MICROCLIMATUL LOCULUI DE MUNCA - MICROCLIMATUL sI HOMEOSTAZIA TERMICA A ORGANISMULUI A. DEFINIŢIE.

Microclimatul locului de munca este determinat de temperatura si umiditatea aerului, curentii de aer si radiatiile calorice ale ambiantei de munca. Toti factorii de microclimat actioneaza combinat si concomitent asupra organismului uman. Temperatura aerului este determinanta, ceilalti parametri potentând sau diminuând efectele temperaturii. Microclimatul nefavorabil e definit ca ansamblul factorilor de microclimat a caror actiune combinata depaseste capacitatea adaptativa a organismului, suprasolicitând sistemul de termoreglare pentru mentinerea homeostaziei termice. Organismul devine poichiloterm la temperaturi corporale centrale peste 40,6° si sub 31°C. Temperaturile compatibile cu starea constienta sunt cuprinse între 32-43°, dar activitatea poate fi eficienta numai între 36-39°C. Moartea survine la temperaturi centrale ale organismului sub 24-25° si peste 42-43°C. Solicitarea termoreglarii determina stres termic. B. LOCURI DE MUNCĂ CU MICROCLIMAT NEFAVORABIL. în încaperile de munca microclimatul e influentat de clima regionala si variatiile acesteia dar depinde, în primul rând, de sursele de caldura, de încalzirea si ventilatia din interior. In aer liber microclimatul e dependent de variatiile exterioare încaperilor, care depind în primul rând de anotimp. Pentru medicina muncii e important sa distingem 3 tipuri de microclimat nefavorabil: cald uscat, cald umed sau rece. a) Principalele locuri de munca cu microclimat cald uscat sunt în: industria metalurgica la cuptoare, laminoare si în turnatorii; industria siderurgica la furnale înalte, în otelarii si turnatorii, la laminoare, cocserii, statii de prajire a minereurilor; industria constructoare de masini în turnatorii, la forje si tratamente termice; industria chimica si a cauciucului; rafinariile de petrol; industria sticlei; industria materialelor de constructii (ciment, var, caramizi, teracota, ceramica); industria alimentara de panificatie, biscuiti, paste fainoase; bucatariile din restaurante, cantine s.a.; aer liber în sezonul cald si uscat. b) Principalele locuri de munca cu microclimat cald umed sunt în: sectiile de vopsitorie din industria textila; Hiaturi, pentru nevoile procesului tehnologic; minele adânci; spalatorii; unele sectii din industria alimentara de zahar, bere, conserve; fabricile de sapun; tabacarii; procesul de fabricare a fetrului pentru palarii. c) Principalele locuri de munca cu microclimat rece se întâlnesc în aer liber, în perioadele reci ale anului: la exploatarile forestiere; în constructii; la conducerea locomotivelor cu aburi si a trenurilor de marfa; la conducerea tractoarelor; în militarie; în marina; la paza unor obiective; la carierele de piatra; la montarea si întretinerea retelelor electrice si a liniilor telefonice; în pescarie; la recoltarea stufului; în muncile agricole de toamna târzie (recoltari, însamântari). în spatii închise microclimatul rece se întâlneste în antrepozitele frigorifice de carne, legume si fructe, în fabricile de gheata si fabricile de bere. C. TERMOREGLAREA ORGANISMULUI. Homeostazia termica a organismului uman e rezultatul mentinerii echilibrului dintre termoproductie si termodispersie, printr-un ansamblu de mecanisme fiziologice care constituie termoreglarea. Termoproductia are loc prin metabolism si efort fizic, având la baza procese chimice (termoreglare chimica). O parte din caldura produsa în organism se consuma pentru necesitati fiziologice iar o parte este eliminata prin termodispersie (termoliza sau termoreglare fizica). Termoliza are loc în

proportie de 95% la nivelul pielii, 5% din caldura eliminându-se prin aerul expirat, urina si fecale. La nivelul pielii termoliza e realizata prin vasodilatatie cutanata si evaporarea transpiratiei. Caile termolizei sunt uscate (radiatie, convectie si conductibilitate) si umede (transpiratie). In conditii de confort termic, termoliza se realizeaza aproximativ în urmatoarele proportii pentru diferite cai: 45% prin radiatie, 30% prin convectie si conductibilitate si 25% prin evaporarea transpiratiei. Prin cresterea temperaturii aerului pierderea pe cai uscate scade, iar pe cale umeda (transpiratie) creste, la cea 35°, ce corespunde aproximativ temperaturii pielii, si peste 35°C, calea umeda devenind exclusiva. Termoliza depinde de influenta factorilor de microclimat, doar pierderea de caldura prin radiatie depinzând exclusiv de diferenta dintre tempera 333e47d tura suprafetei corpului si cea a suprafetelor înconjuratoare. Evaporarea transpiratiei e favorizata de curentii de aer si umiditatea scazuta. Prin transpiratie se pierd cea 0,58 kcal/l.; cantitatea maxima de apa pierduta pe aceasta cale se ridica la 7-8 l/8ore de munca, odata cu apa pierzându-se si clorura de sodiu, calciu s.a. substante. Centrii nervosi ai termoreglarii se afla în hipotalamus. D. ADAPTAREA ORGANISMULUI LA MICROCLIMAT NEFAVORABIL (ACLIMATIZAREA) a) Adaptarea la temperatura ridicata se realizeaza la omul sanatos în 7-9 zile si se consolideaza în câteva saptamâni, la unele persoane pâna la maximum 4-6 luni. Mecanismul principal al aclimatizarii la cald este perfectionarea termolizei, termogeneza fiind influentata mai putin, si doar daca exista expunere concomitenta la umiditate crescuta. La individul aclimatizat sudoratia se modifica cel mai mult: apare mai precoce si la temperaturi interne mai scazute; debitul sudoral creste, oboseala sudoratiei fiind mai tardiva; concentratia clorurii de sodiu în sudoare scade la cea 1/10 din concentratia plasmatica. Volumul sudoral poate atinge la un aclimatizat valori de cea 1 litru/ora când expunerea la caldura este de 8 ore pe zi, si pâna la 2-3 litri/ora când expunerea dureaza cel mult 1-2 ore. Circulatia periferica creste, usurând termodispersia pe cai uscate, si mentinând temperatura cutanata necesara evaporarii transpiratiei. întreruperea expunerii la temperatura înalta duce, dupa o anumita perioada, la pierderea aclimatizarii. b) Adaptarea la temperatura scazuta la omul sanatos se realizeaza în cea 3-4 saptamâni, cu urmatoarele modificari: declansarea prompta a reactiei de termoproductie, care uneori se manifesta prin frison; cresterea labilitatii tonusului vascular periferic, cu reactie vasoconstrictiva rapida prin trecerea la temperatura scazuta; reactie vasculara mai limitata si mai putin intensa; tensiune arteriala nemodificata; cresterea pragului de excitabilitate a termoreceptorilor la rece din piele si caile respiratorii, cu cresterea rezistentei la „raceli"; cresterea rezistentei generale la frig. BOLILE PROFESIONALE PRIN EXPUNERE LA TEMPERATURI ÎNALTE Afectiunile datorate temperaturilor înalte pot fi acute sau cronice. Formele acute fiind specifice, sunt considerate boli profesionale si vor fi declarate ca atare, pe când efectele cronice sunt nespecifice. Dupa mecanismele patogene, formele acute pot fi datorate fie suprasolicitarii mecanismelor termoreglarii fie cedarii acestora. Suprasolicitarea mecanismelor de termoreglare poate duce la: sincopa de caldura; dezechilibre ale apei si electrolitilor; anhidroza cutanata. Cedarea mecanismelor de termoreglare se manifesta sub forma de soc de caldura sau hiperpirexie. A.SINCOPA DE CĂLDURĂ (COLAPSUL DE CĂLDURĂ). Etiologic, intervin factori favorizanti si declansanti: lipsa de aclimatizare; ortostatismul prelungit; schimbarea

si ingestia rationala de apa si sare. Patogenia implica urmatoarele procese: de la pierderea normala de apa de cea 1 litru/24 ore se ajunge la pierderi de cea 1 litru/ora. Diagnosticul se bazeaza pe: prezenta oliguriei cu sare. lichide racoritoare. In forma severa. Factorii favorizanti sunt intensificarea efortului fizic. spolierea de sare si crampele calorice. hiperproteinemie usoara si uremie. coma. repaus. Diagnosticul diferential se face cu epilepsia. respiratie încetinita. exista 4 forme clinice. efortul fizic. în primele saptamâni de lucru. se produce vasodilatatie periferica cu staza venoasa si hipotensiune. temperatura normala. deshidratarea. oboseala. Repausul la camera e obligatoriu. Diagnosticul se bazeaza pe aparitia de edeme. Forma usoara e caracterizata prin ameteli. aparând sete intensa. hipotensiune. c) Spolierea de sare apare mai ales la neaclimatizati care beau apa fara sare. senzatie de caldura sau frig. oligurie. neliniste. lapte sau ceai pâna la înlocuirea pierderilor. deficitul poate atinge cel mult 6% din greutatea corporala (4. presupunându-se mecanisme diverse: vasodilatatie cutanata. hiperpirexie rectala (cu cea 2°C). ingestia si eliminarea normale fiind de cea 10 g/zi. sincopa cardiaca. bradicardie. Colapsul tonusului vasomotor si staza duc la deficit în circulatia cerebrala. cresterea clorurii de sodiu în plasma. Cresterea sodiului extracelular determina . calea intravenoasa se impune când bolnavul e inconstient. La un deficit de cea 15% apar colapsul. In forma moderata si în cea grava. deshidratare celulara prin trecerea apei în spatiul extracelular. Daca se întreprind masuri adecvate. limonada. greata. cu pierderea constientei. oboseala. aparând în plus si tulburari psihice cu delir si adinamie. Evolutia poate duce pâna la colaps total. Tratamentul consta în întreruperea ortostatismului si repaus în ambianta termica neutra. si dificultati în ingestia de lichide si alimente. cresterea brusca a temperaturii si umiditatii aerului. In forma grava sau severa se impune hidratarea per os cu 6-8 litri apa în primele 24 de ore. tahicardie. revenirea are loc rapid. cresterea brusca a debitului sudoral si gastroenteritele intercurente. mai ales pierderile de apa. Tratamentul consta în: scoaterea la loc racoros. Edemele calorice se pot preveni prin gradarea expunerii la caldura în prima saptamâna de lucru. aparând doar senzatia de sete. manifestarile mentionate devenind foarte intense. scaderea volumului si cresterea osmolaritatii lichidului extracelular. ducând la oligurie. In raport de gravitate. deficitul de apa nu depaseste 2% din greutatea corporala (cea 1 litru pentru un om de 70 kg). ser fiziologic si glucoza (la necesitate). transpiratii vizibile. senzatie de prabusire. la 8 si chiar pâna la 10 litri/zi. deci 15-20 g/zi. TULBURĂRILE HIDROELECTROLITICE se pot manifesta sub 4 forme: edemul caloric.5 1).pozitiei prin trecerea brusca în ortostatism. vedere încetosata. Patogenic. uscaciunea mucoasei bucale. si cu alte forme patologice datorate caldurii (tulburari hidroelectrolitice. a) Edemul caloric apare la neaclimatizati. slabiciune. în forma usoara. Patogenia e necunoscuta. cap în pozitie decliva. mai ales la picioare si glezne. usor scazuta sau usor crescuta. corp relaxat. care dispar în repaus si la loc racoros. soc). Tratamentul în forma usoara consta în ingestia (în timpul liber) de lichide reci sub forma de apa. apoi moartea. si apoi dupa necesitati. care vor trebui diferentiate de edemele cardiace sau renale. B. modificari ale hematocritului. colaps. una fiind însa cel mai des dominanta. modificari ale bilantului hidric prin aport crescut de apa si sare. Forma grava se manifesta prin: slabiciune. Obiectiv se constata paloare. spolierea de sare prin transpiratie depaseste 4 g/litru apa. b) Deshidratarea are drept cauza pierderea de apa prin transpiratie. sudoare hipotona. în 1-2 ore. pierderile de apa si cele de sare pot coexista. Patogenic. insuficient înlocuita. deficitul depaseste de obicei 7% din greutatea corporala (5-10 1).

durând însa uneori pâna la 6-8 ore. crampele dureaza 1-2 minute. si o natriurie foarte scazuta. Patogenia e insuficient cunoscuta. cresterea hemoconcentratiei si a hematocritului. potasiului. O spoliere de sare peste 0. falangelor si extensorilor interfalangieni. Se va urmari evolutia natriuriei care trebuie sa se refaca. adica sub lg/1.5-0. Clinic exista însa diferente. din care 0. care scad si ele ingestia de sare. mâna prezentând flexia metacarpienilor. pentru a reapare dupa o pauza de alte câteva minute. uneori chiar seara. solutia hipertona (5%) se administreaza în cantitati mici. asigurarea a cel putin 20 g sare/zi prin alimente. alcoolismul. cresterea usoara a temperaturii corporale imediat dupa efort. Uremia determina greturi si varsaturi. perfuzie cu ser fiziologic 2-4 litri în primele 12-24 ore. glucozei si acidului lactic. In forma usoara durerea e moderata. sub 1/10 din continutul plasmatic. Factorii predispozanti sunt: lipsa aclimatizarii. preponderent la musculatura solicitata prin efort a membrelor inferioare sau bratelor. Diagnosticul se bazeaza pe aparitia la sfârsitul zilei de munca sau dupa terminarea acesteia. în prezenta efortului fizic. a proteinelor si ureei sanguine. instalându-se astfel un cerc vicios. magneziului. Tratamentul consta în: repaus la pat într-o camera racoroasa. Clinic. pentru explicarea hipertermiei fiind emise diferite ipoteze: tulburarea termoreglarii prin actiunea directa a caldurii asupra centrilor de termoreglare. cu o supradilutie a celulelor musculare si scaderea solubilitatii miozinei. scaderea clorului si sodiului seric. Nu exista o diferentiere clara fata de patogenia crampelor musculare care pot apare prin spoliere de sare. aceste manifestari corespunzând formei medii. Fenomenele diminueaza de obicei în cea 2 ore.deshidratare extracelulara si hiperhidratare celulara. e necesar un repaus de 24 de ore C. Nu s-au gasit modificari semnificative în ce priveste echilibrul acido-bazic. globulos. din care primul litru în prima ora. uremia creste. La un deficit de sare de 0. la care se adauga hipotensiune si uneori soc oligoemic. Tratamentul în forma severa se face prin administrare intravenoasa de ser fiziologic 0. Diagnosticul diferential se face cu: spolierea de sare. care sunt si forme clinice. forma fiind usoara. La uremia prin hemoconcentratie se poate adauga o noua retentie de uree când* apar hipotensiunea si insuficienta circulatorie. obezitatea. Obiectiv se constata o usoara tahicardie. caracterizata prin intensificarea simptomelor si semnelor mentionate. a unor crampe ale musculaturii striate cu caracter izolat. tetania. adaugându-se greturi. Când pierderea de sodiu atinge 50% din cantitatea sa din organism. Se impune diferentierea de o afectiune renala. Dupa încetarea crampelor. chiar la aclimatizati.75 g/kc. manifestarile se intensifica. dupa care dispar spontan. evolutia are loc în 3 stadii. ca si spolierea de sare. radiatii calorice si lipsa curentilor de aer. în forma medie aproape absenta. evaporarea redusa a transpiratiei din cauza . sOCUL TERMIC apare la temperaturi ambiante crescute.5 g/kc. afectiunile degenerative ale cordului si vaselor. crampe musculare si uneori varsaturi (daca apare febra si diaree se impune diferentierea de abdomenul acut sau de o infectie digestiva intercurenta). cu umiditate mare. metabolismul calciului. reaparând la intervale neregulate. d) Crampele calorice apar. hipovolemia si hemoconcentratia se accentueaza. testele pentru tetanie fiind pozitive. crampa dureaza 2-3 minute. Patogenia e insuficient clarificata. în care starea generala e afectata. mecanismele par a fi în general asemanatoare. cu scaderea capacitatii de transport a caldurii din profunzime spre suprafata corpului. La un deficit de 0.25 litri în primele 5-10 minute. bauturi. Diagnosticul obiectiv se bazeaza pe scaderea natriuriei sub 85 mEq/1. prin expunere la caldura însotita de efort fizic. în crampele calorice starea generala nefiind afectata ca în spolierea de sare. La aclimatizati echilibrul hidrosalin e mentinut prin reabsorbtia de sodiu si clor în tubii renali. Se continua cu ingestia de lichide si alimente sarate.75 g/kc da o forma grava. continutul în clorura de sodiu al transpiratiei fiind scazut. In forma severa muschiul e contractat si foarte dureros. în forma usoara ea fiind scazuta. cu scaderea debitului renal. deshidratarea. iar în forma severa lipsind complet.5llitru. pâna la normalizare. dupa 3-5 zile apar oboseala si ameteli.

dar cu persistenta unor tulburari ca: instabilitate timp de 3-21 zile a temperaturii corporale. sau lent.a. pe când consumul crescut de apa dilueaza sucul gastric. repaus în continuare. racirea fortata prin imersie în baie cu gheata. D. caldura ar putea provoca denaturarea si inactivarea enzimelor si a altor proteine. convulsii si coma. depinde de promptitudinea si corectitudinea interventiei.umiditatii crescute a aerului. în caz de coma prelungita. cu ameteli. sursele de caldura ale cuptoarelor si instalatiilor de prelucrare a . hematurie si chiar cilindrurie. Din cauza scaderii diurezei. Sunt favorizate dermatozele cronice. hiperkaliemia e semn de prognostic grav. cu urmatoarele mentiuni: nu apar modificari electrolitice în sânge sau hemoconcentratie. PROFILAXIA. Tratamentul consta în: scoaterea imediata din mediul cu temperatura crescuta si plasarea într-o camera racoroasa. urmate de delir. efectele fiind însa diferite dupa individ. Din cauza scaderii irigatiei viscerale apare o hipofunctie a glandelor secretorii gastrice. poate fi favorizata ateroscleroza coronariana. Anatomopatologic. eliminarea renala a apei scazând sub 50-75% (normal) chiar pâna la 10-15% din totalul apei eliminate din organism. de obicei în primele 24 de ore. hipertensiunea arteriala poate suferi modificari datorate suprasolicitarii cardiovasculare. Exista numeroase masuri tehnico-organizatorice ce pot fi aplicate profilactic: termoizolarea surselor de caldura poate fi realizata cu perdele de apa sau usi metalice cu pereti dubli prin care circula apa. varsaturi. cu usoara confuzie si dezorientare. Perioada de stare e caracterizata prin 3 semne importante pentru diagnostic: anhidroza întregii suprafete cutanate. cu exceptia unei usoare cresteri a ureei si azotului neproteic în rare cazuri. ipotetic. S-au mai semnalat scaderea ponderala si bradicardia. hipersusceptibilitate la noi socuri. în cazuri severe aparând si petesii. cu pierderea constientei. Clinic. prin actiunea hipertermiei pot apare: degenerescente ale neuronilor si înlocuirea lor cu celule gliale în cortex. prezenta simptomelor si semnelor de atingere cerebrala. uneori crampe musculare si dispnee. acestea agraveaza prognosticul. încetarea sudoratiei precede socul. aplicarea de cearsafuri ude. e posibila si afectarea hepatica. putând apare albuminurie. „oboseala" glandelor sudoripare. litiaza renala poate fi agravata. Mortalitatea peste 10%. uneori apar leucocitoza si trombopenie. racirea întrerupându-se când temperatura rectala scazut la 39°C. Evolutia este diferita. uneori si tulburarile motorii gastrice. dus de aer rece si uscat. pâna la 5 zile. sunt favorizate fenomenele dispeptice. E posibila revenirea completa. scaderea puterii antiseptice a sucului gastric favorizeaza gastritele si enterocolitele. debutul poate fi brusc. fara perioada prodromala. greturi. Pentru prevenirea emisiei de caldura sau radiatii calorice pe platformele de lucru. hipotensiune. EFECTELE NESPECIFICE ALE EXPUNERII LA TEMPERATURI ÎNALTE. sau prin utilizarea de paravane ori scuturi din caramida refractara sau metal cu suprafata lucioasa. sau de paravane racite cu apa s. revenire lenta. urina se concentreaza. prin oxigenoterapie si vasopresoare. oligurie. pielea fiind calda si uscata. In faza avansata pot apare semne de soc: paloare. endarterita obliteranta. Ar putea fi favorizate si polinevritele (discutabil). cu posibilitatea unei noi cresteri. Temperaturile înalte pot favoriza aparitia unor tulburari sau agrava unele afectiuni preexistente. Scaderea randamentului si cresterea riscului de accidente sunt de asemenea posibile. instalarea unor sechele cu tulburari mintale. congestionata si uneori cianotica. dupa mai multe zile. instalate la gura cuptoarelor. hiperhidroza si piodermitele. tratarea unui alt eventual soc. sincopa. Colapsul central sau periferic e inconstant. E. sodiul urinar scade. tahicardie. La nivelul aparatului cardiovascular: poate apare hipotensiune arteriala. cu cresterea bilirubinei serice si icter. hipertermia de 41-43°C. masaj puternic a trunchiului si membrelor pentru activarea circulatiei. hemoragii tisulare parenchimatoase si degenerescenta în focar prin anoxie si colaps circulator. acesta devenind hipoacid. Prin examene de laborator se poate face diagnosticul diferential si aprecia gravitatea bolii. cianoza. hipotonia putând duce la dilatarea stomacului. a sudoratiei normale. psihonevrozele. cerebel si ganglioni bazali. slabiciune.

fiind mai rara la nas. pavilionul urechii sau obraji. Organizarea muncii va avea în vedere acordarea de pauze pe principii fiziologice. DEGERATURILE sunt datorate actiunii locale a. automatizarea proceselor producatoare de caldura. A. 2-4 l/persoana/schimb. Este recomandabila o diferentiere între neaclimatizati si aclimatizati. restul pierderii fiind compensat în timpul liber. se recomanda costume din tesaturi metalizate sau materiale termoizolante. actionând asupra extremitatilor neprotejate ale corpului. iar dintre bolile legate de profesie se mentioneaza hipertensiunea arteriala (temperatura si radiatii calorice crescute) si afectiunile digestive (temperatura ridicata). Bolile profesionale declarabile sunt socul caloric. Reducerea efortului fizic.frigului. sunt datorate fie solicitarii mecanismelor de termoreglare locala (degeraturile). mâini si picioare exista echipamente specifice de protectie. Etiologic e vorba de temperatura scazuta cu umiditate crescuta. fisa 106 (temperatura ridicata). în ce priveste regimul hidrosalin. îmbracamintea de protectie trebuie confectionata din materiale poroase si rau conducatoare de caldura. In ce priveste regimul alimentar. colapsul caloric si crampele calorice. Diagnosticul este usor. pentru odihna. în functie de nivelul radiatiei calorice si intensitatea efortului.a. In ce priveste examenul medical la angajare si controlul medical periodic. si suficient de larga. BOLILE PROFESIONALE PRIN EXPUNERE LA TEMPERATURI SCĂZUTE Se au în vedere 2 categorii de afectiuni. Initial apare senzatia de rece. Masurile medicale sunt multiple. Afectiunile prin actiune directa. sucuri nefermentate si citronade.a. Pentru fata. La temperaturi peste 30°C: se vor asigura spatii fixe sau mobile cu microclimat corespunzator. regimul hidrosalin si alimentatie. precum si ingestia de sare prin alimente. urmaresc de asemenea respectarea normelor de microclimat si a parametrilor specifici de mediu si fiziologici. Educatia pentru sanatate va fi axata pe regimul de munca si odihna. Prin actiune indirecta. se vor instala dusuri de aer. se vor asigura posibilitati de stropire a corpului cu apa. la samotarea cuptoarelor s. 7.) trebuie amplasate rational în spatiu. înghetarea extracelulara. se va avea în vedere înlocuirea pierderilor energetice prin efort si microclimat si a celor de vitamine si saruri minerale. la furnale. umiditatea si viteza curentului de aer. în stresul mare. ventilatia generala sau locala prin dusuri de aer sau instalatii de conditionare s. sticla s. asemenea.538). recomandându-se legume si fructe. temperatura scazuta poate favoriza asa numitele afectiuni „a frigore". dupa cum actiunea temperaturii scazute e directa sau indirecta. urmate de semne de ischemie locala cu paloare. cu respectarea normelor în vigoare privind temperatura. se vor respecta prevederile din NGPM/2002. când temperatura depaseste constant 30°C. uneori ventilate. La neaclimatizati cu stres termic mare si efort fizic. hipotermie si hipoestezie pâna . Patogenic intervin urmatoarele mecanisme: vasoconstrictia. Ele vor fi declarate ca boli profesionale. înca înainte de punctul de înghet. art. cu o temperatura de 16-18°C (NGPM/2002. La aclimatizati cu stres termic moderat. Localizarea mai frecventa e la nivelul degetelor mâinii sau piciorului. si va fi de culoare deschisa. cu pierdere de cea 1 litru apa/ora. cunoscând expunerea si facând examenul clinic. rare si accidentale. fie depasirii capacitatii de termoreglare generala (hipotermia). se recomanda ingestia de apa proaspata la 14-16°C. cu dureri si parestezii (amorteli. rezistenta la umezeala. cu scaderea aportului de sânge si a temperaturii locale. perturbarea echilibrului metabolic si a permeabilitatii membranei celulare care se instaleaza treptat. anexa nr. tulburari circulatorii. urmata de deshidratarea celulei si distrugerea tesuturilor. se va asigura apa carbogazoasa salina (lg NaCl/1).unor materiale încalzite (metal. se recomanda ingestia de 4-6 1 apa pe schimb. în cantitati mici de cea 250 ml odata.a. In conditiile speciale din otelarii. se poate creste concentratia NaCl în apa carbogazoasa pâna la 2 g/l. furnicaturi).

se poate recurge la oxigenoterapie. glucoza si vitamina C si. bradicardie si bradipnee. reflexe exagerate. dar fara depasirea stratului bazai. fiind contraindicate frectia energica cu zapada si întârzierea aplicarii caldurii. Degeraturile pot fi de 4 grade: în gradul 1 stratul bazai nu e depasit. urmata uneori de fibrilatie ventriculara. pentru a le apara de frig. Factorii favorizanti sunt: vârsta înaintata. adoptarea în pat a unei pozitii cu extremitatea afectata usor ridicata. apare o încetinire a scaderii temperaturii^ un fel de efort extrem. Expunerea la frig timp de câteva ore. efectuarea unui usor masaj al zonei afectate. si acoperit cu paturi impermeabile la umezeala si vânt.la anestezie. tulburari hemodinamice. La necesitate se mai pot administra perfuzii cu ser fiziologic. cum sunt diabetul. întrucât regiunile profunde cedeaza rapid caldura catre regiunile superficiale. tendoane. prin mecanisme reflexe cu punct de plecare nervos-central. cordul fiind foarte sensibil. anemia. putând surveni moartea. fiind bine acoperit. lipsa de miscare. cu instalarea comei. prima de aparare si a doua de epurare. rareori cu anaerobi sau bacili tetanici. dupa caz. hipotensiune arteriala. oboseala. Se vor aplica sticle cu apa calda si se vor administra bauturi fierbinti. respiratie artificiala sau masaj cardiac. tulburari psihice cu scaderea capacitatii de concentrare. In faza de aparare. gradul al 2-lea e caracterizat prin aparitia de flictene. existând doar o hiperemie locala superficiala. Acestea pot dispare în 12-24 de ore daca expunerea înceteaza. sau evolueaza spre necroza tisulara cu inflamatie periferica. poate fi compensata. eventual si cu alterarea starii generale. mixedemul. Tratamentul are la baza 2 principii: pastrarea caldurii corpului si încalzirea. Efectele scaderii temperaturii corporale sunt: deprimarea functionala a tuturor tesuturilor.a. In forma usoara temperatura corpului scade la 35-32°C. crescând apoi temperatura apei la 40-43°C în urmatoarele 5-10 minute. leziunile sistemului nervos central cu tulburari vasomotorii importante. iar în gradul al 4-lea ea se extinde si la tesuturile profunde. explicându-se astfel aparitia hiperemiei cutanate. dupa care temperatura scade rapid. bolile cronice prelungite cu stari carentiale. cu scaderea metabolismului. vânt si umezirea hainelor care favorizeaza evaporarea. Tratamentul consta în: scoaterea din mediul rece si introducerea bolnavului într-o încapere încalzita. debilitatea. organelor si sistemelor. Informa severa temperatura scade sub 24°C. tahicardie si cresterea tensiunii arteriale. hipotensiune arteriala si obnubilare.HIPOTERMIA (ÎNGHEŢAREA GENERALĂ). aparând o lentoare a ideatiei si dizartrie compensata. bolnavul va ramâne în repaus la pat. In forma moderata temperatura e între 32-24°C. Când temperatura corpului a revenit aproape de normal. urmata de moarte prin fibrilatie ventriculara. la 29°C apare fibrilatia atriala. cedând. urmând pierderea constientei si moarte prin stop cardiac. desi sistemul nervos central e cel mai rezistent la aceasta scadere. dupa frison apar dureri musculare. Patogenia e complexa. respiratie superficiala. în faza de epuizare se instaleaza bradicardie. B. Se va aplica un tratament energic prin imersie totala în apa calda de 3435°C. în gradul al 3-lea necroza cutanata e profunda si completa. adinamie. oase si articulatii. Clinic se disting 2 faze evolutive. alcoolismul. în unele cazuri se impune amputarea extremitatii. polipnee. . Degeratura se poate vindeca complet dar. Pierderea a 4-5 kcal/min duce la scaderea în trepte succesive a temperaturii corporale. mai ales la debili si bolnavi. insuficienta renala sau hepatica s. La debili.. poliurie. cu deprimare metabolica. indiferenta si confuzie. cu o pierdere de caldura sub 3-4 kcal/min. echilibrul termic fiind mentinut. o stare confuzionala. Dupa un tratament chirurgical. bradipnee. faza de aparare poate lipsi. administrarea de bauturi calde si tonifiante generale. Bolnavul trebuie plasat într-un sac de dormit sau o patura. traumatismele. plastic sau cu amputare. Când temperatura corporala a scazut la 30°C. prin cresterea vâscozitatii sângelui si perturbari metabolice. Etiologia implica temperatura scazuta cu umezeala. pot apare infectii secundare. se recomanda fizioterapie sau gimnastica medicala. S-au descris 3 forme clinice.

care sa acopere necesitatile energetice. produce o crestere intensa a pierderii de caldura. . dintre bolile legate de profesie se mentioneaza afectiunile osteo-musculo-articulare (microclimat nefavorabil) EVALUAREA MICROCLIMATULUI LA LOCUL DE MUNCA SI NORMELE DE MICROCLIMAT Pentru recunoasterea.5-1 l/persoana/schimb ). se va asigura ceai fierbinte. bronhopeumopatii. la nivelul aparatului cardiovascular sunt favorizate endarterita obliteranta. dificil de realizat în halele mari. D. bronsite. urticaria (temperaturi extreme). trecerea de la cald la rece. La locurile de munca cu temperaturi scazute (sub 5°C). Formele clinice sunt variate: la nivelul aparatului respirator pot apare rinite. nevralgii) s. curenti de aer si radiatii calorice. lombosciatica s. si cu spatiu subvestimentar suficient.a. intensitatea efortului fizic. neurologice (nevrite. anexa nr.a. (0. PROFILAXIE. instituirea masurilor de protectie a muncii. Datele preliminare obtinute prin recunoasterea conditiilor si noxelor permit sesizarea si aproximarea unor caracteristici importante cum sunt: natura caldurii degajate în încapere (de convectie sau radiatie) si cantitatea acesteia. A. variatiile bruste de temperatura cu trecere de la cald la frig. Examenul medical la angajare si controlul medical periodic se vor efectua tinând cont de NGPM/2002. instalarea de perdele din materiale izolatoare sau de aer cald în fata usilor. laringite. mai pot apare si afectiuni renale (glomerulonefrita acuta difuza). când vasodilatatia cutanata e masiva si transpiratia prezenta. Se vor aprecia si caracteristicile încaperii: dimensiuni. loc de munca. cu posibilitati de uscare a hainelor. hipertensiunea arteriala. ferestre. faringite. Studiul procesului de munca si a cronogramei profesionale va stabili natura si durata operatiilor de munca în diferite conditii climatice determinate de amplasarea punctelor de lucru fata de sursele de noxe. calirea organismului prin factori naturali. umiditatea crescuta si curentii de aer. precum si a dotarilor de protectia muncii. climatizate sau încalzite. care vor fi corelate cu datele starii de sanatate stabilite prin examene medicale. la nivelul aparatului locomotor pot apare reumatism poliarticular acut. sisteme de încalzire si ventilatie s. sectie.C. Studiul procesului tehnologic permite recunoasterea surselor de caldura. artrozele cronice si periartritele (microclimat nefavorabil).a. BOLILE „A FRIGORE" sunt afectiuni favorizate de temperatura scazuta. organismul e predispus la infectii. introducerea de sisteme adecvate de încalzire. PLANUL DE EVALUARE va fi întocmit pe baza informatiilor obtinute în faza de recunoastere a conditiilor si noxelor profesionale la nivel de întreprindere. atelier. alimentatie echilibrata. cardiopatia ischemica. umiditate. fisa 107(temperatura scazuta artificial sub 10°C). Patogenic. Prin scaderea activitatii fagocitare si a titrului aglutininelor. artroze. ferestre). evitarea muncilor usoare. pentru prevenirea accidentelor. usi. intensitatea radiatiei calorice. cantitatea de vapori de apa degajata. senzatia termica a persoanelor s. este necesara colaborarea cu un laborator de specialitate pentru efectuarea determinarilor de mediu. degeraturile. Bolile profesionale declarabile sunt hipotermia. post de munca si grup ocupational.a. Dintre masurile tehnico-organizatorice fac parte: etansarea deschiderilor spre exterior (usi. evaluarea si controlul locurilor de munca cu microclimat nefavorabil. fiind recomandat efortul fizic. 7. dupa caz. protejarea prin îmbracaminte din materiale izolatoare si impermeabile. exercitii fizice si sport. cu mai multe straturi. pneumopatii. acordarea de pauze petrecute în spatii fixe sau mobile. a caracteristicilor si amplasarii lor. în conditiile în care centrii termoreglarii au fost frânati anterior de temperatura înalta.. încapere.

indice de sudoratie previzibila s. sublinguala sau rectala) se masoara fie cu termometrul maximal cu mercur. radiatii calorice). intensitatea radiatiei calorice in calorii/cm2/minut (cal/cmVmin D. umiditatea relativa a aerului in procente fata de umiditatea maxima (Ur%). indicatorii care urmeaza a fi utilizati (fizici. frecventa cardiaca. sunt necesare doar metodele din prima categorie. in cel putin cele 2 sezoane extreme. referitoare la microclimat. o apreciere aproximativa se poate face prin timpul de suportare a expunerii (in secunde) de catre organism. Metodele pot fi grupate in 3 categorii: metode care se adreseaza separat fiecarui factor de microclimat (temperatura. s-au perfectionat in raport cu evolutia tehnicii. Se amintesc mai jos acele metode si tehnici care au fost utilizate curent in ultimii 50 de ani in Romania. metode care se adreseaza stresului termic (temperatura efectiva. rezultand temperatura exprimata in C. B. curenti de aer.). Planul poate fi rectificat pe parcursul fazelor de evaluare. fie cu electrotermometre cu elemente semiconductoare. EXPRIMAREA REZULTATELOR 'se face in functie de natura indicatorilor: temperatura aerului sau a suprafetelor inconjuratoare in grade Celsius (°C). . pentru o evaluare cât mai completa în spatiu si timp. Temperatura corporala (cutanata. atat ai celor de mediu cat si ai organismului. complecsi) în paralel cu factorii climatici considerati separat. Temperatura si umiditatea aerului se determina in mod obisnuit cu psihrometrul Assmann. tabele sau nomograme. art. biofizici. umiditate. In ultimii am" a luat extindere tot mai mare construirea de aparate si instrumente de masura bazate pe tehnici electronice de acuratete. globtermometrul). care dezvolta un curent electric proportional cu cantitatea de radiatie primita (ex. C.Planul de evaluare va cuprinde: punctele si momentele în care sunt necesare masuratori ale factorilor climatici. Masuratorile vor fi facute: la 0. in 2-4 dintre zilele cele mai calduroase si mai friguroase ale anului. desi unele sunt depasite de tehnica actuala.a. Se prezinta mai jos prevederile NGPM/2002. fie pe principiul absorbtiei fluxului de energie radianta de catre corpurile negre (ex. fiziologici. in raport de rezultatele obtinute. care inglobeaza atat indicatori ai ambiantei termice cat si fiziologici. pentru inregistrarea continua si indelungata se folosesc termografe si higrografe. pentru a surprinde variatiile pe verticala. Pentru raportare la normele de microclimat din Romania.a. Temperatura suprafetelor utilajelor si conductelor se masoara cu termometrul cu mercur prevazut cu rezervor plat sau cu termometrul cu semiconductori. METODELE S1 TEHNICILE de masurare a diversilor parametri ai microclimatului. bilant hidric.5 si 1. indice de solicitare termica. viteza curentilor de aer in metri/secunda (m/s). fiabile si usor de manuit. INTERPRETAREA REZULTATELOR se face prin raportare la valorile normate ale parametrilor climatici masurati separat. dozimetrul medical). cu sau fara ventilatie în functie. indicatori subiectivi si psihologici ca senzatia termica| timpii de reactie s.5 metri de sol. Pentru indicatorii complecsi ai stresului termic se folosesc formule. metode care se adreseaza solicitarii functiei de termoreglare (temperatura corporala. Viteza curentilor de aer se determina cu catatermometrul Hill (viteze mici) sau anemometrul (viteze mari).).533-541. Volumul transpiratiei si bilantul hidric se determina prin metoda cantaririj individuate. Termometrele cu semiconductori permit citirea in cateva secunde a temperaturii aerului. pentru aprecierea eficientei acesteia. Intensitatea radiatiei calorice se determina cu instrumente bazate fie pe principiul termobateriei. celelalte putand fi aplicate in functie de conditii si necesitati.

°C tg este temperatura de globtermometru. Tabelul 1a: Limitele termice minime admise la locurile de munca (NGPM/2002. trebuie asigurate conditiile expuse in continuare. viteza medie a curentilor de aer intre 0. In perioada de iarna: temperatura operativa intre 20-24°C.3 <0.) unde desfasurarea activitatii profesionale necesita confort termic.7tm+0. Limitele termice minime admise la locurile de munca sunt cele prevazute in tabelul 1a.3 m/s.1-0.3tg . tabelul 1) (a se vedea capitolul 4). încaperi cu videoterminale. In perioada vara de: temperatura operativa intre 23-26°C. camere de comanda..1m si 0. încaperi social-culturale etc.7tm + 0. °C . diferenta pe verticala a valorilor temperaturii aerului la .1m deasupra solului (nivelul capului si al gleznelor) mai mica de 3°C.La unele locuri de munca (birouri. diferenta pe verticala a valorilor temperaturii aerului la 1. tabelul 10) Clasa de metabolism Temperatura la globtermometru Viteza curentilor de aer (M) (W) (°C) (m/s) M<117 18 <0. iar limitele termice maxime admise in tabelul 1b.pentru activitati in exterior cu expunere solara WBGT = 0.lta Unde: ta este temperatura uscata a aerului.2 117<M<234 234<M<360 M>360 Clasa de metabolism (M)(W) 16 15 12 Indice WBGT (°C) Persoana aclimatizata la caldura Persoana neaclimatizata la caldura Repaus (O) Metabolism redus (1) Metabolism mediu (2) Metabolism intens (3) fara miscare perceptibila a aeralui 25 23 33 30 28 cu mis. umiditatea relativa a aerului intre 30-70%.Activitatile profesionale se clasifica in functie de metabolismul energetic (NGPM.5 Metabolism foarte intens (4) Nota: Indicele WBGT se masoara sau se calculeaza cu formula: .pentru activitati In interior si exterior fara expunere solara WBGT = 0. care perceptibila a aerului 26 25 Fara miscare perceptibila a aerului 22 18 32 29 26^ Cu miscare perceptibila a aerului 23 20 <0. °C tun estet temperatura umeda naturala.2t8+0.4 <0.

5 2 M<117 22.5 22 •3.0 1.0 234<M<360 21. umiditatea relativa a aerului si viteza medie a curentilor de aer ca si in perioada de vara.0 1. Cand viteza e mai mica de 0.1.0 26 1.0 27 1.2-0. diferente mai mici de 10°C intre temperatura de radiatie a ferestrelor sau a altor suprafete verticale si temperatura de radiatie a obiectelor din incapere. Tabelul 1d: Aprecierea nivelului radiatiilor calorice (NGPM/2002.5 30 1.7 daca viteza e intre 0. ta este temperatura uscata a aerului (°C). Tabelul 1c: Limitele minime si maxime ale temperaturii si vitezei curentilor de aer admise la locurile de munca prevazute cu dusuri de aer (NGPM/2002.2 m/s.3 M>360 20.0 23 2. temperatura operativa poate fi calculata ca medie a valorilor temperaturii aerului si a temperaturii medii de radiatie".6 m/s.7-1 m/s.5 234<M<360 18.5 1. si 0.3 26 1.0 Nota: a) Umiditatea relativa a aerului nu va depasi 60% b) Valorile temperaturilor si vitezelor curentilor de aer reprezinta valori medii în sectiunea transversala a fluxului de aer la nivelul jumatatii superioare a corpului.0 0.5 28 1.0 117<M<234 20. tabelul 13) . Nivelul radiatiilor calorice se determina prin masurare sau prin apreciere conform tabelului 1d.2 m/s sau daca diferenta intre temperatura medie de radiatie si temperatura aerului e mai mica de 4°C.5 24 2.0 24 2. anume 0.5 >3 M<117 20.0 0.0 117<M<234 23.0 1.5 M>360 15. 0.1m §i 0.0 M>360 17.5 2. tabelul 12) Limite minime Temperaturi maxime Nivelul Metabolismul Temperatur Viteza Temperatur Viteza radiatiilor energetic a aerului curentilor a aerului curentilor calorice (°C) de aer (°C) de aer (ca1/cm2/min (m/s) (m/s) (M) ) (W) 1 M<117 25.0 1.0 2.0 25 1. iar A este un coeficient ale carui valori sunt in raport cu viteza curentilor de aer.5 1.5 117<M<234 18. Temperatura operativa se calculeaza cu formula: to=At aplus (1-AX.6 daca viteza e intre 0. \ este temperatura medie de radiatie (°C).5 28 1.5 daca viteza e mai mica de 0.0 0.1m deasupra solului.5 25 2. Limitele minime §i maxime ale temperaturii si vitezei curentilor de aer la locurile de munca prevazute cu dusuri de aer sunt prezentate in tabelul 1c.0 2.0 234<M<360 16.

angajatorul este obligat sa asigure protectia angajatilor prin masuri tehnico-organizatorice si medicale" (NGPM/2002. art. si care au fost prezentate la capitolul 1. „Daca cerintele procesului tehnologic sau alte conditii speciale nu permit încadrarea parametrilor microclimatului în valorile limita prevazute de norme. sticla si piatra 56 48 43 Material plastic 60 48 43 Lemn 60 48 43 „Personalul care lucreaza în microclimat cald (peste 30°C) sau rece (sub 5°C) va beneficia de pauze pentru refacerea capacitatii de termoreglare. pot fi echivalate cu acest nivel. In cazul determinarii unor parametri complecsi. respectiv temperaturi ce depasesc 37°C sau care. se vor lua masuri de protectie a angajatilor în conformitate cu prevederile legale în vigoare" (NGPM/2002.540). Tabelul 1 e: Limite maxime admise ale temperaturii suprafetelor (NGPM/2002. temperatura sublinguala 37. interpretarea se va face în raport cu limitele stabilite prin cercetarile din acest domeniu. din cauza conditiilor meteorologice nefavorabile se înregistreaza temperaturi exterioare extreme. art. „In perioadele în care. scop în care se vor asigura spatii fixe sau mobile cu microclimat corespunzator" (NGPM/2002.Timpul de suportare a expunerii (s) 240 50 20 Nivelul estimat al radiatiilor calorice (cal/cmJ/min) 1 2 3 .537). iar la adaptati acestea sunt mai mari cu 2°. Pentru încaperile social-sanitare au fost stabilite norme de temperatura care difera dupa natura încaperii. art. ori temperaturi sub minus 20°C sau care. corelate cu conditii de umiditate mare. tabelul 14) Material constitutiv al Temperatura suprafetei C'C) pentru durata suprafetei de contact de : 1 min 10 min >8ore Metal neacoperit 51 48 43 Metal acoperit 51 48 43 Ceramica. Astfel.541). corelate cu conditii de vânt intens. pentru temperatura echivalent corectata: la neadaptati limitele maxime admise sunt 30° pentru munca usoara. Temperatura suprafetelor echipamentelor tehnice sau ale oricaror altor suprafete cu care angajatul vine în contact la locul de munca trebuie sa se situeze sub valorile prevazute în tabelul 1e. 28° pentru munca medie si 26° pentru munca grea. pot fi echivalate cu acest nivel. Normele de microclimat din tabelele prezentate vor fi luate în calcul la proiectarea si realizarea sistemelor de încalzire si ventilatie.5°C pentru munci zilnice a 8 ore. Valorile limita admise ale unor parametri fiziologici sunt: frecventa cardiaca maxima 110/min ca medie ponderata cu timpul pe ziua de munca. ale caror durata si frecventa se stabilesc în functie de intensitatea efortului fizic si de valorile parametrilor de microclimat. si 38°C pentru expuneri intermitente la caldura (aceasta din urma fiind considerata .

6°C. o valoare peste 100 % indica o solicitare termica importanta. grea. Umiditatea aerului este data de cantitatea de vapori de apa din atmosfera. Curentii de aer se datoresc circulatiei diferitelor volume de aer din zona respectiva. se pierd si alti constituenti.temperatura „de alarma"). cauzata de incalzirea inegala a acestora si implicit densitatea lor diferita. cind aerul este saturat). fiind de fapt o energie calorica in miscare. debitul sudoral cea 0. EFECTELE MICROCLIMATULUI NECORESPUNZATOR Expunerea la temperatura ridicata obliga organismul la folosirea unor mijloace care depasesc resursele normale pentru mentinerea relativ constanta a temperaturii corpului. umiditatea relativa. vitamine etc. evaporarea transpiratiei este forma cea mai eficienta a eliminarii caldurii acumulate in corp. Transmiterea caldurii se face de la un corp mai cald la altul mai rece prin conductibilitate. cresterea debitului sudoral poate ajunge la 1. temperatura cutanata medie 35. Intr-o ambianta calda. Exunerea la microclimat rece sunt reprezentate de fenomene de "raceala". Temperatura aerului este in permanenta modificare. temperatura umeda ( umiditatea relativa la locul de munca) si a temperaturii indicate de un glob-termometru. convectie si radiatie. in functie de schimbul caloric intre obiectele din spatiul respectiv si aerul zonei de munca. cat si persoanelor expuse. termoizolarea surselor de incalzire are o mare eficienta. straturi izolatoare de aer sau perdele . fiind o regula stabilita prin legislatia in vigoare. foarte grea). in expunerea la microclimat cald.5 litri/ora."sare". odata cu transpiratia. a duratei efortului. si cantitatea care poate fi eliminata în functie de factorii de microclimat ambiental pe de alta parte. plus alte elemente. exprimata in procente. Trebuie subliniat ca. medie. curentii de aer si radiatia calorica.). Daca lichidul respectiv nu este inlocuit se poate ajunge la o stare de deficit hidric in orele de program de 3-6 % din masa corporala. cu intreg cortegiul de simptome respectiv. Efortul organismului de mentinere a temperaturii corpului in limitele normale (homeotermice) are loc. dintre care sodiul este cel mai important (la o activitate desfasurata in mediu cald se pot elimina 10 litri transpiratie care contin 10 g NaCl . Excesul de caldura se elimina in mediul ambiant in raport cu particularitatile microclimatului din zonele de munca.Astfel. ca la arsuri. Ea poate fi apreciata ca absoluta (totalitatea vaporilor de apa dintr-un anumit volum de aer) sau relativa (raportul de intre cantitatea de vapori in aer la un moment dat si maximum posibil. In conditiile unei ambiante placute. reprezentând raportul dintre cantitatea de caldura care trebuie eliminata de organism. racoare. Se folosesc paravane. inlocuirea lichidelor pe masura pierderii prin transpiratie si mai ales a NaCl este foarte importanta. atat in conditii de microclimat cald cat si rece. confortabil. se masoara in m/sec. MICROCLIMATUL Autor: dr.CRISTINA iVAN Microclimatul (sau ambianta termica) este caracterizat prin temperatura earului. In aceste conditii.4% din greutatea unui individ de 70 Kg. Astfel. si al vitezei curentilor de aer la locul de munca. devenind astfel un pericol pentru starea de sanatate. IN GENERAL DE CATRE AUTORITATEA DE SANATATE PUBLICA Acest indice nu trebuie sa depaseasca valorile limita stabilite in functie de categoria muncii efectuate (usoara. Radiatiile calorice sunt unde electromagnetice de propagare a unor particule mici (cuante). apreciata prin cata valoare si consum energetic pe de o parte. a felului echipamentului.3 Kg/h. rece. foarte rece (frig). Cea mai dura actiune a microclimatului rece este reprezentata de afectarea extremitatilor prin degeraturi. Senzatia termica se apreciaza dupa urmatoarea scala: foarte cald. cu evolutie gradata. Supravegherea microclimatului se face prin calcularea indicelui WBGT cu ajutorul aparaturii ce masoara temperatura aerului. cald. Indicele de solicitare termica (Heat Stress Index) este un indicator complex. MASURI DE PREVENIRE Masurile se adreseaza atit mediului industrial. organismul elimina caldura din corp mai ales prin radiatie (situatie valabila si intr-o ambianta rece). in conditiile in care 1 Kg de transpiratie reprezinta 1.

inaltimea de la pardoseala pana in tavan -3m. tremuratul este de fapt contractia muschilor astfel ei indeplinesc 2 elemente esentiale miscare + energie corpul isi regleaza temperatura.5m. NaCl la litru). nas . hidratare ferire de soare iar dusurile reci nu sunt o solutie deoarece caldura din organism ramane nu se evapora. Umiditatea peste 75% si este cald afara se impiedica evaporarea ( la tropice in special ) Efectele unui microclimat necorespunzator Exemplu la omul care are o activitate fizica ( exemplu( omul care da la lopata)pierde 10l de apa pe canicula + 10 gr se zare din organism. deoarece si paturile de aer dintre haine sunt izolante). concentratia bioxidului de carbon 0. temperatura aerului optim 22-25°C. cu un procent mai mare de grasimi. degetele de la maini si picioare echipamente de protectie cat mai multe straturi munca sedentara degeraturi nu actioneaza circulatia picior de transee la temperaturi de +1 -(-2)°C stat in umiditate umezeala . In expunerea la microclimat rece se impun masuri de asigurare a pastrarii energiei calorice in corp (imbracaminte adecvata . Alcoolul nu protejeaza de frig. Umiditatea sub 35% ce sintampla : se usuca mucoasele se usuca gura. Mentinerea echilibrului hidrosalin se face prin acordarea de apa carbo-gazoasa salina (cu 1-2 g. ci realizeaza doar o senzatie falsa de caldura.sistemul "foilor de ceapa".de apa. Igiena muncii Microclimatul la locul de munca Microclimat > temperatura umiditate viteza aerului radiatia calorica In fiecare incapere de lucru pentru o persoana trebuie prevazut un minim de 12m2 aer. mai multe straturi de haine.3la mie) Peste 25oC corpul transpira intre 22-35°C este temperatura corpului normala.03% ( 0. Sub 25oC corpul incepe sa tremure . La fiecare 1l de apa 2gr de saruri minerale Efectele temperaturii scazute asupra organismului nu poti sa scrii nu poti sa stai pe scaun sa efectuezi nici o lucrare extermitati ( degeraturi)nu mai circula sangele . intreruperea de munca .astfel apare deshidratarea> pierde apa >scade tensiunea trebuie consumat apa minerala nu plata . inaltimea de la pardoseala pana la camera de lucru 2. Este necesara o alimentatie bogata caloric. urechi . umiditatea relativa a aerului 35-70%.electroliza pierdere de saruri >dureri de cap >lesin >crampe musculare .

intensitatea DB (decibe ) [Este unitatea de masura a intensitatii sonore.incaltaminte adecvata nu foarte fixa stanjeneste circulatia La locul de munca iluminat : . vibratiile urechii interne pastrarea echilibrului daca este afectat apar rau de masina . Efectele vibratiilor asupra organismului vibratiile asemanatoare zgomotului Vibratii : joasa frecventa medie frecventa inalta frecventa Vibratiile de joasa sau foarte joasa frecventa .000-20.lucs masura iluminat . intestinale elicoptere tractoare au osteoporoza nu se pot angaja. + 0 °C in conditii de umiditate . Vibratiile medie frecventa afecteaza vertebrele tulburari gastrice renale . ultrasuntetele ( delfinii) Calitatii .Se intampla des la persoanele cu activitatyi specifice cum ar fi : polizoare . 1dB=1/10 Bell ] Hipocauze expunerea la zgomot se poate la surditate care poate fi laterala sau bilaterala .Vibratiile de inalta frecventa deregleaza sistem osteoarticular ( oase + articulatii ) artroza pumnului mi-a intepenit genunchiul afectiuni al peoviroza palmara se lipeste de un degetsi asa ramane degetul trebuie operat.000 Sunete joase nu auzim animalele salbatice caini . concert 120dB.vasoconstrictia degetele de la picioare in special . Iluminatul insuficient apar tulburari oftalmologice . este 90 prezinti semne de nervozitate zgomotul este sursa de stres. Lucru in schimburi ( din motive de etica schim 3 o luna de zile ca si diferenta de fus orar 12 ziua in Romania 12 noaptea in alta tara. rau de mare etc. ciocane ( picamar) cismarii. rau de transport. pisici si de aceea percep cutremurele .000lucsii lumina naturala (geamuri ) lumina artificiala Iluminatul natural cel putin o treime din 2000 Lumina uniforma pe masa de lucru daca nu este uniforma apar tulbuarari oftalmologice Evitati fenomenul de stralucire (la fel ca si lumina neuniforma) apare oboseala Becurile cu filament produc caldura daca este cald trebuies luate masuri de protectie daca este frig nu ne deranjeaza. nivel al zgomotului 40-90dB .lucsi pluralul Intr-o zi pe lumina zi/ iluminarea in mediul exterior 2000100. Zgomotul la locul de munca 16-16. .

bioxidul de carbon -plamani si celule circulare se vor dizolva si mai multe gaze in lichid boala care apare se numeste CHETOSON . Legea fizicii lichide + gaze echilibru este data in functie de presiune Apa daca mareste temperatura cresc vaporii si scade presiunea .boala silicoza apare frecvent la mineri .se scufunda creste presiunea in vasele de sange dizolva oxigenul .minerale . Pulbere de origine animala fulgi . Particulele de nisip irita caile respiratorii iar celulele repara . Gazele -presiune crescuta ajung brusc la presiune mica si se creaza bulele de gaz si se numesc embolie. nisip practic . si are o explicatie fizica : aerul compus din azot amestecat cu gaze si oxigen si pentru organism bioxid de carbon .par Firul tors subtire la viteze mari la masina scoat particule .Efectul presiunii atmosferice crescute asupra organismului la locul de munca E mai putin frecvent se intalneste la scafandrii . Boala decheston brusca Noxele atmosferice la locul de munca Notele : pulbere gaze iritante substante chimice nocive Pulberea particulelor solide care plutesc in atmosfera si intra in organism prin caile respiratorii: plamanul unui nou-nascut este roz Plamanul unui adult nefumator este cenusiu Pulbere . Concentratia admisa si dimensiunile pulberilor din particule mai mica de 7 mm 1-5mm 50% pulberi de la locul de munca nu se depun Pulberile organice au origine vegetala sau animale . repara in timp se formeaza cicatricea si dispare elasticitatea Pulberea de azbest o forma de cancer pulmonar pri 8090sediul ONU din Germania a construit o cladire numai din azbest dar dupa cateva cercetarii au ajuns la concluzia ca trebuie daramata datorita formei de cancer . In morarit faina in croitorie firele . oxigen 20% .praf .organice Pulbere minerale sau anorganice bioagresivitatea contin cel mai frecvent bioxid de siliciu Si2 .

25leucopie 10Gy produce deces zeci de forme de boali si cancer in functie de tipul de organ . pana la asmul bronsic .mici si fine care plutesc in aer se inhileaza si pot provoca ca si in cazul silicozei dar si boli mai grave de la reactii alergice . in primul semestru de sarcina fara radierii. ca un lant cea mai slaba za poate distruge 10. . radio-terapie pastile radioactive cine lucreaza cu ele problema de sanatate iradiera la vopseauna florescenta Boala de iradiere are dupa ce organismul a fost supus la o suficienta doza .frecventa Efecte asupra organismului -ionizarea -reactie electromagnetica Raza X Unitatea de masura : Gray sau prescurtat Gy a) radiere naturala b) radiere artificiala Radierea naturala are surse terestre acele roci pentru obtinerea materialului radioactiv (bombe) Radierea artificiala radiatia cosmica . .25 Gy scad celulele albe din snge .energie .000 de zali Cel mai sensibil organ este maduva osoasa ea se mentine inca din epoca de embrion si nu se inmulteste * sa nu se cumpere casa in apropierea liniilor de inalta tensiune . Radiatii la locul de munca Are 2 caracteristici : .moarte curata Efecte genetice efectele radierii nu asupra organismului ci asupra descendentilor lui daca femeia gravida este supusa radierii nu este efect genetic ci efect somatic . de 4 * mai mare tulburare grava a maduvei osoase in functie de organism 5-10Gy deces intre 0. scad globulele albe . inflamatie fibrasa . in medicina sectia radiologie posibila problema de sanatate . si in general pe toata perioada sarcinii pe cat posibil . Expunerea la alergeni mai mult decat stranutul te inrosesti . Organismul intra in contact cu o substanta organica si astfel patruns in organism celule albe le identifica si ii distruge " material organic " persoane predispuse sunt cele alergice la diferite medicamente la arahide etc. Efecte : somatice genetice Iradierea 0. Iradierea artificiala minereul activ posibila problema de sanatate .

conjuctivita ochii rosi lacrimi umflati de la soare sau aparat de sudura . . ochelarii de soare necesari ochelari prosti dilata pupika Radiatia luminoasa 400-760mm. INFRAROSU Radiatiile infrarosu lungimea de unda calorica . fotofobie . efecte mai putin dramatice nu se produce fertilizarea . varsaturi dureri de cap . . lipsa lor ne provoaca senzatia de frig . . daca nu avem vitamina D copiii fac rahitism adulti osteoporeza foarte multi germrni sunt sensibili la radiatii ultraviolete . Intensitatea se masoara in lucsi Pentru ochii trebuie sa evitam stralucirea . Efecte negative : expunerea progresiva bronzeaza pielea pielea alba expunerea brusca arde pielea expunerea in mod repetat imbatraneste pielea precoce daca expunerea este indelungata si tenul este sensibil se poate produce cancer de piele Ochii radiatiile in exces .+> ADN ADN-ul daca este stricat nu se poate face viabilitatea .daca o parte din ADN este stricat si cealalta parte este buna atunci fertilizarea se produce dar fatul iese malformat poate trai ore. zile saptamani sau poate muri Masuri de radioprotectie individuala colectiva sau a mediului Radiatii neionizante Radiatii neionizante cuprinde : radiatii ultra violeta radiatie luminoasa radiatii infrarosie radiatii microunde Radiatii ultraviolete sunt emise de soare radiatii cosmica cad asupra plantei si are sanogene ( sanatoase ) in piele stimuleaza vitamina D absorb calciu . duce la cataracta (albeata ochilor) Infrarosu ajung la vasele craniene si atunci apare greata .

CINE DA INSOLATIA ? INFRAROSU Sub infrarosu microundele . tulburari digestive . fenomene digestive . . cuptoarele . ameteala .1mg/m3 Gaze Gazele pot fi: 1. slabiciuni . Efecte adverse : oboseala depresie psihica tulburari vizuale tulburari ale ciclului menstrual stres Actiunea substantelor toxice din mediul profesional Intoxicatia cu plumb. cutanata digestiva 8 ore/400mg plumb . La locul de munca nu trebuie depasita concentratia de 5micrograme/m3 Masuri de protectie masti filtre ventilatia aerului Intoxicatia cu mercur Afecteaza respiratia . greata. Baia-Mare risc crescut datorita concentratie foarte mari cu plumb . Arsenicul este folosit in fabricarea de acid sulfuric in industria medicamentelor . Gaze iritante Gaze asfisiante intoxicatie cu monoxid de carbon nu are gust culoare se dizolva foarte repede in sange dureri de cap tulburari ale vederii inrosirea fetei . limita admisa 0. SATURNISM boala de pumb afecteaza ribichi greata varsaturi ameteala tulburari de somn dureri abdominale .. . si boala PARKESTON ITA= INFLAMATIE Mercurul se cauta sa fie inlocuit se interzice lucrul femeilor care pot avea copii in mediul cu mercur . telefoanele mobile televizoarele . minereuri de pumb dar si in alte zone acumulatoare sticla vopseluri betina tuica de cazan cazan plumb daca nu este de arama . Poate sa fie o boala profesionala sau accidentala de fenomene nervoase . intra pe cale respiratorie . varsaturi . Gaze asfisiante 2. respiratie cutanata La nivelul pielii poate sa dea cancer de piele .

intoxicatie acuta si ajunge la moarte Coma alcoolica poate ajunge la moarte . depresie Etapa 3 : nu mai respira . Intr-o gospodarie nu are ce cauta alcoolul etilic . furie . nu are gust miros nici soda caustica sau alte substante toxice + hemoglobina . duce la orbire ataca nervul optic. iritatii la nivel respirator Gazul hidrogen sulfurat miroase a ou stricat Reactii: .greata varsaturi dureri toracice Alcoolul etilic si alcoolul metilic Alcoolul etilic Prima etapa apare o stare de euforie dezichilibrare Etapa 2 : comportament anormal .Daca se continua apare colaps lesina si moare . Acidul ciahidric HCN } Monixid de carbon CD } Gaze iritante Bioxid de sulf SO il gasim in celuloza Da iritatii ale tractului intestinal respirator uscaiune in gat .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful