Prima harta politica a lumii se poate schita pentru perioada sclavagista ,mai prcis pentru mileniile IV-II i.Chr.

,cand s-au individualizat primele state.Acestea au luat nastere pe vaile marilor fluvii si s-au bazat ,de regul a,pe agricultura si cresterea vitelor.In urmatoarele doua milenii apar si alte state,in urma dezvoltarii comertului. O asemenea harta pentru perioada de dinaintea erei noastre ne arata existent catorva grupari de orase-state,o parte dintre ele devenind,in timp,regate si chiar imperii.Acestea erau grupate in cateva regiuni ale planetei:

in asa-numitul Orient Antic: statele sumeriene(Ur,Uruk,Lagas s.a),asiriene(Assur,Ninive s.a.),babiloniene (Babilon),persane; in Extremul Orient: statele si,implicit,civilizatiile chineza si japoneza; in bazinul Marii Mediterane: statele micenian,egiptean,grecesti ( orasele-state: Atena,Sparta,Milet s.a.). In pragul erei noastre,in lumea cunoscuta europenilor,se afirma doua mari imperii:

Imperiul Macedonean,extins de Alexandru cel Mare pana la hotarele Indiei; Imperiul Roman,cel mai mare imperiu al Antichitatii,care atinge maxima expansiune teritoriala in timpul imparatului Traian (98-117 d.Chr),cand inglobeaza si o mare parte a Daciei strabune.
Harta politica a Lumii este o reprezentare grafica a statelor lumii la un moment dat. - Harta politica a Lumii pana la inceputul PERIOADEI MODERNE (jumatatea sec. XVII - 1642) PERIOADA ANTICA A fost marcata de marile imperii (Imp. Persan, Imp. Mesopotamian, Imp. Egiptean, Imp. Chinez, Imp. Roman) Imperiul ROMAN - din Asia de S pana in N Africii si din V Europei pana la Marea Neagra - era centrat pe bazinul Marii Mediterane (Mare Nostru) - era important deoarece a creat infrastructura la nivel european - a marcat o lunga perioada de timp - a contribuit la geneza popoarelor romanice - pt prima data se produce o separare a puterilor in stat Lumea ARABA - incepe sa fie cunoscuta dupa sec VIII si se extinde pana in Asia de S, Africa de N si pana in Pen. Iberica, dand nastere ulterior statelor arabe - tot in Asia Centrala au plecat in sec XIII si au format un mare imperiu, care se destrama in sec XIX Imp OTOMAN Tot in aceasta perioada, datorita Renasterii si a conditiilor favorabile create de aceasta apar conditii favorabile pt crearea stadiului incipient al anumitor imperii din Europa Vestica (Anglia, Franta si Spania). S-a incheiat cu Marile Descoperiri Geografice.

Marile descoperiri geografice sunt acele inuturi descoperite de ctre exploratorii i cuceritorii europeni la sfritul secolului al XV-lea. Acestea au condus la o puternic dezvoltare a orizontului i civilizaiei europene occidentale. Cauzele:

economice:- lipsa de metale pretioase, dorinta europenilor de a descoperii un nou drum spre Indii pentru a-si procura direct mirodenii, matasuri, produse exotice... cauze de natura religioasa:- dorinta de evanghelizare a unor noi popoare.. - a fost repusa in circulatie harta lui Ptolemeu si scrisa o noua harta, harta luiToscanelli. - marile descoperiri geografice s-au facut in sec. 15-16. - in 1487, Bartolomeu Diaz descopera "Capul bunei sperante". - in 1497, Vasco da Gama a navigat de-a lungul coastei de vest a africii. A trecut prin "Capul bunei sperante", in Oc. Indian si in 1498 a ajuns la Callicut. Descoperirea americii Cristofor Columb: - a organizat o prima expeditie in 1492 plecand dintr-un port din Spania cu 3 corabii. Dupa 43 de zile de navigat pe ocean a ajuns pe un nou continent, descoperind Insulele Cuba, Bahamas, Tahiti. El le-a numit Indiile Orientale. Au urmat alte 3 expeditii in urma carora au fost descoperite noi teritorii din America centrala. Cel care a realizat ca este vorba de un nou continent a fost Amerigo Vespucci

si astfel a fost numita America. Inconjurul lumii in 80 de zile - a fost facut de Fernando Magellan in 1519 a plecat cu 5 corabii din Sevilla, a traversat Oc. Atlantic, navigand de0a lungul costei de est a Americii de Sud. A trecut prin stramtoarea Magellan, in Oc. Pacific ajungand in Insulele Filipine unde in urma unei incaierari cu bastinasii a fost ucis. - expeditia a fost continuata de secundul sau Sebastian El Cano care in 1522 s-a reintors in Spania cu o singura corabie si doar 18 oameni. A dovedit ca pamantul este rotund si ca se poate naviga in jurul lui. - regele Spaniei l-a innobilat pe El Cano si i-a dat ca blazon globul pamantesc pe care scria Primus Circumedisti me (Tu m-ai nconjurat primul) Consecintele descoperirilor: - au fost descoperite si cucerite noi teritorii. - au fost aclimatizate noi plante. - au fost distruse vechi civilizatii.

Premisele acestor descoperiri, a fost dezvoltarea activ a relaiilor comerciale, i dorina de a se imbogi. Vechile drumuri cunoscute de ctre negustori devin nesigure, din cauza multor puncte vamale, problemele din cauza turcilor, drumul spre India i China ocupa mult timp, iar dac bunurile erau cumprate de la arabi, ele costau scump. Cauzele pot fi categorizate, ...

Formarea sistemului colonial

Formarea sistemului colonial n rezultatul Marilor descoperiri geografice a nceput s se formeze sistemul colonial, constituirea cruia a decurs n cteva etape. Prima etap corespunde cu secolul XVI i a dus la aparitia imperiilor coloniale ale Portugaliei i Spaniei. Portugalia se stabilete n Oceanul Indian i estul Asiei. . Drept c ea nu ocup teritorii ntinse, ci numai puncte de paz, care aveau important strategic din punct de vedere militar i comercial. Se stabilesc portughezii pe litoralul de vest al Africii (insulele Capului Verde, golful Guineei, Mozambic), litoralul Indiei, n Sri Lanka, arhipelagul Son-delor, pe litoralul Chinez (Macao). n America de Sud ocup Brazilia. Spania supune insulele arhipelagului Antilele Mari, America Central mai la sud de Rio Grande i America de Sud (teritoriile ocupate de muntii Anzi i cmpia La Plata). n Oceanul Pacific ocup insulele Filipine i Mariane. Din colonii portughezii aduceau mirodenii i robi, iar spaniolii - aur i argint. Co-loniile erau folosite pentru a aduce din ele bogtii i nu ca surse de materii prime sau piete de desfacere a mrfurilor produse n tar. Aceast abundent de bogtii, cptate nu pe baza dezvoltrii productiei, a adus la stagnarea creterii economice a ambelor state. Etapa a doua de formare a sistemului colonial coincide cu secolul XVII, cnd, pe arena mondial ca mare putere maritim, apare Olanda. Ea capt independent fat de Spania i ncepe a se dezvolta foarte rapid. n secolul 17 Olanda treptat ocup coloniile Portugaliei din Oceanul Indian (Sri Lanka, insulele Moluce, insula Java, unele teritorii pe litoralul Africii i Indiei). Treptat ea preia rolul Portugaliei n Oceanul Indian. Cucerete teritorii i n America (Suriname, colonia Noul Amsterdam, situat pe locurile unde acum se afl oraul New York, pe un timp scurt ia controlul i asupra Braziliei). Asemntor portughezilor, olandezii, de asemenea, nu formau colonii ntinse. Ca i n cazul Spaniei i Portugaliei, cucerirea de ctre Olanda a numeroaselor colonii a avut un impact negativ asupra dezvoltrii economiei acestei tri, ea intrnd ntr-o perioad de stagnare. n secolul XVII n Europa ncep s se dezvolte destul de rapid M. Britanie i Franta, care dispuneau de o economie bine dezvoltat i n care se stabiliser relatiile de productie capitaliste. Mrfurile produse n aceste tri ptrund i n coloniile portugheze i spaniole. Ambele state aveau nevoie de colonii nu pentru a aduce bogtii sub form de metale scumpe sau mirodenii, ci pentru a extinde n ele comertul, care era foarte convenabil. Etapa a treia ncepe la sfritul secolului XVii i dureaz pn n anii 80 ai seco- lului XVIII. Se caracterizeaz prin nceputul formrii imperiilor coloniale ale Frantei i Marii Britanii. Interesele coloniale ale Angliei i Frantei constau n vinderea mrfurilor produse n tar i controlul asupra comertului efectuat de alte tri. A nceput dominarea Angliei pe mri cu organizarea neoficial a echipelor de pirati. n acest sens, a fost vestit Francis Drake, care, gonind n scopuri de jaf dup nave portugheze i spaniole, a efectuat a doua cltorie n jurul lumii. Primele colonii engleze au aprut n America de Nord. Mai trziu ocup Irlanda. De la Olanda acapareaz unele colonii n Asia. Ambele state, luptnd i concurnd ntre ele, ptrund n America de Nord i Central, mai mari reuite avnd ns englezii. Franta pierde coloniile sale din Canada. Acelai lucru se ntmpl i n india. Etapa a patra dureaz din anii 80 ai secolului XViii i pn n anii 70 ai secolului XiX. Ea se caracterizeaz prin urmtoarele trsturi: - expansiunea colonial a Marii Britanii i formarea Imperiului Colonial Britanic (ocup n ntregime India, Australia, Noua Zeeland, Canada, Africa de Sud, insulele i ntriturile Malta, Aden, Singapore, Hong Kong, Jamaica, Gibraltar etc. Ctre 1876 suprafata coloniilor era de 22,5 mil. km2; - lrgirea de circa 10 ori a suprafetei SUA n contul colonizrii regiunilor vestice i ocuprii unor teritorii ale Mexicului; - ieirea pe arena mondial a Japoniei, cnd ea dintr-un stat izolat devine o tar deschis i ncep s dezvolte relatiile de productie capitaliste. Etapa a cincea cuprinde perioada de timp dintre anii 70 ai secolului XIX i pn la nceputul Primului Rzboi Mondial.

Specific pentru ea sunt urmtoarele evenimente: - are loc trecerea de la capitalismul liberei concurente la imperialism; - n lupta pentru colonii se includ SUA, Germania, Italia i Japonia, care s-au dezvoltat foarte rapid pe parcursul secolului XIX; - continu s-i lrgeasc posesiunile coloniale Anglia i Franta; - are loc creterea colosal a expansiunii coloniale, mai ales pe contul Africii i Asiei; - se termin mprtirea Pmntului ntre marile metropole i formarea sistemului colonial. Motivele de practicare a colonizarii :obtinerea profiturilor, expansiunea puterii metropolei, evitarea persecutarii din metropola, convertirea populatiei bastinase la religia colonistilor.