CURS 1: DATA:28.02.

2011

REGLAREA SECRETIEI GASTRICE

Secretia gastrica este totdeauna conditionata de cantitatea si calitatea alimentelor ingerate (cea mai bogata secretie gastrica este declansata de carne si cea mai saraca de fainoase) Pavlov a identificat in urma cercetarilor experimentale 3 faze ale secretiei gastrice: 1-faza cefalica-incepe inainte ca alimentele sa fi ajuns in stomac si are la baza reflexe neconditionate (declansate de stimularea receptorilor gustativi din cavitatea bucala nivel de la care informatiile sunt transmise catre centrii gastro-secretori din substanta reticulata bulbara;de la acesti centri impulsurile se transmit catre glandele gastrice ,excitarea parasimpaticului stimulandu-le) -In timpul fazei cefalice ca urmare a stimularii parasimpatice dupa o scurta perioada de latenta dupa 5-10 min apare secretia gastrica -dupa acest timp este secretata o cantitate mica se suc gastric =suc de apetit -->5-10 % din cantitatea de suc gastric secretat zilnic Observatie:in aceasta faza se incheie reflexe conditionate declansate de vederea,mirosirea unor alimente,asocierea unor zgomote cu alimentele respective ducand la secretia sucului de apetit Observatie:aceasta faza care indiferent de mecanismul de control dureaza sub 30 minute are importanta deosebita deoarece in momentul in care alimentele vor ajunge in stomac va putea incepe imediat digestia lor 2-faza gastrica-incepe in momentul ajungerii alimentelor in stomac si este reglata prin mecanisme duble neuroumorale -in aceasta faza se secreta cea mai mare cantitate din sucul gastric (75%) Mecanismul nervos de control are la baza reflexe neconditionate declansate de distensia gastrica(dovada acestui fapt este introducerea experimentala in stomac a unei sonde cu balonas) Mecanismul principal de control al fazei gastrice este cel umoral si consta in eliberarea de la nivelul mucoasei antro-pilorice a unei substante numita gastrina secretata de celulele G S a demonstrat ca exista mai multe tipuri de gastrina : -G17=gastrina mica -G13=minigastrina -G34=gastrina mare -G170=gastrina uriasa S-a demonstrat ca pentru om,forma activa este G17 cu structura polipeptidica Rolul gastrinei : in principal este de a stimula secretia gastrica bogata in HCl si mucus si mai saraca in pepsina si secundar este de a activa motilitatea,contractilitatea gastrica(inhiba mobilitatea intestinala) 3-faza intestinala -in timpul careia se secreta 15% din secretia gastrica -aceasta faza incepe odata cu patrunderea chimului gastric in duoden(acest proces are dublu efect asupra secretiei gastrice) a)subst provenite prin degradarea proteinelor au un puternic efect excitator,stimulator asupra secretiei gastrice Dupa unii fiziologi,acest lucru se produce prin descarcarea de mici cantitati de gastrina intestinala de la nivelul mucoasei duodenale b)mai cunoscute sunt mecanismele efectului inhibitor al prezentei chimului gastric in duoden moment in care de la nivelul mucoasei duodenale se elibereaza un hormon local numit enterogastron care pe cale sanguina ajunge la nivelul celulelor gastrice secretoare inhiband secretia de acid clorhidric in principal,iar secundar inhiba secretia de enzime gastrice (de pepsina) Observatie:din urina a fost izolata o subst cu efecte asemanatoare asupra secretiei si motilitatii gastrice numita urogastron care se presupune a fi un produs de degradare al enterogastronului Observatie:influentele endocrine asupra secretiie gastrice nu sunt complet studiate:

*hipofizectomia scade important volumul secretiei gastrice si aciditatea totala a sucului gastrica,constatandu-se atrofia mucoasei gastrice *administrarea de ACTH sau glucocorticoizi stimuleaza secretia gastrica acida ,bogata in enzime in pepsina,si in acelasi timp altereaza calitatea mucusului gastric -->predispozitia la producerea de ulceratii ale mucoasei *s-a constatat ca diabeticii cu hiperglicemie nu sunt predispusi la ulcer prin inhibarea secretiei gastrice;in schimb catecolaminele (adrenalina,noradrenalina) secretate de medulosuprarenala diminua secretia gastrica FUNCTIA MOTORIE A STOMACULUI In perioadele interdigestive,stomacul gol nu este in repaus motor,ci prezinta contractii in salve de aproximativ 15 min urmate de perioada de liniste 90-120 min,intensitatea acestor contractii creste progresiv si justifica aparitia senzatiei de foame De aceea au fost descrise si numite de catre Canon contractii de foame S-a observat ca ele nu sunt inhibate de vagomotomie Observatie:contractiile de foame sunt inhibate temporar de masticatie si de glutitie =pranz fictiv Observatie:hipoglicemia intensifica senzatia de foame Odata cu patrunderea alimentelor in esofag si apoi in stomac,tonusul musculaturii gastrice se adapteaza continutului mentinandu-se csta presiunea intragastrica chiar si daca alimentele patrund in stomac prin relaxare gastrica =relaxarea receptiva La cateva minute dupa umplerea stomacului apar undele peristaltice care sunt initiate in treimea medie gastrica si propagate spre pilor Aceste unde cresc progresiv in intensitate si se succed la 10-15 secunde Gratie lor,continutul gastric se amesteca cu sucul gastric transformandu-l intr-o masa semilichida =chim gastric Datorita acestei amestecari,devina posibila actiunea enzimelor sucului gastric asupra nutrientilor cum ar fi : pepsina care initiaza la acest nivel digestia moleculelor proteice pe care le degradeaza la peptone,lipaza gastrica -slaba la adult dar incepe degradarea grasimilor emulsionate,HCL din sucul gastric actioneaza asupra proteinelor formand acidalbuminele SECRETIA PANCREATICA Pancreasul este o glanda cu dubla functie,pe de o parte celulele insulare secreta 2 hormoni : insulina si glucagonul si pe de alta parte acinii secretori din glanda pancreatica secreta impreuna cu celulele canaliculare sucul pancreatic ce va fi colectat de canalele Wirsung si Santorini si apoi se va varsa in D2 Sucul pancreatic la om este secretat zilnic aproximativ 1000-1500 ml,este un lichid apos incolor,puternic alcalin cu pH mai mare de 8,4 din cauza continutului sau bogat in bicarbonati de sodiu Compozitie: -apa 98,5% -1,5% subst solide organice(enzimeproteolitice:tripsina,chemotripsina,carboxipeptidaza,colagenaza,elastaza,leucinaminopeptidaza,enzime nucleolitice :dezoxiribonucleaza,ribonucleaza,enzime lipolitice: trigliceridesteraza,fosfolipazele,colesterolesteraza,lipaza pancreatica si enzime glicolitice:amilaza pancreatica) si anorganice(cationi,sodiu,potasiu,calciu,zinc,anioni,ioni carbonat,ioni fosfat,ioni de clor,bicarbonatul de sodiu cu rol important in neutralizarea aciditatii chimului gastric si creearea unui mediu alcalin propice actiunii enzimelor pancreatice)