Iordache Diana Maria Gr.

34 A

Simboluri prezente in folclorul romnesc si semnificaia lor

De la cea dinti respiraie a noului-nscut pn la ultima respiraie a btrnului, fiina uman este ntr-o continu cutare de comunicare cu semenii si. Nevoia aceasta de comunicare a manifestat-o omul nca din cele mai ndeprtate timpuri, nu numai prin contactul direct al cuvntului; mintea umana a simit nevoia transmiterii la distan, in timp si spaiu, cunoateri acumulate, idei i sentimente, deci de a transmite mesaje. (Silvia Paun, Identiti europene inedite) Aceste mesaje sunt de fapt memoria Paradisului pierdut. Oamenii au ncercat, dupa izgonirea din Rai sa-i pstreze amintirea n scris: au transpus-o pe obiectele rituale, casnice, pe haine, pe mancare i pe tot ce constituia universul lor. Acesta a nceput sa fie o icoana a Paradisului, creat dup prototip, folosit ca atare i investit cu semnificaii. Viaa aranului romn se desfasoara si ea pe matricea Paradisului pierdut, pe care a fixat-o prin semne ce provin mai ales din Neolitic si se gasesc pe obiectele lui casnice sau unelte, transformandu-le in obiecte de art. Silvia Paun incearc o clasificare a semnelor in functie de forma lor, explicnd totodat simbolistica in corelaie cu suportul pe care sunt inscripionate.

Omul/ simbolurile antropomorfe

fig.1 Barbatul apare sub form stilizat, cu toate membrele reprezentate, apare pe esaturile din zona Banatului si pe scoarele argeene (fig.1), iar

Iordache Diana Maria Gr. 34 A femeia, reprezentare ilustrnd o deosebita for artistic de stilizare, apare sub forma de clepsidr i sugereaz perindarea perpetu a generaiilor. In Oltenia acest semn apare folosit pe colaci si poarta numele de smbecioas.

Rombul- simbol al pamantului

Rombul cu laturile prelungite este unul dintre cele mai vechi simboluri descoperite pe teritoriul Romaniei (cca. 13000 vechime)si apare incizat pe copita unui cal la Dubova in Oltenia. Este prezent si astazi in folclorul autohton, raspandit la scara larga, cu precadere in tesaturi (fig.2), lemn (fig.3) si ou incondeiate.

fig.2 fig.3 Din varianta de romb neolitca au derivat diferite tipuri de helii, ce subliniaza ideea de micare in jurul unei axe. De aici apare simbolul pamantului care in miscarea sa de rotatie descrie si conurile de precizie de la Polul Nord la Polul Sud. 2

Iordache Diana Maria Gr. 34 A

Formele primare

Omul preistoric a facut un efort extrem de mare de la a ajunge la reprezentarea directa a naturii la forme geometrice statice, apoi dinamice. El inregistreaza ritmurile vegetatiei, observa miscarea astrelor, face primii pasi in astronomie. Dupa ce ajunge la forme primare i simple: rombul, cercul, triunghiul echilateral, acesta incearca sa le dea miscare. Se poate spune chiar c marea cucerire din acea perioada nu a fost unealta (mai performanta cu care se dadea incizia), ci desenul geometric.

Cercul

Iordache Diana Maria Gr. 34 A

fig. 3

Silvia Paun este de parere ca din nevoia de comunicare, omul a creat forme care sa-i exprime cel mai sugestiv mesajul si astfel s-a intalnit cu arta care nu isi are sensul decat in masura in care reuseste sa comunice. Acesta este momentul de nastere al formelor abstracte, geometrice primare. Cercul cu centrul marcat de rozeta de 6 raze, de e morisca, de unda apei (zig-zag), de spirala. Cel mai folosit i la ndeman material pentru reprezentare il constitue lemnul, prin usurinta cu care este gravat si prin abundenta, mai ales in zonele montane, de aceea pe pecetare, lzi de zestre, tamplariile caselor (fig .3), porti maramureene . Cercul este forma clasic de reprezentare a discului solar (i lunar) si se impune printre cele mai vechi, mai raspandite si totodata persistente motive plastice in lumea creata de lumea omului. Piercardo Jorio il denumete simbolul principiului cosmic divin, considerand ca termenul de Solar, curent folosit, serveste numai comoditatea conventionala. Reproducandu-l atat pe podoabe, pe talismane cat si pe unelte sau obiecte cotidiene- omul incearca sa-si apropie, ca o protectoare imensa fort a celui de care depinde toata existenta sa in aceasta lume si totodata se teme sa nu-l piarda. Etapele extrem de reci prin care a fost silit sa supravietuiasca, au mijlocit char o anumita adoratie, ce a intrat in limbajul mitologic drept cultul Soarelui. Cercul simplu, concentric, punctat periferic sau cu mijlocul marcat este frecvent intalnit si pe ceramica dacica. In Romania, el este prezent din Neolitic pe toate tipurile de ceramica. 4

Iordache Diana Maria Gr. 34 A

Rozeta cu ase raze, cu diametrul vertical sau orizontal

Rozeta cu 6 raze, considerat ca purtatoare a unu mesaj solar, poate detine si unul astronomic, ilustrat de cardinala Nord-Sud i de cel doua direcii de rsrituri si de apusuri de soare la solstitiul de vara si la cel de iarna. Se crede ca pentru acest al doilea sens pledeaza si indentificarea rozetei cu 6 reze, pe unelte, pe stnele din Oa, etc. Ele se executa pe lazi de zestre in toata Transilvania, pe stlpul de pat in Hunedoara, pe pat in Bucovina, pe cruci de cimitir, etc.

Iordache Diana Maria Gr. 34 A

Morica

Morica a aparut tot in urma dorintei omului de a reprezenta micarea, dupa ce, in Neolitic, prinsese forma ideea roii i apoi, odata cu practicarea agriculturii si a implicatiilor acesteia in viata populatiei stabile a vechii Europe-omul obine o miscare de rotatie, pe cat de practica pe atat de artistica prin roata cu facae. Aceasta unealta ingenioasa a carei forma omul a conceput-o ca sa puna in valoare fora apei curgatoare din natura, reprezinta un mare pas in evolutia civilizatiei umane. Taranii din toate zonele Romaniei ofera ideea de rotatie in jurul unui ax, intr-o sugestiva si rafinata exprimare a moritii.

Iordache Diana Maria Gr. 34 A

Zig-zagul

Acesta este cel mai specific motiv, fiin unul dintre cele mai vechi pe pamantul romanesc. A aparut pe os, de acum 13000 de ani in adapostul rupestru de la Dubova, Oltenia. Zig-zagul este folosit cu deosebita maiestrie, in epoca Bronzului, pe ceramica si in epoca dacica pe ceramica de Sarmisegetuza si continua sa fie prezent si astazi in toata etnografia ronaeasca, pe diferite materiale sau cariante de obiecte- detandu-se tratarea zig-zagului in special cu rol de chenar.

Acest aspect este pregnant, mai ales in tesaturi, ca cea a scoartelor, cu maiestrita alternanta cu a motivelor derivate, cum o ofera cele din Muntenia sau ajungand la o tratare de ansamblu ca in Maramure. Zig-zagul mai este numit si zane dacice, coringu, corindu, dini de lup, arpele sau unda apei ar putea fi forma abstracta-geometrizata a miscarii, in helice, a pamantului, generat de cea a Soarelu in galaxie. Sugernd deopotriva unda apei- zig-zagul reuseste sa transmita mesajul de ritm a tot ce ne inconjoar.

Iordache Diana Maria Gr. 34 A

Aceste simboluri sunt cele mai importante dintre cele ce constituiealfabetul de baza al culturii si civilizatiei. Ele se gasesc in etnografia tuturor popoareler indo-europene cu aceeai semnificaie, ceea ce face posibila o lectura comparat a culturilor. Totui aplicate specific obiectelor unui popor, spre exemplu cel roman la care am facut referire, ele decodeaza un folclor unic, surprinzator si extrem de bogat in semnificaii. Simbolurile sunt, astfel, alfabetul unei culturi.

Bibliografie: Pun, Silvia, Identiti europene inedite- editie romno-italiana G.M. Cantacuzino- Izvoare si popasuri