Universitatea Tehnica Gh.

Asachi Iasi Facultatea de Constructii si Instalatii

STRUCTURI SPATIALE RETICULATE

Student: COZMESCU IONEL Master: AN I Specializarea: MANAGEMENT SI TEHNOLOGII SPECIALE IN CONSTRUCTII

COZMESCU IONEL MTSC

STRUCTURI SPATIALE RETICULATE

1. GENERALITATI Structurile spaiale sunt sisteme constructive moderne utilizate la acoperirea suprafeelor cu deschideri libere mari pe ambele direcii (fr rezemri intermediare), ce caracterizeaz construciile destinate adpostirii aglomerrilor mari de oameni. Ele sun traionale din punct de vedere structural, al consumurilor specifice, execuiei, costurilor pentru ntreinere i se preteaz la modernizri / extinderi ale construciilor n a cror componen se afl. O structur spaial poate fi definit ca fiind un ansamblu tridimensional de elemente structurale capabile s preia ncrcri ce pot fi aplicate n orice punct, nclinate cu orice unghi n raport cu suprafaa structurii i acionnd n orice direcie.Structurile spaiale pot fi realizate din elemente uzinate simple, adesea de form i dimensiuni obinuite, care sunt produse n uniti de confecii metalice asamblate uor irapid pe antier. Structurile spaiale reticulate planare sunt sisteme de bare drepte avnd extremitile (noduri) situate n dou sau mai multe plane paralele care constituie feele structurii. Structurile spaiale reticulate planare au o conformare regulat caracterizat prin repetarea de un numr mare de ori a unui element constituent (modul): bar,subansamblu plan sau spaial, (de obicei piramidal).Dimensiunile modulului sunt dictate de mai muli factori: deschidere, ncrcri,sistemul de nvelitoare, tipul de nod, aspectul arhitectural, posibilitile de transport,tehnologii de execuie. Modul de dispunere a barelor i condiiile de rezemare trebuie s fie astfel nct s asigure indeformabilitatea geometric a structurii.Carelajul fiecrei fee poate fi deformabil sau indeformabil. Indeformabilitatea geometric a ntregii structuri este asigurat de diagonale i de condiiile de contur. Barele structurii sunt supuse, n principal, la eforturi axiale, influena momentelor ncovoietoare i de torsiune fiind nesemnificativ chiar n cazul sistemelor mbinate rigid. Structurile reticulate prezinta urmatoarele avantaje tehnice si constructive : a. Estetica excelenta, compozitii sigure care pot sa satisfaca orice fel de cerinte arhitecturale; b. Posibilitati nelimitate in ceea ce priveste geometria constructiei, fara restrictii in realizarea oricaror forme; c. Structurile reticulate sunt produse industrializate cu un cost de transport scazut; d. Asamblare usoara, care nu necesita personal cu calificare inalta;
2

COZMESCU IONEL MTSC e. Rigiditate mare, facand din structurile reticulate structuri ideale pentru deschideri largi, fara suporti intermediari; f. Relatie excelenta intre greutatea proprie si sarcinile preluate. Avantajele mentionate mai sus fac ca structurile reticulate sa acopere o gama larga de utilizari cum ar fii : Constructii cu deschideri mari . Centre comerciale care cer o estetica superioara . Sali polivalente Standuri pentru targuri/expozitii, care necesita o instalare si o demontare usoare si rapida .

2. GEOMETRIE Din punct de vedere geometric, o structura reticulata este alcatuita din doua grilaje plane, paralele intre ele, care formeaza stratul superior si inferior a structurii. Distanta dintre centrele nodulului (sferei) grilajului este modulul a al constructiei. Aceste doua grilaje plane sunt legate una cu cealalta prin folosirea barelor diagonale. Sarcinile exterioare sunt distribuite intre cele doua straturi paralele si barele diagonale cere le unesc. Distanta dintre cele doua grilaje plane se numeste inaltime structurala h- a structurii spatiale. Aceasta inaltime depinde de tipul de structura spatiala construita. 2.1 Tipuri de structuri spatiale 2.1.1 Patrat A O+T Cele doua grilaje plane (stratul superior si cel inferior) sun formate prin repetarea patratului de baza cu latura a modul si sunt conectate prin bare diagonale. Elementele grilajelor plane si diagonalele formeaza triunghiuri echivalente, formand astfel semioctaedre si tetraedre. In aceste caz, inaltimea structurala h - este h = 0.707a iar barele au aceeasi lungime a. Unghiul dintre bara diagonala si bara stratului superior si a celui inferior este de 60 grade. Acest tip de structura spatiala este folosita in majoritatea constructiilor noastre, datorita faptului ca este mai economica.

COZMESCU IONEL MTSC

2.1.2 Patrat B 1/ O+T Acest tip de structura spatiala se formeaza in acelasi fel cu tipul A patrat, diferind doar inaltimea structurii care, in acest caz, este mai mica h = 0.50a, unde a este modulul structurii spatiale. Acest tip de structura spatiala este folosit in constructii cu deschideri mai mici si care au o inaltime structurala mai mica.

2.1.3 Triunghi O+ 2T Cele doua grilaje plane si paralele (stratul superior si cel inferior) se formeaza prin repeterea triunghiului echilateral de baza cu latura a. Acestea sunt conectate intre ele prin bare diagonale, care formeaza triunghiuri echivalente. In consecinta, acestea formeaza octaedre cu cate doua tetraedre, ca module tridimensionale strans unite. Octaedrele si tetraedrele sunt module stabile cinetic si, astfel, o astfel de structura spatiala tridimensionala, va fi rigida. Barele au aceeasi lungime a iar inaltimea structurala a structurii spatiale este h = 0.816a. Comparatia intre tipul A Patrat si Triunghi va releva o mai mare densitate a elementelor si o inaltime structurala h mai mare. Acest tip de structura spatiala este potrivita pentru constructiile cu deschideri largi si pentru configuratiile plane trihexagonale.

COZMESCU IONEL MTSC

3. COMPONENTELE STRUCTURII RETICULATE Componentele de baza ale structurii sunt NODURILE (sferele), BARELE, SURUBURILE si RONDELEL

3.1 Nodul Nodul (sfera) structurii reticulate este componenta la care se ataseaza barele si care preia sarcinile exterioare. Fortele, care actioneaza asupra sferelor, sunt de valori diferite si, uneori, de directii opuse. Aceste forte sunt distribuite prin bare catre structura reticulata. Legatura dintre sfera si bare este realizata folosind gaurile filetate executate in sfera. Unghiurile dintre gauri depind de aspectul geometric al constructiei, iar diametrul depinde de tensiunea maxima. Sfera(nodul) sunt fabricate prin prelucrare mecanica, din otel de calitate conform DIN 17100 CK45. Dimensiunea sferei depinde de parametrii de mai jos: Valoarea fortelor care urmeaza a fi transmise. b.Dimensiunea suruburilor, pentru a evita contactul intre ele in interiorul sferei. c.Dimensiunea rondelelor invecinate.
5

COZMESCU IONEL MTSC Sferele folosite in sistemele reticulate au un diametru de 60 mm, 80 mm, 110 mm, 150 mm si 200 mm. Se pot fabrica sfere cu un diametru mai mare. Gaurile sunt filetate in sfera cu anumite unghiuri intre ele, in functie de directia barelor. Se pot executa un maximum de 18 gauri in fiecare sfera. Diametrele gaurilor filetate in sfera sunt in functie de tensiunea maxima transmisa. 3.2 Bare Barele structurii reticulate au o sectiune transversala cilindrica, diametrul si grosimea depinzand de forta maxima dezvoltata. Barele sunt facute din sectiuni cilindrice sudate, conform DIN 2458 sau fara sudura, conform DIN 2448, din otel calitatea St 37-2, conform DIN 17100. 3.3 Capete Capetele barelor-tuburilor sunt conice, avand o gaura centrala pentru ca suruburile sa le poata traversa, pentru a face legatura intre bara si sfera. Procedura de sudare pe bare este conform EN288 si face parte din sistemul calitatii companiei. 3.4 Suruburi Suruburile conecteaza barele cu nodurile si transmit, de asemenea, tensiunea de la bare spre noduri. Suruburile sunt facute din otel de mare rezistenta, conform DIN 267, de calitatea 8.8 si 10.9 cu filet metric. 3.5 Rondele Rondela este o componenta, care transmite forta de compresie intre bare si noduri. Pentru constructiile mai mari, rondela este facuta din bara de otel cu sectiune hexagonala, conform DIN 17100, St37 2. Dimensiunea rondelei depinde de diametrul surubului si de forta de compresiune din bare.

4. PROTECTIA SUPRAFETEI COMPONENTELOR STRUCTURILOR SPATIALE Metalele sunt supuse coroziunii, ca rezultat al reactiilor chimice cu oxigenul. Pentru a evita aceste reactii, suprafata lor este acoperita fie cu un metal mai rezistent, fie cu pulbere de poliester, fie cu o combinatie dintre cele doua materiale. In general, perioada de protectie creste odata cu grosimea stratului protector al invelisului. Protectia suprafetei componentelor este realizata printr-o combinatie intre cele doua materiale. Acoperirea suprafetei cu alte materiale se realizeaza in doua feluri: galvanizare electrolitica galvanizare la cald 4.1.1 Galvanizare electrolitica
6

COZMESCU IONEL MTSC Nodurile(sferele) structurilor spatiale sunt galvanizate cu un aliaj electrolitic in bai galvanice slab acide, conform DIN 50961. In acest fel, se va obtine o zincare cu o grosime de 25 microni. 4.1.2 Galvanizare la cald Barele sunt galvanizate la cald, conform DIN 50976. Procedeul de galvanizare la cald se realizeaza prin cufundarea barelor de otel in bai de zinc topit la o temperatura de 450 grade. In felul acesta, zincul se difuzeaza pe suprafata otelului cu o grosime minima de aproximativ 55 microni.

4.2 Vopsire cu pulbere in camp electrostatic Protectia suprafetei componentelor sistemelui se face prin vopsirea cu pulbere in camp electrostatic . Pe parcursul procedurii de vopsire, pulberea de poliester este pulverizata pe componentele de otel intr-un camp electrostatic. Se polimerizeaza pulberea in cuptor, la o temperatura de 200 grade C, formandu-se astfel o pelicula de rezistenta de aproximativ 80 microni. Culoarea pulberei poate fi aleasa dintr-o gama larga de culori RAL.

5. REAZEMUL STRUCTURII RETICULATE Pozitionarea reazemelor structurii reticulate este aleasa in functie de cerintele zonei. Incastrarile sunt in general fixate vertical, cu un grad, doua grade sau fara grad de libertate in cele doua directii orizontale principale, in functie de presupunerile proiectului. STUDIU DE CAZ ACOPERIS CUPOLA

COZMESCU IONEL MTSC

Una dintre dificultile realizrii sistemului de rezemare este constituit de lipsa rigiditii pe direcie perpendicular pe fiecare latur a sa. Din acest motiv este nevoie de asigurarea unei rigiditi mari la nivelul acoperiului propriu-zis, care sa aib capacitatea de a mobiliza i transmite uniform la sistemul de rezemare ncrcrile preluate (fie ele gravitaionale i distribuite dezechilibrat din cauza aglomerrilor cu zpad, fie seismice, cu valori importante rezultate din masa mare a ntregului acoperi de dimensiuni mari) Pentru a nu mri n mod nejustificat cantitatea de oel, tlpile superioare ale fermelor secundare nu au fost dublate prin adaugarea de pane metalice pe deasupra, ci aceste tlpi vor avea i rolul de pane, ele fiind cele care preiau direct ncrcrile de pe acoperi.

6. PRINCIPII PRIVIND IZOLAREA BAZEI Din motivele prezentate, soluia pentru rezemarea acoperiului pe cladirea existenta este prin intermediul izolatorilor de baz, pe care o vom descrie n continuare. Ca principiu, conceptul de izolare a bazei se refera la separarea structurii de teren sau de corpurile pe care reazem n mod direct, idee de altfel foarte simpl. n timpul unui cutremur, terenul sau cldirile suport se mic i tocmai aceast micare produce degradrile structurale. Aadar principiul separrii structurii de teren sau de cldirile suport este foarte corect. Totui, din ct se cunoate pn azi, singura modalitate de a susine greutatea unei cldiri este de a o rezema pe teren sau pe cldirile suport. Aici intervin izolatorii, care permit transmiterea greutatii structurii la cldirile suport, dar, n acelai timp, realizeaz i un grad de separare ntre cele dou sisteme structurale, adugnd i un spor important de amortizare.

COZMESCU IONEL MTSC Principiul fundamental al izolrii bazei este acela de a modifica rspunsul cldirii astfel nct terenul sau cldirile suport s se mite sub structura, fr a transmite n totalitate micarea acestuia. Cutremurele au loc in permanen n ara noastra si sunt impredictibile. Abordarea clasica consta in acceptarea cerinei si realizarea unei structuri ce are capacitatea de a face fata acestei cerinte. Forta cu care este actionata structura, in cazul unui cutremur, este o forta de inertie, care este proportionala cu masa structurii si cu acceleratia terenului. Cu cat acceleratia terenului este mai mare, cu atat capacitatea trebuie sa creasca. Totusi, nu este o solutie rationala sa continuam sa crestem capacitatea structurii, in sensul sporirii permanente a rezistentei si a rigiditatii acesteia. O alta abordare, exact din directie opusa, este constituita de izolarea bazei, prin care se incearca tocmai reducerea cerintei, in loc de cresterea capacitatii. Chiar daca nu se poate controla miscarea terenului, se poate, totusi, controla si modifica cerinta in ceea ce priveste structura, prin mpiedicarea transmiterii miscarii de la teren, prin fundatie, la structura. Pentru structura de fa au fost adoptai izolatori de baza elastomerici de tip LRB (izolatori elasomerici cu miez de plumb lead rubber bearings). Principalele tipuri de izolatori de baz elastomerici folosii la nivel mondial sunt alcatuiti din multiple straturi de cauciuc, alternand cu tole de otel. Rolul tolelor de otel este de a impiedica deformarea (umflarea laterala) straturilor de cauciuc si, deci, de a conferi intregului sistem de rezemare capacitate mare de preluare a incarcarilor gravitionale de serviciu. Sistemele plane pe baza de elastomeri au flexibilitate ridicata, dar amortizarea este scazuta, iar sub efectul incarcarilor de serviciu se misca semnificativ. De aceea se prevad in miezul acestor reazeme elastomerice elemente de plumb, figura 6.2 (in cazul sistemelor tip LRB lead rubber bearing sau izolator cumiez de plumb) sau intreg ansamblu trebuie sa fie realizat din elastomeri speciali, cu proprietati de amortizare si rigiditate foarte ridicate, figura 13 (in cazul sistemelor HRD).

Figura 6.1. Izolatori pe baza de elastomeri

COZMESCU IONEL MTSC

Figura 6.2. Izolator de baz cu miez de plumb (LRB)

Figura 6.3. Amortizor tip HRD Structura acoperiului propriu-zis va fii susinut pe stlpi metalici, care vor rezema pe cldirile existente prin intermediul izolatorilor de baz. La rndul lor, stlpii metalici sunt conformai ntr-un sistem structural de tip cadru rigid. Inspecia izolatorilor de baz: Dispozitivele de izolare a bazei vor fi inspectate periodic. Intervalul de inspectare va fi cuprins ntre 5 i 10 ani, sau dup un eveniment seismic important, iar n jurnalul de inspecie se va consemna starea acestuia. Inspecia va fi efectuat de ctre reprezentanii desemnai ai productorului sau de ctre proiectantul de structur ori reprezentanii desemnai ai acestuia.

10

COZMESCU IONEL MTSC 7. MONITORIZAREA DEFORMAIILOR I A TENSIUNILOR Prin proiect se impune montarea unor senzori de deformaii i tensiuni cu ajutorul crora se vor putea monitoriza n timp fermele principale ale acoperiului. Pe fiecare dintre aceste ferme se vor monta cte doi senzori (unul la talpa inferioar i unul la talpa superioar), la jumtatea deschiderii fiecreia dintre ele, prin care se va monitoriza deformaia longitudinal specific. Valoarea de atenie a deformaiei specifice va fi - =1,00x10-3 pentru talpa superioar a fermelor. - =1,43x10-3 pentru talpa inferioar a fermelor. Dup instalarea senzorilor i citirea iniial (de zero), citirile se vor face o dat pe an, cu excepia apariiei unor evenimente semnificative: Incendii sau surse de cldur excesiv n spaiul acoperit de cupol; Seism cu magnitudinea moment >7,3 grade (magnitudinte Richter > 7,0 grade) Ninsori abundente, cu depuneri de zpad la nivelul solului de min. 40 cm

caz n care se vor face citiri / msurtori dup ncheierea evenimentului; (n cazul ninsorilor citirile se vor face dup oprirea acestora i stabilizarea grosimii stratului de zpad). Montarea senzorilor i citirile propriu-zise se vor face de ctre o companie specializat, pe baza unui proiect de monitorizare ntocmit de aceasta, proiect care se va putea definitiva i calibra n funcie de stadiul i evoluia lucrrilor i care va trebui aprobat de proiectantul de structur. Monitorizarea seismic: Conform Codului de proiectare seismic P100/1-2006, Annexa A , structura acoperiului poate fi echipat cu un sistem digital de achiziie i minim trei senzori tri-axiali. Acesti senzori tri-axiali se poat monta in diferite lorcuri, cum ar fi: - un senzor exterior, amplasat n teren, n vecintatea cldirilor de beton (la o distan maxim de 20 m de cldiri); - unul la nivelul fundaiilor, unul la nivelul parterului, unul la nivelul ultimei plci de beton i unul la partea superioar a cadrului central de rezemare a cupolei. Sistemul de achiziie digital va trebui s fie conectat la reeaua naionala de monitorizare seismic. Sistemul va fi calibrat sa nregistreze orice micare seismic cu Magnitudine Moment mai mare de 6.3 (Magnitudine Richter mai mare de 6.0). 8. ASPECTE TEHNOLOGICE Se recomand ca la fabricarea fermelor principale s se realizeze negative sau tipare, care s poat da forma corect a fermelor i unghiurile corecte pentru tlpile acestora.
11

COZMESCU IONEL MTSC Detaliile din proiect au fost concepute pentru a se putea prelua abaterile de montaj admise de normele n vigoare. Cu toate acestea, nainte de fabricarea structurii metalice, se va face un releveu complet al structurilor de beton, pentru a se putea confeciona elementele metalice astfel nct abaterile la montaj s fie minime i s nu depeasc valorile admise. Fiind vorba de o structur special, o atenie deosebit trebuie acordat tehnologiei de montaj. Structura a fost conceput pentru a se fabrica, a fi livrat i a se monta pe subansambluri: - Fiecare ferm principal este compus din mai multe tronsoane, a cror lungime este limitat la 12 m (din condiii de transport i manipulare); - Fiecare ferm secundar va fi uzinat i livrat n ntregime, avnd lungimi cuprinse ntre 2,5 11,0 m - Masa maxim a unei ferme (Ferma Principala 1) este de cca. 12 tone i este realizat din 5 tronsoane, cu masa de aprox. 2,4 -2,5 tone fiecare. Tronsoanele de ferme principale se vor mbina ntre ele prin joante de montaj cu uruburi. Pentru ridicarea fermelor la poziie o soluie posibil este amplasarea a dou macarale mobile pe placa. Ridicarea fiecrei ferme principale se va face simultan cu cele dou macarale, dup ce n prealabil ferma a fost asamblat la sol (prin joantele de montaj dintre tronsoane).

12

COZMESCU IONEL MTSC

CUPRINS
1. GENERALITATI.................................................................................................... 2 2. GEOMETRIE........................................................................................................ 3 3. COMPONENTELE STRUCTURII RETICULATE ........................................................5 4. PROTECTIA SUPRAFETEI COMPONENTELOR STRUCTURILOR SPATIALE..............6 5. REAZEMUL STRUCTURII RETICULATE .................................................................7 6. PRINCIPII PRIVIND IZOLAREA BAZEI....................................................................8 7. MONITORIZAREA DEFORMAIILOR I A TENSIUNILOR......................................11 CUPRINS............................................................................................................... 13

13