MICROCLIMATUL LOCULUI DE MUNCA - MICROCLIMATUL sI HOMEOSTAZIA TERMICA A ORGANISMULUI A. DEFINIŢIE.

Microclimatul locului de munca este determinat de temperatura si umiditatea aerului, curentii de aer si radiatiile calorice ale ambiantei de munca. Toti factorii de microclimat actioneaza combinat si concomitent asupra organismului uman. Temperatura aerului este determinanta, ceilalti parametri potentând sau diminuând efectele temperaturii. Microclimatul nefavorabil e definit ca ansamblul factorilor de microclimat a caror actiune combinata depaseste capacitatea adaptativa a organismului, suprasolicitând sistemul de termoreglare pentru mentinerea homeostaziei termice. Organismul devine poichiloterm la temperaturi corporale centrale peste 40,6° si sub 31°C. Temperaturile compatibile cu starea constienta sunt cuprinse între 32-43°, dar activitatea poate fi eficienta numai între 36-39°C. Moartea survine la temperaturi centrale ale organismului sub 24-25° si peste 42-43°C. Solicitarea termoreglarii determina stres termic. B. LOCURI DE MUNCĂ CU MICROCLIMAT NEFAVORABIL. în încaperile de munca microclimatul e influentat de clima regionala si variatiile acesteia dar depinde, în primul rând, de sursele de caldura, de încalzirea si ventilatia din interior. In aer liber microclimatul e dependent de variatiile exterioare încaperilor, care depind în primul rând de anotimp. Pentru medicina muncii e important sa distingem 3 tipuri de microclimat nefavorabil: cald uscat, cald umed sau rece. a) Principalele locuri de munca cu microclimat cald uscat sunt în: industria metalurgica la cuptoare, laminoare si în turnatorii; industria siderurgica la furnale înalte, în otelarii si turnatorii, la laminoare, cocserii, statii de prajire a minereurilor; industria constructoare de masini în turnatorii, la forje si tratamente termice; industria chimica si a cauciucului; rafinariile de petrol; industria sticlei; industria materialelor de constructii (ciment, var, caramizi, teracota, ceramica); industria alimentara de panificatie, biscuiti, paste fainoase; bucatariile din restaurante, cantine s.a.; aer liber în sezonul cald si uscat. b) Principalele locuri de munca cu microclimat cald umed sunt în: sectiile de vopsitorie din industria textila; Hiaturi, pentru nevoile procesului tehnologic; minele adânci; spalatorii; unele sectii din industria alimentara de zahar, bere, conserve; fabricile de sapun; tabacarii; procesul de fabricare a fetrului pentru palarii. c) Principalele locuri de munca cu microclimat rece se întâlnesc în aer liber, în perioadele reci ale anului: la exploatarile forestiere; în constructii; la conducerea locomotivelor cu aburi si a trenurilor de marfa; la conducerea tractoarelor; în militarie; în marina; la paza unor obiective; la carierele de piatra; la montarea si întretinerea retelelor electrice si a liniilor telefonice; în pescarie; la recoltarea stufului; în muncile agricole de toamna târzie (recoltari, însamântari). în spatii închise microclimatul rece se întâlneste în antrepozitele frigorifice de carne, legume si fructe, în fabricile de gheata si fabricile de bere. C. TERMOREGLAREA ORGANISMULUI. Homeostazia termica a organismului uman e rezultatul mentinerii echilibrului dintre termoproductie si termodispersie, printr-un ansamblu de mecanisme fiziologice care constituie termoreglarea. Termoproductia are loc prin metabolism si efort fizic, având la baza procese chimice (termoreglare chimica). O parte din caldura produsa în organism se consuma pentru necesitati fiziologice iar o parte este eliminata prin termodispersie (termoliza sau termoreglare fizica). Termoliza are loc în

proportie de 95% la nivelul pielii, 5% din caldura eliminându-se prin aerul expirat, urina si fecale. La nivelul pielii termoliza e realizata prin vasodilatatie cutanata si evaporarea transpiratiei. Caile termolizei sunt uscate (radiatie, convectie si conductibilitate) si umede (transpiratie). In conditii de confort termic, termoliza se realizeaza aproximativ în urmatoarele proportii pentru diferite cai: 45% prin radiatie, 30% prin convectie si conductibilitate si 25% prin evaporarea transpiratiei. Prin cresterea temperaturii aerului pierderea pe cai uscate scade, iar pe cale umeda (transpiratie) creste, la cea 35°, ce corespunde aproximativ temperaturii pielii, si peste 35°C, calea umeda devenind exclusiva. Termoliza depinde de influenta factorilor de microclimat, doar pierderea de caldura prin radiatie depinzând exclusiv de diferenta dintre tempera 333e47d tura suprafetei corpului si cea a suprafetelor înconjuratoare. Evaporarea transpiratiei e favorizata de curentii de aer si umiditatea scazuta. Prin transpiratie se pierd cea 0,58 kcal/l.; cantitatea maxima de apa pierduta pe aceasta cale se ridica la 7-8 l/8ore de munca, odata cu apa pierzându-se si clorura de sodiu, calciu s.a. substante. Centrii nervosi ai termoreglarii se afla în hipotalamus. D. ADAPTAREA ORGANISMULUI LA MICROCLIMAT NEFAVORABIL (ACLIMATIZAREA) a) Adaptarea la temperatura ridicata se realizeaza la omul sanatos în 7-9 zile si se consolideaza în câteva saptamâni, la unele persoane pâna la maximum 4-6 luni. Mecanismul principal al aclimatizarii la cald este perfectionarea termolizei, termogeneza fiind influentata mai putin, si doar daca exista expunere concomitenta la umiditate crescuta. La individul aclimatizat sudoratia se modifica cel mai mult: apare mai precoce si la temperaturi interne mai scazute; debitul sudoral creste, oboseala sudoratiei fiind mai tardiva; concentratia clorurii de sodiu în sudoare scade la cea 1/10 din concentratia plasmatica. Volumul sudoral poate atinge la un aclimatizat valori de cea 1 litru/ora când expunerea la caldura este de 8 ore pe zi, si pâna la 2-3 litri/ora când expunerea dureaza cel mult 1-2 ore. Circulatia periferica creste, usurând termodispersia pe cai uscate, si mentinând temperatura cutanata necesara evaporarii transpiratiei. întreruperea expunerii la temperatura înalta duce, dupa o anumita perioada, la pierderea aclimatizarii. b) Adaptarea la temperatura scazuta la omul sanatos se realizeaza în cea 3-4 saptamâni, cu urmatoarele modificari: declansarea prompta a reactiei de termoproductie, care uneori se manifesta prin frison; cresterea labilitatii tonusului vascular periferic, cu reactie vasoconstrictiva rapida prin trecerea la temperatura scazuta; reactie vasculara mai limitata si mai putin intensa; tensiune arteriala nemodificata; cresterea pragului de excitabilitate a termoreceptorilor la rece din piele si caile respiratorii, cu cresterea rezistentei la „raceli"; cresterea rezistentei generale la frig. BOLILE PROFESIONALE PRIN EXPUNERE LA TEMPERATURI ÎNALTE Afectiunile datorate temperaturilor înalte pot fi acute sau cronice. Formele acute fiind specifice, sunt considerate boli profesionale si vor fi declarate ca atare, pe când efectele cronice sunt nespecifice. Dupa mecanismele patogene, formele acute pot fi datorate fie suprasolicitarii mecanismelor termoreglarii fie cedarii acestora. Suprasolicitarea mecanismelor de termoreglare poate duce la: sincopa de caldura; dezechilibre ale apei si electrolitilor; anhidroza cutanata. Cedarea mecanismelor de termoreglare se manifesta sub forma de soc de caldura sau hiperpirexie. A.SINCOPA DE CĂLDURĂ (COLAPSUL DE CĂLDURĂ). Etiologic, intervin factori favorizanti si declansanti: lipsa de aclimatizare; ortostatismul prelungit; schimbarea

