P. 1
Test Proiectiv Cine Sunt Eu

Test Proiectiv Cine Sunt Eu

|Views: 344|Likes:
Published by lala_roxana
Test proiectiv Cine sunt eu
Test proiectiv Cine sunt eu

More info:

Published by: lala_roxana on Sep 12, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/20/2015

pdf

text

original

C S E („CINE SUNT EU?

") - o probă de cercetare şi cunoaştere a Eului şi a personalităţii

1. PREMISE În investigarea Eului şi a personalităţii au fost utilizate cu precădere inventarele de autoapreciere, chestionarele de perso nalitate, scalele de interapreciere şi mai ales testele proiective care permit o abordare analitico -sintetică a personalităţii, a structurilor ei manifeste sau latente, dominante sau subordonate, a tendinţelor, aspiraţiilor, intenţiilor şi motivaţiilor asc unse, aspecte greu, dacă nu chiar imposibil, de depistat prin intermediul testelor psihometrice. Se consideră însă că deşi aceste instru mente furnizează informaţii relevante care pot fi interpretate şi în termenii „calităţii Eu-lui", de cele mai multe ori au fost inadecvat proiectate, incluzând itemi ce nu corespundeau concep tului de Eu. De aceea, a fost necesară orientarea tot mai insis tentă spre descoperirea sau cel puţin adaptarea şi perfecţionarea unor instrumente care să diagnosticheze mai direct calităţile Eu-lui. în 1950, F. J. T. Bugental şi S. L. Zelen 1 au imaginat o probă care consta în solicitarea subiecţilor investigaţi să formuleze trei răspunsuri la întrebarea „Cine eşti tu?*, în 1954, M. H. Kuhn şi T. S. Mc. Partland 2 au diversificat proba cerând subiecţilor
J. F. T. Bugental, S. L. Zelen, Investigations into the Self-concept: l Vie W-A- Y techiniques, Journal Personality, 1950,18,483 -498. 2 M. H. Kuhn, T. S. Mc. Partland, An empirical investigation of Self-Attitudes, American Sociological Re wiew, 1954,19,68-75.
1

121

să completeze, într-un timp de 15 minute, 20 de spaţii care înce peau cu formularea „Eu sunt...". Proba este cunoscută în lite ratura de specialitate sub denumirea de TST — Twenty Statements Test (testul celor 20 de propoziţii) sau WAY — Who Are You? (Cine sunteţi voi?). în 1974, R. W. Coan 3 modifică întrucâtva tehnica propunând subiecţilor să formuleze cât mai multe răspunsuri, în două minut e, la întrebarea „Cine eşti tu? a. Tot el arată însă că cei investigaţi ar putea răspunde şi la alte întrebări, cum ar fi: ce vreau de la viaţă?; care sunt cele mai importante lucruri pe care le fac?; dar cele pe care le -am făcut?; ce gândesc alţii despre mine?; există lucruri despre mine pe care alţii nu le înţeleg? În linii mari aceste probe sunt asemănătoare putând fi înca drate în categoria testelor proiective de completare. Diferenţele dintre ele apar în ceea ce priveşte: modul de formulare a cerinţei probei (răspunsuri la o întrebare sau completarea unor începu turi de fraze); numărul de răspunsuri solicitate, implicit, linii ta rea/nelimitarea numărului răspunsurilor (trei, 20 sau cât mai mul te); limitarea/nelimitarea timpului de elaborare a răspunsur ilor (2 minute, 15 minute, fără restricţii de timp). După părerea noas tră aceste diferenţe pot conduc e la apariţia unor disfuncţiona lităţi. Astfel, modul de formulare a sarcinii influenţează monta jul psihologic al subiectului. Când acesta este întrebat direct „Cine eşti tu?" n-ar fi exclus să apară un reflex de apărare sau senzaţia că este obligat din afară, de o altă persoană să se in trospecteze, fapt ce ar putea bloca mecanismele de proiecţie. Apoi, cerinţa de multiplicare a numărului răspunsurilor l -ar putea stresa pe subiect, l-ar determina să repete anumite răspun suri, fie într-o formă identică, fie în una uşor modificată sau să inventeze trăsături care nu-i aparţin. în sfârşit, atât limitarea nu mărului de răspunsuri, cât şi a timpului de fo rmulare a lor creează condiţii restrictive cu efecte negative asupra procesului de autodezvăluire. Se ştie că în condiţii de forţare, de impunere activitatea psihică este mai puţin productivă. în ceea ce ne pri veşte, considerăm că important în asemenea p robe este să se obţină cooperarea subiectului, cointeresarea lui, astfel încât sar R. W. Coan, The optimal personality. An empiricul and theoretical analysis, New York, Columbia UniversUy Press, 1974.

