Sunteți pe pagina 1din 52

LUCRAREA DE DIPLOM

Studiul cererii de turism in zona Muniilor Semenic

CUPRINS
Cap 1 Aspecte privind cererea turistic 1.1 Semnificaia i particularitai ale cererii turistice 1.2 Determinani ai cererii turistice 1.3 Elasticitatea cererii turistice 1.4 Sezonlitatea cererii turistice Cap 2 Tipuri de turism ce se pot practica in zon 2.1 Turismul de tranzit 2.2 Turismul de drumeie sau itinerant 2.3 Endoturismul 2.4 Turismul montan 2.5 Speoturismul 2.6 Turismul sportiv 2.7 Turismul cultural 2.8 Agroturismul.Turismul rural.Turismul verde sau ecoturismul 2.9 Silvoturismul 2.10 Turismul de recreere 2.11 Turismul la sfrit de sptmn 2.12 Tipul de turism mixt Cap 3 Zon turistic tradiionala Semenic 3.1 Subzona montana Semenic 3.2 Subzona Crivaia-Valiug 3.3 Subzona Trei Ape-Grna 3.4 Subzona Reita-Secu 3.5 Subzona Munceii Dognecei Cap 4 Studiu de caz la. S.C. BIRTA-GROUP S.A. 4.1 Prezentarea S.C. BIRTA-GROUP S.A. 4.2 Diagnosticul potenialului uman 4.2.1 Asigurarea cu personal 4.2.2 Calificarea personalului 4.2.3 Structura personalului 4.2.4 Eficienta utilizarii fortei de munca 4.3 Diagnosticul managementului societaii 4.3.1 Gradul de realizare a criterilor de performanta 4.4 Diagnosticul comercial 4.4.1 Indicatori ai investiiei 4.4.2 Indicatori ai volumului de activitate 4.4.3 Indicatori de cheltuieli 4.4.4 Indicatori de rentabilitate
2

4.4.5 Concurenii societaii 4.4.6 Promovarea serviciilor Cap 5 Concluzii

INTRODUCERE SEMENIC, NUME DE FLOARE I DE MUNTE

Floarea de Semenic (Helyerium orenarium) are ceva din nemurirea i prestanta florilor de colt. Mica, ncat o crezi plapnda, aceasta planta cu flori albe, batnd spre roz i dispuse n capitule face parte din familia Cyperacae. n lunile iulie-august, Floarea de Semenic ii etaleaza petalele pufoase printre celelalte plante din jur. Cndva demult, muntelui i-a fost atribuit numele florii prin legamant statornic i astfel Munii Semenicului au devenit micul masiv carpatic cu nume de floare de pe meleagurile stravechi ale pmntului romnesc. Ocrotindu-i gingaia, Masivul Semenic i-a oferit adapost n gradina sa bogata, la nalimea golului cu pajite montana, pe stanci i versani puternic nclinai, pe culmi domoale i vai adanci. Turistii i vizitatorii, localnicii i cercetatorii naturii au ndragit i muntele i floarea lui. Astazi minunata floare a devenit aproape o raritate. Ea nu ne mai ntampina permanent ca un veritabil ghid, pe poteci, prin poieni, pe pajisti i pasuni, nainte de a intra sau iei din padure. Renumita pagina montana, desfrata pe o suprafata de circa 10 km2 dintre varfurile Semenic, Piatra Goznei i Piatra Nedeia, constituie una din minunatele platforme carpatice, acoperite cu iarba deasa, n al carui strat gros paii se pierd. Plimbarile usoare sau de nuanta mai sportiva ne duc de la o baza turistic la alta, de la un colt al naturii la altul. Codrii seculari sunt monumentali, printre arborii lor falnici umbra i lumina se contopesc ntr-o atmosfera de linite i prospeime. Zilele petrecute pe potecile lor constituie lungi momente de destindere i reconfortare. Pentru multiplele lor frumusei, Munii Semenic atrag n egala masura, atat iarna cat i vara, iar dorinta de a reveni pe culmile i vaile pline de pitoresc ii rmne adanc ntiparit n inima. Unul din domeniile de activitate economico-sociala n plina ascensiune, care s-a transformat ntr-o ramura a economiei noastre, o constituie turismul, care sub influenta cuceririlor de ordin cultural i tehnico-tiinific, capata o amploare tot mai mare constituindu-se ntr-un mijloc modern i eficient de diversificare a cailor de refacere a capacitailor de munca i de utilizare raionala i placuta a timpului liber. Prin esenta i structura sa, turismul este o activitate deosebit de complexa, conexata la toate ramurile economiei naionale i menita sa contribuie la valorificarea superioara a resurselor patrimoniului nostru geografic, cultural, edilitar. n acest context, Munii Semenicului se numara printre regiunile ce dispun de ample i valoroase valente capabile sa-i ofere un loc de frunte n arealul turistic al rii. Situai n vestul rii, n apropierea granitei cu Iugoslavia i la o distanta de 35 km de municipiul Reita ei prezinta condiii favorabile pentru amplificarea activitaii turistice. Avnd n vedere factorii multipli care concura la posibilitaile de optimizare a turismului i la caracterul de unicat al zonei (cadrul natural, rezervaii naturale, domenii schiabile, lacuri de acumulare, etnografie, asezari rurale, patrimoniu de istoria tehnicii, etc.) care fac posibila practicarea unui
4

evantai de forme de turism, apreciem ca fiind importanta dezvoltarea zonei din punct de vedere turistic. Ne exprimam convingerea ca dezvoltarea acestei zone turistice poate duce la crearea unor posibilitai eficiente a timpului liber. Pentru realizarea acestei lucrari am facut cerceri i am consultat mai multe lucrari de specialitate. n lucrarea de fata am ncercat sa dau o imagine asupra cererii de turism din zona Munilor Semenic. n ntreaga activitate de sistematizare a materialului adunat, pe tot parcursul elaborarii lucrarii m-am bucurat de sprijinul i ajutorul permanent al Domnului Prof. Dr. Constantin Negru de la Universitatea de Vest Timioara, caruia ii aduc i pe aceasta cale sincere multumiri.

CAPITOLUL 1 ASPECTE PRIVIND CEREREA TURISTIC 1.1. Semnificaia i particulariti ale cererii turistice
Materializata prin consum turistic, cererea turistic reprezinta una dintre fortele cuplului ce pune n funciune complexa mainarie a industriei turistice1. Volumul cererii turistice este expresia acelei pari din veniturile populaiei care ntr-o perioada determinata, va fi putea fi destinata achiziionarii unor produse sau servicii turistice. Creterea veniturilor populaiei va continua sa determine apariia unor noi categorii de turisi provenii atat din rile dezvoltate cat i din rile n curs de dezvoltare, n masura n care o parte a populaiei acestor ri se va putea alinia claselor sociale cu venituri medii. Cererea este exprimata de dorinta de a dobndi un anumit produs care se va manifesta daca sunt ndeplinite urmatoarele doua condiii: existenta puterii de cumparare i decizia de a achiziiona produsul. Economic vorbind, cererea poate fi definita drept cantitatea de bunuri i servicii care pot fi cumparate la un anume pret de-a lungul unei perioade date de timp. Conceptul de cantitate este nsa dificil de definit n turism2. Evitnd complicaiile semantice, potrivit concepiei din domeniu, ne raliem ntelegerii dupa care cererea turistic este formata din ansamblul persoanelor care ii manifesta dorinta de a se deplasa periodic i temporar, n afara rezidentei obisnuite pentru alte motive decat prestarea unei activitai remunerate la locul destinaiei. Sau, dupa Robert Lanquar, economist francez, desemnam prin cerere turistic acea parte a persoanelor care se deplaseaza periodic i n mod temporar, n afara rezidentei obisnuite pentru a desfra o activitate remunerata. Cererea turistic se manifesta la locul de resedinta al turistului, unde contureaza ceea ce se cheama bazinul cererii, fiecare bazin autonomizndu-se, pe plan internaional, prin caracteristicile economice, etnice, sociale i politice ale teritoriului naional careia ii este integrat. Specificul turismului ca activitate economic imprima cererii turistice o particularizare, comparativ cu alte domenii, exprimata prin cateva trasaturi principale, respectiv: este o cerere naionala, circa patru cincimi din cererea turistic mondiala se contureaza i se satisface n interiorul granitelor naionale ale rilor lumii, prin forma consumului turistic naional; este o cerere concentrata n rile i regiunile dezvoltate pe plan economic este o cerere prioritar intraregionala, n sensul ca cea mai mare parte a fluxurilor cererii turistice internaionale se deruleaza sub forma turismului intraregional.

Stanciulescu G.-Managementul turistic durabil in tarile riverane Marii Negre,Editura All Beck, Bucureti,2000,p.131 2 Cosmescu I.-Turismul fenomen complex contemporan, Editura Economic, Bucureti 1998, p.84 7

este o cerere cu o sezonalitate accentuata i rigida, ca urmare a unor legiferari specifice, precum i datorita unor factori psiho-sociali, culturali i naionali. Toate aceste trasaturi imprima pietei turistice caracterul de piata opaca, anevoios de patruns, de cuantificat i de influientat.

1.2. Determinani ai cererii turistice


Cererea turistic, ca orice fenomen economic, nu este imuabila, are elasticitatea sa, este supusa unor factori-cauza. De aceea n 1972, Rene Baretje, remarca, cu privire la factorii determinani ai cererii turistice: n fata multitudinii factorilor care antreneaza n serie calcule, tentaia de a propune o clasificare este mare. Dar, o dificultate apare totui; linia de demarcaie ntre criteriile reinute rmne imprecisa. Totui, fr a incerca a fi exhaustivi, este posibil a delimita marile grupe de factori care explica dezvoltarea cererii turistice. Literatura de specialitate propune o serie de modalitai de clasificare a factorilor determinani ai nivelului i evoluiei cererii turistice. Astfel de grupari cuprind, de exemplu: factorii endogeni i exogeni, factorii raionali i motivaionali, factorii cu aciune pe termen scurt i pe termen lung etc. Fiecare dintre aceste clasificari ale factorilor-cauza ai cererii turistice prezinta nsa limite alimentate, n special, din dificultatea de a departaja elementele cuprinse n fiecare categorie. Cererea fenomenului turistic dezvaluie ca principala sa caracteristica este orientarea spre consum. Cererea turistic se iveste dintr-o necesitate specifica i se regaseste ntr-un consum specific. Dar, pentru ca cererea sa se transforme ntr-un act de consum, trebuie ndeplinite trei condiii: timp liber, venit disponibil i motivaie. Bugetul de timp cat i bugetul financiar au o baza economico-socila, iar motivaia, o baza emoionala i/sau raionala3. Vom trata n continuare principalele grupe de factori care modeleaza nivelul, dinamica i strucatura cererii turistice. Disponibilitatea de timp liber- Recunoaterea concediilor platite de catre state, consecinta directa a creterii productivitaii muncii i a revendicarilor populaiei muncitoare din ntreaga lume, a fost factorul cel mai important ce a permis dezvoltarea cererii turistice moderne. n masura n care acest drept a fost introdus efectiv n cel mai mare numar de ri, i ca segmente de populaie tot mai mari au beneficiat de acesta, s-a creat o baza obiectiva, condiie necesara pentru manifestarea unei cereri turistice poteniale i mai mari. De altfel, se observa, pe termen scurt i mediu, o tendinta de reducere a timpului de munca i, ceea ce pare i mai important, o mai buna valorificare a timpului liber. Diminuarea timpului de lucru, observa analitii, se manifesta simultan n patru direcii, autonomizndu-se patru categorii de timp liber ce genereaza patru categorii de recreere i turism, respectiv: -diminuarea zilei de munca, care la 12-14 ore la nceputul secolului a scazut la 8 ore n prezent, fapt ce favorizeaza evadarea cotidiana din marile aglomerari urbane; -reducerea duratei sptmnle a muncii n rile dezvoltate, i nu numai n acestea, de la 6 la 5 zile, realitate ce da natere la ceea ce numim concediu de week-end, cu o durata de 1-2 zile;
3

Cosmescu I.-Turismul fenomen complex contemporan, Editura Economic, Bucureti 1998, p.86 8