si ingestia rationala de apa si sare. tahicardie. B. revenirea are loc rapid. la 8 si chiar pâna la 10 litri/zi. Forma grava se manifesta prin: slabiciune. Evolutia poate duce pâna la colaps total. TULBURĂRILE HIDROELECTROLITICE se pot manifesta sub 4 forme: edemul caloric. una fiind însa cel mai des dominanta. oligurie.pozitiei prin trecerea brusca în ortostatism. Patogenic. oboseala. b) Deshidratarea are drept cauza pierderea de apa prin transpiratie. care vor trebui diferentiate de edemele cardiace sau renale. Repausul la camera e obligatoriu. Tratamentul în forma usoara consta în ingestia (în timpul liber) de lichide reci sub forma de apa. pierderile de apa si cele de sare pot coexista. senzatie de caldura sau frig. uscaciunea mucoasei bucale. In forma grava sau severa se impune hidratarea per os cu 6-8 litri apa în primele 24 de ore. calea intravenoasa se impune când bolnavul e inconstient. neliniste. care dispar în repaus si la loc racoros. vedere încetosata. Diagnosticul se bazeaza pe aparitia de edeme. In forma severa. Patogenia e necunoscuta. si apoi dupa necesitati. Forma usoara e caracterizata prin ameteli. ser fiziologic si glucoza (la necesitate). Factorii favorizanti sunt intensificarea efortului fizic. deficitul poate atinge cel mult 6% din greutatea corporala (4. presupunându-se mecanisme diverse: vasodilatatie cutanata. La un deficit de cea 15% apar colapsul. manifestarile mentionate devenind foarte intense. deficitul de apa nu depaseste 2% din greutatea corporala (cea 1 litru pentru un om de 70 kg). în primele saptamâni de lucru. hiperpirexie rectala (cu cea 2°C). oboseala. senzatie de prabusire. Patogenia implica urmatoarele procese: de la pierderea normala de apa de cea 1 litru/24 ore se ajunge la pierderi de cea 1 litru/ora. deci 15-20 g/zi. aparând în plus si tulburari psihice cu delir si adinamie. ducând la oligurie. hiperproteinemie usoara si uremie. limonada. Daca se întreprind masuri adecvate. Diagnosticul se bazeaza pe: prezenta oliguriei cu sare. Colapsul tonusului vasomotor si staza duc la deficit în circulatia cerebrala. In raport de gravitate. lapte sau ceai pâna la înlocuirea pierderilor. sudoare hipotona. spolierea de sare si crampele calorice. modificari ale bilantului hidric prin aport crescut de apa si sare. lichide racoritoare. exista 4 forme clinice. repaus. In forma moderata si în cea grava. mai ales pierderile de apa. deshidratarea. Diagnosticul diferential se face cu epilepsia. cap în pozitie decliva. modificari ale hematocritului. corp relaxat. cresterea brusca a debitului sudoral si gastroenteritele intercurente. greata. efortul fizic. deshidratare celulara prin trecerea apei în spatiul extracelular. mai ales la picioare si glezne. usor scazuta sau usor crescuta. si cu alte forme patologice datorate caldurii (tulburari hidroelectrolitice. cresterea brusca a temperaturii si umiditatii aerului. se produce vasodilatatie periferica cu staza venoasa si hipotensiune. soc). în 1-2 ore. transpiratii vizibile. slabiciune. aparând doar senzatia de sete. c) Spolierea de sare apare mai ales la neaclimatizati care beau apa fara sare. scaderea volumului si cresterea osmolaritatii lichidului extracelular. colaps. cresterea clorurii de sodiu în plasma. hipotensiune. aparând sete intensa. Patogenic. coma. Obiectiv se constata paloare. Tratamentul consta în: scoaterea la loc racoros.5 1). si dificultati în ingestia de lichide si alimente. a) Edemul caloric apare la neaclimatizati. Edemele calorice se pot preveni prin gradarea expunerii la caldura în prima saptamâna de lucru. Tratamentul consta în întreruperea ortostatismului si repaus în ambianta termica neutra. Cresterea sodiului extracelular determina . sincopa cardiaca. cu pierderea constientei. deficitul depaseste de obicei 7% din greutatea corporala (5-10 1). bradicardie. insuficient înlocuita. spolierea de sare prin transpiratie depaseste 4 g/litru apa. temperatura normala. respiratie încetinita. în forma usoara. ingestia si eliminarea normale fiind de cea 10 g/zi. apoi moartea.

dupa care dispar spontan. la care se adauga hipotensiune si uneori soc oligoemic. Obiectiv se constata o usoara tahicardie.75 g/kc. Patogenia e insuficient cunoscuta. bauturi. reaparând la intervale neregulate.deshidratare extracelulara si hiperhidratare celulara. Uremia determina greturi si varsaturi. care scad si ele ingestia de sare. Se va urmari evolutia natriuriei care trebuie sa se refaca. continutul în clorura de sodiu al transpiratiei fiind scazut. adica sub lg/1. obezitatea. pentru explicarea hipertermiei fiind emise diferite ipoteze: tulburarea termoreglarii prin actiunea directa a caldurii asupra centrilor de termoreglare. instalându-se astfel un cerc vicios. radiatii calorice si lipsa curentilor de aer. cu scaderea capacitatii de transport a caldurii din profunzime spre suprafata corpului. în crampele calorice starea generala nefiind afectata ca în spolierea de sare. Fenomenele diminueaza de obicei în cea 2 ore. asigurarea a cel putin 20 g sare/zi prin alimente. adaugându-se greturi. pentru a reapare dupa o pauza de alte câteva minute. alcoolismul. hipovolemia si hemoconcentratia se accentueaza. în prezenta efortului fizic. durând însa uneori pâna la 6-8 ore. Dupa încetarea crampelor. afectiunile degenerative ale cordului si vaselor. si o natriurie foarte scazuta. a proteinelor si ureei sanguine. sub 1/10 din continutul plasmatic. Factorii predispozanti sunt: lipsa aclimatizarii. caracterizata prin intensificarea simptomelor si semnelor mentionate. care sunt si forme clinice. O spoliere de sare peste 0. d) Crampele calorice apar. e necesar un repaus de 24 de ore C. Tratamentul consta în: repaus la pat într-o camera racoroasa. dupa 3-5 zile apar oboseala si ameteli. magneziului. metabolismul calciului. uneori chiar seara. Nu s-au gasit modificari semnificative în ce priveste echilibrul acido-bazic. deshidratarea. mecanismele par a fi în general asemanatoare. cu scaderea debitului renal. La un deficit de 0. crampe musculare si uneori varsaturi (daca apare febra si diaree se impune diferentierea de abdomenul acut sau de o infectie digestiva intercurenta). Clinic. falangelor si extensorilor interfalangieni.5 g/kc. Când pierderea de sodiu atinge 50% din cantitatea sa din organism. pâna la normalizare. ca si spolierea de sare. solutia hipertona (5%) se administreaza în cantitati mici. cresterea usoara a temperaturii corporale imediat dupa efort. Tratamentul în forma severa se face prin administrare intravenoasa de ser fiziologic 0. Nu exista o diferentiere clara fata de patogenia crampelor musculare care pot apare prin spoliere de sare. La un deficit de sare de 0. crampa dureaza 2-3 minute. în forma usoara ea fiind scazuta. Se impune diferentierea de o afectiune renala. crampele dureaza 1-2 minute. Diagnosticul obiectiv se bazeaza pe scaderea natriuriei sub 85 mEq/1. La aclimatizati echilibrul hidrosalin e mentinut prin reabsorbtia de sodiu si clor în tubii renali. în care starea generala e afectata. a unor crampe ale musculaturii striate cu caracter izolat. chiar la aclimatizati. Clinic exista însa diferente. evaporarea redusa a transpiratiei din cauza . tetania. cresterea hemoconcentratiei si a hematocritului. din care primul litru în prima ora.5-0. iar în forma severa lipsind complet. In forma usoara durerea e moderata. testele pentru tetanie fiind pozitive. globulos. Patogenia e insuficient clarificata. scaderea clorului si sodiului seric. perfuzie cu ser fiziologic 2-4 litri în primele 12-24 ore. manifestarile se intensifica. Se continua cu ingestia de lichide si alimente sarate.75 g/kc da o forma grava. mâna prezentând flexia metacarpienilor.5llitru. forma fiind usoara. In forma severa muschiul e contractat si foarte dureros. preponderent la musculatura solicitata prin efort a membrelor inferioare sau bratelor. din care 0. prin expunere la caldura însotita de efort fizic. Diagnosticul diferential se face cu: spolierea de sare. La uremia prin hemoconcentratie se poate adauga o noua retentie de uree când* apar hipotensiunea si insuficienta circulatorie. cu umiditate mare. glucozei si acidului lactic.25 litri în primele 5-10 minute. aceste manifestari corespunzând formei medii. cu o supradilutie a celulelor musculare si scaderea solubilitatii miozinei. uremia creste. în forma medie aproape absenta. Diagnosticul se bazeaza pe aparitia la sfârsitul zilei de munca sau dupa terminarea acesteia. evolutia are loc în 3 stadii. sOCUL TERMIC apare la temperaturi ambiante crescute. potasiului.