122

IV. cu rugămintea ca după ce le-aţi terminat să mi le predaţi. libertatea de acţiune.cina formulată să nu i se mai pară ca fiind impusă. chiar spontaneitatea acţiunilor lui pentru a-l debloca de orice reţineri. când doriţi voi. Vezi: M. ce stări trăiţi în legătură cu ea. apoi. Printre acestea enumerăm: — crearea la subiect a sentimentului. inhibiţii. ci şi modalităţile de soluţionare a lor. Dacă totuşi cineva vrea să le semneze este liber s-o facă. I Instructajul verbal adresat subiecţilor este urmă torul: I „Vă rog să elaboraţi o compunere cu titlul „Cine sunt Eu? ”. 4 123 . 482-492. Imaginaţi-vă că fiecare dintre voi şi-a formulat o asemenea întrebare şi trebuie să răspundă în scris la ea. Buşteni 25-27 mai 1988." În acest instructaj verbal sunt cuprinse nu numai principalele cerinţe metodologice ale probei. Am considerat că asemenea efecte pot fi obţinute prin aplicarea unei probe pe care convenţional am denumit-o C S E („Cine Sunt Eu?") 4. aşa cum şi cât vă cunoaşteţi până acum. În: Tineret. cunoaştere şi intercunoaştere. aşa cum vă ştiţi. baraje. Lucrările sunt anonime. pentru a se înlătura contami Proba a fost prezentată pentru prima dată public în mai 1988. cum o consideraţi. participare. educaţie. PROBA C S E („CINE SUNT EU? ”) — CERINŢE METODOLOGICE În esenţă. înainte de a vă începe lucrările vă rog să notaţi care este prima voastră reacţie faţă de întrebarea de mai sus. 2. voi. Puteţi să vă elaboraţi lucrările acasă. iar cel care ia pus-o n-a fost decât ecoul propriilor lui intenţii (se obţine prin invitarea subiectului de a -şi imagina că singur şi-a formulat întrebarea). nu le semnaţi. — evitarea furnizării oricăror sugestii în legătură cu con ţinutul propriu-zis al răspunsului. Centrul de cercetări pentru problemele tineretului. O probă de autocunoaştere. convingerii sau cel puţin a „iluziei" că el însuşi şi -a formulat întrebarea. Zlate. proba constă într-o compunere pe care subiecţii trebuie s-o facă despre ei înşişi. Relataţi cât mai multe lucruri despre voi. Dacă cineva nu poate sau nu vrea să scrie despre el este liber să n -o facă.

3. de angajare în probă. de a nu -şi periclita statutul (formularea din instructaj care îi dă posibilitatea de a nu răspun de „dacă nu poate sau dacă nu vrea" ţinteşte spre obţinerea unui efect invers. ci şi cel subiectiv propice).de Bugental. Un prim demers întreprins 1-a constituit consultarea literaturii de specialitate pentru a vedea în ce măsură asemenea moda lităţi există şi mai ales care este valoarea lor de dia gnostic. de conţinut sau de formă a redac tării.eliminarea tuturor condiţiilor restrictive de elaborare a răspunsurilor: de timp. ci şi afectiv-sentimental). W.incitarea amorului propriu al subiectului. scria: „Ce anu 124 . Kuhn şi Mc.insistarea asupra necesităţii de a se preciza „prima reac ţie" faţă de întrebarea formulată (aceasta reprezentând o „capca nă psihologică" prin care subiectul este „împins" să se angajeze în probă nu doar intelectual-cognitiv. Unii psihologi manifestă o oarecare îndoială în legătură cu posibili tatea cunoaşterii personalităţii prin tipul de probe la care ne -am referit mai înainte. O STRATEGIE DE PRELUCRARE ŞI INTERPRETARE A REZULTATELOR RECOLTATE PRIN APLICAREA PROBEI C S E Una dintre problemele cu care ne -am confruntat imediat după conceperea probei a constituit-o cea a descoperirii unor modalităţi de prelucrare şi interpretare a rezultatelor obţinute prin aplicarea ei. de exemplu. care ţinteşte spre trezirea şi a mplificarea mecanismelor de proiecţie ale subiectului (se obţine prin recomandarea elaborării lucrărilor acasă.narea sau centrarea subiecţilor pe cele sugerate (de aceea li se cere să scrie „cât mai multe lucruri despre ei"). Partland. a dorinţei sale de a nu fi mai prejos decât alţii. de loc. G.asigurarea anticipată a sincerităţii răspunsurilor (care se obţine prin garantarea anonimatului lucrărilor). Allport. comentând tes tele propuse. de sporire a sentimentului de responsabilitate). când există nu numai timpul fizic necesar. . . . .

Structura si dezvoltarea personalităţii. ample. condiţionate. W. ducând mai departe analiza lui Zurcher. narcisiste. variabilele de consens (apreciate comparativ cu numărul total de răspunsuri). fie Q. dar în unele cazuri ies la iveală informaţii importante privind identificările si imaginea de sine" 5. Editura Didactică şi Pedagogică. 1981 . restrictive. după" autoare. Caracteristici manifeste şi latente diagnostice într-un test proiectiv verbal. Dominanţa unui tip de propoziţii | printre toate celelalte indică prezenţa la subiect a unor tendinţe accentuate. După modul de exprimare al subiecţilor propoziţiile pot fi: simple. 1972. incoerente. Louis Zurcher. The mutable Self. Kuhn şi Mc. evazioniste. identitatea de nume. Personologul american are numai parţial dreptate. 1975. Ursula Şchiopu şi Măria Gârboveanu (1975)7. p. cu lumea. care implică inter pretări personale variate). mai imprecise. directe. complexe. clasifică răspunsurile subiecţilor în: descriptive. De exemplu. Bucureşti.5.3. a stabilit existenţa a patru tipuri de răspunsuri: propoziţii de tip A (conţin caracteristici generale sau particularităţi de ordin fizic). reliefarea identităţii de sex. propoziţii de tip D (includ identificări mai complexe. Allport. chiar de ordin filosofic.279-291. şi contrazicerile care apar fie între propoziţii. 411. situative.me trebuie făcut cu aceste răspunsuri nu este clar. exaltate etc. Coan introduce patru criterii în ana liza răspunsurilor recoltate: influenţa Eului (numărul total de răspunsuri). Semnificative sunt. Futurist. El apreciază corect că aceste teste ne -ar putea ajuta la surprinderea „identificărilor şi imaginilor de sine 4* ale subiecţilor. clare. evaluative. impregnate de simboluri filosofice. Măria Gârboveanu. propoziţii de tip B (se referă la caracteristicile statutului social actual al subiectului). aplicând testul WAY. 125 . societatea).181-185. natura. propoziţii de tip C (cuprind caracteristicile de ordin psihic ale individului). A. dominanţa propoziţiilor de tip A evidenţiază prezenţa unor tendinţe egocentrice. dar greşeşte arunci când afirmă că „nu este clar" ce s -ar putea face cu astfel de răspunsuri. „Revista de psihologie". Ursula Şchiopu. reflectate. Louis Zurcher (1972) 6. Partland îm părţeau răspunsurile subiecţilor în două categorii: consensuale (în legătură cu care consensul membrilor societăţii este maxim) şi subconsensuale (mai vagi.

electrotehnică. când. 1 -a constituit aplicarea probei C S E pe un număr de 591 subiecţi 8 şi analiza profundă a compunerilor recoltate. „cea mai dificilă din câte am auzit". Un al doilea demers pe care l-am întreprins în vederea găsirii unor modalităţi de prelucrare şi interpretare a r ezultatelor. Multe dintre aceste modalităţi de prelucrare şi interpretare a rezultate lor obţinute prin aplicarea testului WAY sunt semnificative şi pentru proba concepută de noi. Din acest punct de vedere. Iaşi. „obsedantă". matematică . aşa cum se va vedea mai departe. pedago gic. mecanică-informatică. IV. Pentru toate aceste „variabile" redăm în continuare exemplificări din compunerile recoltate de noi. profil didactic. Analiza preliminară vizează cercetarea începutului compunerilor în care subiecţii îşi precizează „prima reacţie** faţă de întrebarea formulată. Asemenea contradicţii re flectă gradul de maturitate/imaturitate al personalităţii. de câte ori. feminin). sex (masculin. -* ' _ Subiecţii erau diferiţi între ei prin: vârstă (adolescenţi. III. bazată pe trei tipuri de analiză şi mai multe modalităţi de valorizare. cadre didactice cu peste 10 ani vechime în Învăţământ). mult mai în acord cu specificul probei noastre. pe care o prezentăm în continuare. Cost eşti — pentru elevi şi studenţi. construcţii de maşini — la elevi. preluate şi integrate corespunzător punctului nostru de vedere. „delicată". nivel educaţional (elevi din cla sele IX-XU. locul unde îşi desfăşoară activita tea (Bucureşti. 8 . ele fiind.în cadrul uneia şi aceleiaşi propoziţii. diferite judeţe din sudul ţării — pentru profesori). în ce împrejurări?). matematică-fizică. „încurcată". importante pen tru cercetător sunt: „calificativele" acordate întrebării. matematică — la cadrele didactice). reacţiile stârnite de întrebare în subiect. „Calificative" acordate întrebării: „ciudată şi totuşi inteligentă* 4. În urma coroborării constatărilor făcute în cele două demersuri investigative am ajuns la stabilirea unei strategii de prelu crare şi interpretare a răspunsurilor obţinute la C S E. studenţi din anii I. familiarizarea/nefamiliarizarea subiectului cu procesul autocunoaşterii (dacă şi -a mai pus sau nu întrebarea respectivă. adulţi). „absurdă". 126 . construcţii.fizică. statut social (elev. „firească". Târgovişte. „pusă la timp". chimie. student. „cheie". cadru didactic). „de nepătruns". matematică. Craiova. „stupida". profite de specializare (filolog ie -istorie. Piteşti. filosofie-istorie — ia studenţi. mecanică.

profunzimea sau infantilismul gândirii. spre minimalizare etc . pe de altă parte. spre „dramatizare". realistă sau uşor exaltată. infatuată). ele exprimă viziunea subiec tului asupra posibilităţilor cunoaşterii de sine (corectă. complexitatea sau simplitatea lor cognitivă. „bizară". îmi este uşor să vorbesc despre mine". „mi-o pun ori de câte ori mă aflu la o răscruce de drumuri în viaţă". m-am mai analizat şi altă dată. cu unele î nclinaţii (spre abstractizare. pot fi reţinute în vederea corelării lor cu rezultatele obţinute în urma efectuării analizei pri mare. ezitare. Reacţii stârnite de întrebare in subiecţi: uimire. „Calificativele" asociate întrebării scot la iveală unele parti cularităţi ale subiecţilor. „sen sibila".). mă cunosc. dar sunt sigură că trebuia s-o fac mai de mult"). dar conduc şi spre concluzii în plan cognitiv privind conştientizarea semnificaţiei întrebării. dar al cărei răspuns nu l -am găsit încă". dar şi cea mai grea". Răspunsurile care vizează gradul de familiaritate cu întrebarea dispun de o dublă semnificaţie: pe de o parte. „nu reuşesc să-mi revin"). a necesităţii de a efectua mai des astfel de autoobservaţii şi autoanalize. „cumplită". de instrucţie şi educaţie. descumpănire. inhibare („sunt total blocat în faţa ei". rănirea orgoliului („mi-e ciudă că altcineva decât eu mi-a pus această întrebare"). mirare. emoţie puternică („auzul acestei întrebări îmi străbate inima şi simt cum îmi creşte pulsul"). dar enigmatică". mobilitatea sau inerţia şi rigiditatea conduitelor intelectuale. „iată o întrebare pe care mi -am pus-o de multe ori. Teoretic pot apărea patru situaţii: 1. „Reacţiile" exprimate de subiecţi scot la iveală nu numai unele stări afective situative. I Gradul de familiarizare cu întrebarea: „nu mi -a venit niciodată în minte". De asemenea. „cea mai interesantă. suspiciune („de ce mi se pune oare întrebarea. „mi-am pus-o când aveam 14 ani". „în funcţie de momentul în care ţi-o pui ea este ca un pumn în plexul solar sau ca o compresă care-ţi răcoreşte fruntea cuprinsă de febră" etc. regret („sincer să fiu nu mi -am pus-o niciodată. cum ar fi: sensibilitatea sau opacitatea faţă de procesul autocunoaşterii. „scurtă. cum să răspund la ea ca sa nu dezamăgesc şi mei să nu spun lucruri false"). ele sunt transparente în raport cu nivelul de cunoş tinţe. subiecţi care declar ă că şi-au pus de multe ori întrebarea res127 . teribilistă.„deosebit de dură". îndoială („când am auzit întrebarea prima reacţie a fost că nu voi şti niciodată cine sunt Eu"). „mi-o pun mai ales în momente de insatisfacţie personală". supleţea. „mă ştiu.

Maher (Ed). ne mulţumim doar cu prezentarea denumirii şi semnificaţiei lor în cunoaşterea personalităţii. subiecţi care declară acelaşi lucru. sumare. Dat fiind faptul că temele şi subtemele cu noaşterii de sine sunt numeroase şi că exemplificarea lor ar ne cesita mult spaţiu tipografic. echili brate. D. sex. Asemenea si tuaţii arată fie existenţa unor personalităţi armonioase. că se cunosc bine şi care realizează compuneri realmen te interesante. multilaterale. ceea ce reliefează viziunea lor realistă asupra posibili taţilor de autocunoaştere şi traducerea lor în fapt. *. dar care redactează lucrări simple. incongruente. în esenţă. adâncite. capa citatea de autocunoaştere ocupă un loc Important. regăsim aici relaţia (de concordanţă/ne concordanţă) dintre capacitatea de autocunoaştere şi capacitatea de autodezvăluire 9. subiecţi care declară că îşi pun pentru prima dată întrebarea respectivă. nevoia de 9 În literatura de specialitate se consideră că printre factorii autodezvăluirii. New York. 1. 1.4. cu contradicţii şi conflicte între planul real şi cel aspiraţional. Analiza de conţinut efectuată asupra celor 591 compuneri ne-a condus spre stabilirea a 27 de teme şi 52 de subteme ale cunoaşterii de sine. fie a unora inconstante. ceea ce evidenţiază o di latare a imaginii referitoare la posibilităţile de autocunoaştere. probând astfel concordan ţa dintre propriile capacităţi de autocunoaştere şi tra ducerea lor în fapt. Progress in Experimental Personality Research. Goodstein. implicit de consolidare a iden tităţii ca premisă ce va asigura unicitatea persoanei. Vezi: L. complexe. subiecţi care declară că şi -au pus pentru prima dată întrebarea respectivă.1974. dar compun lucrări ample. că nu se cunosc. în: B. vo l 7. că nu se cunosc de loc sau aproape deloc şi care confirmă aceasta prin compunerile redactate.pectivă. vârstă. San Francisco.FactorsaffectingSetf-Disclosure: A review of theliterature.3. London. sărăcăcioase. Academic Press. Exprima nevoia de afişare. fapt care arată că au tendinţa de a -şi subaprecia posibilităţile de autocunoaştere. 4. 2. Identitatea (1. evaluarea lor pe baza unor crit erii. ocupaţie). bogate. 1. 1.1. Reinecker. între „declaraţii" şi „realizări". A. Analiza primară presupune efectuarea a două categorii de demersuri investigativ-interpretative: stabilirea temelor (grilei) cunoaşterii de sine.. Virgin ia M.2. 3. 128 . nume.

acceptat sau respins. 5. Rezultatele la învăţătură sau în muncă. 6. sex sau ocupaţional. Exprimă nevoia de intimitate.4. Exprimă tendinţele acute spre autocunoaştere.1. cu părinţii. ca şi mobilizarea resurselor psihice în vederea sporirii forţelor şi po tentelor adaptative. de timp liber. gradul de implicare în realizarea lor practică.3. Înfăţişarea fizică. Din judecăţile abso 129 . Trăsăturile psihice (3. Scoate la iveală disponibilităţile sociorelaţionale.2.1. precaritatea relaţiilor. legate de prima iubire. adecvarea sau nonadecvarea propriilor posibilităţi. 5. profunde. 6. nevoia de afiliere şi integrare socială. de împlinire şi realizare prin altul. Oferă informaţii despre Eul fizic care poate fi dilatat sau contractat. minore. de evaluare a stă rilor afective complexe.3. atitudinile faţă de performanţele obţinute. vocaţionale. nevoia de auto depăşire etc).' 2. bogăţia şi profunzimea intereselor. cu prietenii). extensia.2. Evidenţiază nivelul dezvoltării intelectuale. de protejare sau de simulare a Intimităţii. de mare perspectivă). multitudinea sau unilateralitatea preo cupărilor. potenţialul interrelaţional (crescut sau scăzut). 7. „nevralgice" ale existen ţei individului. Sistemul relaţional (6.2. anumite de fecte sau imaturităţi fizice reprezentând deseori punctele „febri le". autoacceptare. cu colegii. Sunt transparente şi pentru anumite trăsături caracteriale (sinceritate. 3. 5. autostăpânire şi autodirijare. tendinţe psihonevrotice). caracteriale. profunzimea sau superficialitatea. le gate de căsătorie). 3. Pot fi transparente şi pentru anumite tensiuni sau complexe psihice.2.4.1. 3. Relevă disponibilităţile pentru activitatea de învăţare şi muncă. dorinţe (5. trăsăturile pozitive sau negative fiind un fel de „pulsaţ ii" ale personalităţii ce-i dau forţă şi stabilitate sau o slăbesc şi dezagregă. Opinii si experienţe (7.3.apartenenţă şi de identificare cu im grup de vâ rstă. de moment. 7. temperamentale.1. 6. realismul sau romantismul lor. sensibilitatea şi selectivitatea interrela ţională. 4. Furnizează informaţii cu privire la Eul psihic (spiritual). aptitudinale. 3. Preferinţe. 5.

implicare şi participare socială eficientă) 12.2. coerenţă şi stabilitate psihocomportanientală. realiste. scoţând la . 10. certitudinea lipsei autocunoaşterii'. Unicitatea persoanei (10. 13. Unitatea persoanei. rolurilor sociale. Arată disponibilităţile pentru învăţarea şi jucărea. 9. dar şi pentru dificultăţi de adaptare şi integrare socială. existenţa unor disponibilităţi în acest sens. conştientizarea ei. Evidenţiază nevoia de unitate. de pasivitate. exagerarea exigenţelor.1. 14. stilul şi modul personal de viaţă. exigenţe spo rite faţa de sine. nevoia de confort psihic. Este transparentă pentru tendinţa de interiorizare ş i autoanaliză. ca şi orientările valorice. 14. Scoate la suprafaţă: existenţa/nonexistenţa unor atitudini ferm conturate. romantice). Evidenţiază disponibilităţi pentru introspecţie. neîncredere totală în posibilităţile cunoaşterii de sine). 11. exclusivism. îndoială şi nesiguranţă. ignoranţă/infatuare. dar şi pentru relativa fragilizare a potenţialului adaptativ. reacţiile provocate de ea (14. 14. tendin ţele. neconştientizarea unicităţii). 14. Adaptarea şi integrarea socială (12. Căutarea de sine. conştientizarea complexităţii şi dificultăţii pro cesului autocunoaşterii. de par ticipare la viaţa socială. 12. tendinţa de echilibrare cu sine şi cu lumea. 13. Valoarea autocunoaşterii.1. nar 130 .. a unui sistem evaluativ şi auto evaluaţiv. Traduce aspiraţia de diferenţiere şi singularizare. corelată cu cea de evitare a disonanţelor creatoare de disconfort 10.lutizatoare transpar: precaritatea experienţelor afective. iveală comportamente de derută.1. certitudinea autocunoaşterii. persistenţa unor conduite specifice etapelor depăşite sau avansul accelerat spre statute şi roluri noi. Izolarea şi închiderea în sine.2. spre. Reliefează: nevoia acută de autodesci frare. 8. pendularea între diverse stări contradictorii (certitudine/incertitudine. dorinţa de afiliere la grupurile sociale. în subtext ascunde tensiuni cres cute în planul adaptativ.2. susţinere şi înţelegere a comportamentelor altora.3. maturitatea în gândire sau uşorul infantilism cognitiv şi comportamental. Atitudini faţă de viaţă şi problemele ei (13.2. potenţia l scăzut de relaţionare socială.1. Este semnificativă pentru atitudinile de evaluare. reverie. nihilism. dificultăţi de adaptare şi inte grare socială).4.

4. dorinţa de a se schimba în bine.1. semnifică fragilizarea. pentru a lăsa o impresie bună. 17. Exprimă o certă „reorientarc" i către sine. 18. obişnuinţa cu introspecţia. imprecisă. de poză şi mimetism.cisism/autoflagelare. 15. Exprimă nevoia de personalizare. evenimentelor. alteori traduc vagi tendinţe de sofisticare. supleţea intelectuală. autoflatare sau autoeclipsare. Atitudinea faţă de sine (17. Reliefează trebuinţa individului de a fi el însuşi. neîncredere în forţele proprii.1. nevoia de autocunoaştere autentică.2. 20. 17. autoacceptare şi resemnare. 17. autonemulţumire. inconstanţa şi incongruenţa psihocomportamentală sau 131 . Conflicte şi contradicţii. 17. direcţională).proiectare a trăsăturilor pozitive). de implicare personală. revoltaşi respingere. cu analiza subiectivă baza tă pe sisteme de criterii. Filtrarea personală a ideilor. derută şi derivă în faţa complexităţii cunoaşterii de sine. Evidenţiază complexitatea cognitivă. Arată existenţa unor motivatori superiori ai comportamentului. sursele.6. autoetalare. ceea ce ar putea echivala fie cu nerealizarea perso nalităţii. sub/supraaprecierea posibilităţilor de auto cunoaştere). Sistemul orientativ de valori (convingeri şi credinţe). dar şi existenţa unor uşoare tendinţe de exibiţionism. condiţiile devenirii. 17. 22. factorii. nu oricum. De la caz la caz. implicarea în acest proces sau expectativa în faţa lui. acţiunilor.3. 21. Nevoia de autenticitate. Exprimă nevoia de schimbare. posibilităţi crescute privind realizarea unor generalizări proprii. încredere. Devenirea personalităţii. Transpar din ea aspecte subtile ale valorii personale. ca şi tendinţele de respingere a mascării. fie cu apariţia unor surse de tensiune psihică sau de frustrare. insatisfacţie însoţită de descurajare. Nevoia de autoperfecţionare şi autodepăşire (16. 16. vagă. 19. reieşite din experienţele trăite. uneori sunt transparente pentru aspiraţiile personale şi sociale. 17.5. de a-şi elabora un sistem cognitiv şi axiologic propriu. trucării personalităţii.2. Marile întrebări şi frământări specifice vârstei sau per soanei în cauză. Evidenţiază trebuinţa de schimbare calitativă de conţinut şi de nuanţă a personalităţii. 16. nu prin intermediari sau prin împrumut ideatic şi comportamental.