-reducerea numarului anual al saptamanilor de munca, efect al instituionalizarii, generalizarii i apoi a creterii duratei concediului annual platit, a facut posibila existenta i armonizarea ntr-o mare masura a celor doua condiii necesare calitaii de turist: timp liber i resurse financiare ce pot fi alocate procurarii satisfaciilor oferite de turism; -creterea duratei scolarizarii i formarii profesionale, precum i, nu n puine cazuri, retragerea precoce din viata activa, concomitent cu creterea duratei medii a vieii, au redus la mai puin de jumatate durata vieii active n cadrul duratei medii de viata a secolului nostru, realitate care potenteaza atat cererea turismului pentru tineret, n timpul vacantelor i chiar n perioadele scolarizarii efective, cat i cea a turismului pentru vrst a treia. Iata de ce, cu privire la repartizarea timpului de munca n rile industrializate, statisticile ne ofera urmatoarea imagine structurala: -durata zilei de munca 8 ore -durata saptamanii de munca 4 zile i jumatate -durata concediilor anuale legale 7 pana la zece saptamani. Acest standard al calitaii vieii, implementat la o scara extinsa, a disponibilizat o parte semnificativa a timpului existentei noastre, care este destinata recreerii i calatoriei. Firete, turismul poate atenta doar parial la aceasta n masura n care i ceilali factori ai cererii turistice, semnalai n continuare, il favorizeaza. Factori economici- Venitul personal (sau familial) nelimitat a cunoscut, cel puin n ultimele decenii, o cretere reala ntr-un important numar de ri, stimulnd consumul privat de bunuri materiale i servicii, ntre care i cele turistice. Faptul ca venitul bugetului personal a fost amplificat i ca a marcat aproape toate segmentele de populaie a permis, cel puin n rile dezvoltate, raportarea turismului la quasi-totalitatea straturilor sociale. Veniturile consumatorilor se numara printre factorii cu cea mai puternica incidenta asupra cererii de turism, cunoscuta lege a lui Engel (potrivit careia, atata vreme cat calitatea este acceptabila, raportul ntre venituri i cerere este direct proporional) manifestndu-se pe deplin pe piata turistic. Insuficienta lor este principala cauza a lipsei cererii autohtone de produse turistice pe piata romaneasca. Factori demografici- Cnd este vorba despre turism, poate mai mult decat n alte domenii, populaiile au un comportament diferit, n funcie de caracteristicile lor demografice. n general, putem afirma ca grupurile sociale cu modele de viata urbana au o mai mare nclinaie spre calatorie. Urbanizarea se sprijina pe o anumita structura a economiei, generatoare, la rndul ei, de impulsuri motivaionale i disponibilitai financiare reflectate n cererea turistic. Orasele constituie componentele eseniale ale bazinelor cererii turistice, grupnd indivizi care doresc sa evadeze din viata trepidanta provocata de ritmul de munca, atmosfera poluata, viata n comun n locuinte i cartiere de mare capacitate etc. Cu cat gradul de urbanizare este mai nalt, cu atat crete proporia cererii turistice pe plan naional. Acest proces a fost deosebit de dinamic n ultimul sfert de veac i va continua la cote nalte n viitor. Factori sociali- Fr ndoiala, valorificarea sociala a vacantelor antreneaza un efect de imitaie, acela de a asimila modelele de consum ale persoanelor cu nivel superior al veniturilor. i, totui acest comportament mimetic are astazi alte semnificaii. Faptul de a trai ntr-o societate mai deschisa i integrata ntr-un context, de fiecare data mai bun, fr ndoiala, a depait limitele geografice i politice, ceea ce a permis sa se creada ca turismul este predispus sa apropie popoarele, comunitaile naionale i categoriile sociale. Aceasta realitate este cu atat mai evidenta astazi, cnd i alte popoare (ale Europei Centrale i de Est), optnd pentru o societate deschisa, vor avea un rol deosebit de important in determinarea cursului evoluiei societaii
9

umane. Nivelul i spiritul, la care este nfaptuita aceasta apropiere, tind sa fie acelea ale unui respect i ale unui interes mutual pentru valorile autentice ale fiecarei colectivitai, pe care le acceptam drept complementare i exclusiv de sine statatoare. Mai mult, ntalnirea ntre societai i culturi diferite antreneaza n anumite condiii dezvoltarea lor, nu numai prin concurenta lor, dar i prin complemenritatea lor. n toate acestea, turismul este promotorul, dar concomitent i beneficiarul. Organizarea i promovarea- Pentru multe popoare turismul este o forta economic i o realitate sociala foarte puternica care a suscitat interesul statelor, atat ca instrument pentru a atinge obiective culturale, sociale, educaionale, dar chiar i obiective politice. nceputul aparine iniiatorilor i operatorilor turistici, care organizeaza structura produciei,promovarea i distribuirea produselor turistice, ntr-o maniera care sa permita o rentabilitate maxima, absorbind cererea i controlnd oferta turistic. Astazi, statele, care n majoritatea lor au intervenit deja, de curnd sau de mai multa vreme, ntr-un grad mai mult sau mai puin important n promovarea activitaii turistice, sunt pe cale de a-i da o prioritate i mai mare, cu o viziune i mai larga. Autoritaile statale, n existenta lor, nu se intereseaza doar sa procure, pur i simplu, devize cat mai multe, ci i sa asigure o dezvoltare adecvata a acestui sector de activitate, supraveghind costurile externe pe care le poate antrena ntr-o relaie cu mediul nconjurator natural i uman, amenajarea teritoriului, formarea profesionala, protecia consumatorilor etc.

1.3. Elasticitatea cererii turistice

Indiferent de expresia cantitativa a cererii- numar turisi sosii, numar zile-turist,sau cheltuieli-turist putem concluziona ca, de obicei, celui mai nalt pret al serviciului oferit ii corespunde cantitatea cea mai mica ceruta. O masurare a extinderii sau a diminuarii cererii turistice se poate realiza n funcie de determinanii principali ai cererii, respectiv venitul total al consumatorului i pretul produselor turistice,dupa care cererea poate fi clasificata ca elastica sau inelastica. n scopul aprecierii cererii poteniale ce s-ar putea transforma n cerere efectiva la o modificare a variabilelor sale,o metoda des utilizata este cea a coeficientului de elasticitate a cererii n raport cu pretul. Pretul influenteaza uniform toate categoriile sociale ale populaiei spre deoseire de venit care influenteaza diferit aceste categorii. De aceea ntre pret i ceerere exista o relaie de inversa proporionalitate: Crete pretulScade cererea Scade pretulCrete cererea Sensibilitatea cererii turistice fata de modificarea pretului vacantelor se numete elasticitate i se masoara cu ajutorul coeficientului de elasticitate:
10

C P : c P C1 C 0 P1 P0 : Ecp= , unde C0 P0 Ecp- coeficientul de elasticitate al cererii n funcie de pret

Ecp=

C- variaia cererii C-ceererea P- variaia pretului P-pretul ntre venitul alocat activitaii turistice(adica acea parte a venituluicare rmne dupa ce ne-am satisfacut celelalte tipuri de nevoi) i cererea pentru turism exista o relaie de directa proporionalitate Crete venitulCrete cererea Scade venitulScade cererea Sensibilitatea cererii turistice fata de modificarea veniturilor se numete elasticitate i se exprima cu ajutorul venitului de elasticitate: ECV=
C V : C V

C1 C 0 V1 V0 : , unde C0 V0 ECV- coeficientul de elasticitate al cererii n funcie de venit

ECV=

C- variaia cererii C-ceererea V- variaia venitului V-venitul

1.4. Sezonalitatea cererii turistice

11

Similar altor activitai industriale prelucratoare, cererea pentru turism este caracterizata printr-o etalare temporala neregulata, mai precis, prin existenta unei perioade de varf flancate de niveluri scazute ale cererii, respectiv consumului turistic, din perioadele de extrasezon. Decalajul, relativ mare, dintre punctele culminante i cele corespunzatoare unui nivel scazut de interes sunt mai pronuntate n cazul calatoriilor turistice fata de destinaii situate departe de domiciliul consumatorului, comparativ cu distribuia n timp pentru bunuri ce satisfac nevoile obisnuite (hrana, imbracaminte, locuinta). Activitaile circumscrise unui asemenea gen de evoluie temporala au atributul de sezoniere. Sezonalitatea va reprezenta, deci, acea stare de evoluie temporala caracterizata printr-o perioada de varf a activitaii unui domeniu aparinator activitaii economice. Reacia normala a oricarei activitai economice producatoarede bunuri materiale poate imbraca doua alternative: fie acomodarea produciei (ofertei) la nivelul cererii, fie pastrarea nivelului produciei, n condiiile n care surplusurile de sezon ale ofertei au sansa de a fi comercializate n timpul unei perioade de varf ale desfacerii pentru genul respectiv de bunuri. Din punctul de vedere al industriei turistice, starea de sezonalitate trebuie abordata nsa ntr-un mod difereniat. Oferta turismului are doua trasaturi caracteristice, rezultate din cantonarea lui n domeniul serviciilor, care-l situeaza ntr-o zona separata de alte industrii, cu consecinte socio-economice importante. Prima caracteristica este aceea ca oferta este relativ inflexibila. Aceasta se regasete n dificultatea modificarii produciei, ca raspuns la fluctuaiile cererii. De exemplu, daca un hotel are 100 de camere, practic este imposibil sa se schimbe volumul prestaiilor de cazarede la o zi la alta, ca n producia altor bunuri economice. Situaia este similara n ceea ce privete numarul locurilor ntr-un restaurant sau ntr-un avion. A doua caracteristica este aceea ca industria turistic este, n mod obiectiv, incapabila sa-i stocheze produsele. Ce -a produs trebuie consumat aproape imediat. Produsul turistic ( o camera de hotel neocupata, un loc neocupat ntr-un mijloc de transport etc.)are o valoare egala cu zero, atata vreme cat este nefolosit. Relaia dintre oferta i producia serviciilor turistice, pe de o parte, i cererea, respectiv consumul turistic, pe de alta parte, este directa i, din aceasta, rezulta dezechilibrul temporal frecvent dintre aceste marimi, repercutat economicnegativ: un randament scazut al capitalului, somaj temporar etc. De aceea, afacerile legate de turism sunt, n mod natural, dependente de meninerea unei rate de utilizare a ofertei (produciei) turistice, pe cat posibil, mai aproape de 100%. Din nefericire, o asemenea situaie se ntalnete doar n timpul perioadelor turistice de varf. Majoritatea cererii anuale este concentrata n acest timp, relativ scurt. Aceasta stare este proprie nu numai zonelor temperate (cu alternante bine conturate ale anotimpurilor), dar i altor zone ale lumii. Cu toate acestea, chiar i aceasta stare- cu o supraincarcatura turistic de varf- bine controlata, poate fi considerata o binecuvantare pentru destinaie, fr a-i subaprecia cumva ntregul cortegiu de efecte negative. Mai ntai de toate, exista un anumit grad de compromitere a potenialului de afaceri, datorita utilizarii la maxim al capacitaiilor. n situaia n care obiectivele sunt folosite la capacitatealor maxima de proiectare i de suportabilitate naturala i, ceea ce se ntampla frecvent, suprafolosite, atunci industria turistic, i de fapt ntreaga zona de destinaie, sufera n urma unor fenomene negative. Suprasolicitarea i suprapopularea condiiilor naturale nu pot menine serviiciile la standarde nalte, i aceasta duce la insatisfacii din partea vizitatorilor. Alte neajunsuri inglobeaza efectele asupra mediului, ca poluarea apei i a aerului. Nu rareori apar i probleme de hrana i de igiena. n plus, congestionarea traficului rutier, n timpul sezoanelor de varf (al marii plecari n vacanta la fiecare an de la 1 august i ntoarcerii n primele zile ale lunii septembrien Franta, de exemplu) cauzeaza nu numai inconveniente pentru turisi, ci contribuiei la cresterea
12

dramatica a accidentelor i a ngreuierii foarte mari a circulaiei pe rutele ce fac legatura ntre bazinele cererii i ofertei turistice. Alte consecinte negative ale sezonului turistic de varf sunt legate de impactul asupra altor sectoare economice. Multe intreprinderi, i bineinteles, economia naionala, sufera din cauza ntreruperii sau restrangerii procesului de producie, ca rezultat al valului sezonier de angajai care pornesc n vacanta aproape simultan. Reducerea este drastica, n special n Franta dupa aprecierile specialitilor, n luna august cnd unele firme lucreaza cu personal redus, iar altele ii ntrerup complet activitatea. O astfel de gatuire a gradului de folosire a capacitailor de producie i a fortelor de munca este greu suportata de ntreaga economie naionala. Dar, n unele cazuri, ntr-adevar o excepie, o astfel de ntrerupere a activitaii economice poate fi justificata ca cel mai bun mod de a perpetua munca fr reduceri de personal ncadrat, alternativa de neacceptat de catre salariai. i, totui, n timpul sezonului de varf, pot aparea ocazional i momente de subutilizare a capacitailor din industria turismului, cauzate de greve n transporturi sau hotelarie, sau de perioade prelungite de vreme nefavorabila. n astfel de situaii, pierderile pot fi parial compensate de asigurari. Dar, plata asigurarilor catre instituiile financiare protectoare, de catre societaile de turism, duce la marirea costurilor serviciilor prestate de catre acestea. Caracterul sezonier al cererii i consumului turistic afecteaza cel mai mult afacerile n afr sezonului. n timpul acestei perioade, industria turismului este afectata de neutralizarea capacitailor sale la un nivel economic acceptabil. Aceasta perioada este considerata drept critica, deoarece costurile fixe (amortizarea cladirilor, salariul personalului permanent din activitaile general-administrative ale intreprinderii turistice, cheltuielile cu energia i combustibilul pentru climatizare i iluminat, chirii sau taxe de proprietate etc.) care coteaza cu o rata nalta n nivelul costurilor turistice totale- atarna greu n ansamblul eforturilor pentru obinerea unui efect economic turistic global al unei perioade date. O astfel de situaie duce la amanarea folosirii unor resurse turistice, la scaderea productivitaii capitalului i fortei de munca i, ca o consecinta, la profituri scazute. O atenie aparte merita situaia angajailor. Din sezonalitatea cererii i consumului turistic rezulta caracterul sezonier al muncii n acest sector. Imposibilitatea meninerii unei slujbe stabile are un impact negativ asupra fortei de munca, asupra continuitaii i calitaii profesionale. n timpul sezonului de varf, lipsa fortei de munca duce la angajarea unui personal auxiliar avnd o slaba calificare. Dimpotriva, n afara sezonului, chiar personalul calificat trebuie concediat temporar. Una dintre problemele constante ale industriei turismului, n timpul sezonului, este surplusul de cerere i lipsa capacitailor de raspuns pentru aceasta. Cantitativ, dezechilibrul sezonier dintre cerere i oferta n turism poate fi comensurat prin trei indicatori, exprimnd relaia: 1) dintre luna maxima i luna minima a cererii, care este cererea maxima pentru o luna n timpul sezonului de varf n raport cu cererea minima pe o luna n afara sezonului; 2) dintre cererea maxima pe o luna i media lunara anuala a cererii; 3) dintre media lunara anuala a cererii i cererea minima pe o luna. Care ar putea fi factorii-cauza ai sezonalitaii? Specialitii n teoria economiei turismului inventariaza doua categorii de cauze care determina sezonalitatea: naturale i sociale. Cauzele naturale in mai presus de toate de clima i, n special, de temperatura aerului i apei. n cadrul unui climat temperat, nivelul maxim al cererii este direct legat de temperatura maxima.
13

Pana acum deci n stadiul actual de dezvoltare economic i tehnologica, colectivitaile umane sunt incapabilesa influienteze clima spre direcia dorita. ntr-o atare situaie, condiiile naturale trebuie acceptateca variabila independenta. Influienta factorilor naturali asupra sezonalitaii cererii pare sa fie aproape un fenomen universal, dei exista diferente de intensitate ntre zonele geografice. Totui, diversitatea formelor de turism i a condiiilor naturale diferite considerate potrivite pentru satisfacerea clienilor face sa nu existe o dimensiune universala a sezonalitaii naturale. De aceea, analisii turismului nominalizeaza patru grupe de sezoane optime pentru tot atatea grupuri de activitai, i anume: 1)sezonul de recreaie generala, care este identic cu perioada de vegetaie din natura (ca timp, perioada dintre nflorire i caderea frunzelor); 2) sezonul de baie, cnd temperatura apei este de 18 grade C; 4) sezonul de iarna, cnd media zilnica a temperaturii este sub 0 gradeC 5) sezonul de vanatoare i pescuit, de obicei respectnd ciclurile reproductive ale animalelor, acesta este frecvent stabilit de autoritatea publica centrala. O obsevaie suplimentara, dar foarte importanta, vizeaza faptul ca factorii naturali ii pun amprenta asupra sezonalitaii, prin aciunea acestora n bazinul ofertei turistice, deci la destinaiile turistice. A doua forma a sezonalitaii cererii, fundamentata pe factorii sociali, este n principal asociata cu zonele de origine turistici, mai exact, cu procesele sociale care apar n bazinul cererii turistice. Asa se i explica de ce sezonalitatea sociala este mai interesanta pentru planificatori deoarece, referindu-se la om, este succeptibila la influienta i schimbare. Ea subsumeaza atitudinile oamenilor fata de clima, fata de vacanta, tradiionala i modelele de recreere. De semnificaia coninutului ei ine i asa-zisa sezonalitate instituionalizata, exprimata prin: vacantele scolare, cele religioase sau orice altfel de vacanta localizata temporal de o instituie. Unii autori accentueaza, chiar n mod deosebit, importanta factorilor socio-umani i remarca faptul ca vacantele scolare constituie elementul determinant pentru sezonalitatea de iarna, factorii naturali jucnd doar un rol secundar. ntr-adevar, ntr-o lume mai complexa, sunt multe situaii care susin o realitate evidenta: aceea cum ca factorii- cauza sociali primeaza fata de cei naturali, deci sezonalitatea sociala ar avea un ascendent fata de cea naturala, chiar i cnd este vorba de turism. n sfrit, nca o problema ce asteapta a fi i ea nominalizata, i anume: variaia sezonalitaii cererii din punct de vedere al gradului de impact pe care il are asupra diferitelor forme de turism. De pilda, calatoriile de afaceri sunt cele mai puin afectate, ceea ce este beneficpentru industria turismului; virtual, acestea nu in de sezon i scad doar n timpul perioadelor de vacanta instituionalizate i n week-end-uri. Calatoriile turistice facute n scopuri personale sunt nsa ntr-o masura medie supuse variaiilor sezoniere; cateodata acest specific al lor poate fi afectat din diferite motive (de exemplu, calatoria pentru casatorii sau funeralii). Vizitele la prieteni sau la rude, comparativ cu alte motivaii ale calatoriilor turistice, dau dovada de un mare grad de sezonalitate. Calatoriile de placere sunt n foarte mare masura de sezon i n acesta consta, se pare, n principal,problema sezonalitaii. Sezonalitatea nu trebuie nsa fetisizata, deci nu trebuie sa ne resemnam n fata aciunii factorilor-cauza ce o determina. Atunci, se ridica fireasca ntrebare: ce strategii de raspuns pentru sezonalitatea n turism putem implementa n aciunea noastra? i, totui, industria turismului are doar posibilitai limitate de a raspunde fluctuaiilor cererii prin modificarea ofertei. Dupa cum am amintit deja, rata ofertei poate fi schimbata cu dificultate. Asemenea reglari, daca sunt posibile, cer mult timp pentru o apropiere cat mai mare
14

de cererea n schimbare. De aceea, cea mai buna metoda pare a afi modificarea cererii pentru a o apropia cat mai mult posibil de situaia ideala cnd oferta este egala cu cererea. Iata de ce, nu intamplator, masurile ntreprinse de-a lungul anului pentru echilibrarea cererii cu oferta pentru turism sunt numite strategii de raspuns. Exista doua astfel de categorii: a) Strategii de raspuns primare- cele ce influienteaza cererea prin sistemul legislativ care stabilete, de exemplu: structura anului scolar, programele autoritaii publice centrale de promovare a turismului sau de diminuare a fiscalitaii din industria turismului n afara perioadei de varf, cnd preturile scad. Modelul de vacanta (inclusiv vacanta scolara), n majoritatea statelor emisferice nordice, este n cea mai mare masura centrat pe lunile iunie i august. ntrebarea ce se ridica este urmatoarea: Pentru extinderea sezonului turistic, ce masuri ar trebui luate pentru a schimba aceasta situaie? Un grup de masuri care ar putea fi luate n considerare, dei fr prea mare tragere de inima, se refera la hotararile administrative de esalonare a vacantelor scolarei a concediilor platite ale angajailor. Dar, de regula, aceasta strategie nu este agreata, unii oameni opunndu-se cu putere, mai ales esalonarii concediilor. Exista voci critice, fata de o astfel de strategie de raspuns, chiar din partea unor experi ai domeniului. Acesia din urma apreciaza ca, in esenta, rostul vacantelor trebuie sa-l reprezinte omul, i nu o esalonare optima a beneficiului economic al industriei turismului. In plus, se pare ca experii nu au luatsuficient in considerare faptul ca sezonalitatea nu este doar o napasta a industriei turismului, ci i pentru consumatorii de servicii turistice: turistii sufera de pe urma congestionarii existentei lor in aceasta calitate, a preturilor ridicate i a deteriorarii mediului. Intr-adevar, pentru a face ceva, unele guverne au adoptat masuri potrivite, de exemplu: esalonarea vacantelor scolare, in funcie de numarul de zone in care este imparita tara (de pilda, Franta: 3 zone, Polonia: 6 zone etc) b) Strategiile de raspuns secundare- cele iniiate i duse la bun sfrit de intreprinzatorii individuali din turism, adesea sub conducerea unei autoritai publice naionale de turism. In cadrul acestora, cea mai buna masura pentru ridicarea cererii in afara perioadei de sezon (extrasezon) este introducerea unei politici de preturi diversificate: tarife de transport i de cazare reduse, pentru a castiga piata in afara perioadei de sezon. Sunt multe exemple care dovedesc eficacitatea unei astfel de politici. Unul dintre cele mai sugestive il reprezinta facilitaile de pret oferite turisilor, in perioada de iarna, pentru atraciile culturale de interior (muzee, spectacole de teatru, opera) ale marilor orase europene i nord-americane. Unele dintre calatoriile de acest gen sunt de foarte scurta durata (se i vorbeste de asa-numitele week-end-uri in Europa sau America), dar au rezultat evident: fac ca iarna sa devina sezonul cultural, social i de cumparaturi in alte regiunisau ri de domiciliu ale turisilor. Pe langa politica preturilor difereniate, o alta strategie, des adoptata pentru a nivela relativ sezonalitatea cererii, este strategia atraciei multiple, de exemplu: organizarea unei diversitai de aciuni distinctive cu o incarcatura de atracie maxima in timpul sezonului mort, profitabile pentru industria turistic. Cateva exemple relevante pot fi reinute: varietatea festivalurilor de muzica usoara, muzica populara, rock, arta, adunari, congrese,intruniri profesionale etc., toate localizate in timpul sezonului mort sau in lunile dintre sezonul de varf i cel mort. Pentru acest scop -au asigurat destinaiilor turistice condiii materiale de multipla folosinta. O alta forma de concretizare a strategiei atraciei multiple este promovarea i dezvoltarea unor atracii care inainte erausubestimate i/sau puin utilizate, ca: sezonul de pescuit , excursiile fotografice, itinerariile de vara indiana s.a. Toate aceste politici contribuie cu siguranta la incetatenirea unui nou obicei, acela de a se lua vacanta de doua ori pe an: o data vara i o data iarna.
15

Sporturile de iarna, in special schiul, au contribuit la un imens boom sezonier de iarna intr-un numar de staiuni care inaintenu erau cunoscute decat ca staiuni vizitate in perioada de vara . Urmare a schiului, multe staiuni montane au devenit, cum spun specialitii, polivalente. Exista insa o particularitate a anotimpului: daca in timpul perioadei de varf, vara, turismul este foarte dispersat, in perioada de iarna se caracterizeaza prin concentrarea sa in cateva staiuni de baza. Dezvoltarea industriei textilelor, prin oferta de imbracaminte speciala, pentru perioada recreaionala de iarna, i a industriei echipamentelor artificiale (parii de schii), a ajutat nu numai la creterea numarului de activitai placute, dar i la marirea perioadei de timpin care au loc aceste activitai. Sunt inca muli oameni care nu opteaza pentru vacante turistice in perioada sarbatorilor de iarna (Craciunul i Anul Nou), deoarece nu renunta la atmosfera unica acestora. Ei sunt fideli convingerii dupa care: sarbatorile se traiesc acasa, cu famila, in linite. Dar, se pare ca treptat se instaleaza o schimbare in atitudinea consumatorilor, fata de sarbatorile de iarna. Din ce in ce mai muli oameni doresc sa scape de sezonul festiv de acasa i sa-l sarbatoreasca in strainatate, pe plajele sudice sau in staiunile de schi. Este posibil ca rata scazuta a naterilor i creterea fenomenului de dezbinare familiala sa fi contribuit, de asemenea, la opiunea pentru petrecerea sarbatorilor de iarna departe de casa. Aceasta tendinta a fost incurajata i de faptul ca multe intreprinderi ii intrerup activitatea in timpul perioadeifestive i o redeschid doar dupa Anul Nou. In felul acesta, expansiunea turismului de iarna nu a contribuit doar la alternarea sezonalitaii, dar in mod ironic, a creat o alta problema de sezonalitate. S-a ajuns astfel, ca unele destinaii sa fie constranse sa strategii specifice pentru a face fata scaderii cererii sezonului estival. Unele dintre motivele sezonalitaii cererii in turism sunt subiectiv legate, de nevoile biologice i psihologice ale individului i este destul de greu sa antrenezi schimbari profunde folosind stimulente economice neinsemnate. Din punct de vedere biologic, organismele umane i funciile lor depind, intr-un anumit grad de mediul natural. Acest mediu schimba periodic impactul asupra sistemului nervos vegetaiv i asupra funciilor hormonale. Intr-o astfel de relaie, de o anumita intensitate, se accentueaza nevoia umana pentru recreereproces care are drept scop restabilirea capacitailorumane de a trai i a munci. Chiar daca aceasta nevoie de a schimba pentru un imp mediul i de a te odihni, inca, nu este in mod adecvat cercetata de siintele medicale, ar fi interesant de aflat in ce grad acest mecanism biologic ar putea fi influientat prin intervenii exterioare lui. Celelalte moive subiecive ale fluctuaiei cererii sunt de natura psihologica i sunt mai usor de schimbat prin mas-media, literatura de profil, procese educaionale etc. Imaginea produselor turisice, in calitatea-i de percepie umana, poate fi manipulata intr-o anumita masura, in ceea ce privete sezonalitatea. Scopul este cel de a explica publicului avantajele unor vacante in afara sezonului esival, iar lucrul acesta este facut cu un anumit grad de succes. Cu toate acestea, concentraia temporala a turismului, s-a dovedit mai rigidadecat concentraia spaiala, care este cu mai mult succes schimbata prin diversificarea desinaiilor turisice susinute, in principal, de progresul in domeniul transporturilor. In concluzie, departe de a crede ca am surprins ansamblul problemei puse in discuie, subliniem faptul ca sezonalitatea reprezinta unul din axele principale in jurul caruia graviteaza majoritatea componentelor ce intra in structura unei afaceri avnd ca obiect prestaiile turisice i la care turismul romanesc trebuie sa se raporteze intr-o masura mai mare decat a facut-o pana acum.

16

CAPITOLUL 2 TIPURI DE TURISM CE SE POT PRACTICA IN ZON 2.1. Turismul de tranzit

Turismul de tranzit - cuprinde turisii care traverseaza o zon sau tara pentru a ajunge la desinaia aleasa. In condiiile creterii coninue a numarului de automobile, turismul de tranzit va capata o amploare deosebita, necesitnd autostrazi, service-uri, moteluri, autotrenuri, hoteluri, dedzvoltnd caravaningul i turismul de camping. Acest ip de turism face parte din ipul dinamic de turism i este o forma caracterisica pentru Munii Banatului i acesta rezulta in primul rnd din poziia lor marginala in cadrul rii i, in al doi-lea rnd din gradul redus de valorificare a potenialului turisic. Acest ip de turism cunoate o mare frecventa de-a lungul axei ruiere de importanta internaionala (E70), ce leaga punctul de froniera Naides-pe la Oravita-Bozovici-Baile Herculane (Belgrad- Bucuresi), cat i in cadrul unor inele de circuite turisice din Munii Banatului. Trebuie sa se creeze toate condiiile pentru a putea reine in zon cel puin 2-3 zile aceste fluxuri de turism ce se indreapta spre bazinul Marii Negre, asigurndu-li-se o oferta cat mai variata i mai inedita, care sa poata saisface exigenta turisilor. Existenta unui numar mare de obiecive turisice, a unui peisaj deosebit de pitoresc i variat corespunde cerintelor exigentei.4 Acest ip de turism poate fi intalnit de-a lungul Dunarii, intrucat muli turisi din judetele riverane Dunarii, calatoresc in cadrul unor excursii de croaziera.vizitnd defileul Dunarii i complexul energeic i de navigaie de la Porile de Fier, ei pot fi reinui in zona Munilor Semenicului, in urma diversificarii ofertei turisice.

2.2.

Turismul de drumeie sau itinerant

Cuprinde deplasarea in mod succesiv in diferite localitai sau staiuni in care se opresc cate 3-5 zile, desfrndu-se in tot impul anului, cu unele momente de intensitate maxima, in impul verii, datorita acordarii concediilor de odihna numai in impul verii de catre mari intreprinderi din rile europene.
4

Olaru Martin-Muntii Banatului, Amenajarea si dezvoltarea turismului, Editura Hestia, Timioara, 2000, p.56 17

Zona ofera mari posibilitai pentru dezvoltarea unui intens turism de circulaie. Acest ip de turism poate fi pracicat sub 2 forme: a) Turismul de drumeie, cu vechi tradiii in zon se poate pracica in toate anoimpurile i cunoate o mai mare frecventa in Munii Semenicului. Cu toate acestea, nu toate bazale cu plecare spre traseele turisice dintre cele mai variate i mai atragatoare sunt corespunzatoare in amenajare, lipsesc, de asemenea, unele refugii sau acestea sunt deteriorate, unele marcaje turisice pe traseele de durata mai mare lipsesc. b) Turismul automobilisic. In cadrul Munilor Banatului s-au conturat o serie de inele turisice (circuite), unele de durata mai lunga, altele mai scurte. Principalul inel de circulaie in consituie circuitul turisic al Munilor Banatului, care reprezinta un important produs turisic, alaturi de circuitul lacurilor de acumulare de pe Barzava. Mare majoritate a circuitelor turisice poate fi vizitata in cadrul acestor circuite, avnd un indice de accesabilitate bun, trasee turisice care au o mare valoare peisagisica.

2.3.

Endoturismul

Pracicat pentru prima oara in Romania (staiunea Muntele Mic, 1995 i in 1996 in Munii Semenicului), cu motocicletele enduro, adica drumeii pe motociclete, are drept moto a savura in loc de a goni i este i azi pracicat de tot mai muli motociclisi de toate categoriile. Intregul spaiu al Munilor Banatului ofera un cadru ideal de desfrare a unor astfel de reuniuni periodice pentru pracicarea noului ip de turism-drumeie pe motocicleta. In fiecare vara, incepnd din luna iulie , drumurile din zona Brebu-Grna sunt strabatute in toate direciile de grupuri compacte de motociclisi. Este perioada in care comuna Brebu devine teatrul unei manifestari inedite, desinata iubitorilor motociclismului de terencunoscuta sub numele de EnduRoMania. EnduRoMania este un eveniment motociclisic off-road (de teren) desinat,iubitorilor de drumeii pe motocicletele enduro. EnduRoMania dureaza trei luni, stabilindu-se mai multe etape de traseu. Paricipanii, grupai in echipe de cate trei, trebuie sa parcurga cat mai multe trasee marcate de organizatori. Toi paricipanii pornesc din tabara de baza, locul unde se face cazarea, unde se asigura masa i unde se desfasoara sedintele de etapa i fiecare echipa ii stabileste singura strategia de abordare a acestora. Prima tabara de baza se afla in satul Brebu-Nou, in vechea scoala germana din localitate. Organizatorii stabilesc mai multe puncte de control, prin care paricipanii trebuie sa treaca, pentru a se inregistra traseul parcurs. Ca o excepie inovaiva pentru turismul aciv, la EnduRoMania nu se face nici un fel de cronometrare i nu se organizeaza raliuri. Organizatorii dau prioritate drumeiei endurorturisice, a calatoriei de dragul calatoriei. Pariciparea la EnduRoMania este libera pentru orice pasionat de motociclism, care beneficiaza de dotarea strict necesara i este de acord sa plateasca taxa de inscriere.

2.4.

Turismul montan

18

Face parte din ipul de turism structural i cuprinde toate zonele din Munii Semenicului cu valoare peisagisica ridicata i un grad mai mare de atracivitate. La ora actuala, pe plan mondial, turismul de munte este cotat ca unul din cele mai dinamice ipuri de turism, cererea i oferta cunoscnd evoluii i mutaii importante; in sezonul esival, cererea este voluminoasa, iar in sezonul rece aduce venituri mult mai mari. Prezenta pasurilor i a unor depresiuni cu pante line i prelungi face ca drumeiile montane sa fie la indemana tuturor categoriilor de turisi, iar amenajarea pariilor de schi sa nu intampine dificultai deosebite5. Hidrografia zonei este bogata i de real interes turisic. Munii Semenic sunt un adevarat castel de ape, de aici pornind obariile multor rauri importante din zon. Apele curgatoare sunt formate din izvoarele unor rauri precum Slaina, Nera (Nerganu, Nerganita, Cosava Mare i Mica), imis (Graditea, Semenic); pe unele dintre aceste mici parauriexista meandre incatusate Slaina care dau un peisaj deosebit. Lacurile cuprind oglinzi de apa de natura antropica i naturale, acestea din urma cu caracter temporar. In perimetrul masivului Semenic se gasesc lacurile antropice Breazova pe raul Barzava, pe o lungime de 14 km, cu o suprafata de 12 ha, Valiug- tot pe raul Barzava, de 59 ha, Trei Ape, de pe cursul superior al raului imis, de 45 ha. Acestea ofera posibilitatea dezvoltarii agrementului nauic. Alte atracii turisice sunt rezervaia naturala de la Izvoarele Nerei, nucleele i centrele turisice montane apropiate Crivaia, Secu, Trei Ape i Valiug, tabara pentru ineret Poneasca. Climatul general este temperat coninental cu influiente mai calde i umede ca urmare a acivitaii mai intense a maselor de aer din sud-vest i sud. Totui, prezenta unor forme de relief mai inalte (1500-1700 m) i gradul de masivitate a reliefului explica existenta unui climat alpin i montan. Condiiile meteorologice sunt foarte favorabile pracicarii sporturilor de iarna: numarul zilelor de iarna variaza de la 90 la 130 de zile, cu ninsori abundente in perioada octombrie-aprilie, grosimea stratului de zapada este in medie 70-90 cm i se menine din decembrie pana in marie; vanturile sunt moderate, dar prezenta unor cureni calzi dinspre sud-est poate provoca producerea avalanselor pe pantele foarte abrupte de sub varfurile Piatra Goznei, Semenic.

2.5.

Speoturismul

Speoturismul are mari posibilitai de dezvoltare in zona banateana unde se intalnesc peste 1024 pesteri i avene, forme specifice endocarstului, cu formaiuni concreionare dintre cele mai interesante i cu o fauna cavernicola relicta. Majoritatea peterilor se afla in sectorul de chei ale vailor, accesibilitate buna.
5

Tigu Gabriela-Turismul montan, Editura Uranus, Bucureti, 2001 19

2.6.

Turismul sportiv

Se poate pracica in zon sub forma unei mulimi de sporturi: a. Turismul nauic i-a gasit teren foarte prielnic, legat de prezenta a numeroase lacuri de acumulare: Valiug, Trei Ape, Breazova, Secu. Cursurile de apa din Munii Semenicului, cu debite destul de mari, cu sectoare spectaculoase de chei i defilee, cu panta mare, pot fi domeniul ideal al pracicarii turismului nauic pe ape de munte, solicitat tot mai mult in strainatate. b. Vanatoarea i pescuitul sporiv. Ininsele suprafete de paduri , cu un fond cinegeic format din multe specii, impreuna cu fauna ihiologica, la fel de bogata i diversificata, consituie moivaii pentru turismul de vanatoare i pescuit. Putem afirma ca in Munii Banatului se intalnesc majoritatea speciilor de vanat, incepnd de la vanatul mic, cu pene, pana la vanatul mare cu par i pene. Patrimoniul cinegeic cunoscut se compune din: cerb carpain, cerb lopatar, caprior, mistret, cocos de munte fazan, iepuri, rai, lupi, uri, pisici salbaice, rate salbaice, fapt ce a dus la conturarea a importante fonduri de vanatoare. Reteaua de apa care brazdeaza munii Semenicului este bogata, precum i prezenta a numeroase lacuri de acumulare, iar numarul speciilor de pesi prezinta cea mai mare varietate fata de toate regiunile rii. Dintre specii predomina pastravul (in zon exista trei pastravarii: Carasova, Valea Minisului i Vila Klaus), lotrita, cleanul, salaul, scobarul, siuca, mreana, zglavocul, boistenul, babusca, pastravul curcubeu, porcsorul etc. Trebuie remarcat ca, datorita condiiilor fizico-geogrfice, salomidelepesi caracterisici apelor de munte- coboara aici pana la cele mai mici alitudini din tara (100-150 m). c. Sporturile hipice. La 8 km de Reita, in apropierea soselei ce duce la Caransebes, se propune amenajarea unei baze pentru calarie. Culmile domoale i prelungite care pornesc spre nord, flancate spre vai de o padure rarita de mesteceni, ofera condiii excepionale pentru pracicarea acestui sport. De asemenea, aceste sporturi pot fi pracicate i in satele turisice: Brebu Nou, Grna, Teregova sau in apropierea staiunilor turisice ca Trei Ape, Semenic sau Marghitas. d. Turismul pentru pracicarea sporturilor de iarna. Zapada abundenta, grosimea medie a stratului de zapada pe Semenic (90cm), cu durata din noiembrie pana in aplrilie, numarul mare de zile insorite ofera condiii pentru pracicarea scgiului atat pe Semenic, cat i in alte locuri: Crivaia, Grna, Trei Ape, Secu precum i pe dealurile din imprejurimile Reitei. Staiunea dispune de parii de schi pentru toate categoriile de schiori care pot pracica schiul alpin, nordic i implica o sedere de cel puin o noapte in interiorul zonei montane vizitate, in care schiul consituie prima moivaie. Schiul de randonee corespunde schiului de iarna, marilor excursii de vara si ocupa un loc semnificaiv in evantaiul turismului de masa i de loisir. e. Automobilismul. Se organizeaza campionate de automobilism: Campionatul naional de raliuri, Campionatul naional de viteza in coasta i viteza in circuit, pe inele de circuite din Munii Semenicului.

20

2.7.

Turismul cultural

Zona ofera muiple posibilitai pentru dezvoltarea acestui ip structural de turism. a. Turismul etnografic-folcloric se poate pracica cu ocazia unor manifestari folclorice de mare autenicitate i originalitate: Sarbatoarea liliacului (Carasova); Alaiul primaverii (Reita); Fasangul (Brebu Nou, Grna), precum i nedeile care de primavara pana toamna tarziu se in in toate satele banatene. b. Turismul muzeisic. Reteaua de muzee, rezervaiile arheologice, conservate in itu, din toate epocile istorice, precum i monumentele istorice i de arhitectura consituie largi poibilitai de amplificare a acestui ip de turism. c. Turismul tehnic este legat de prezenta primei locomoive cu aburi fabricate in Reita (1872), a Combinatului iderurgic i al Uzinei constructoare de maini, a vechilor i noilor centre miniere, a Muzeului locomoivelor de la Reita, a intregului istem hidroenergeic de pe Barzava. d. Turismul de congrese, impozioane, colocvii, au muliple poibilitai de dezvoltare, deoarece in zona se afla rezervaii i monumente ale naturii ce vor fi integrate in Parcul Naional Semenic-Cheile Carasului. Manifestari iinifice imilare se pot organiza i cu temaica tehnica, istorica, etnografica, balneologica, valoarea iinifica a unor fenomene geologice i carsice pot consitui un cadru propice pentru dezvoltarea turismului de congrese. e.

2.8.

Agroturismul. Turismul rural. Turismul verde sau Ecoturismul

Agroturismul este o noua forma de turism care poate fi pracicata in satele turisice banatene, in gospodariile individuale din zona montana i prin care se valorifica peisajul montan. Munii Semebicului dein un mare potenial cu largi perspecive de valorificare prin acesta forma de turism rural- agroturismul- care consituie un mod de simulare a asezarilor rurale din spaiul montan. Turismul rural este o alternaiva a turismului urban sau din asezarile industriale i se desfasoara in mediul rural, unde -au organizat peniuni turisice sau ferme agroturisice. Raiunea oricarei acivitai, intr-o economie de piata o reprezinta realizarea unui profit simulaiv care sa inlesneasca reluarea procesului de producie cat i dezvoltarea bazei materiale6. Din acest punct de vedere, din studiul intreprinin zona Semenicului rezulta ca veniturile numai din acivitatea agricola sunt foarte modeste. Acestea nu sunt de natura sa revigoreze acivitatea din zona i nici nu sunt simulaive pentru oprirea exodului ineretului spre alte zone. Iata de ce am incercat sa proiectam unele structuri agrozootehnice i turisice ca sa ridice pragul veniturilor realizate de aceste gospodarii la nivelul veniturilor realizate in mediul urban pentru a fi suficient de simulaive pentru acivitatea din aceste zone.

Mitrache St.,Manole V., Stoian M., Bran Fi, Istrate I-Agroturism si turism rural, Editat de Fax Press, Bucureti, 1996, p.119 21

2.9.

Silvoturismul

Conceptul de ilvoturism a devenit funcional in cadrul Ocolului ilvic din Munii Semenicului (Reita, Teregove, Valiug, Bozovici, Palinis, Caransebes). In frumoasele paduri seculare ale Semenicului, vin din primavara pana in toamna ivicultori i ecologii din intreaga Europa. Aici au loc schimburi de experienta pe tema gesionarii ecologice a padurii prin metoda codrului gradinarit. De la Valiug ei se indreapta spre cea mai valoroasa rezervaie naturala i iinifica din acest maiv: Izvoarele Nerei pentru a vedea i cerceta cele mai frumoase i monumentale paduri seculare de fag din Europa, in care arborii au o vechime de peste 350 ani. Zona Semenicului dispune de bogate fonduri de pescuit pe apele curgatoare sau lacuri de acumulare, de pastravi (Vila Klaus i Carasova), de numeroase cantoane ilvice pentru cazarea turiilor.

2.10. Turismul de recreere


Face parte din categoria turismului staionar cu largi poibilitai de dezvoltare in toate zonele din Munii Semenic, legat de impul liber i este coniderat cel mai important ip de turism. In cadrul acestuia trebuie avute in vedere cele trei categorii de acivitai recreaive: paiva, aciva i instruciv-educaiva. In alegerea locurilor pentru recreere este valabila legea senibilitaii fata de distanta emisa de Lee, conform careia in reducerea duratei de deplasare este in funcie de dorinta turiilor. In perioada interbelica, sejurul recreerilor cuprindea de la 3 pana la 4 saptamani intr-o localitate, asa-numitul Sommerfrische i se pracica la Valiug, Grna, Brebu Nou. Aceasta forma de recreere i-a pirdut din actualitate. Turismul de recreere se pracica intens in toate staiunile Munilor Semenic, cu o cerere mai pronuntata in sezonul de vara, in impul vacantelor sau al concediilor.

2.11. Turismul de sfrit de sptmn


Ia amploare tot mai mare in urma procesului de urbanizare crescnda, caracterizat printr-o durata de 1-1,5 zile i printr-o mare mobilitate. Orasele din judetele invecinate (Arad, imis) cat i cele din Caras-Severin i Mehedini emit un numar mare de turii spre obiecivele turisice din Munii Semenic. Numai din municipiul imisoara se deplaseaza in medie 1000-1500 de turii spre o ingura baza de agrement din zona montana banateana, la sfrit de sptmn, in sezonul
22

de vara. Odata cu reducerea saptamanii de lucru i cu dezvoltarea automobilismului a crescut i cererea de servicii turisice prin creterea impului liber disponibil desinat acestui scop i, totodata, se exind i izocronele de deplasare. Aria turismului de week-end cuprinde zona periurbana a municipiului Reita. Astfel malurile lacurilor de acumulare sau cele ale raurilor, marginite de padure, punctele de belvedere, drumurile foresiere, zonele de pescuit, zonele de pracicare a sporturilor de iarna sau a celor nauice, toate acestea consituie puncte de atracie turisica remarcabile. Dar pentru o mai mare amploare a fluxurilor turisice, la sfrit de sptmn este necesar sa se ia unele masuri in scopul evitarii aglomerarilor, amenajndu-se noi microzone, cu suficiente spaii de cazare: Breazova, Dealul Comoarei, Dealul Golului.

2.12. Tipul de turism mixt


Acest ip include mai multe forme de acivitate turisica ce se poate pracica in aceleai centre, staiuni, arii sau zone turisice. Din categoria acestora se dising mai multe forme de turism. a. Turismul pentru odihna i agrement se face in staiunile Semenic, Trei Ape, Crivaia, Grna i pe malurile lacului Valiug, pentru plaja i pracicarea sporturilor nauice. b. Turismul pentru recreere i sporturi de iarna, pracicat in staiunea Semenic, unde exista parii de schii amenajate, de toate gradele de dificultate i dotate cu instalaii de transport pe cablu, precum i la Trei Ape, la Grna, Brebu Nou, Crivaia, Secu, care dispun de parii de schii amenajate. c. Turismul pentru recreere i vizitare, turismul de vizitare are ca rezultat recreerea i este in mare pracicat de populaia urbana, desfaurndu-se in toate anoimpurile, fie cu o durata mai lunga (4-5 zile), fie mai scurta, inclus in cadrul turismului de sfrit de sptmn. Turismul de vizitare i cel cultural la distante mari i cu o prezenta foarte scurta la locurile vizitate, ii confera un caracter iinerant. Se realizeaza in localitaile cu un bogat patrimoniu cultural: Reita, sau localitaile din apropierea unor zone cu astfel de obiecive. d. Turismul de drumeie, alpinismul, speoturismul, vanatoarea i pescuitul. In cadrul drumeiilor montane se pot pracica i celelalte ipuri de turism, pe o durata mai scurta, care pot lua forma turismului de sfrit de sptmn. Cunoaterea i orientarea fluxurilor turisice spre unul sau mai multe ipuri de turism, a tendintelor de deplasare in viitor, consituie elementele importante in dezvoltarea i diverificarea superioara, integrala a potenialului turisic al regiunii.

23

CAPITOLUL 3 ZONA TURISTIC TRADIIONAL SEMENIC

Reprezinta inima turismului din Munii Banatului. Zona prezinta un caracter mixt, deoarece dispune de un cadru natural minunat, cu valori culturale i economice, amenajari pentru sporturi de iarna, o salba de lacuri de acumulare, cai lesnicioase de acces. Ea se desfasoara in partea nord-vesica a Munilor Banatului, avnd ca ax director Valea Barzavei. Fata de acest ax, ea cuprinde golul alpin al Semenicului, sectorul superior al Vaii imisului i alte obiecive ituate pe bordura sudica a depreiunii Caras-Ezeris, in zona munilor Dognecei i Arenisului. Zona beneficiaza de prezenta, in perimetrul ei, a doua centre turisice, puternice orase industriale (Bocsa i Reita), a patru staiuni montane (Secu, Crivaia, Trei Ape i Semenic), precum i de salba celor opt lacuri de acumulare (Trei Ape, Valiug, Breazova, Secu, Medres, Vartoapa, Mare i Mic (Nuferilor) de la Dognecea). Dintre obiecivele social-culturale aminim: Muzeul Banatului Montan din Reita, cu secii de arheologie, istorie, minerit-metalurgie, arta; Muzeul de locomoive cu abur ; Sala polivalenta ; ansamblul de monumente de arhitectura; parcul i gradina zoologica (toate in municipiul Reita). Apoi, pe Valea Barzavei, la Bocsa, se afla cetatea feudala Buza Turcului ; in zon, turistul poate intalni urmele vechilor exploatari miniere, inac de pe vremea dacilor i romanilor, precum i inedite ansambluri de arhitectura montanisica din sec. XVIII-XIX la Doman, Bocsa Montana i Bocsa Vaiovei, la Ocna de Fier, Secu, Dognecea alaturi de cele mai valoroase exemplare ale coleciei de mineralogie esteica aparinnd lui Constanin Gruescu din Ocna de Fier. Tot la Bocsa Romana se afla un izvor cu ape termale oligominerale, nevalorificat. Zona este impadurita, valentele turisice ale peisajului fiind apreciabile. De asemenea, se impune luarea in conideraie a obiecivelor de provenienta antropogena: localitaile de ip rasfirat Cuptoare; prezenta salaselor, a centrului de olarit de la Binis, cele doua sate de pemi de la Grna i Brebu Nou, manifestarile tradiionale: alaiul obiceiurilor de primavara la Reita, obiceiuri i tradiii specifice zonei etnografice a Vaii Berzavei ; Muzeul Judetean de Etnografie i a Regimentului de Granita din Caransebes (cu o secie de arheologie amenajata in incinta castrului roman ibiscum de la Jupa); monumentul generalului Ion Dragalina ; ansamblul de monumente de arhitectura (rezervaia de arhitectura cuprinsa intre Parcul general I. Dragalina i Primarie), monumentul Pro Patria, statuia generalului Traian Doda din Caransebes. Din punctul de vedere al afinitailor zonei pentru anumite forme de turism, ea prezinta condiii favorabile pentru pracicarea odihnei, agrementului, turismului de sfrit de sptmn, a sportului de iarna i nauice, a turismului iinific, de congrese, de drumeie, a turismului rural sau agroturismului, precum i a turismului automobilisic sau iinerat, pracicat pe inelele de circulaie din zona, turismul etnic, turismul religios, turismului industrial. Faptul ca Valea Barzavei este strabatuta in cea mai mare parte de calea ferata Reitaimisoara i de DN58A i B, iar la o distanta relaiv redusa (18 km) se afla soseaua internaionala E70 acorda zonei un potenial de poziie extrem de ridicat, care trebuie intens valorificat. Toate unitaile turisice funcioneaza tot impul anului, prezentnd un dublu sezon (esival i de iarna). In cadrul i zone aceste am delimitat cinci subzone:
24

3.1 Subzona montana Semenic

Subzona montana Semenic, corespunde platoului Semenic, incluiv staiunea cu acelai nume, aflata la o alitudine de 1420. Accesul se face prin DJ582 (cndva i cu telefericul de la Valiug) sau pe poteca turisica dinspre Crivaia. Se gasesc aici parii de schi i de sanius cu diferite grade de dificultate (usoara, medie i grea), dotate cu doua schi-lifturi cu patru baby-schilifturi i cu centre de inchiriere de material sporiv. Staiunea turisica Semenic ituata la o departare de 40 km de Reita i 1 km de Valiug. Influentele submediteraneene se reimt in cadrul climatului de munte, astfel ca, temperatura medie anuala este de 3,5 C; iulie 13 C, ianuarie 6,5 C. Nebulozitatea : numarul mediu al zilelor cu cer acoperit 140, numarul mediu al zilelor cu cer senin este de 40, cu o durata de stralucire a soarelui este de 1900 ore/an. Canitatea medie de precipitaii mulianuale este de 1300 mm, numarul mediu anual de zile cu precipitaii: 60; numarul mediu al zilelor de strat cu zapada: 130. Stratul de zapada are o groime de peste 70 cm i se inregistreaza la inceputul lunii marie. Aeroionizarea are valori moderate. Caracterisici bioclimaice: indicele de stres bioclimaic total are valoarea medie anuala de 70, indicnd un bioclimat tonic, de simulare, antrenare i calire. Factorii naturali de cura: bioclimat tonic, simulent, de munte. Indicaii terapeuice: stare de debilitate, surmenaj fizic i intelectual, convalescenta cu stare generala buna, nevroza astenica.

3.2 Subzona Crivaia-Valiug

Subzona Crivaia-Valiug, cuprinde cele doua lacuri de acumulare, Valiug i Breazova. Se desfasoara sub forma unor faii care urmaresc valea i versanii Barzavei, intre cumpana de ape ce desparte Barzava de Nera i pana in aval de lacul de acumulare de la Breazova, delimitnd o zona unitara, datorita funcionalitaii ei turisice i economice. Personalitatea reliefului submontan, impreuna cu cele doua locuri de acumulare, integrate armonios in peisaj, se impune aici prin ponderea de paricipare a ofertei turisice a zonei. Zona beneficiaza de o infrastructura care actualmente ii acopera in mare parte neceitaile: doua cabane totaliznd 198 locuri , casute, vile (cele ale Combinatului iderurgic i a Uzinei constructoare de maini din Reita), cu debarcadere, amenajari de locuri pentru plaja, o baza nauica, Olimpia, doua terase. Aici se afla terasa Semenic cu un restaurant de 80 de locuri, pe malul lacului Valiug, cai de acces modernizate, o pastravarie i o tabara elevi (Vila Klaus). Ca obiecive care se impun amenajarii imediate, reinem lacul de acumulare Brazova ; o telecabina intre staiunea Crivaia i Semenic ; amenajarea lacului Valiug pe malul sau stang, in

25

apropierea barajului ; amplasarea de noi baze pentru sporturi nauice i plaje spre coada lacului Valiug, in apropierea staiunii Crivaia. Staiunea Crivaia, ituata la 31 km de Reita, avnd o alitudine medie de 650 m. Se incadreaza in urmatorii parametri climaici : unele influente submediteraneene, temperatura medie anuala 6 C ; iulie 17 C, iar in ianuarie 3 C ; numarul mediu al zilelor cu cer senin este de 50, iar numarul mediu al zilelor cu cer acoperit este de 130, cu o durata de stralucire a soarelui de 1900 ore/an ; precipitaiile inregistreaza o canitate medie anuala de 900 mm, care se produc in cca 140 zile/an, numarul mediu anual al zilelor cu strat de zapada este de 65. Caracterisici bioclimaice : luna iulie, la pranz, numarul mediu de zile de confort termic este de 11. Stresul bioclimaic total mediu anual, avnd indicele 32 indica pentru staiunea Crivaia un bioclimat sedaiv, de crutare, cu usoare nuante tonice. Deci, factorii naturali de cura : bioclimat sdaive, de crutare. Se recommanda pentru tratarea urmatoarelor afeciuni : nevroza astenica, afectuini endocrine, afeciuni respiratorii. Subzona se incadreaza armonios in circuitul auto de drumeie, turismului de sfrit de sptmn, de odihna, agrotourism, turism rural, ecoturism (turism ecologic) sau turism verde, pentru praicarea sporturilor nauice, cat i pentru disperia turiilor in zon.

3.3 Subzona Trei Ape Garna


Subzona Trei Ape Garna esinata pentru agrement, sporturi nauice, pescuit, vanatoare, pracicarea schiului i a celorlalte sporturi de iarana, deoerece zapada se menine pana in perioada merie-aprilie. Aici se afla cele dpua localitai cu populaie ariginara din Munii Sudei ai Cehoslovaciei, numii pemi, foarte frecventate de turii i schiori. Satul Grna are perspecive de a eeveni o staiune climaterica. Obiecivele turisice ale zonei sunt numeroase i variate. Cheile de Sus ale imisului, lacul de acumulare Trei Ape, cele doua sate din depreiunea intramontana- Grna i Brebu Nou; arta populara, port popular,obiceiuri specifice populaiei locale. Staiunea Trei Ape, ituata sub versantul nord-esic al Munilor Semenic, pe malul lacului cu acelai nume, la alitudinea de 850m, la o distanta de 37 km de Reita, dispune de hotel, casute, boungalow-uri. La staiunea Trei Ape se inregistreaza o temperarura medie mulianuala de 6,5 C, iulie 16 C, ianuarie 4 C. Referitor la nebulozitate, aici numarul mediu anual al zilelor senine ffind de 50, iar numarul zilelor cu cer acoperit de 130, aceasta se rasfrange i in durata medie de stralucire a soarelui, care se ridica la 1900 ore/ an. Precipitaiile: canitatea medie anuala de precipitaii este de 135, durata stratului de zapada meninndu-se cca 60 zile. Dupa Elena Todoreanu i colaboratorii sai (1984), caracteriicile bioclimaice se incadreaza in urmatorii parametrii: numarul mediu de zile de confort termic in luna iulie, la amiaza, este de circa 10 zile. Tresul bioclimaic total insumeaza un indice mediu anual de 33, bioclimatul staiunii fiind sedaiv, cu unele nuante de simulare a funciilor organismului, iar factorii naturali de cura: bioclimat sedaiv, cu nuante de simulare. Staiunea Trei Ape se recomanda pentru urmatoarele indicaii terapeuice: nevroza astenica, stari de debilitate, surmenaj fizic i intelectual, hiperiroidie benigna, afeciuni ale cailor respiratorii. La Grna se afla un motel cu restaurant, un trand i se pot inchiria camere de la localnici.
26

Un atribut al subzonei, ca de altfel al intregii zone Semenicului, deriva din poibilitatea pe care o ofera deschiderea unui circuit turisic de la Brebu Nou la Slaina imis, cu ieire la soseaua internaionala E70, care neceita modernizarea integrala a drumului judetean DJ582.

3.4. Subzona Reia-Secu


Se suprapune in mare parte zonei periurbane a municipiului Reita i se desfasoara pe Valea Brazavei, cuprinsa intre zona de amonte a lacului de acumulare Secu, ambii versani ai vaii pana in aval de localitatea Moniom, incluzand localitaile Doman, Lupac i Secu. Potenialul turisic este dat de obiecive aparinand fondului turisic antropic: Muzeul Banatului Montan, Muzeul locomoivelor cu abur, ansambluri de monumente de arhitectura, peisajul industrial al Cetaii de Foc, bazinele de inot de proporii olimpice, tranduri turisice, painoarul in aer liber, sala polivalenta (toate in Reita); lacul de acumulare Secu, pe malul caruia se afla amplasata staiunea cu acelai nume. Staiunea Secu, ituata la o alitudine medie de 280 m pe malul stang al lacului de acumulare Secu, la o distanta de 10 km de Reita. Climatul se incadreaza in climatul coninental moderat cu influente submediteraneene. Alte caracterisici climaice: temperatura medie anuala 9 C; iulie 19,5 C; ianuarie 2 C. Nebulozitatea: numarul mediu anual al zilelor cu cer senin este de 60; numarul mediu al zilelor cu cer acoperit de 120, cu o durata medie de stralucire a soarelui de 1200 ore. Canitatea medie anuala de precipitaii: 700 mm, care se inregistreaza in cca 130 zile, iar stratul de zapada are o durata medie de 55 zile. Caracterisici bioclimaice : indicele de stres bioclimaic total, mediu anual, avand valoarea de 40, incadreaza staiunea in bioclimatul sedaiv, de crutare pentru organism. Factorii naturali de cura : bioclimat sedaiv, de crutare. Indicaii terapeuice: stari de debilitate, surmenaj pihic i intelectual, convalescenta cu stare generala buna, nevroza astenica. Crete i abrupturi calacroase (Piatra Alba), avene (avenul de la Poiana gropii cel mai adanc aven din banat, o denivelare de 235 m), Cheile Domanului, Sodolului, Coltan Moniom; dealuri ciuruite de doline; peteri (Starnicul bogat concreionata, gaura de la Capu baciului 111 m, gaura Tarsului 281 m, declarate rezervaii paleontologice, toate acestea alcatuiesc potenialul turisic al subzonei, puin conoscut i inificient valorificat in prezent. Infrastructura zonei este dezvoltata; pe langa calea de acces ruier, modernizata, ReitaBocsa i cea feroviara se remarca spaiile de cazare (trei hoteluri, o vila, trei cabane i un internat), care totalizeaza 1.080 locuri. Acestea au fost uilizate in anul 1980 de 45.391 turii, care au realizat un numar de 107.079 innoptari, cu o durata medie de sejur de 2, 3 zile. 3.5. Subzona Munecii Dognecei Grupeaza obiecivele din acei muncei i din cei ai Arenisului. Demne de semnalat sunt cele trei localitai (Bocsa, Ocna de Fier i Dognecea), cunoscute inca din sec. XVII ca puternice centre industriale, miniere; vechile galerii de exploatare i mine datand din epoca romana sau evul mediu impreuna cu ansamblurile de arhitectur montanisica, toate consituie un produs turisic de marca, ce se impune a fi valorificat pe piata turisia interna i internaionala.

27

Infrastrastructura subzonei este reprezentata de ingura cale de acces, soseaua naionala imisoara-Bocsa-Reita, complet modernizata. Unitaile de cazare sunt consituite dintr-un han i o cabana, ambele cu 28 locuri. Se impune, de asemenea, modernizarea cailor de acces BocsaOcna de Fier-Dognecea-Lupac, precum i a drumului de legatura Bocsa-Ezeris, apoi a celui dintre Bocsa-Berzovia-Vermes-Buzias (modernizat parial), atragand astfel o parte din fluxul turiic ce se indreapta spre staiunea Buzias spre zona Munilor Dognecei sau spre Banatul muntos. Totodata, este necesara amenajarea unor baze de agrement pe malurile lacurilor de la Dognecea (Mare i Mic, Vartoapa de la Ocna de Fier), a lacului Medres de la Bocsa.

28

CAPITOLUL 4 STUDIUL DE CAZ LA S.C. BIRTA-GROUP S.A. 4.1. Prezentarea S.C. BIRTA-GROUP S.A.

In drum spre muntele Semenic, la rascruce de drumuri, vezi primul indicator care te anunta ca sus in varful muntelui exista un complex de vile in care poi petrece zile de neuitat: Complexul de vile BIRTA. Odata ajuns te poi caza intr-una din cele noua vile in care comfortul, curatenia dar mai ales familiaritatea sunt la ele acasa. Cele noua vile poarta fiecare un nume reprezentaiv pentru zona in care sunt amplasate(Floare de Colt). La intrarea in oricare dintre casute te intampina un living-room spaios cu canapele comfortabile i semineu. Undeva in parte stanga, la intrare, se afla o bucatarie, mobilata i dotata la cele mai inalte nivele ale calitaii. O parte din living-room este desinata servirii mesei, comunicand cu bucataria printr-o fereastra. Din living-room se urca la etaj unde se afla doua dormitoare i o baie. Dormitoarele prezinta un element de noutate, saltelele cu apa, termoreglabile, care dovedesc inca o data unicitatea acestui mic Paradis. Restaurantul beneficiaza de o dotare de ulima ora unde servesc oameni cu o inalta pregaire profeionala. Tot aici beneficiezi de cateva servicii ingulare in zona care te atrag i te indeamna sa vizitezi aceste locuri. Este vorba despre snow mobile-le care ii stau la dispoziie oricand dorei sa faci o plimbare in muni. Nu trebuie omisa echipa de conducere i coordonare care ii desfasoara acivitatea in municipiul Reita. Colecivul este format din oameni dinamici, adevarai profeionalii, care s-au dedicat profeiei pe care i-au ales-o i care fac ca acest tot sa funcioneze. Birourile beneficiaza de o dotare ultramoderna: aer condiionat, mobilier NEOSET, retea de calculatoare cu conectare la internet. S.C. BIRTA-GROUP S.A este cunoscuta atat pe plan naional cat i internaional prin reclama pe care i-a facut-o dar mai ales prin comortul i ambianta deosebite, prin profeionalismul i devotamentul personalului, dar mai ales prin amabilitatea i ospitalitatea cu care esi primit atunci cand treci pragul S.C. BIRTA-GROUP S.A.

4.2. Diagnosicul potenialului uman


Diagnosicul potenialului uman urmarete stabilirea caracterisicilor resurselor umane prin foloirea unui istem de indicatori care privesc pe de o parte dimeniunea, calificarea, structura i comportamentul personalului, iar pe de alta parte eficienta uilizarii personalului.
29

4.2.1. Asigurarea cu personal


Aigurarea cu personal urmarete evidenierea concordantei dintre numarul de personal existent i cel necesar pentru realizarea servicilor. Numarul scripic de personal Numarul total de personal: 22 din care salariai permaneni 15 i sezonier 7. Structura personalului este:2 cameriste permanente i una sezoniera, 2 bucatari permaneni i unul sezonier, 4 ospatari i 2 sezonieri, 2 recepionieri i unul sezonier, 2 conducatori snowmobile sezonieri, 3 contabili, o secretara, un director. Numarul mediu scripic de salariai ( N sm ) reprezinta disponibilul mediu de personal aflat in societate pentru o periaoda de gesiune. -calcul sezonier: Pentru muncitori
N sm

Total .om zile.scriptice Nr .zile.calendaristice 17 150 151

N sm N sm

=0,88 Pentru celelalte categorii de personal( N sp )


N sp

N pi + N psf 2

, unde

N pi

-personal la inceputul perioadei


psf
5 +5 2

N
N sp

-personal la sfritul perioadei

N sp

=5

-calcul anual: Pentru muncitori


N sm

Total .om zile.scriptice Nr.zile.calendaristice

30

N sm

17 358 = 365

=0,93 Pentru celelalte cartegorii de personal


N sm
N sp

5 +5 2

N sp

=5

Numarul mediu efeciv de personal( N ef ) Calcul sezonier: Pentru muncitori


N ef

= =

Total .om zile.efective nr.zile.lucratoare

N ef

17 150 150

=0,89 Pentru celelalte categorii de personal


N ef N ef

5 107 107

=0,95 Numarul maxim de personal( N max )


N ef

N max
N max

=numar mediu de personal x Indicele volumului de acivitai =22 x 80% =17,6

N max

80%=gradul de uilizare al capacitaii de munca.

31

4.2.2. Calificarea personalului


Calificarea personalului urmarete concordanta dintre nivelul de calificare al salariatului i cerintele postului. Calificarea personalului este data de cunsointele acumulate in desfaurarea acivitaii, apitudinile i aitudinile personalului. Perasonalul hotelier permanent a fost recrutat in baza experientei acumulate, a cunoiitelor i deprinderilor necesare postului.Deasemenea s-a luat in coniderare seriozitatea, disponibilitatea la program prelungit i nu in ulimul rand daruirea profeionala. Personalul sezonier este recrutat in general din randul elevilor liceului economic i al studenilor facultailor cu profil turisic. Cei trei contabili ai societaii sunt absolveni ai facultaii de iite economice cu experienta anterioara de minim trei ani, iar secretara este asolvent a unei facultai cu profil filologic. Directorul societaii are o experienta manageriala de 10 ani i este liceniat al facultailor de iinte economice i drept.

4.2.3 Structura personalului.

Structura personalului poate fi urmarita prin foloirea mai multor criteii de structurare: a) Structura pe categorii de salariai se urmarete inand seama de specificul acivitaii, domeniile de varf presupunand un personal cu pregaire superioara. In cazul societaii noastre avem: 5 salariai cu pregaire superioara i 17 muncitori. Ponderea muncitorilor in total salariai este de 0,77%(17 muncitori raportai la 22 salariai) b) structura personanlului pe categorii de vrst i sexe releva anomalii in ceea ce privete raportul dintre personalul tanar i cel varstnic. Omogenitatea varstelor aigura imbinarea maturitaii celor in vrst , dinamismul i spiritul de iniiaiva al celor ineri. c) structura personalului pe nivele de pregaire, sexe i vechime in societate releva anomalii in ceea ce privete: nivelul necorespunzator de pregaire al muncitorilor, nivelul necorespunzator de pregaire al sefilor(fr studii superioare), personal in majoritate cu vechime mica in societate. Vechimea inseamna experienta acumulata dar uneori i inflexibilitate in adaptare i conservatorism. i in acest caz soluia o reprezinta omogenitatea.

32

4.2.4. Eficienta uilizarii fortei de munca.

Producivitatea muncii(Wm) este un indicator inteic care masoara gradul de uilizare al potenialului uman.
wm = CA nr.de. personal

, unde

CA-cifra de afaceri.

Wm

113.049 22
Wm=5139 $

4.3 Diagnosicul managementului societaii.

Diagnosicul managementului societaii trebuie sa prezinte urmatoarele aspecte: echipa de conducere este consituita din directorul societaii i Dl Ioan Birta, acionar majoritar. baza legala, in virtutea careia cei doi se ocupa de conducerea societaii, este contractul de munca respeciv contractul de consituire al societaii. obiecivele negociate i prevazute in contractul de management care viseaza strategia societaii comerciale: 1) evoluia volumului de acivitate(cifra de afaceri ) 2) evoluia rezultatelor financiare(creterea profitului, diminuarea pierderilor) 3) prioritai ale restructurarii(volum de invesiii, surse de finantare) 4) imbunatairea po ziiei pe piata interna.

4.3.1 Gradul de realizare al criteriilor de performanta


Pr ofit .brut 100 CA Rata profitului =

Rata profitului=

56.358 100 113.049

Rata profitului=49,85%

33

Producivitatea muncii(wm) wm= nr.de. personal wm=


113.049 22
CA

wm= 5139

4.4. Diagnosicul comercial


Efectuarea diagnosicului comercial are ca obieciv determinarea pietei i a locului ocupat de societate pe aceasta piata, atat in prezent cat i in perspeciva. Adoptarea unui limbaj comun, consituirea unui istem de indicatori i precizarea coninutului lor consituie un demers obligatoriu, indinspensabil planificarii, evaluarii i analizei periodice a performantelor acivitaii.

4.4.1. Indicatori ai invesiiei


Invesiia specifica pentru o camera Pentru a determina invesiia specifica pt o camera este nevoie sa se cunoasca evaluarea terenului, a cladirii, a mobilierului i uilajelor, a costurilor de predeschidere i capitalului de operare. Din studiile efectuate s-a ajuns la urmatoarele valori:

34

Invesiia specifica pentru o camera Categorie de hotel Lux Ani 2001 2002 2003 2004 Teren 10 10,1 10,2 10,3 Cladire 70,0 70,7 71,4 72,2 Mobilier i uilaje 15,1 15,2 15,4 15,5

Tabelul 4.1 Costul de Capital predeschidere de operare 4,1 2,9 -------------4,2 -------------------2,9 --------

inand cont de evoluia preturilor anterior prezentate i de cele inregistrate in perioada de referinta(2001), in cazul societaii noastre vom avea: Invesiia specifica pentru o camera Categorie de hotel Lux Ani 1999 2000 Teren 11,032,3 ----Cladire 65,0122,0 Mobilier i uilaje 15,0-36,0 Tabelul 4.2 Costul de Capital predeschidere de operare ---------------------

70,015,3-37,8 4,6-7,1 3,1-4,4 139,4 2001 5,173,915,8-39,7 -------------------13,5 149,2 Nota: S-a constatat ca in cazul terenurilor creterea medie a fost de 1,078%. In cazul cladirilor, creterea medie constatata a fost de 1,043%. La mobilier creterea a fost de 1,006%. Costurile de predeschidere au crescut cu 1,24%, iar cele de capital de operare cu 1,19%.

35

4.4.2 Indicatori ai volumului de acivitate


Raprtul dintre volumul de invesiii i cifra de afaceri este de 1,81(volumul invesiiei 205.123 $, iar cifra de afaceri 113.049 $). Gradul de ocupare se masoara prin intermediul ratei ocuparii(Ro). Rata ocuparii capacitaii de cazare se refera fie la numarul de camere, fie la numarul de locuri.Opiunea pentru una din cele doua variante de calcul lae ratei ocuparii este legata de felul in care sunt oferite condiiile de cazare: unui client ingur ii este inchiriata o camera(cel mai adesea dubla, asa cum este coniderata camera hotel convenionala sau un loc in respeciva camera, in partaj). Gradul de ocupare al locurilor de cazare in Romania in zona montana a inregistrat o evoluie descrescatoare de la 48,7% la 38,5%.
Ro = Capacitatea.ocupata * 100 Capacitatea.disponibila

Gradul de ocupare al locurilor de cazare in Romania in zona montana Anii 1999 48,70% 2000 51,23% 2001 52,77% 2002 53,31% 2003 53,87%

Tabel 4.3

2004 54,44%

Nota: S-a constatat ca creterea medie anuala pana in 2001 este de 1,04%.

Gradul de ocupare reparizat pe trimestre pe anul 2002 TRIMESTRUL


36

Tabel 4.4

I 13.650$ 55,55%

II 3960$ 44,44%

III 3960$ 44,44%

IV 23.420$ 66,66%

Rata realizarii fixului hotelului se determina ca raprot procentual intre cifra de afaceri zilnica din cazare i fixul hotelului, acesta din urma fiind egal cu cifra de afaceri zilnica din cazare maxim poibila(calculata pe baza tarifelor afisate). -Pentru o zi din luna noiembrie(sezon): CAz Rrfh= , unde CAmax z Rrfh - rata realizarii fixului hotelului. CAz - cifra de afaceri zilnica. CAmaxz-Cifra de afaceri zilnica maxima. Conideram ca in ziua respeciva am avut inchiriate doua vile i o camera ceea ce inseamna 165$. Suma maxima ce putea fi obinuta in ziua respeciva este de 585$.
165$ * 100 Rrfh= 585$

Rrfh=28,50% -Pentru o zi din luna aprilei(extrasezon): Conideram ca la aceea data am obinut din cazare 54$ iar suma maxima ce o puteam obine era de 297$.
54$ * 100 Rrfh= 297$

Rrfh=18,18% Durata medie a sederii se determina ca raport intre numar de innoptari i numarul de soiri de turii. -Pentru sezon(noiembrie):
DS = Nr.de.innoptari * 100 Nr.de.sosiri.de.turisti

Ds =

14 * 100 47

Ds =29,78

37

-Pentru extrasezon(aprilie)
Ds = 10 *100 32

Ds = 31, 25

e) Tariful mediu real al camerelor(T mv) se intalneste i sub denumirea de Average Daily Rate (ADR). Acet indicator integreaza inflyentele reprezentate de structura ipurilor de camere, structura categoriilor de clientela, indicele mediu de frecventare, variaia periodica a tarifelor afisate. Tmv= Nr.camere.ocupate Tmv=
44.990$ 57
CA.din.cazare

Tmv=789$ Venitul din cazare pentru o camera disponibila(RevPAR) se mai numete i Revenue per Available Room i se determina ca i raport intre cifra de afaceri din cazare i numarul de camere disponibile. RevPAR se calculeaza frecvent la nivel de zi sau pentru un an; RevPAR= Nr.camere.disponibile -Pentru sezon(o zi din luna noiembrie): RevPAR= 6,5
165$ CA.din.cazare

RevPAR=25,38 -Pentru extrasezon(o zi din luna aprilie): RevPAR= 7,5 RevPAR=7,2 -Pentru tot anul RevPAR=
44990$ 51
54$

RevPAR=882 h) Reparizarea cifrei de afaceri 1)Tarife de cazare -Pentru sezon(noiemdrie, decembrie, ianuarie, februarie, marie ):
38

-pentru o persoana-20$ -pentru o camera de 2 persoane-35$ -pentru o casuta-65$ -Pentru extrasezon(aprilie-octombrie incluiv): -pentru o persoana-10$ -pentru o camera de 2 persoane-18$ -pentru o casuta-33$ 2)Venitul de la restaurant i bar -Pentru sezon s-a luat in calcul o medie de 6 milioane lei/zi, la care s-au adaugat mesele fesive de Revelion i Craciun.De asemenea s-a mai inut cont de faptul ca au fost 150 zile coniderate i ca la cele 2 mese fesive au paricipat 50 de peresoane de Craciun cu un tarif de 2 milioane lei/persoana, iar la Revelion 50 de persoane cu un tarif de 3 milioane/persoana. -Pentru extrasezon s-a luat in calcul o medie a incasarilor de 2 milioane lei i o perioada de 25 de zile pe luna. 3)Alte venituri -Pentru sezon snow mobil-urile cu un tarif de 600000 lei pentru 30 de minute, in medie 5 ore/zi pe o periaoda de 100 zile. -ski lift -cu un tarif de 30000 lei de persoana, in medie 60 persoane/zi pe o durata de 100 zile. 4)Determinarea venitului din cazare -Pentru sezon : noiembrie, ianuarie, februarie i marie s-au luat in medie urmatoarele date: -5 casute inchiriarte/luna -14 zile de cazare/luna -65$/noapte. Venitul din cazare: 5*5*14*4*65$=18200$ -Pentru decembrie :-9 casute inchiriate -30 zile de cazare -65$/noapte. Venitul din cazare: 9*30*65$*1=17550$. Total venit sezonier = 18200$+17550$ Total venit sezonier =35750$ -Pentru extrasezon din aprilie pana in octombrie incluiv avem urmatoarele date: -4 casute inchiriate/luna -10 zile cazare/luna -33$ camera/noapte. Venitul din cazare: 4*10*7*33$=9240$ Total venituri din cazare =17550$+9240$ Total venituri din cazare=26790$. 5)Determinarea venitului din restaurant i bar -Pentru sezon avem urmatoarele date:-6 milioane de lei incasari /zi -150 zile -masa fesiva de Craciun -50 persoane i 2 miloane lei/persoana
39

-masa fesiva de Revelion-50 persoane i 3 milioane lei/persoana. Venitul din restaurant i bar=(6000000*150)+(50*2000000+50*3000000) Venitul din restaurant i bar = 900000000+(100000000+150000000) Venitul din restaurant i bar =1150000000 lei(curs $=33500$) Venitul din restaurant i bar 34328$. -Pentru extrasezon am luat in coniderare urmatoarele date: -2000000 lei/zi incasari -25 zile/luna -7 luni. Venitul din restaurant i bar=2000000*25*7 Venitul din restaurant i bar =350000000 lei(curs $=33500$) Venitul din restaurant i bar 10448$. Total venituri din restaurant i bar=34328$+10448$ Total venituri din restaurant i bar=44776$ 6)Determinarea altor venituri -Pentru snowmobile:-600000 lei/30 minute -5 ore/zi -100 zile. Venitul= 1200000*5*100 Venitul =600000000 lei (curs $=33500$) Venitul 17910$ -Pentru ski lift:-30000 lei/persoana -60 persoane/zi -100 zile Venitul=30000*60*100 Venitul =180000000 lei (curs $=33500$) Venitul 5373$. Toatal alte venituri=179105$+5373$ Toatal alte venituri =23283$ Pentru previzionarea cifrei de afaceri pe urmatorii 3 ani s-a inut cont de faptul ca pe ulimii 3 ani preturile au crescut in medie cu 35% Structura cifrei de afaceri Servicii Cazare Food & beverage Alte Venituri snow mobile ski lift Sezon 35750 34328 23283 17910 5373
40

Tabel 4.5 Extrasezon 9240 10448 Venit mediu 22495 22380 23283 17910 5373

2001 2002 2003 2004

93361 126037 170150 229703

19688 26579 35882 48440

68158 92013 124218 167694

4.4.3 Indicatori de cheltuieli


Principalii indicatori de cheltuieli pot fi reunii in 4 grupe de indicatori cu privire la: -cheltuieli de personal -consumul de alimente i bauturi -cheltuieli cu privire la mijloacele de exploatare -cheltuieli promoionale. Cheltuielile de personal sunt puse mai bine in evidenta daca se convine in prealabil asupra coninutului indicatorilor numarului de personal. Din grupa indicatori lor de personal fac parte: -numarul mediu annual al personalului. -rata cheltuielilor de personal. -numarul de lucratori care revin la o camera sau numarul de camere care revin unui lucrator. Nivelul indicatorilor depinde de prerzenta sau absenta i ipul unitailor de alimentaie(cu sau fr serviciu la masa, soriment limitat sau variat, cu sau fr uilizarea frecventa a materiilor prime parial prelucrate i a semipreparatelor) marimea hotelului, categoria de incadrare gradul de ocupare a capacitaii, gradul in care se apeleaza la servicile unor prestatori specializai(spalatul lenjeriei). Cheltuielile de personal includ, in principiu, veniturile salariale brute i cheltuielile de securitate sociala plaite de catre intreprindere: -contribuia pentru aigurarile sociale de stat C.A.S. 23,33% din caigul brut realizat de salariaii incadrai in condiii normale de munca. -contribuia pentru aigurarile sociale de sanatate C.A.S.S. 7%. -cota pentru consituirea fondului pentru plata ajutorului de somaj 5%. -cota de 0,75% perceputa angajatorilor carora li se pastreaza i completeaza carnetele de munca de catre inspectoratele teritoriale de munca. Rata cheltuielilor de personal reprezinta in general cea mai mare pondere in total. Rata cheltuielilor de personal se determina ca i ponderea cheltuielilor de personal in cifra de afaceri fr T.V.A. Rcp=
cheltuieli.depersonal *100 , unde CA T .V . A

Rcp-rata cheltuielilor de personal

41

CA-cifrsa de afaceri. Rcp=


6144 *100 94999

Rcp=6,46% Numarul de lucratori care revin la o camera este influentat de organizarea muncii, intenitatea i gradul de mecanizare a muncii, cultura de inteprindere. Pentru acest indicator cunoatem urmatoarele date: -17 lucratori -9 casute(vile) cu cate 2 camere fiecare Nlc=
nr.de.lucratori , unde nr.camere

Nlc-numarul de lucratori care revin la o camera Nlc=


17 9*2

Nlc=0,9 Pentru calcularea cheltuielilor de personal am plecat de la un fond de salarii brute de 149017000 -C.A.S -23,33%*149017000=34766000 -C.A.S.S-7%*149017000=10431000 -fond de somaj-5%*149017000=7451000 -fondul de risc i accident-2%*149017000=2980000 -contribuia catre Direcia Generala De Munca i Protecie Sociala(D.G.M.P.S)0,75%*149017000=1176000 Total cheltuieli cu personal=14901700+34766000+10431000+7451000+2980000 =205821000 lei(curs $=33500$) 6144$ Conideram ca daca in ulimii 3 ani numarul de salariai a fost relaiv constant, iar fondul de salarii a crescut in medie cu 20% vom avea pe urmatorii 3 ani ituaia:

42

Cheltuielilor de personal Specificaie Anii 2001 Perioada de raportare 17 6,46% 0,9 4448$ 1696$ 6144$ 2002 17 5,74% 0,9 5338$ 2035$ 7373$ 2003 17 5,10% 0,9 6405$ 2442$ 8847$

Tabel 4.6

2004 17 4,54% 0,9 7686$ 2931$ 10617$

Numar mediu annual de personal Rata cheltuielilor de personal Numarul de lucratori la o camera Fond salarii brute Impozite catre stat Total cheltuieli cu salariile

B) Consumul de materii prime alimentare i bauturi este pus in evidenta prin rata costului de achiziie In genaral rata costurilor de achiziie se afla in relaie inversa proporionala cu rata cheltuielilor de personal. Aceasta rata se difereniaza in funcie de ipul unitaii de alimentare. In alimentaie de cea mai mare importanta este determinarea indicatorului prime-cost, care reunete cheltuielile de personal i costul de acivitai. In consecinta, rata Prime-Cost este coniderata rata de baza in alimentaie. Rca=
ch.m. p.b * 100 , unde CA T .V . A

Rca-rata costului de achiziie ch.m.p.b-cheltuieli materie prime i bauturi

43

Rca=

28320 * 100 37627

Rca=75,26% Rpc=
PC * 100 , unde CA T .V . A

PC-Prime-Cost=cheltuieli de personal + cheltuieli materii prime i bauturi Rpc-rata Prime-Cost PC=6144+28320


R PC = 34464 * 100 37627

PC=34464 Rpc=91,59% Cheltuieli de materii prime alimentare i bauturi Specificaie Anii 2001 An de raportare ch.m.m.p.b Rca RPC 28320$ 75,26 91,95% 2002 38232$ 75,26% 89,77% 60448$ 45605$ 2003 51613$ 75,26% 88,16% 81604$ 60460$ 2004 69678$ 75,26% 86,73% 110166$ 80295$ Tabel 4.7

CA aferenta 44776$ restaurantului Prime-Cost 34464$

C) Cheltuielile aferente mijloacelor de exploatare Urmatoarele date aparin perioadei de raportare (2001) -cheltuieli de intreinere i reparaii 52120000 -amorizare 30870000. -impozit pe cladiri 22000000.
44

i au fost luate din bilant:

-cheltuieli financiare 364600000. -aigurari 79194000. -accize 60000000. Cheltuielile aferente mijloacelor de exploatare privesc punerea la dispoziie a patrimoniului mobiliar i imobiliar. Spre deosebire de consumul de materii prime alimentare i bauturi i parial, cheltuielile de personal, majoritatea acestor cheltuieli au caracter fix. Cheltuieli aferente mijloacelor de exploatare Specificaie Anii 2001 Perioada raportare de 1556$ i 921$ 657$ 10884$ 2364$ 1791$ 2002 de 2101$ 1243$ 887$ 14693$ 3191$ 2418$ 2836$ 1679$ 1197$ 19836$ 4308$ 3264$ 3824$ 2266$ 1616$ 26779$ 5816$ 4407$ 2003 2004 Tabel 4.8

Cheltuieli intreinere reparaii Amorizare

Impozit pe cladiri Cheltuieli financiare Aigurari Accize

D) Cheltuielile promoionale reprezinta 2-6% din cifra de afaceri Cheltuieli aferente mijloacelor de exploatare Specificaie Anii 2001 Perioada raportare 2002 de 2003 2004 Tabel 4.9

45

Cheltuieli promoionale

3391$

4578$

6181$

8344$

Nota: S-a luat in coniderare un procent de 3%

Totalul cheltuielilor Specificaie Anii 2001 Perioada raportare cu 6144$ 2002 de 7373$ 38232$ 24533$ 4578$ 74716$ 8847$ 51613$ 33120$ 6181$ 99761$ 2003 2004

Tabel 4.10

Cheltuieli personalul

10617$ 69678$ 44708$ 8344$ 133347$

Consum cu materii 28320$ prime alimentare i bauturi Cheltuieli aferente 18173$ mijloacelor de exploatare Cheltuieli 3391$ promoionale Total Cheltuieli 56028$

4.4.4 Indicatori de rentabilitate


Aprecierea randamentului resurselor uilizate se face cu ajutorul indicilor de rentabilitate care ofera informaii asupra ituaiei trecute i prezente i dau poibilitatea esimarii perspecivei afacerii. Cel care dorete sa investeasca intr-o societate, urmarete, nu numai recuperarea sumei avansate ci sa i obina un profit superior unui plasament fr risc. Cu cat o inteprindere este mai rentabila cu atat valoarea i implicit pretul ce se va negocia va fi mai mare In general, ratele de rentabilitate se determina ca raport intre efectele economice sau financiare obinute i eforturile depuse pentru obinerea lor. Ratele de rentabilitate masoara rezultatele obinute in raport cu acivitatea sociala(rentabilitatea comerciala ), cu resursele economice uilizate(rentabilitatea economic) i financiare(rentabilitatea financiara).
46

1. Rata rentabilitaii comerciale apreciaza eficienta poliicii comerciale i mai ales a poliicii de preturi pracicate de societate determinandu-se ca raport intre un indicator de rezultate i cifra de afaceri. -rata marjei nete a exerciiului exprima eficienta globala a societaii respeciv capacitatea de a genera profit. rEX=
rezultatul .exercitiului * 100 , unde CA

rEX-rata marjei nete a exerciiului


57021 * 100 113049

rEX=

rEX =50,43% 2. Rata rentabilitai economice reflecta eficienta acivitarii desfaurate, din perspeciva capitalului permanent sau elementelor materiale angajate in acivitatea societaii. rE =
rezultatul .exercitiului * 100 , unde Active.totale

rE-rata rentabilitai economice rE =


57021 * 100 11548

rE=49,37 Rata rentabilitai economice masoara apitudinea capitalului invesit de a aigura reinnoirea i cresterea acivelor sale intr-o perioada cat mai scurta. 3. Rata rentabilitai financiare masoara randamenrul capitalurilor proprii, deci a plasamentului financiar pe care acionarii l-au facut pentru cumpararea societaii. -rata rentabilitai nete renumereaza proprietarii societaii prin acordarea de dividende i prin creterea rezervelor care, in ulima instanta, reprezinta o cretere a averii proprietarilor. Renumerand proprietarii, este de ateptat ca rata rentabilitaii financiare sa fie mai mare decat rata medie a dobanzii pe piata, pentru a face atracive aciunile societaii i de a crete cursul lor burier. rF= capital . propriu * 100 , unde rF-rata rentabilitai financiare rF =
42766 * 100 10200
47

Pr ofitnet

rF=41,92%

Indicatori de rentabilitate Specificaie Anii 2002 de 51,04% 77900$ 152616$ 56,21% 13858$ 47,73% 58425$ 12240$ 51,57% 106271$ 206032$ 63,90% 16630& 54,26% 79703$ 14688$ 52,05% 2003 2004

Tabel 4.11

2001 Perioada raportare Rata marjei nete a 50,43% exerciiului Rezultatul exerciiului Cifra de afaceri 57021$ 113049$

144796$ 278143$ 72,55% 19956$ 61,61% 108597$ 17626$

Rata rentabilitai 49,37% economice Acive totale 11548$

Rata rentabilitaii 41,92% financiare Profit net 42766$ Capital propriu 10200$

4.4.5 Concurenii societaii


Concurenii societaii se manifesta pe piata prin calitatea produselor oferite, pret de vanzare, service-ul aigurat i canitatea de produse vandute. Concurenta nu trerbuie inteleasa limitat, evideniind doar concurewnii actuali, ci trebuie inteleasa in sens larg cand se conidera i concurenii potenial ai mediului economic. Analiza concurentei la societatea comerciala BIRTA-GROUP S.A. a urmarit urmatoarele aspecte: a) Nominalizarea principalilor concureni.

48

Concurenta reala de care poate fi vorba vine din partea a trei societai: S.C. TURIST-SEMENIC S.A, S.C. EUGEN S.R.L i S.C. DUSAN i FIUL S.R.L. care ii desfasoara acivitatea pe muntele Semenic. b) Raporutl pret calitate la produsele concurentei. S.C. TURIST-SEMENIC S.A prezinta avantajul pracicarii unor preturi relaiv mici insa calitatea serviciilor oferite, a condiiilor de cazare i de servire prin restaurant a clienilor, lasa mult de dorit. In cazul S.C. EUGEN S.R.L condiiile oferite se itueaza la un nivel ridicat corespunzand celor mai inalte standarde, dar cabana este recomandata celor care vor sa-i petreaca impul liber intr-un mediu rusic.Preturile ridicate in mare masura jusificate, daca inem cont de profeionalismul personalului, de deservirea ireprosabila i felul in care sunt amenajate camerele, insa putem spune ca ar fi necesara o reactualizare a mobilierului, a zugravelii i poate a intregii decoraiuni interioare. Silul claic, convenionalismul construciei i al decoraiunilor sunt termeni de baza care definesc S.C. DUSAN i FIUL S.R.L. i in acest caz putem vorbi despre profeionalism i o deservire impecabila, insa rece i sobra. Preturile pracicate corespund relaiv condiiilor de cazare i deservire. Asadar, daca e sa facem o comparaie intre societatea prezentata i concurenii ei putem spune ca S.C BIRTA-GROUP S.A intrunete toate condiiile necesare pentru pracicarea impului liber in condiii excepionale jusificand preturile pracicate.

4.4.6 Promovarea serviciilor


Promovarea serviciilor urmarete contribuia unor factori ai funciei de markeing la ocuparea poziiei pe care societatea o deine pe piata. Informaiile i datele pentru evaluarea poliicii de promovare urmaresc: Pariciparea la targuri i expoziii fiind foarte cunoscuta in cazul societaii prezentate. Acivitai promoionale i reclama.Aici putem spune ca atunci cand este sezon avem o reclama audiovizuala agreiva. Deasemenea putem spune ca se uilizeaza toate mijloacele poibile de reclama i publicitate: pliante, panouri, inscripionari pe diferite obiecte, etc.

49

CAPITOLUL 5 CONCLUZII

Atunci cand faci un diagnosic pentru o societate o faci cu scopul determinarii anumitor indicatori care sa-i arate daca acivitatea pe care o desfasoara o societate este profitabila sau nu. Calculul acestor indicatori este important pentru ca, cu ajutorul lor putem stabili punctele forte i punctele slabe ale acivitaii. In cazul diagnosicului potenialului uman trebuie sa constatatm daca: -Numarul de personal existent este la nivelul necesarului -Nivelul de calificare corespunde cerintelor nivelului postului -Structura personalului este echilibrata -Personalul este capabil sa se adapteze la innoire -Gradul ridicat de indeplinire al normelor de munca -Nivelul ridicat al producivitaii i profitabilitaii muncii cu tendinta de cretere -Protecia muncii corespunzatoare -Echipa manageriala tanara, dinamica cu bune rezultate in ulimii ani -Realizarea i depairea criteriilor de performantanta negociate. In urma calculelor efectuate, a ituaiei constatate, putem spune ca din aceste puncte de vedere societatea se incadreaza in limite normale care duc la buna desfaurare a acivitaii. Punctele slabe care ar putea influenta negaiv acivitatea sunt: -Personal supra dimenionat -Uilizarea necorespunzatoare a impului de lucru -Existenta conflictelor de munca -Producivitatea muncii i profitabilitatea muncii in scadere -Stabilirea poziiei firmei in cadrul mediului ei concurenial -Insuficienta preocupare pentru simularea acivitaii salariaiilor -Nerealizarea anumitor criterii de performanta de catre manageri Nici una din aceste ituaii nu a fost intalnita in cazul societaii analizate inind cont de nivelul inregistrat la venituri i cheltuieli putem trage concluzia ca societatea ii vinde bine serviciile, dovada fiind i rezultatul diagnosicului comercial: -Poziia societaii pe piata este buna fiind compeiiva in raport cu principalii concureni -Societatea dispune de clieni stabili de lunga durata -Serviciile oferite sunt de calitate ridicata, iar raportul performanta-pret ridicat -Acivitatea de markeing este de buna calitate i contribuie deciiv la ocuparea poziiei de lider. ituaii in defavoarea societaii ar putea fi: -Poziia societaii pe piata este modesta, fr perspeciva de imbunataire -Serviciile sunt scumpe comparaiv cu performantele realizate de acestea -Acivitatea de markeing este slaba, ineficienta i insuficienta
50

-Deficitente i insuficiente in aigurarea cu materii prime i bauturi Daca ne uitam numai peste nivelul inregistrat de cifra de afaceri de anul trecut i pe cea previzionata pe urmatorii trei ani vom constata ca societatea ii desfasoara acivitatea obinind randamente bune i ca nici una din ituaiile prezentate anterior nu se regasesc in urma diagnosicarii comerciale. Diagnosicul managementului societaii este o componenta a diagnosicului potenialului uman care trebuie sa faca referiri la: -Poziia echipei de conducere fata de acionarii societaii, banci, administraiei financiare -Referiri i aprecieri asupra silului de conducere(colegial, aur\toritar, pe obiecive, centralizat, descentralizat) -Referiri asupra legaturilor de dependenta a conducatorilor fata de grup sau acionar majoritar -Existenta unor relaii privilegiate ale conducatorilor cu parteneri de afaceri(clieni, furnizori, banci) care sunt benefice pt societate.

51

BIBLIOGRAFIE
1. BRAN F., MARIN D., SIMION T. Turism rural, Editura Economic ,Bucureti,1997. 2. COSMESCU I.-Turismul-Fenomen complex contemporan,Editura Economic, Bucureti,1998. 3. CRISTUREANU C.- Economia si politica turismului international,Editura Abeona , Bucureti,1992 4. FOLTEAN F.,LDAR L.,COSTINEL DOBRE,NEGRU C.,IONESCU GHE.Marketing,Editura Brumar, Timioara , 2000 5. LUPU N. Hotelul Economie si managament,Ediia a III-a restructurat i actulizat,Editura All Beck, Bucureti,2002 6. MITRACHE ST.,MANOLE V.,STOIAN M.,BRAN F.,ISTRAE I. Agroturism si turism rural,Editat de Fax Press,Bucureti,1996 7. NEGRU C.,DOBRE C.,NEGRU CODRUA. Iniiere in marketing,Editura Augusta,Timioara,1997 8. NEGRU C.,DOBRE C. Marketing Politici. Strategii. Tactici.,Editura InterGraf,Resita,1997 9. OLARU M. Muntii Banatului - Amenajare si dezvoltare turistic,Editura Hestia,Timioara,2000 10. OLARU M. Muntii Banatului Resurse turistice naturale si antropice,Editura Hestia,Timioara,1996 11. TIGU G. Turism montan,Editura Uranus,Bucureti,2001 12. www.turism romania.ro

52