E. în cazuri severe aparând si petesii. cu urmatoarele mentiuni: nu apar modificari electrolitice în sânge sau hemoconcentratie. prin oxigenoterapie si vasopresoare. racirea întrerupându-se când temperatura rectala scazut la 39°C. Clinic. slabiciune. efectele fiind însa diferite dupa individ. prezenta simptomelor si semnelor de atingere cerebrala. Prin examene de laborator se poate face diagnosticul diferential si aprecia gravitatea bolii. hemoragii tisulare parenchimatoase si degenerescenta în focar prin anoxie si colaps circulator. hipersusceptibilitate la noi socuri. La nivelul aparatului cardiovascular: poate apare hipotensiune arteriala. revenire lenta. ipotetic. poate fi favorizata ateroscleroza coronariana. hipertermia de 41-43°C. acesta devenind hipoacid. Anatomopatologic. hipertensiunea arteriala poate suferi modificari datorate suprasolicitarii cardiovasculare. sursele de caldura ale cuptoarelor si instalatiilor de prelucrare a . repaus în continuare. Scaderea randamentului si cresterea riscului de accidente sunt de asemenea posibile. acestea agraveaza prognosticul. tahicardie. hiperhidroza si piodermitele. instalarea unor sechele cu tulburari mintale. uneori crampe musculare si dispnee. uneori apar leucocitoza si trombopenie. de obicei în primele 24 de ore. cu cresterea bilirubinei serice si icter. putând apare albuminurie. masaj puternic a trunchiului si membrelor pentru activarea circulatiei. aplicarea de cearsafuri ude. în caz de coma prelungita. Temperaturile înalte pot favoriza aparitia unor tulburari sau agrava unele afectiuni preexistente. hiperkaliemia e semn de prognostic grav. Mortalitatea peste 10%. psihonevrozele. sunt favorizate fenomenele dispeptice. urmate de delir. E posibila revenirea completa. sincopa. depinde de promptitudinea si corectitudinea interventiei. EFECTELE NESPECIFICE ALE EXPUNERII LA TEMPERATURI ÎNALTE. pe când consumul crescut de apa dilueaza sucul gastric. debutul poate fi brusc. cu ameteli. PROFILAXIA. uneori si tulburarile motorii gastrice. hipotensiune. Tratamentul consta în: scoaterea imediata din mediul cu temperatura crescuta si plasarea într-o camera racoroasa. S-au mai semnalat scaderea ponderala si bradicardia. Din cauza scaderii irigatiei viscerale apare o hipofunctie a glandelor secretorii gastrice. hipotonia putând duce la dilatarea stomacului. endarterita obliteranta. cu usoara confuzie si dezorientare.a. hematurie si chiar cilindrurie. încetarea sudoratiei precede socul. convulsii si coma. oligurie. D. „oboseala" glandelor sudoripare. cianoza. e posibila si afectarea hepatica. dus de aer rece si uscat. cu pierderea constientei. sodiul urinar scade. Pentru prevenirea emisiei de caldura sau radiatii calorice pe platformele de lucru. greturi. litiaza renala poate fi agravata. racirea fortata prin imersie în baie cu gheata. cu posibilitatea unei noi cresteri. eliminarea renala a apei scazând sub 50-75% (normal) chiar pâna la 10-15% din totalul apei eliminate din organism. dar cu persistenta unor tulburari ca: instabilitate timp de 3-21 zile a temperaturii corporale. cu exceptia unei usoare cresteri a ureei si azotului neproteic în rare cazuri. Evolutia este diferita. urina se concentreaza. a sudoratiei normale. Din cauza scaderii diurezei. caldura ar putea provoca denaturarea si inactivarea enzimelor si a altor proteine. congestionata si uneori cianotica. fara perioada prodromala. Sunt favorizate dermatozele cronice. pâna la 5 zile. Colapsul central sau periferic e inconstant. Perioada de stare e caracterizata prin 3 semne importante pentru diagnostic: anhidroza întregii suprafete cutanate. tratarea unui alt eventual soc. Ar putea fi favorizate si polinevritele (discutabil). cerebel si ganglioni bazali.umiditatii crescute a aerului. dupa mai multe zile. In faza avansata pot apare semne de soc: paloare. sau lent. varsaturi. pielea fiind calda si uscata. scaderea puterii antiseptice a sucului gastric favorizeaza gastritele si enterocolitele. prin actiunea hipertermiei pot apare: degenerescente ale neuronilor si înlocuirea lor cu celule gliale în cortex. Exista numeroase masuri tehnico-organizatorice ce pot fi aplicate profilactic: termoizolarea surselor de caldura poate fi realizata cu perdele de apa sau usi metalice cu pereti dubli prin care circula apa. sau prin utilizarea de paravane ori scuturi din caramida refractara sau metal cu suprafata lucioasa. sau de paravane racite cu apa s. instalate la gura cuptoarelor.

pavilionul urechii sau obraji. Localizarea mai frecventa e la nivelul degetelor mâinii sau piciorului. în stresul mare. Patogenic intervin urmatoarele mecanisme: vasoconstrictia. cu scaderea aportului de sânge si a temperaturii locale.unor materiale încalzite (metal. 7. când temperatura depaseste constant 30°C. restul pierderii fiind compensat în timpul liber. Initial apare senzatia de rece. la furnale.) trebuie amplasate rational în spatiu. perturbarea echilibrului metabolic si a permeabilitatii membranei celulare care se instaleaza treptat. se vor instala dusuri de aer. DEGERATURILE sunt datorate actiunii locale a. în functie de nivelul radiatiei calorice si intensitatea efortului. Afectiunile prin actiune directa. cu o temperatura de 16-18°C (NGPM/2002. fiind mai rara la nas. urmate de semne de ischemie locala cu paloare. dupa cum actiunea temperaturii scazute e directa sau indirecta. Reducerea efortului fizic. rare si accidentale. In ce priveste examenul medical la angajare si controlul medical periodic.a. regimul hidrosalin si alimentatie.538). se recomanda ingestia de 4-6 1 apa pe schimb. iar dintre bolile legate de profesie se mentioneaza hipertensiunea arteriala (temperatura si radiatii calorice crescute) si afectiunile digestive (temperatura ridicata).a. sticla s. uneori ventilate. urmaresc de asemenea respectarea normelor de microclimat si a parametrilor specifici de mediu si fiziologici. In conditiile speciale din otelarii. pentru odihna. Bolile profesionale declarabile sunt socul caloric. se recomanda costume din tesaturi metalizate sau materiale termoizolante. urmata de deshidratarea celulei si distrugerea tesuturilor. precum si ingestia de sare prin alimente. se vor respecta prevederile din NGPM/2002. Organizarea muncii va avea în vedere acordarea de pauze pe principii fiziologice. la samotarea cuptoarelor s. temperatura scazuta poate favoriza asa numitele afectiuni „a frigore". înca înainte de punctul de înghet. Educatia pentru sanatate va fi axata pe regimul de munca si odihna. La neaclimatizati cu stres termic mare si efort fizic. anexa nr. Prin actiune indirecta. cu pierdere de cea 1 litru apa/ora. Este recomandabila o diferentiere între neaclimatizati si aclimatizati.a. Etiologic e vorba de temperatura scazuta cu umiditate crescuta. se poate creste concentratia NaCl în apa carbogazoasa pâna la 2 g/l. umiditatea si viteza curentului de aer. înghetarea extracelulara. si suficient de larga. mâini si picioare exista echipamente specifice de protectie. actionând asupra extremitatilor neprotejate ale corpului. Pentru fata. art. îmbracamintea de protectie trebuie confectionata din materiale poroase si rau conducatoare de caldura. în cantitati mici de cea 250 ml odata. 2-4 l/persoana/schimb. furnicaturi). BOLILE PROFESIONALE PRIN EXPUNERE LA TEMPERATURI SCĂZUTE Se au în vedere 2 categorii de afectiuni. In ce priveste regimul alimentar. sucuri nefermentate si citronade. se va asigura apa carbogazoasa salina (lg NaCl/1). asemenea. automatizarea proceselor producatoare de caldura. ventilatia generala sau locala prin dusuri de aer sau instalatii de conditionare s. se va avea în vedere înlocuirea pierderilor energetice prin efort si microclimat si a celor de vitamine si saruri minerale. se vor asigura posibilitati de stropire a corpului cu apa. se recomanda ingestia de apa proaspata la 14-16°C. Masurile medicale sunt multiple. si va fi de culoare deschisa. La aclimatizati cu stres termic moderat. rezistenta la umezeala. A. La temperaturi peste 30°C: se vor asigura spatii fixe sau mobile cu microclimat corespunzator. în ce priveste regimul hidrosalin. cu respectarea normelor în vigoare privind temperatura. fisa 106 (temperatura ridicata). cu dureri si parestezii (amorteli. hipotermie si hipoestezie pâna . cunoscând expunerea si facând examenul clinic. colapsul caloric si crampele calorice. Diagnosticul este usor. tulburari circulatorii. fie depasirii capacitatii de termoreglare generala (hipotermia). Ele vor fi declarate ca boli profesionale. sunt datorate fie solicitarii mecanismelor de termoreglare locala (degeraturile). recomandându-se legume si fructe.frigului.

anemia. desi sistemul nervos central e cel mai rezistent la aceasta scadere. polipnee. reflexe exagerate. putând surveni moartea. tulburari hemodinamice. indiferenta si confuzie. în faza de epuizare se instaleaza bradicardie. Tratamentul consta în: scoaterea din mediul rece si introducerea bolnavului într-o încapere încalzita. cu scaderea metabolismului. o stare confuzionala. bradicardie si bradipnee. se poate recurge la oxigenoterapie. lipsa de miscare. mixedemul. crescând apoi temperatura apei la 40-43°C în urmatoarele 5-10 minute. debilitatea. efectuarea unui usor masaj al zonei afectate. urmata uneori de fibrilatie ventriculara. fiind bine acoperit. urmata de moarte prin fibrilatie ventriculara. respiratie artificiala sau masaj cardiac. în gradul al 3-lea necroza cutanata e profunda si completa. existând doar o hiperemie locala superficiala. . In faza de aparare. poliurie. Tratamentul are la baza 2 principii: pastrarea caldurii corpului si încalzirea. La necesitate se mai pot administra perfuzii cu ser fiziologic. cu deprimare metabolica. tendoane. în unele cazuri se impune amputarea extremitatii. Degeraturile pot fi de 4 grade: în gradul 1 stratul bazai nu e depasit. la 29°C apare fibrilatia atriala. rareori cu anaerobi sau bacili tetanici. glucoza si vitamina C si. Acestea pot dispare în 12-24 de ore daca expunerea înceteaza. echilibrul termic fiind mentinut. leziunile sistemului nervos central cu tulburari vasomotorii importante. In forma moderata temperatura e între 32-24°C. eventual si cu alterarea starii generale. Se va aplica un tratament energic prin imersie totala în apa calda de 3435°C. adinamie. oboseala. alcoolismul. Se vor aplica sticle cu apa calda si se vor administra bauturi fierbinti. bradipnee. Pierderea a 4-5 kcal/min duce la scaderea în trepte succesive a temperaturii corporale. cordul fiind foarte sensibil. Expunerea la frig timp de câteva ore.. Clinic se disting 2 faze evolutive.HIPOTERMIA (ÎNGHEŢAREA GENERALĂ). hipotensiune arteriala si obnubilare. poate fi compensata. se recomanda fizioterapie sau gimnastica medicala. oase si articulatii.a. insuficienta renala sau hepatica s. dar fara depasirea stratului bazai. cum sunt diabetul. dupa caz. tahicardie si cresterea tensiunii arteriale. Patogenia e complexa. tulburari psihice cu scaderea capacitatii de concentrare. In forma usoara temperatura corpului scade la 35-32°C. Informa severa temperatura scade sub 24°C. urmând pierderea constientei si moarte prin stop cardiac. explicându-se astfel aparitia hiperemiei cutanate. Când temperatura corpului a revenit aproape de normal. mai ales la debili si bolnavi. plastic sau cu amputare. apare o încetinire a scaderii temperaturii^ un fel de efort extrem. prin cresterea vâscozitatii sângelui si perturbari metabolice. Efectele scaderii temperaturii corporale sunt: deprimarea functionala a tuturor tesuturilor. vânt si umezirea hainelor care favorizeaza evaporarea. Factorii favorizanti sunt: vârsta înaintata. pot apare infectii secundare.la anestezie. hipotensiune arteriala. iar în gradul al 4-lea ea se extinde si la tesuturile profunde. respiratie superficiala. bolile cronice prelungite cu stari carentiale. adoptarea în pat a unei pozitii cu extremitatea afectata usor ridicata. S-au descris 3 forme clinice. organelor si sistemelor. gradul al 2-lea e caracterizat prin aparitia de flictene. cu o pierdere de caldura sub 3-4 kcal/min. cu instalarea comei. aparând o lentoare a ideatiei si dizartrie compensata. Când temperatura corporala a scazut la 30°C. Etiologia implica temperatura scazuta cu umezeala. pentru a le apara de frig. dupa care temperatura scade rapid. Bolnavul trebuie plasat într-un sac de dormit sau o patura. traumatismele. bolnavul va ramâne în repaus la pat. cedând. Degeratura se poate vindeca complet dar. Dupa un tratament chirurgical. administrarea de bauturi calde si tonifiante generale. prin mecanisme reflexe cu punct de plecare nervos-central. faza de aparare poate lipsi. prima de aparare si a doua de epurare. dupa frison apar dureri musculare. B. întrucât regiunile profunde cedeaza rapid caldura catre regiunile superficiale. fiind contraindicate frectia energica cu zapada si întârzierea aplicarii caldurii. sau evolueaza spre necroza tisulara cu inflamatie periferica. si acoperit cu paturi impermeabile la umezeala si vânt. La debili.

intensitatea radiatiei calorice. acordarea de pauze petrecute în spatii fixe sau mobile. atelier. anexa nr. urticaria (temperaturi extreme). alimentatie echilibrata.C. bronhopeumopatii. sectie. produce o crestere intensa a pierderii de caldura. variatiile bruste de temperatura cu trecere de la cald la frig. pneumopatii. D. precum si a dotarilor de protectia muncii. Se vor aprecia si caracteristicile încaperii: dimensiuni. organismul e predispus la infectii. si cu spatiu subvestimentar suficient. cu mai multe straturi. PROFILAXIE. exercitii fizice si sport. trecerea de la cald la rece. nevralgii) s. Studiul procesului tehnologic permite recunoasterea surselor de caldura. evaluarea si controlul locurilor de munca cu microclimat nefavorabil. artroze. Prin scaderea activitatii fagocitare si a titrului aglutininelor. cantitatea de vapori de apa degajata. umiditatea crescuta si curentii de aer. este necesara colaborarea cu un laborator de specialitate pentru efectuarea determinarilor de mediu. ferestre. care vor fi corelate cu datele starii de sanatate stabilite prin examene medicale. încapere. pentru prevenirea accidentelor. evitarea muncilor usoare. hipertensiunea arteriala. se va asigura ceai fierbinte. artrozele cronice si periartritele (microclimat nefavorabil). BOLILE „A FRIGORE" sunt afectiuni favorizate de temperatura scazuta. dintre bolile legate de profesie se mentioneaza afectiunile osteo-musculo-articulare (microclimat nefavorabil) EVALUAREA MICROCLIMATULUI LA LOCUL DE MUNCA SI NORMELE DE MICROCLIMAT Pentru recunoasterea. dupa caz. climatizate sau încalzite. post de munca si grup ocupational.5-1 l/persoana/schimb ). degeraturile.a. bronsite. . ferestre). la nivelul aparatului cardiovascular sunt favorizate endarterita obliteranta.a. Patogenic. La locurile de munca cu temperaturi scazute (sub 5°C). fiind recomandat efortul fizic. senzatia termica a persoanelor s. Bolile profesionale declarabile sunt hipotermia. Datele preliminare obtinute prin recunoasterea conditiilor si noxelor permit sesizarea si aproximarea unor caracteristici importante cum sunt: natura caldurii degajate în încapere (de convectie sau radiatie) si cantitatea acesteia. Studiul procesului de munca si a cronogramei profesionale va stabili natura si durata operatiilor de munca în diferite conditii climatice determinate de amplasarea punctelor de lucru fata de sursele de noxe. 7. în conditiile în care centrii termoreglarii au fost frânati anterior de temperatura înalta. dificil de realizat în halele mari. calirea organismului prin factori naturali.a. fisa 107(temperatura scazuta artificial sub 10°C). curenti de aer si radiatii calorice. loc de munca. Examenul medical la angajare si controlul medical periodic se vor efectua tinând cont de NGPM/2002. instituirea masurilor de protectie a muncii. sisteme de încalzire si ventilatie s. care sa acopere necesitatile energetice.. cardiopatia ischemica. protejarea prin îmbracaminte din materiale izolatoare si impermeabile. instalarea de perdele din materiale izolatoare sau de aer cald în fata usilor. Formele clinice sunt variate: la nivelul aparatului respirator pot apare rinite. neurologice (nevrite. (0. introducerea de sisteme adecvate de încalzire. faringite. lombosciatica s. la nivelul aparatului locomotor pot apare reumatism poliarticular acut. mai pot apare si afectiuni renale (glomerulonefrita acuta difuza).a. Dintre masurile tehnico-organizatorice fac parte: etansarea deschiderilor spre exterior (usi. usi. PLANUL DE EVALUARE va fi întocmit pe baza informatiilor obtinute în faza de recunoastere a conditiilor si noxelor profesionale la nivel de întreprindere. intensitatea efortului fizic. cu posibilitati de uscare a hainelor. umiditate. a caracteristicilor si amplasarii lor. laringite. când vasodilatatia cutanata e masiva si transpiratia prezenta. A.

Masuratorile vor fi facute: la 0. Temperatura corporala (cutanata.533-541. in cel putin cele 2 sezoane extreme. C.a. pentru o evaluare cât mai completa în spatiu si timp. INTERPRETAREA REZULTATELOR se face prin raportare la valorile normate ale parametrilor climatici masurati separat. atat ai celor de mediu cat si ai organismului. rezultand temperatura exprimata in C. care dezvolta un curent electric proportional cu cantitatea de radiatie primita (ex. viteza curentilor de aer in metri/secunda (m/s). Termometrele cu semiconductori permit citirea in cateva secunde a temperaturii aerului. curenti de aer. fiabile si usor de manuit. sunt necesare doar metodele din prima categorie. indicatorii care urmeaza a fi utilizati (fizici.5 si 1. o apreciere aproximativa se poate face prin timpul de suportare a expunerii (in secunde) de catre organism.5 metri de sol. referitoare la microclimat. Pentru indicatorii complecsi ai stresului termic se folosesc formule.). cu sau fara ventilatie în functie. frecventa cardiaca. in raport de rezultatele obtinute. pentru a surprinde variatiile pe verticala. Temperatura suprafetelor utilajelor si conductelor se masoara cu termometrul cu mercur prevazut cu rezervor plat sau cu termometrul cu semiconductori. Viteza curentilor de aer se determina cu catatermometrul Hill (viteze mici) sau anemometrul (viteze mari). biofizici. Pentru raportare la normele de microclimat din Romania. desi unele sunt depasite de tehnica actuala. pentru inregistrarea continua si indelungata se folosesc termografe si higrografe. Planul poate fi rectificat pe parcursul fazelor de evaluare. Volumul transpiratiei si bilantul hidric se determina prin metoda cantaririj individuate. tabele sau nomograme. metode care se adreseaza stresului termic (temperatura efectiva.Planul de evaluare va cuprinde: punctele si momentele în care sunt necesare masuratori ale factorilor climatici. Se prezinta mai jos prevederile NGPM/2002. metode care se adreseaza solicitarii functiei de termoreglare (temperatura corporala. umiditate. Metodele pot fi grupate in 3 categorii: metode care se adreseaza separat fiecarui factor de microclimat (temperatura. Se amintesc mai jos acele metode si tehnici care au fost utilizate curent in ultimii 50 de ani in Romania. radiatii calorice). METODELE S1 TEHNICILE de masurare a diversilor parametri ai microclimatului. fie cu electrotermometre cu elemente semiconductoare. B. art. indicatori subiectivi si psihologici ca senzatia termica| timpii de reactie s. fiziologici. in 2-4 dintre zilele cele mai calduroase si mai friguroase ale anului.). umiditatea relativa a aerului in procente fata de umiditatea maxima (Ur%). s-au perfectionat in raport cu evolutia tehnicii. In ultimii am" a luat extindere tot mai mare construirea de aparate si instrumente de masura bazate pe tehnici electronice de acuratete. intensitatea radiatiei calorice in calorii/cm2/minut (cal/cmVmin D. indice de sudoratie previzibila s. bilant hidric. care inglobeaza atat indicatori ai ambiantei termice cat si fiziologici.a. indice de solicitare termica. pentru aprecierea eficientei acesteia. Intensitatea radiatiei calorice se determina cu instrumente bazate fie pe principiul termobateriei. EXPRIMAREA REZULTATELOR 'se face in functie de natura indicatorilor: temperatura aerului sau a suprafetelor inconjuratoare in grade Celsius (°C). complecsi) în paralel cu factorii climatici considerati separat. dozimetrul medical). celelalte putand fi aplicate in functie de conditii si necesitati. globtermometrul). sublinguala sau rectala) se masoara fie cu termometrul maximal cu mercur. . fie pe principiul absorbtiei fluxului de energie radianta de catre corpurile negre (ex. Temperatura si umiditatea aerului se determina in mod obisnuit cu psihrometrul Assmann.

2t8+0. °C . diferenta pe verticala a valorilor temperaturii aerului la 1. Tabelul 1a: Limitele termice minime admise la locurile de munca (NGPM/2002.5 Metabolism foarte intens (4) Nota: Indicele WBGT se masoara sau se calculeaza cu formula: . camere de comanda.1m deasupra solului (nivelul capului si al gleznelor) mai mica de 3°C.La unele locuri de munca (birouri. tabelul 10) Clasa de metabolism Temperatura la globtermometru Viteza curentilor de aer (M) (W) (°C) (m/s) M<117 18 <0.. In perioada de iarna: temperatura operativa intre 20-24°C.1m si 0.2 117<M<234 234<M<360 M>360 Clasa de metabolism (M)(W) 16 15 12 Indice WBGT (°C) Persoana aclimatizata la caldura Persoana neaclimatizata la caldura Repaus (O) Metabolism redus (1) Metabolism mediu (2) Metabolism intens (3) fara miscare perceptibila a aeralui 25 23 33 30 28 cu mis. trebuie asigurate conditiile expuse in continuare.Activitatile profesionale se clasifica in functie de metabolismul energetic (NGPM.1-0.3tg . încaperi cu videoterminale. Limitele termice minime admise la locurile de munca sunt cele prevazute in tabelul 1a. °C tun estet temperatura umeda naturala. viteza medie a curentilor de aer intre 0.3 m/s.pentru activitati In interior si exterior fara expunere solara WBGT = 0.pentru activitati in exterior cu expunere solara WBGT = 0.7tm+0. umiditatea relativa a aerului intre 30-70%.4 <0. iar limitele termice maxime admise in tabelul 1b. In perioada vara de: temperatura operativa intre 23-26°C. tabelul 1) (a se vedea capitolul 4). care perceptibila a aerului 26 25 Fara miscare perceptibila a aerului 22 18 32 29 26^ Cu miscare perceptibila a aerului 23 20 <0.) unde desfasurarea activitatii profesionale necesita confort termic. diferenta pe verticala a valorilor temperaturii aerului la . °C tg este temperatura de globtermometru.3 <0.7tm + 0. încaperi social-culturale etc.lta Unde: ta este temperatura uscata a aerului.

0 234<M<360 21. 0.6 m/s.1m deasupra solului. diferente mai mici de 10°C intre temperatura de radiatie a ferestrelor sau a altor suprafete verticale si temperatura de radiatie a obiectelor din incapere. Tabelul 1c: Limitele minime si maxime ale temperaturii si vitezei curentilor de aer admise la locurile de munca prevazute cu dusuri de aer (NGPM/2002.0 27 1. Nivelul radiatiilor calorice se determina prin masurare sau prin apreciere conform tabelului 1d. tabelul 12) Limite minime Temperaturi maxime Nivelul Metabolismul Temperatur Viteza Temperatur Viteza radiatiilor energetic a aerului curentilor a aerului curentilor calorice (°C) de aer (°C) de aer (ca1/cm2/min (m/s) (m/s) (M) ) (W) 1 M<117 25.0 0. temperatura operativa poate fi calculata ca medie a valorilor temperaturii aerului si a temperaturii medii de radiatie".0 24 2. tabelul 13) . ta este temperatura uscata a aerului (°C). Cand viteza e mai mica de 0.5 2 M<117 22. iar A este un coeficient ale carui valori sunt in raport cu viteza curentilor de aer.1. Limitele minime §i maxime ale temperaturii si vitezei curentilor de aer la locurile de munca prevazute cu dusuri de aer sunt prezentate in tabelul 1c.5 2. anume 0.0 26 1.5 1.1m §i 0.7 daca viteza e intre 0.2 m/s.5 30 1.7-1 m/s.5 28 1.0 2.0 1. Temperatura operativa se calculeaza cu formula: to=At aplus (1-AX. \ este temperatura medie de radiatie (°C).0 1.0 0.5 28 1.0 M>360 17.0 1. umiditatea relativa a aerului si viteza medie a curentilor de aer ca si in perioada de vara.6 daca viteza e intre 0.2-0.5 25 2.5 234<M<360 18.3 26 1.0 117<M<234 20.0 234<M<360 16.5 1.0 2.5 daca viteza e mai mica de 0.0 25 1.2 m/s sau daca diferenta intre temperatura medie de radiatie si temperatura aerului e mai mica de 4°C. si 0.5 22 •3.0 1.3 M>360 20.5 M>360 15. Tabelul 1d: Aprecierea nivelului radiatiilor calorice (NGPM/2002.0 Nota: a) Umiditatea relativa a aerului nu va depasi 60% b) Valorile temperaturilor si vitezelor curentilor de aer reprezinta valori medii în sectiunea transversala a fluxului de aer la nivelul jumatatii superioare a corpului.0 0.5 >3 M<117 20.5 24 2.0 117<M<234 23.0 23 2.5 117<M<234 18.

In cazul determinarii unor parametri complecsi. se vor lua masuri de protectie a angajatilor în conformitate cu prevederile legale în vigoare" (NGPM/2002.537).5°C pentru munci zilnice a 8 ore. „In perioadele în care. pot fi echivalate cu acest nivel. Normele de microclimat din tabelele prezentate vor fi luate în calcul la proiectarea si realizarea sistemelor de încalzire si ventilatie. sticla si piatra 56 48 43 Material plastic 60 48 43 Lemn 60 48 43 „Personalul care lucreaza în microclimat cald (peste 30°C) sau rece (sub 5°C) va beneficia de pauze pentru refacerea capacitatii de termoreglare. art. Temperatura suprafetelor echipamentelor tehnice sau ale oricaror altor suprafete cu care angajatul vine în contact la locul de munca trebuie sa se situeze sub valorile prevazute în tabelul 1e. scop în care se vor asigura spatii fixe sau mobile cu microclimat corespunzator" (NGPM/2002.540). corelate cu conditii de umiditate mare.541). Tabelul 1 e: Limite maxime admise ale temperaturii suprafetelor (NGPM/2002. pot fi echivalate cu acest nivel. angajatorul este obligat sa asigure protectia angajatilor prin masuri tehnico-organizatorice si medicale" (NGPM/2002. respectiv temperaturi ce depasesc 37°C sau care. Valorile limita admise ale unor parametri fiziologici sunt: frecventa cardiaca maxima 110/min ca medie ponderata cu timpul pe ziua de munca.Timpul de suportare a expunerii (s) 240 50 20 Nivelul estimat al radiatiilor calorice (cal/cmJ/min) 1 2 3 . „Daca cerintele procesului tehnologic sau alte conditii speciale nu permit încadrarea parametrilor microclimatului în valorile limita prevazute de norme. ale caror durata si frecventa se stabilesc în functie de intensitatea efortului fizic si de valorile parametrilor de microclimat. si care au fost prezentate la capitolul 1. art. pentru temperatura echivalent corectata: la neadaptati limitele maxime admise sunt 30° pentru munca usoara. art. Pentru încaperile social-sanitare au fost stabilite norme de temperatura care difera dupa natura încaperii. corelate cu conditii de vânt intens. interpretarea se va face în raport cu limitele stabilite prin cercetarile din acest domeniu. si 38°C pentru expuneri intermitente la caldura (aceasta din urma fiind considerata . ori temperaturi sub minus 20°C sau care. 28° pentru munca medie si 26° pentru munca grea. tabelul 14) Material constitutiv al Temperatura suprafetei C'C) pentru durata suprafetei de contact de : 1 min 10 min >8ore Metal neacoperit 51 48 43 Metal acoperit 51 48 43 Ceramica. temperatura sublinguala 37. din cauza conditiilor meteorologice nefavorabile se înregistreaza temperaturi exterioare extreme. Astfel. iar la adaptati acestea sunt mai mari cu 2°.

Trebuie subliniat ca. In aceste conditii. plus alte elemente. cresterea debitului sudoral poate ajunge la 1. reprezentând raportul dintre cantitatea de caldura care trebuie eliminata de organism. Temperatura aerului este in permanenta modificare. Curentii de aer se datoresc circulatiei diferitelor volume de aer din zona respectiva. atat in conditii de microclimat cald cat si rece. Astfel. organismul elimina caldura din corp mai ales prin radiatie (situatie valabila si intr-o ambianta rece). odata cu transpiratia. MASURI DE PREVENIRE Masurile se adreseaza atit mediului industrial. a duratei efortului. Excesul de caldura se elimina in mediul ambiant in raport cu particularitatile microclimatului din zonele de munca.temperatura „de alarma"). debitul sudoral cea 0. rece. si al vitezei curentilor de aer la locul de munca. termoizolarea surselor de incalzire are o mare eficienta. IN GENERAL DE CATRE AUTORITATEA DE SANATATE PUBLICA Acest indice nu trebuie sa depaseasca valorile limita stabilite in functie de categoria muncii efectuate (usoara. EFECTELE MICROCLIMATULUI NECORESPUNZATOR Expunerea la temperatura ridicata obliga organismul la folosirea unor mijloace care depasesc resursele normale pentru mentinerea relativ constanta a temperaturii corpului. cat si persoanelor expuse. Supravegherea microclimatului se face prin calcularea indicelui WBGT cu ajutorul aparaturii ce masoara temperatura aerului. grea. apreciata prin cata valoare si consum energetic pe de o parte. a felului echipamentului. straturi izolatoare de aer sau perdele . cald.4% din greutatea unui individ de 70 Kg.). Efortul organismului de mentinere a temperaturii corpului in limitele normale (homeotermice) are loc.Astfel. Senzatia termica se apreciaza dupa urmatoarea scala: foarte cald. inlocuirea lichidelor pe masura pierderii prin transpiratie si mai ales a NaCl este foarte importanta. ca la arsuri. temperatura umeda ( umiditatea relativa la locul de munca) si a temperaturii indicate de un glob-termometru. evaporarea transpiratiei este forma cea mai eficienta a eliminarii caldurii acumulate in corp. Daca lichidul respectiv nu este inlocuit se poate ajunge la o stare de deficit hidric in orele de program de 3-6 % din masa corporala. medie. In conditiile unei ambiante placute. cind aerul este saturat). Cea mai dura actiune a microclimatului rece este reprezentata de afectarea extremitatilor prin degeraturi. curentii de aer si radiatia calorica. Umiditatea aerului este data de cantitatea de vapori de apa din atmosfera. cu evolutie gradata. temperatura cutanata medie 35. foarte rece (frig). se masoara in m/sec. foarte grea). si cantitatea care poate fi eliminata în functie de factorii de microclimat ambiental pe de alta parte. convectie si radiatie. cu intreg cortegiul de simptome respectiv. devenind astfel un pericol pentru starea de sanatate.CRISTINA iVAN Microclimatul (sau ambianta termica) este caracterizat prin temperatura earului. racoare. o valoare peste 100 % indica o solicitare termica importanta. confortabil. fiind de fapt o energie calorica in miscare. Transmiterea caldurii se face de la un corp mai cald la altul mai rece prin conductibilitate. Indicele de solicitare termica (Heat Stress Index) este un indicator complex. dintre care sodiul este cel mai important (la o activitate desfasurata in mediu cald se pot elimina 10 litri transpiratie care contin 10 g NaCl . Radiatiile calorice sunt unde electromagnetice de propagare a unor particule mici (cuante). Ea poate fi apreciata ca absoluta (totalitatea vaporilor de apa dintr-un anumit volum de aer) sau relativa (raportul de intre cantitatea de vapori in aer la un moment dat si maximum posibil. umiditatea relativa. Intr-o ambianta calda. Se folosesc paravane. exprimata in procente. in functie de schimbul caloric intre obiectele din spatiul respectiv si aerul zonei de munca. se pierd si alti constituenti.3 Kg/h."sare". in conditiile in care 1 Kg de transpiratie reprezinta 1. in expunerea la microclimat cald. MICROCLIMATUL Autor: dr. Exunerea la microclimat rece sunt reprezentate de fenomene de "raceala".5 litri/ora. vitamine etc. fiind o regula stabilita prin legislatia in vigoare.6°C. cauzata de incalzirea inegala a acestora si implicit densitatea lor diferita.

Sub 25oC corpul incepe sa tremure . ci realizeaza doar o senzatie falsa de caldura. nas . temperatura aerului optim 22-25°C. Mentinerea echilibrului hidrosalin se face prin acordarea de apa carbo-gazoasa salina (cu 1-2 g. tremuratul este de fapt contractia muschilor astfel ei indeplinesc 2 elemente esentiale miscare + energie corpul isi regleaza temperatura. Alcoolul nu protejeaza de frig. cu un procent mai mare de grasimi. Igiena muncii Microclimatul la locul de munca Microclimat > temperatura umiditate viteza aerului radiatia calorica In fiecare incapere de lucru pentru o persoana trebuie prevazut un minim de 12m2 aer.03% ( 0. Umiditatea peste 75% si este cald afara se impiedica evaporarea ( la tropice in special ) Efectele unui microclimat necorespunzator Exemplu la omul care are o activitate fizica ( exemplu( omul care da la lopata)pierde 10l de apa pe canicula + 10 gr se zare din organism.3la mie) Peste 25oC corpul transpira intre 22-35°C este temperatura corpului normala. umiditatea relativa a aerului 35-70%. concentratia bioxidului de carbon 0. deoarece si paturile de aer dintre haine sunt izolante). intreruperea de munca .astfel apare deshidratarea> pierde apa >scade tensiunea trebuie consumat apa minerala nu plata .electroliza pierdere de saruri >dureri de cap >lesin >crampe musculare . Umiditatea sub 35% ce sintampla : se usuca mucoasele se usuca gura. urechi . inaltimea de la pardoseala pana la camera de lucru 2. La fiecare 1l de apa 2gr de saruri minerale Efectele temperaturii scazute asupra organismului nu poti sa scrii nu poti sa stai pe scaun sa efectuezi nici o lucrare extermitati ( degeraturi)nu mai circula sangele .sistemul "foilor de ceapa". mai multe straturi de haine.5m.de apa. In expunerea la microclimat rece se impun masuri de asigurare a pastrarii energiei calorice in corp (imbracaminte adecvata . hidratare ferire de soare iar dusurile reci nu sunt o solutie deoarece caldura din organism ramane nu se evapora. Este necesara o alimentatie bogata caloric. degetele de la maini si picioare echipamente de protectie cat mai multe straturi munca sedentara degeraturi nu actioneaza circulatia picior de transee la temperaturi de +1 -(-2)°C stat in umiditate umezeala . inaltimea de la pardoseala pana in tavan -3m. NaCl la litru).

+ 0 °C in conditii de umiditate .lucs masura iluminat .lucsi pluralul Intr-o zi pe lumina zi/ iluminarea in mediul exterior 2000100. 1dB=1/10 Bell ] Hipocauze expunerea la zgomot se poate la surditate care poate fi laterala sau bilaterala . vibratiile urechii interne pastrarea echilibrului daca este afectat apar rau de masina . concert 120dB. intestinale elicoptere tractoare au osteoporoza nu se pot angaja.000 Sunete joase nu auzim animalele salbatice caini .000lucsii lumina naturala (geamuri ) lumina artificiala Iluminatul natural cel putin o treime din 2000 Lumina uniforma pe masa de lucru daca nu este uniforma apar tulbuarari oftalmologice Evitati fenomenul de stralucire (la fel ca si lumina neuniforma) apare oboseala Becurile cu filament produc caldura daca este cald trebuies luate masuri de protectie daca este frig nu ne deranjeaza. pisici si de aceea percep cutremurele . .incaltaminte adecvata nu foarte fixa stanjeneste circulatia La locul de munca iluminat : .000-20. Lucru in schimburi ( din motive de etica schim 3 o luna de zile ca si diferenta de fus orar 12 ziua in Romania 12 noaptea in alta tara.vasoconstrictia degetele de la picioare in special . Iluminatul insuficient apar tulburari oftalmologice . Zgomotul la locul de munca 16-16. rau de mare etc.Vibratiile de inalta frecventa deregleaza sistem osteoarticular ( oase + articulatii ) artroza pumnului mi-a intepenit genunchiul afectiuni al peoviroza palmara se lipeste de un degetsi asa ramane degetul trebuie operat. ultrasuntetele ( delfinii) Calitatii . rau de transport. ciocane ( picamar) cismarii. este 90 prezinti semne de nervozitate zgomotul este sursa de stres. Vibratiile medie frecventa afecteaza vertebrele tulburari gastrice renale . Efectele vibratiilor asupra organismului vibratiile asemanatoare zgomotului Vibratii : joasa frecventa medie frecventa inalta frecventa Vibratiile de joasa sau foarte joasa frecventa .Se intampla des la persoanele cu activitatyi specifice cum ar fi : polizoare .intensitatea DB (decibe ) [Este unitatea de masura a intensitatii sonore. nivel al zgomotului 40-90dB .

Concentratia admisa si dimensiunile pulberilor din particule mai mica de 7 mm 1-5mm 50% pulberi de la locul de munca nu se depun Pulberile organice au origine vegetala sau animale . Particulele de nisip irita caile respiratorii iar celulele repara . nisip practic . In morarit faina in croitorie firele . oxigen 20% . si are o explicatie fizica : aerul compus din azot amestecat cu gaze si oxigen si pentru organism bioxid de carbon . Pulbere de origine animala fulgi . Legea fizicii lichide + gaze echilibru este data in functie de presiune Apa daca mareste temperatura cresc vaporii si scade presiunea .minerale .boala silicoza apare frecvent la mineri .se scufunda creste presiunea in vasele de sange dizolva oxigenul . repara in timp se formeaza cicatricea si dispare elasticitatea Pulberea de azbest o forma de cancer pulmonar pri 8090sediul ONU din Germania a construit o cladire numai din azbest dar dupa cateva cercetarii au ajuns la concluzia ca trebuie daramata datorita formei de cancer .praf .par Firul tors subtire la viteze mari la masina scoat particule .organice Pulbere minerale sau anorganice bioagresivitatea contin cel mai frecvent bioxid de siliciu Si2 . Boala decheston brusca Noxele atmosferice la locul de munca Notele : pulbere gaze iritante substante chimice nocive Pulberea particulelor solide care plutesc in atmosfera si intra in organism prin caile respiratorii: plamanul unui nou-nascut este roz Plamanul unui adult nefumator este cenusiu Pulbere . bioxidul de carbon -plamani si celule circulare se vor dizolva si mai multe gaze in lichid boala care apare se numeste CHETOSON .Efectul presiunii atmosferice crescute asupra organismului la locul de munca E mai putin frecvent se intalneste la scafandrii . Gazele -presiune crescuta ajung brusc la presiune mica si se creaza bulele de gaz si se numesc embolie.

. Iradierea artificiala minereul activ posibila problema de sanatate . in primul semestru de sarcina fara radierii.mici si fine care plutesc in aer se inhileaza si pot provoca ca si in cazul silicozei dar si boli mai grave de la reactii alergice . Expunerea la alergeni mai mult decat stranutul te inrosesti .energie . radio-terapie pastile radioactive cine lucreaza cu ele problema de sanatate iradiera la vopseauna florescenta Boala de iradiere are dupa ce organismul a fost supus la o suficienta doza . Radiatii la locul de munca Are 2 caracteristici : .25leucopie 10Gy produce deces zeci de forme de boali si cancer in functie de tipul de organ .25 Gy scad celulele albe din snge . ca un lant cea mai slaba za poate distruge 10. in medicina sectia radiologie posibila problema de sanatate . inflamatie fibrasa . scad globulele albe .frecventa Efecte asupra organismului -ionizarea -reactie electromagnetica Raza X Unitatea de masura : Gray sau prescurtat Gy a) radiere naturala b) radiere artificiala Radierea naturala are surse terestre acele roci pentru obtinerea materialului radioactiv (bombe) Radierea artificiala radiatia cosmica . Efecte : somatice genetice Iradierea 0. pana la asmul bronsic . de 4 * mai mare tulburare grava a maduvei osoase in functie de organism 5-10Gy deces intre 0. si in general pe toata perioada sarcinii pe cat posibil . Organismul intra in contact cu o substanta organica si astfel patruns in organism celule albe le identifica si ii distruge " material organic " persoane predispuse sunt cele alergice la diferite medicamente la arahide etc.moarte curata Efecte genetice efectele radierii nu asupra organismului ci asupra descendentilor lui daca femeia gravida este supusa radierii nu este efect genetic ci efect somatic . .000 de zali Cel mai sensibil organ este maduva osoasa ea se mentine inca din epoca de embrion si nu se inmulteste * sa nu se cumpere casa in apropierea liniilor de inalta tensiune .

Intensitatea se masoara in lucsi Pentru ochii trebuie sa evitam stralucirea .daca o parte din ADN este stricat si cealalta parte este buna atunci fertilizarea se produce dar fatul iese malformat poate trai ore. Efecte negative : expunerea progresiva bronzeaza pielea pielea alba expunerea brusca arde pielea expunerea in mod repetat imbatraneste pielea precoce daca expunerea este indelungata si tenul este sensibil se poate produce cancer de piele Ochii radiatiile in exces . conjuctivita ochii rosi lacrimi umflati de la soare sau aparat de sudura .+> ADN ADN-ul daca este stricat nu se poate face viabilitatea . lipsa lor ne provoaca senzatia de frig . duce la cataracta (albeata ochilor) Infrarosu ajung la vasele craniene si atunci apare greata . ochelarii de soare necesari ochelari prosti dilata pupika Radiatia luminoasa 400-760mm. . zile saptamani sau poate muri Masuri de radioprotectie individuala colectiva sau a mediului Radiatii neionizante Radiatii neionizante cuprinde : radiatii ultra violeta radiatie luminoasa radiatii infrarosie radiatii microunde Radiatii ultraviolete sunt emise de soare radiatii cosmica cad asupra plantei si are sanogene ( sanatoase ) in piele stimuleaza vitamina D absorb calciu . . INFRAROSU Radiatiile infrarosu lungimea de unda calorica . varsaturi dureri de cap . efecte mai putin dramatice nu se produce fertilizarea . fotofobie . daca nu avem vitamina D copiii fac rahitism adulti osteoporeza foarte multi germrni sunt sensibili la radiatii ultraviolete . .

1mg/m3 Gaze Gazele pot fi: 1.CINE DA INSOLATIA ? INFRAROSU Sub infrarosu microundele .. tulburari digestive . minereuri de pumb dar si in alte zone acumulatoare sticla vopseluri betina tuica de cazan cazan plumb daca nu este de arama . limita admisa 0. ameteala . slabiciuni . Gaze asfisiante 2. cuptoarele . greata. Gaze iritante Gaze asfisiante intoxicatie cu monoxid de carbon nu are gust culoare se dizolva foarte repede in sange dureri de cap tulburari ale vederii inrosirea fetei . Baia-Mare risc crescut datorita concentratie foarte mari cu plumb . varsaturi . intra pe cale respiratorie . Poate sa fie o boala profesionala sau accidentala de fenomene nervoase . La locul de munca nu trebuie depasita concentratia de 5micrograme/m3 Masuri de protectie masti filtre ventilatia aerului Intoxicatia cu mercur Afecteaza respiratia . si boala PARKESTON ITA= INFLAMATIE Mercurul se cauta sa fie inlocuit se interzice lucrul femeilor care pot avea copii in mediul cu mercur . telefoanele mobile televizoarele . Arsenicul este folosit in fabricarea de acid sulfuric in industria medicamentelor . respiratie cutanata La nivelul pielii poate sa dea cancer de piele . cutanata digestiva 8 ore/400mg plumb . fenomene digestive . SATURNISM boala de pumb afecteaza ribichi greata varsaturi ameteala tulburari de somn dureri abdominale . Efecte adverse : oboseala depresie psihica tulburari vizuale tulburari ale ciclului menstrual stres Actiunea substantelor toxice din mediul profesional Intoxicatia cu plumb. . .

greata varsaturi dureri toracice Alcoolul etilic si alcoolul metilic Alcoolul etilic Prima etapa apare o stare de euforie dezichilibrare Etapa 2 : comportament anormal . depresie Etapa 3 : nu mai respira . Intr-o gospodarie nu are ce cauta alcoolul etilic . intoxicatie acuta si ajunge la moarte Coma alcoolica poate ajunge la moarte . furie . nu are gust miros nici soda caustica sau alte substante toxice + hemoglobina . iritatii la nivel respirator Gazul hidrogen sulfurat miroase a ou stricat Reactii: . Acidul ciahidric HCN } Monixid de carbon CD } Gaze iritante Bioxid de sulf SO il gasim in celuloza Da iritatii ale tractului intestinal respirator uscaiune in gat .Daca se continua apare colaps lesina si moare . duce la orbire ataca nervul optic.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful