Sunteți pe pagina 1din 9

Capitolul 3 - Baza Tehnico Materiala 3.

1 Dinamica si Structura Bazei Tehnico Materiale


3.1.1 Structurile de primire turistic cu funciuni de cazare turistic
Structuri de primire Total din care Hoteluri Hoteluri Apartament Hoteluri pentru Tineret Hosteluri Moteluri Vile Turistice Cabane Turistice Campinguri Tabere de copii Pensiuni Turistice Urbane Pensiuni Turistice Pensiuni Turistice Rurale Pensiuni Agroturistice Popasuri Turistice Bungalouri 2005 179 24 3 2 3 22 3 5 1 44 70 1 1 1 2 1 2 1 2 110 2 2 107 2 2 200 % 200 % 2006 220 25 3 2 3 22 3 6 1 44 108 2007 236 25 3 2 3 21 4 6 49 120 2008 233 26 3 2 3 21 4 4 50 117 2009 235 29 1 8 3 18 4 4 54 2010 245 30 1 8 3 19 7 4 62 Prcentual % + 36 % +25 % 1% 0% +400 % +0 % -24 % +133% -20 % 0% 0% 62% 0%

Tabel 1

DinTabelul nr 1 putem observa disparitia unor tipuri de unitati cum ar fi : hoteluri pentru tineret , pensiuni turistice urbane, pensiuni turistice rurale dar si aparitia unora noi ca hoteluri apartament , pensiuni turistice. Tot din tabel putem observa cresterea numarului de hoteluri cu 25 %, hosteluri 400%, cabanelor turistice 33% , in acelasi timp o scadere a nr de vile turistice cu un procent 14 % , a campingurilor cu 20% in perioada 2005 2010 Sursa INS Suceava

3.1.2 CAPACITATEA DE CAZARE TURISTICA EXISTENTA NUMAR LOCURI

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Total din care Hoteluri Hoteluri Apartament Hoteluri pentru Tineret Hosteluri Moteluri Vile Turistice Cabane Turistice Campinguri Tabere de copii Pensiuni Turistice Urbane Pensiuni Turistice Pensiuni Turistice Rurale Pensiuni Agroturistice Popasuri Turistice Bungalouri

6526 2808 151 46 109 585 232 278 1 849 947 14 20

7012 2799 180 46 107 694 264 328 1 867 1447 8 40

6831 2678 166 46 109 650 287 300 920 1627 8 40

7029 2783 166 46 82 632 295 230 976 1737 42 40

7554 3144 32

8033 3322 32

+23 % +18 % 0% 0%

292 111 530 259 230 1102 1738 76 40

266 111 572 246 230 1383 1755 76 40

578 % + 1.8 % - 2,3 % + 2.6 % 0% 0% 0% 0% 0% + 542 % + 200 %

Din Tabel se poate observa o crestere a numarului de locuri in perioada 2005 2010 asttfel: in hoteluri cu 18 % , hosteluri cu 578% , moteluri 1,8 % , Cabane Turistice 6 % , Popasuri Turistice 542% Bungalouri cu 200 % . Mai putem observa si o scadere a numarului de locuri din urmatoarele structuri : Vile Turistice cu 2.3 % , Camping-uri cu 17.3 % . In concluzie putem Observa ca a crescut numarul locurilor de cazare in hoteluri, hosteluri , cabane turistice . popasuri turistice, si bungalouri dar si o usoara scadere a numarului de locuri ale Vilele Turistice si Camping-urilor .

Sursa INS Suceava

3.1.3 INDICII DE UTILIZARE A CAPACITATII DE CAZARE ( %)

Hoteluri Hoteluri Apartament Hoteluri Tineret Hosteluri Moteluri Vile turistice Cabane Turistice Campinguri Tabere de Copii Pensiuni turistice urbane Pensiuni Turistice Pensiuni Turistice Rurale Pensiuni Agroturistice Popasuri Turistice Bungalouri

2005 29,1 10,9 15,8 9,0 27,2 7,9 8,2 15,1 13,1 12,3 0,5 10,2

2006 31,4 6,4 22,2 17,5 29,5 8,6 9,2 32,9 18,2 14,0 31,8 14,1

2007 33,6 6,8 40,9 19,1 30,0 9,2 7,4 19,4 15,5 16,5

2008 34,1 13,4 21,3 14,5 33,3 8,2 8,1 14,2 14,4 3,5 21,0

2009 28,4 4,0 11,4 18,1 33,0 3,4 7,0 12,2 14,7 4,2 11,6

2010 27,2 13,9 12,9 21,1 5,1 4,4 12,3 13,9 4,3 15,4

3.1.4 BAZA MATERIALA PENTRU ALIMENTATIE PUBLICA

Baza materiala pentru alimentatie publica cuprinde totalitatea localurilor in care au loc o serie de activitati complexe, de la prepararea mancarurilor, a produselor de cofetarie si patiserie, pana la servirea acestora, impreuna cu alte produse, gen bauturi alcoolice si nealcoolice, turistilor, intr-un mediu relaxant, placut, astfel incat sa fie satisfacute cerintele acestora. Unitatile de alimentatie publica se impart in urmatoarele tipuri : Restaurant : clasic , specializat ( pescaresc vanatoresc, dietetic, lacto-vegetarian, rotiserie, zahana, familial, pensiune ) , cu specific national sau local, cu program artistic, braserie, berarie, gradina de vara, bar ( de noapte, de zi ) , caf-bar, disco-bar, bufet-bar, unitati de tip fast-food, restaurant cu autoservire, restaurant fast-food, bufet tip expres, pizzeria, snack-bar , cofetarie, patiserie, placintarie, covrigarie, simigerie. In judetul Suceava unitatile de alimentatie publica sunt intalnite in special in cadrul complexurilor hoteliere, care ofera astfel functiuni multiple turistilor. O alta categorie de unitati de alimentatie publica, dezvoltata in special in ultimii ani o reprezinta, restaurantele cu specific romanesc, unde intalnim produse traditionale ale zonei Bucovinei, foarte atractive pentru turisti. Acestea apar fie in cadrul pensiunilor agroturistice, deci in zona turismului rural, fie in zona traficului turistic cel mai ridicat, respectiv a statiunilor turistice, a oraselor din judet sau in zona manastirilor- cea mai cunoscuta si mai apreciata, care se identifica practic cu judetul Suceava. Merita mentionate cele mai cunoscute restaurante, din cadrul complexurilor hoteliere: Restaurantul Arcasul, Restaurantul Central, Restaurantul Gloria, Restaurantul Bucovina- restaurante de prima categorie din Suceava, apoi restaurantele Zimbru, Bradul, Calimani. O alta categorie este formata din restaurantele cu specific traditional: Popasul Caprioarei, Casa Bucovineana- din Suceava; Restaurantul Hanul Obcina Voronetului, Popasul Bucur- Gura Humorului ; Restaurant Taverna- Campulung Moldovenesc. 3.1.5 BAZA MATERIALA PENTRU AGREMENT Baza materiala pentru agrement, componenta a bazei tehnico-materiale a turismului, include o gama larga de mijloace si dotari destinate sa asigure diferite modalitati pentru petrecerea timpului liber de catre turisti O clasificare generala a bazei materiale pentru agrement in cadrul judetului Suceava ar cuprinde: - baza destinata distractiilor. Exista in judetul Suceava diferite elemente ale bazei destinate distractiilor, in special in zona oraselor si statiunilor turistice, cuprinzandS cluburi, sali de jocuri electronice, sali de bowling si biliard, parcuri de distractii cu program sezonier, etc

- baza de agrement sportiv, cuprinde terenuri de sport, centre de calarie ( exista in judet o multitudine de posibilitati de practicare a echitatiei, atat in cadrul delor doua renumite herghelii, Radauti si Lucina cat si in cadrul unor centre mai mici, in zona montana, pe trasee foarte apreciate de catre turisti), inot, in cadrul bazinelor special amenajate sau in cadrul strandurilor, patinaj- in Suceava exista un patinoar artificial, schi- practicat pe partii special amenajate. Partii de schi din judetul Suceava: Vatra Dornei - Partia Parc 1: 900 m lungime, 150 m diferenta de nivel, inclinare 28,5 %, dificultate medie; este deservita de un babyschi si 2 teleschiuri; - Partia Parc 2: 550 m lungime, 50 m diferenta de nivel, dificultate usoara, serviciu teleschi; - Partia Dealu Negru: 3000 m lungime, cea mai lunga partie omologata din tara, 400 m diferenta de nivel, dificultate medie; este deservita de un telescaun; - Campulung Moldovenesc - Partia Runc: 400 m lungime, 200 m diferenta de nivel, dificultate medie. - Partia Rarau: 300 m lungime, 30 m diferenta de nivel, grad de dificultate usor.

Sucevita Partia Sucevita: 320 m lungime, 40 m diferenta de nivel, grad de dificultate usor. Malini Partia Malini: inaugurata in decembrie 2007; este amplasata in partea de sud a comunei, la iesirea spre pasul Stanisoara; de categorie medie, 800 m lungime, 106 m diferenta de nivel; dispune de o instalatie de teleschi si de instalatie de nocturna. Carlibaba Partia Magura 1: 1010 m lungime, 200 m diferenta de nivel, dificultate medie, dispune de o instalatie de teleschi de aproape 1,5 kilometri si, datorita orientarii spre Nord, pe ea se poate schia pana in luna mai. baza de agrement cultural, cu multiple posibilitati legate de numeroasele obiective turistice culturale si istorice din judetul Suceava

3.1.6

BAZA MATERIALA PENTRU TRATAMENT

Baza materiala pentru tratament a judetului Suceava cuprinde spatii destinate intretinerii sanatatii in general integrate in cadrul complexurilor hoteliere din Vatra Dornei, statiune balneo-climaterica renumita.

Judetul Suceava dispune de un potential natural ridicat pentru tratamentul balnear al diferitelor boli, dat fiind fondul de resurse disponibile. Apele minerale carbogazoase, hipotone, atermale, bicarbonatate sodice si calcice din Vatra Dornei cat si cele din Bazinul Dornelor, mofetelenaturale de sonda cu mare puritate si concentratie de CO2, namolul de turba din Tinovul Mare, Poiana Stampei, apele minerale sulfuroase din zona Iacobeni, bioclimatul tonic, constituie materia prima pentru zeci de proceduri care se efectueaza in bazele de tratament. Calitatea fizico-chimica si valoarea terapeutica a factorilor naturali de cura sunt similare si chiar superioare celor existente in statiunile balneare consacrate pe plan mondial. Beneficiaza de factorii naturali persoane cu surmenaj fizic si intelectual, cu tulburari functionale pe fond nervos hiperactiv, cu sedentarism, activitate in mediu cu noxe, microtraumatisme etc. La nivelul judetului Suceava, se remarca in mod deosebit statiunea balneoclimaterica de interes national Vatra Dornei, inclusa in circuitul international si recomandata in tratamentul unor afectiuni ale aparatului cardio-vascular, afectiuni ale aparatului locomotor, boli ale aparatului respirator, boli ginecologice, boli ale sistemului nervos etc. Exista izvoare speciale pentru cura interna cu apa minerala. 3.2 Analiza cererii turistice

3.2.1 SOSIRI ALE TURISTILOR IN STRUCTURILE DE PRIMIRE CU FUNCTIUNI DE CAZARE TURISTICA PE TIPURI DE STRUCTURI

Structuri Hoteluri Hot.Apart. Hoteluri Tineret Hosteluri Moteluri Vile Turistice Cabane Turistice Campinguri Tabere de Copii Pensiuni Turistice Urbane Pensiuni Turistice Pensiuni Turistice Rurale Pensiuni Agro

2005 134781 1151 973 3023 13940 3935 1060 1195 19585 12197

2006 136711 1601 1133 4331 15348 3756 1737 700 24298 20562

2007 145344 2129 1669 5087 17161 3658 1468 23121 25547

2008 151142 2430 1159 3158 20093 3798 1281 18076 26743

2009 143037 203 4031 2980 14608 1624 1246 16736 -

2010 131209 3699 2209 10190 2229 696 20319 -

24320

23.206

Turistice Popasuri Turistice Bungalouri TOTAL Romani Straini

2 277 192120 148847 43273

78 748 211003 174088 36915

1093 226277 184531 41746

161 1027 229068 195803 33265

394 546 209725 183477 26248

226 382 194365 169755 24610

Din tabel se poate vede ca numarul total de turisti sositi in structurile de primire a crescut cu 19% in perioada 2005-2008 in acelasi timp o scadere cu 15.2% in 2010 fata de 2008. Numarul turistilor romani a crescut cu 31% pana in 2008 urmand o scadere cu 14% pana in 2010. In ceea ce priveste numarul turistilor straini se poate observa o scadere a acestora cu 44% in 2010 fata de 2005

3.2.2 INOPTARI ALE TURISTILOR IN STRUCTURILE DE PRIMIRE CU FUNCTIUNI DE CAZARE TURISTICA PE TIPURI DE STRUCTURI

Structuri

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Hoteluri Hoteluri Apartament Hoteluri Tineret Hosteluri Moteluri Vile Turistice Cabane Turistice Campinguri Tabere de copii Pensiuni Turistice Urbane Pensiuni Turistice Pensiuni Turistice Rurale Pensiuni Agroturistice

303182 2650 2011 3507 45928 5376 3803 6845 35185 26271 -

318124 3590 3723 5740 56499 5801 4752 4200 51359 45156 -

334877 4010 6871 6807 57481 6370 3596 57110 56543 -

345041 5992 3582 4464 62798 6794 3330 41137 54996 -

313840 10079 4311 54374 2533 2420 36795 53801

310515 12385 3920 30704 3884 1288 45500 51057

Popasuri Turistice Bungalouri Total Romani Straini

2 439 435199 364802 70397

234 1124 500302 437076 63226

1413 535078 460985 74093

181 1795 530110 472044 58066

394 855 479402 432481 46921

348 1036 460637 415073 45564

Din tabel putem observa o crestere a numarului total de inoptari din 2005 pana in 2007 cu 22% , urmand o scadere de 16% pana in 2010. In ceea ce priveste numarul de inoptari a turistilor romani observam o crestere de 30 % din 2005 pana 2008 urmand o scadere a numarului de inoptari cu 12 %. In cazul inoptarilor ale turistilor straini numarul acestora a scazut cu 36 % in 2010 fata de 2005

SEJURUL MEDIU IN STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICA Hoteluri Hoteluri Apartament Hoteluri pentru Tineret Hosteluri Moteluri Vile Turistice Cabane Turistice Campinguri Tabere de copii Pensiuni Turistice Urbane Pensiuni Turistice Pensiuni Turistice Rurale Pensiuni Agrotustice Popasuri 2005 2.2 2006 2.4 2007 2.4 2008 2.3 2009 2.3 1.7 2.2 2.5 1.4 3.7 1.6 1.9 2010 2.4

2.3 2.1 1.2 3.3 1.4 3.6 5.7 1.8 2 2.2

2.2 3.3 1.3 3.7 1.5 2.7 6.0 2.1

2.3 4.1 1.3 3.4 1.7 2.5

2.3 3.1 1.4 3.1 1.8 2.6

2.4 3.3 1.8 3.0 1.7 1.9

2.5 2.2

2.3 2.2 2.1 2.2 2.2 1.5 2.2

2.2

2.2

1.0

3.0

1.1

1.0

Turistice Bungalouri Total

1.6 2.2

1.5 2.4

1.3 2.4

1.7 2.3

1.6 2.3

2.7 2.4