microclimatul la locul de munca Microclimat > temperatura umiditate viteza aerului radiatia calorica In fiecare incapere de lucru pentru o persoana trebuie prevazut un minim de 12m2 aer. cu un procent mai mare de grasimi.de apa. degetele de la maini si picioare echipamente de protectie cat mai multe straturi munca sedentara degeraturi nu actioneaza circulatia picior de transee la temperaturi de +1 -(-2)°C stat in umiditate umezeala . umiditatea relativa a aerului 35-70%. Umiditatea peste 75% si este cald afara se impiedica evaporarea ( la tropice in special ) Efectele unui microclimat necorespunzator Exemplu la omul care are o activitate fizica ( exemplu( omul care da la lopata)pierde 10l de apa pe canicula + 10 gr se zare din organism.5m. urechi . tremuratul este de fapt contractia muschilor astfel ei indeplinesc 2 elemente esentiale miscare + energie corpul isi regleaza temperatura.electroliza pierdere de saruri >dureri de cap >lesin >crampe musculare .

.Vibratiile de inalta frecventa deregleaza sistem osteoarticular ( oase + articulatii ) artroza pumnului mi-a intepenit genunchiul afectiuni al peoviroza palmara se lipeste de un degetsi asa ramane degetul trebuie operat. concert 120dB. 1dB=1/10 Bell ] Hipocauze expunerea la zgomot se poate la surditate care poate fi laterala sau bilaterala .lucs masura iluminat . Efectele vibratiilor asupra organismului vibratiile asemanatoare zgomotului Vibratii : joasa frecventa medie frecventa inalta frecventa Vibratiile de joasa sau foarte joasa frecventa . este 90 prezinti semne de nervozitate zgomotul este sursa de stres. vibratiile urechii interne pastrarea echilibrului daca este afectat apar rau de masina .000lucsii lumina naturala (geamuri ) lumina artificiala Iluminatul natural cel putin o treime din 2000 Lumina uniforma pe masa de lucru daca nu este uniforma apar tulbuarari oftalmologice Evitati fenomenul de stralucire (la fel ca si lumina neuniforma) apare oboseala Becurile cu filament produc caldura daca este cald trebuies luate masuri de protectie daca este frig nu ne deranjeaza. ultrasuntetele ( delfinii) Calitatii . + 0 °C in conditii de umiditate .000-20.Se intampla des la persoanele cu activitatyi specifice cum ar fi : polizoare . ciocane ( picamar) cismarii. Vibratiile medie frecventa afecteaza vertebrele tulburari gastrice renale .intensitatea DB (decibe ) [Este unitatea de masura a intensitatii sonore.lucsi pluralul Intr-o zi pe lumina zi/ iluminarea in mediul exterior 2000100.vasoconstrictia degetele de la picioare in special . pisici si de aceea percep cutremurele . nivel al zgomotului 40-90dB . intestinale elicoptere tractoare au osteoporoza nu se pot angaja. Zgomotul la locul de munca 16-16. Lucru in schimburi ( din motive de etica schim 3 o luna de zile ca si diferenta de fus orar 12 ziua in Romania 12 noaptea in alta tara. rau de mare etc. Iluminatul insuficient apar tulburari oftalmologice .incaltaminte adecvata nu foarte fixa stanjeneste circulatia La locul de munca iluminat : . rau de transport.000 Sunete joase nu auzim animalele salbatice caini .

repara in timp se formeaza cicatricea si dispare elasticitatea Pulberea de azbest o forma de cancer pulmonar pri 8090sediul ONU din Germania a construit o cladire numai din azbest dar dupa cateva cercetarii au ajuns la concluzia ca trebuie daramata datorita formei de cancer .boala silicoza apare frecvent la mineri .organice Pulbere minerale sau anorganice bioagresivitatea contin cel mai frecvent bioxid de siliciu Si2 . oxigen 20% . Pulbere de origine animala fulgi .praf .par Firul tors subtire la viteze mari la masina scoat particule . In morarit faina in croitorie firele . Particulele de nisip irita caile respiratorii iar celulele repara . nisip practic . Boala decheston brusca Noxele atmosferice la locul de munca Notele : pulbere gaze iritante substante chimice nocive Pulberea particulelor solide care plutesc in atmosfera si intra in organism prin caile respiratorii: plamanul unui nou-nascut este roz Plamanul unui adult nefumator este cenusiu Pulbere . Concentratia admisa si dimensiunile pulberilor din particule mai mica de 7 mm 1-5mm 50% pulberi de la locul de munca nu se depun Pulberile organice au origine vegetala sau animale .Efectul presiunii atmosferice crescute asupra organismului la locul de munca E mai putin frecvent se intalneste la scafandrii . si are o explicatie fizica : aerul compus din azot amestecat cu gaze si oxigen si pentru organism bioxid de carbon . Gazele -presiune crescuta ajung brusc la presiune mica si se creaza bulele de gaz si se numesc embolie.se scufunda creste presiunea in vasele de sange dizolva oxigenul . bioxidul de carbon -plamani si celule circulare se vor dizolva si mai multe gaze in lichid boala care apare se numeste CHETOSON . Legea fizicii lichide + gaze echilibru este data in functie de presiune Apa daca mareste temperatura cresc vaporii si scade presiunea .minerale .

.000 de zali Cel mai sensibil organ este maduva osoasa ea se mentine inca din epoca de embrion si nu se inmulteste * sa nu se cumpere casa in apropierea liniilor de inalta tensiune .frecventa Efecte asupra organismului -ionizarea -reactie electromagnetica Raza X Unitatea de masura : Gray sau prescurtat Gy a) radiere naturala b) radiere artificiala Radierea naturala are surse terestre acele roci pentru obtinerea materialului radioactiv (bombe) Radierea artificiala radiatia cosmica . Radiatii la locul de munca Are 2 caracteristici : .mici si fine care plutesc in aer se inhileaza si pot provoca ca si in cazul silicozei dar si boli mai grave de la reactii alergice . in primul semestru de sarcina fara radierii. Iradierea artificiala minereul activ posibila problema de sanatate . inflamatie fibrasa .25leucopie 10Gy produce deces zeci de forme de boali si cancer in functie de tipul de organ . scad globulele albe . ca un lant cea mai slaba za poate distruge 10. Organismul intra in contact cu o substanta organica si astfel patruns in organism celule albe le identifica si ii distruge " material organic " persoane predispuse sunt cele alergice la diferite medicamente la arahide etc. in medicina sectia radiologie posibila problema de sanatate . Expunerea la alergeni mai mult decat stranutul te inrosesti . si in general pe toata perioada sarcinii pe cat posibil .25 Gy scad celulele albe din snge .energie . pana la asmul bronsic . radio-terapie pastile radioactive cine lucreaza cu ele problema de sanatate iradiera la vopseauna florescenta Boala de iradiere are dupa ce organismul a fost supus la o suficienta doza .moarte curata Efecte genetice efectele radierii nu asupra organismului ci asupra descendentilor lui daca femeia gravida este supusa radierii nu este efect genetic ci efect somatic . de 4 * mai mare tulburare grava a maduvei osoase in functie de organism 5-10Gy deces intre 0. Efecte : somatice genetice Iradierea 0. .

duce la cataracta (albeata ochilor) Infrarosu ajung la vasele craniene si atunci apare greata . varsaturi dureri de cap . . . Efecte negative : expunerea progresiva bronzeaza pielea pielea alba expunerea brusca arde pielea expunerea in mod repetat imbatraneste pielea precoce daca expunerea este indelungata si tenul este sensibil se poate produce cancer de piele Ochii radiatiile in exces . ochelarii de soare necesari ochelari prosti dilata pupika Radiatia luminoasa 400-760mm. efecte mai putin dramatice nu se produce fertilizarea . fotofobie . Intensitatea se masoara in lucsi Pentru ochii trebuie sa evitam stralucirea .daca o parte din ADN este stricat si cealalta parte este buna atunci fertilizarea se produce dar fatul iese malformat poate trai ore. INFRAROSU Radiatiile infrarosu lungimea de unda calorica . zile saptamani sau poate muri Masuri de radioprotectie individuala colectiva sau a mediului Radiatii neionizante Radiatii neionizante cuprinde : radiatii ultra violeta radiatie luminoasa radiatii infrarosie radiatii microunde Radiatii ultraviolete sunt emise de soare radiatii cosmica cad asupra plantei si are sanogene ( sanatoase ) in piele stimuleaza vitamina D absorb calciu . conjuctivita ochii rosi lacrimi umflati de la soare sau aparat de sudura . daca nu avem vitamina D copiii fac rahitism adulti osteoporeza foarte multi germrni sunt sensibili la radiatii ultraviolete . lipsa lor ne provoaca senzatia de frig .+> ADN ADN-ul daca este stricat nu se poate face viabilitatea . .

intra pe cale respiratorie . telefoanele mobile televizoarele . cuptoarele . Gaze asfisiante 2. greata. respiratie cutanata La nivelul pielii poate sa dea cancer de piele . ameteala . cutanata digestiva 8 ore/400mg plumb . tulburari digestive . Arsenicul este folosit in fabricarea de acid sulfuric in industria medicamentelor . si boala PARKESTON ITA= INFLAMATIE Mercurul se cauta sa fie inlocuit se interzice lucrul femeilor care pot avea copii in mediul cu mercur . limita admisa 0. Baia-Mare risc crescut datorita concentratie foarte mari cu plumb . . fenomene digestive . minereuri de pumb dar si in alte zone acumulatoare sticla vopseluri betina tuica de cazan cazan plumb daca nu este de arama .CINE DA INSOLATIA ? INFRAROSU Sub infrarosu microundele .1mg/m3 Gaze Gazele pot fi: 1. varsaturi . Poate sa fie o boala profesionala sau accidentala de fenomene nervoase . SATURNISM boala de pumb afecteaza ribichi greata varsaturi ameteala tulburari de somn dureri abdominale . Efecte adverse : oboseala depresie psihica tulburari vizuale tulburari ale ciclului menstrual stres Actiunea substantelor toxice din mediul profesional Intoxicatia cu plumb. . Gaze iritante Gaze asfisiante intoxicatie cu monoxid de carbon nu are gust culoare se dizolva foarte repede in sange dureri de cap tulburari ale vederii inrosirea fetei . La locul de munca nu trebuie depasita concentratia de 5micrograme/m3 Masuri de protectie masti filtre ventilatia aerului Intoxicatia cu mercur Afecteaza respiratia . slabiciuni ..

greata varsaturi dureri toracice Alcoolul etilic si alcoolul metilic Alcoolul etilic Prima etapa apare o stare de euforie dezichilibrare Etapa 2 : comportament anormal . furie . Acidul ciahidric HCN } Monixid de carbon CD } Gaze iritante Bioxid de sulf SO il gasim in celuloza Da iritatii ale tractului intestinal respirator uscaiune in gat . depresie Etapa 3 : nu mai respira . nu are gust miros nici soda caustica sau alte substante toxice + hemoglobina . duce la orbire ataca nervul optic. iritatii la nivel respirator Gazul hidrogen sulfurat miroase a ou stricat Reactii: . Intr-o gospodarie nu are ce cauta alcoolul etilic . intoxicatie acuta si ajunge la moarte Coma alcoolica poate ajunge la moarte .Daca se continua apare colaps lesina si moare .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful