Sunteți pe pagina 1din 10

Particularitatile fracturilor la adult Scheletul uman 206 oase si 310 articulatii tesutul osos: cortical, spongios 70% matrice

ce mineralizata 25% matrice organica (90% este reprezentat de colagen) 5% apa oasele lungi au: epifiza proximala metafiza diafiza epifiza distala la copii epifizele sunt separate de metafiza prin cartilajul de crestere oase scurte oase plate Structura microscopica a osului sisteme lamelare cilindrice suprapuse denumite sisteme osteonice Havers canalul Havers contine capilare sanguine si celule conjuctive osteonul este delimitat la periferie de linia cimentata comunica intre ele prin canale transversale numite canale Volkmann care contin vase sanguine intre canalul medular si compacta substanta osoasa este mai putin densa Structura osului cortical sectiune transversala prin tesut osos cortical sectiune sagitala prin tesut osos cortical sectiune transversala prin corticala sistemul haversian vizibil la microscop cu lumina polarizata Structura osului spongios intra in componenta: epifizelor oaselor lungi oaselor scurte ocupa spatiile dintre compacta oaselor plate formata din lamele osoase orientate in functie de factorii mecanici care solicita fiecare segment osos (liniile de forta) - trabecule are aspectul unei retele cu ochiuri si forme de diferite marimi - retea trabeculara spatiile interlamelare sunt ocupate de tesut conjunctiv hematogen, sau de depozit, variand in diferite regiuni ale aceluiasi segment osos Structura moleculara fibre de colagen cristale de hidroxiapatita structuri mucopolizaharidice (gag)

Vascularizatia osului este asigurata de: 1. artera nutritiva insotita de venule si filete nervoase: - este reteaua de presiune inalta a. ramura ascendenta b. ramura descendenta - asigura 2/3 interne din vasc. corticalei diafizare 2. reteaua periostala - este reteaua de presiune joasa - asigura 1/3 exterioara din vasc. corticalei diafizare 3. artere epifizare - din reteaua periarticulara - asigura vasc. epifizelor osului cele 3 retele se anastomozeaza intre ele Remodelarea tesutului osos In ciuda aspectului sau inert , osul este un tesut dinamic remodelarea este rezultatul unui echilibru subtil intre : rezorbtia osului si formarea osului turn-over osos in cursul unui an: primul an de viata 100 % sfarsitul copilariei 10 % adult < 10 % remodelarea pune n joc doua populatii de celule: osteoclastele osteoblastele modelul celular descris de Frost, BMU = basic multicellular unit cuprinde osteoclastele i osteoblastele unei zone n curs de remodelare Fazele remodelarii activarea rezorbtia osoasa formarea osoasa remodelarea in osul cortical con de foraj + con de obturatie 400 m lungime 200 m largime vitez de avansare 40 m/zi (la caine) remodelarea n osul spongios lacune de rezorbie Howship de 40-60 m adancime formarea osului care umple lacuna rezorbtia: 40-50 zile n osul spongios 30 zile n osul cortical formarea = 100 - 150 de zil(50 de osteoblaste sunt necesare pentru a nlocui cantitatea de os rezorbit ntr-o zi de 1 osteoclast)

Formarea unei noi unitati structurale osoase rezultatul final al remodelarii osoase este formarea unei noi unitati structurale osoase, BSU = bone structural unit. Acest proces este activat de prezenta microfracturilor. cuplajul rezorbtie - apozitie: echilibrul masei osoase = cantitatea de os format este egala cu cea de os rezorbit pierderea reversibila a masei osoase: cresterea frecventei de activare cresterea adancimii lacunei Howship prelungirea perioadei de rezorbtie pierdere ireversibila a masei osoase: dezechilibrul ntre rezorbtie si formare n favoarea rezorbtiei dezintegrarea structurii trabeculare remodelarea reprezinta esenta dinamicii fundamentale a tesutului osos vindecarea fracturilor este un proces de regenerare osoasa, nu de cicatrizare Proprietati mecanice structura: corp rigid anizotrop rezistenta maxima la compresiune rezistenta mai mica la tractiune rezistenta redusa la torsiune mecanisme neuromusculare de asigurare a rezistentei osoase Curba sarcina/deformare solicitare/deformare: limita dintre sectorul de deformare elastic si plastic maximum de solicitare - Yield strain (mai mare la copii) punctul de fractura raportul dintre unitatea de solicitare si unitatea de deformare = modulul de elasticitate Young peste limita de elasticitate deformarea nu este reversibila din punct de vedere mecanic osul este mai asemanator cu sticla decat cu otelul Fracturi - generalitati definitie: fractura reprezinta o intrerupere sau discontinuitate la nivelul structurii osului datorat unui traumatism etimologic cuvantul provine din latinescul frango-fractum = fractura la producerea fracturilor concura existenta unor factori extrinseci si factori intrinseci etiopatogenie: factori extrinseci: consecinta unei forte exterioare forta: marime, directie, sens, durata de actiune factori favorizani: vrsta 20-40 sau >60, copii situatia anatomica

frecvent (radius, tibie, col femural in osteoporoza) factori intrinseci: capacitatea de absorbtie a energiei maximul de solicitare rezistenta la stress densitatea matricei osului

Descrierea fracturilor regiunea anatomica, directa / indirecta aspectul fracturii: simpla sau cominutiva deschisa sau inchisa patologica fractura de oboseala (stres) fractura in lemn verde

articulare -extraarticulare

Mecanisme de actiune mecanism direct: fractura deschisa la nivelul zonei de impact (accidente de circulatie, arme de foc) fracturile deschise implica forte mari cu leziuni de parti moi si comunicarea focarului de fractura cu exteriorul Mecanism indirect incovoiere - traiect oblic/ oblic +3 fragmente torsiune - traiect spiroid/ spiroid cominutiv la extremitati compresiune traiect oblic scurt, tasare sau cominutie (explozie) pt. vertebre smulgere - SIAI (dreptul femural), rotula (cvadriceps), metatarsul V (peroneus brevis) Dupa gradul de intrerupere 1. fracturi incomplete (fisuri, intereseaza o singura corticala) fractura in lemn verde la copil fractura in catarama buckle 2. fracturi complete - intereseaza ambele corticale, cu sau fara deplasare Dupa geometria traiectului transversal - mecanism direct oblic scurt - mecanism indirect (incovoiere) oblic lung - prin incovoiere spiroid - prin torsiune multifragmentar - mai mult de 3 fragmente

Anatomia patologica angrenata stabila dezangrenate: - instabila, cu deplasare: translatie - ad latum incalecare - translatie longitudinala (scurtare) angulatie - scurtare rotatie - decalaj tasare - compresie complexe - combinate Clasificarea fracturilor in functie de tegument: fracturi inchise fracturi deschise in functie de structura osului fractura pe os sanatos fractura pe os patologic Clasificarea AO a fracturilor diafizare

Clasificarea AO a fracturilor metafizoepifizare

Leziunile partilor moi (clasificarea AO) 1. tegumente: IO (integument open) IC (integument closed)
-

fara leziune contuzie localizata decolare circumscrisa decolare intinsa necroza cu deschidere secundara

Simptomatologie
n n n n n

semne generale; fracturile membrelor fracturi deschise polifracturi politraumatisme agitatie anxietate paloare soc traumatic soc hemoragic

Clasificarea Radulescu a semnelor de fractura


-

semne de probabilitate: durere in punct fix echimoza deformare locala atitudine vicioasa semne de certitudine (ptr. fracturi diafizare cu deplasare): mobilitate anormala crepitatie osoasa intreruperea continuitatii osoase netransmiterea miscarii

Examenul imagistic ex. radiologic standard :- imagine bidimensionala a unui obiect tridimensiona - incidente standard: AP + laterala incidente speciale oblice, craniala, axilara Tomografie conventionala CT tomografii tridimensionale, CT spiral RMN Evolutia fracturilor evolutia clinica corect tratate - consolidare, calus incorect tratate - complicatii precoce sau tardive functie reluata la 6 - 12 saptamani competenta mecanica a calusului evolutia radiologica clasificari Rx pt. evaluarea formarii calusului

Formarea calusului callum = ingrosare (latina)


proces biologic complex, cu desfasurare concomitenta pe mai multe planuri: vascular celular enzimatic biomecanic proces de regenerare formarea hematomului local (fractura = leziune vasculara) necroza osoasa prin intreruperea retelei vasculare) leziuni periostale (decolari) celule stem capabile sa secrete factori de crestere: condroblasti fibroblasti osteoblasti

Formarea calusului raspunsul inflamator (24-72 h) clinic (durere, tumefactie, eritem, cresterea temperaturii) eliberarea de mediatori, citokine Il 1, Il 2, Il 6 factori de crestere, PDGF -TGF, FGF (influenteaza migrarea celulara, proliferarea, diferentierea, sinteza matricei) primele macrofage ,procesul de curatare a deseurilor prin PMN, histocite, mastocite la 48 ore produc heparina, modifica reteua vasculara, faciliteaza migrarea celulara procesul de constituire a retelei de colagen, reticulina pe reteaua de fibrina
-

raspunsul reparator 3-6 sapt. doua faze: calus moale - continua raspunsul inflamator dupa 72 ore: celulele mezenchimale migreaza in focarul de fractura (formeaza tesut fibros, cartilaj sau os la periferie) concomitent se indeparteaza tesut necrotic, anormal (lezat) osteoclaste apare matricea extracelulara (necesita reglaj pH, p O2, substante nutritive) apare o neoretea capilara activitate ATP-azica

2. calus dur hematomul initial devine o structura inalt organizata (fibroblaste, condroblaste care vor produce tesut cartilaginos) aparitia colagen II
-

cartilajul este inlocuit de tesut osos fibros (colagen I) in cadrul osificarii encondrale
-

Tratamentul fracturilor impune Reducere anatomica, Imobilizare ferma Recuperare precoce :tratamentul fracturilor fara deplasare: imobilizare ghipsata simpla imediat Rx control sub ghips Rx de control al deplasarilor secundare intre ziua a 5-a si a 15-a .
-

tratamentul fracturilor cu deplasare: manevre de reducere adaptate sediului si tipului de deplasare dispozitive de tractiune ajutatoare control sub Rx, eventuale manevre complementare de reducere

Confectionarea aparatului ghipsat particularitati legate de sediu aparatul ghipsat trebuie sa fie: lejer si bine captusit sa cuprinda articulatia proximala si distala daca este circular se practica o deschizatura longitudinala ptr. evitarea compresiei vasculare materiale necesare: - fesi ghipsate de diferite dimensiuni - vata ptr. captusirea ghipsului si protejarea reliefurilor osoase Aparate ghipsate toraco-brahial brahio-antebrahial de atarnare brahio-antebrahio palmar atela Hennequin atela antebrahio palmara atela antebrahio- palmo-digitala pelvi-podal atela femuro-podala ap. ghipsat femuro-gambier cizma ghipsata corset lombostat minerva ghipsata

Traciuni i suspensii Traciunea direct trans-osoas: transcalcaneana - locul de intrare al broei va fi situat la 2 cm inferior i 2 cm posterior de vrful maleolei tibiale, ferind astfel vasele tibiale interne.

Se aplic n fracturile de:gamb, pilon sau platou tibial.

Tratamentul chirurgical al fracturilor=osteosinteza cu focar deschis sau inchis Indicatii: in fracturile cu deplasare instabile (oblice, spiroide) in fracturile deschise fracturi cu poential mic de consolidare (sarac vascularizate) in caz de esec al tratamentului ortopedic conduita tratamentului chirurgical: - Incizia tegumentara sa antreneze dilacerari musculare si tulburari circulatorii minime - deperiostare limitata ptr. a evita pseudartroza - coaptare si compactare perfecta - montaj solid - Implant biocompatibil BIOMATERIALE toleranta biologica rezistenta mecanica rezistenta la coroziune fiabilitate

S-ar putea să vă placă și