devenirea Eului.6. semnificaţia cunoaşterii Eului). instabil. ca şi procesul formării idealului de sine. 25. locul Eului în structura personalităţii. faţetele Eului. de a se orienta şi focaliza într -o anumită direcţie. Sistemul de imagini despre alţii (Eul reflectat). scopul vieţii. 27A. incertitudinea lui). capacitatea de a se aprecia pe sine de pe poziţiile altora. Statutul persoanei în lume (25. Anexa 1 prezintă câteva exemple de compuneri elaborate de 5 subiecţi.1.2.3. pentru judecarea ei după esenţă şi nu după aparen ţă.1. Pune în lumină capacitatea de autocunoaştere (fină. accentuat). Evidenţiază capacitatea persoanei de a se proiecta. dedublat.3. 24. profundă. Această temă reiese fie din întreaga compunere a subiectului. 26:5. uşurinţa de a opera cu noţiuni şi concepte psihologice abstracte. Tipurile de personalitate (27. de abstractizare şi generalizare psihologică. dar şi de a fi dependent de alţii. 23. certitudinea statutului. 26. 26. funcţiile Eului. de a emite judecăţi de va loare. dobândirii unora noi sau depăşirii celor vechi. Scoate la iveală trebuinţa stabilizării statutelor.1.2. 27.2. 26. Exprimă nevoia autodefinirii prin raportarea la alţii. sensul vieţii. modelul sau prototipul ideal). 26. plafonarea per sonalităţii. 23. 27. Lipsa lor arată stagnarea.1. spiritul activ de cooperare.2. Eul (26. unitar şi armonios dezvoltat 27. 23. 25. 26. fie din unele fragmente concentrate ale ei. dorinţa expresă de autocunoaştere. fiind relevantă pentru abili tatea surprinderii caracteristicilor tipice ale personalităţii.3. angajarea personalităţii în procesul de venirii sale dialectice. cunoaşterea Eului. îndemânarea de a pătrunde în intimitatea vieţii psihice şi de a realiza corelaţii subtile.marea supleţe cognitivă. 132 . 26. 26 A. Evaluarea celor 27 de teme şi 52 de subteme ale cunoaşterii de sine se realizează după următorul sistem de criterii : — completitudinea/incompletitudinea lucrărilor (numărul temelor şi subtemelor conţinute) care evidenţiază fie capacitatea subiectului de a se adapta fără dificultate sarcinii de autoforare.7. relaţiile dintre faţetele Eului. definirea Eului. diferen ţiată). Idealul de sine (23.8.

chiar definitorii ale subiectului. o dominanţă exagerată ar putea fi coincidentă cu anumite tendinţe exclusiviste sau chiar psihonevrotice. furnizând informaţii cu privire la natura. predominanţa lor echivalează cu dezvoltarea near monioasă a personalităţii sau cu imaturitatea ei. cursivitat ea exprimării. ce traduc diverse dezechilibrări psihice. pu terea corelării şi diferenţierii acestora. ceea ce coincide cu o mai bună funcţionare a mecanismelor de proiecţie. geneza. prezenţa lor indică superficialitatea şi inconsecvenţa gândirii. Măria Gârboveanu 10). uşurinţa înlănţuirii logice şi expresive a ideilor. dezvoltări dizarmonice ale personalităţii. fie reticenţa. — dominanţa temelor (frecvenţa unora dintre ele în raport cu totalul general) indică punctele de maxim interes ale proce sului autocunoaşterii. — conţinutul lucrărilor deplasează analiza de pe aspectele cantitative pe cele calitative. la ecoul celor redactate în conştiinţa subiectului. capacitatea de triere a informaţiilor. existenţa unor tendinţe accentuate sau agre siv-latente. 133 . fapt care re levă funcţionarea defectuoasă a mecanismelor de proiecţie sau blocarea lor (Ursula Şchiopu. fie lipsa de supleţe intelectuală.un grad mare sau mijlociu de transparenţă psihică. cit. — contradicţiile şi contrazicerile sunt semnificative pentru logica şi profunzimea gândirii. devenirea personalităţii şi a însuşirilor ei. netransparenţa psihică. valoarea. fapt care ajuta la identificarea rapidă a subiec Ursula Şchiopu. superficialitate. op. p. la încărcătura cognitivă sau afectiv -motivaţională a compunerilor. consecvenţa ei. tra ducând diverse tensiuni latente ale procesului adaptaţiv. — coerenţa/incoerenţa compunerilor relevă fie nivelul înalt de dezvoltare al gândirii. nedirecţionalitatea inteligenţei. Marin Gârboveanu. neclaritatea înţelegerii sarcinii. — relevanţa însuşirilor şi trăsăturilor descrise pentru persoana în cauză. platitudine. spiritul intelectual clar şi ferm. spi ritul opozant. pentru consecvenţa şi adevărul ei. oboseală. insuficienţa concentrării şi selectivită ţii gândirii.283. la gradul de angajare în sarcină. redusa cunoaştere de sine. trăsăturile caracteristice.

Noi am desprins şase ma niere generale de redactare a lucrărilor. cu răspunsuri vagi. în mine însă nu pot vedea totul (aş fi to tuşi subiectiv). îmi place să am prieteni. un corp în timp. Deci EU reprezint în cele din urmă prezenţa fizică şi cea spi 134 . cum gradul de relevanţă a însuşirilor şi trăsăturilor psihice este diferit. distracţiile în general. originală. mimetică. 3 sau chiar a tuturor celorlalte. maniera tip „eschivă". „Sunt un corp în mişcare. Redăm câteva exemple sugestive pentru fiecare dintre aceste „ma niere". sincer. actual. 4. alteori sterila şi pue rilă. corect. uneori personală. Analiza secundară urmăreşte stabilirea manierei generale de redactare a lucrărilor semnificativă fie pentru alte însuşiri şi tră sături decât cele furnizate expres prin temele şi subtemele auto cunoaşterii. de eludare a răspunsului. Fiecare vede în mine altceva. 6. 1. maniera filosof arii. cu înşiruirea oarecum seacă a informaţiilor. maniera tip „ amalgam ". dar vede CEVA. de a in duce în eroare). fie pentru unele tendinţe ascunse ale subiectului ce constituie un potenţial latent (pozitiv sau negativ) care oricând ar putea deveni însă manifest. comparaţii. Singurul lucru pe care-1 vedem toţi (şi EU şi EI) se datorează oglinzii. conş tiincios. chiar cu redarea în versuri. „Sunt un băiat de 18 ani. Iubesc muzica uşoară. 5. pe care le redăm şi exemplificăm în continuare: 1. în tinzându-se de la „foarte relevante" până la „irelevante". de a împiedica acest proces. obiective. 2. stereotipe. mai mult sau mai puţin din altceva. în seamnă că implicit aflăm şi diversele intenţii ale subiectului (de a se lăsa uşor descoperit. uneori profundă. alteori impersonală. implicaţi vă . alegorii. Aş dori o atmosferă veselă în jurul meu. maniera laconică. detaşată.tului (când acesta nu-şi transcrie numele). Acest „ceva" reprezint EU pen tru fiecare dintre EI. Aş vrea să devin pictor". la utilizarea datelor în procesul educării capacităţ ii de intercunoaştere. cu prezenţa a 2. maniera autoanalizei şi autoprezentării reci. dar şi j3 uşor rezervat şi timid. 2. presărată cu metafore. combinată. 3. de abatere de la subiect. maniera exaltării poetice. deşi nu ştiu să mi -i rac. in colore.

4. realistă sau poe tic-visătoare. „Nu cred că are mare importanţă cine sunt. dacă este şi rămâne ancorat în concret şi cotidian sau daca se avântă pe culmile abstractului cupri ns în gândul filosofic). Şi. de fapt. PREZUMŢII ŞI COMENTARII Proba C S E (Cine Sunt Eu?) se încadrează în rând ul celorlalte probe şl metode care îşi propun sondarea personalităţii (metoda biografică. şi părţile „slabe". de fapt. iar iarna fluture muritor de zăpadă ce cade pe pământul peren". vara grâul copt şi trandafir cerând curcubee şi ploaie. „Nu ştiu?". atitudinea faţă de procesul autocunoaşterii (dacă mani festă prudenţă. „Sunt un simplu muritor care visează să Fie pri măvara mărţişor împletind cele două culori. între apă. „Nu ştiu cine sunt. Totuşi dacă stau să mă gândesc cred că sunt un complex de sen timente şi trăiri ce formează învelişul spiritual al Terrei. puritate şi dragoste.rituală. „Un băiat căruia nu-i place sa înveţe". Sau: Sunt un atom. 4. autobiografia. sunt o contemplativă care îşi impune activitatea. toamna fenigel şi frunză de aur. dacă îşi cunoaşte părţile „tari". Acest tip de analiză furnizează informaţii cu privire la: gra dul de familiarizare al subiectului cu procesul autocunoaşterii (dacă ştie să se autoanalizeze şi să se autodezvăluie. Sunt o persoană care „Mi -am scris numele cu paşii/Pe despletitele cărări ale timpului/Şi am pornit spre veşnicii/De mână cu aripa curcubeului". aspirând spre neantul de jos. destul că eu însumi cred că mă cunosc foarte bine". 6. o adolescentă care se gândeşte la viitor. studiul jurnalelor de însem nări personale şi a altor documente personale). dimpotrivă. aş putea spune că sunt cea mai activă fiinţă din câte cunosc pentru ca. rezerve sau. esenţial este că sunt între EI. „Cine ştie". sunt şi voi f i un OM". întrebarea este însă în ce proporţie? Răspunsul la ea depinde de moment. „Sunt un om". firea subiectu lui (daca este o fire raţională sau una sensibilă. Parafrazându-1 pe Garcia Lorca. şi fiecare dintre Bl este un EU". dacă poate să-şi convertească stările subiective difuze în gânduri clare şi lucide. „Sunt ca oricare alta". dacă dispune de intenţia corijării însuşirilor negative). se „aruncă" nesăbuit şi [fără discernământ în el). cer şi pământ/Sunt nimic şi totuşi ceva eu sunt/Sunt o frunză abia -nmugurită a unui pom/Am fost. Sunt o fată obişnuita cu nimic deosebita de ceilalţi. 3. 5. Asemănările ei 135 .

cognitive. De asemenea. care la un moment dat ar putea fi chiar identice. centrându-se asupra succesiunii evenimentelor din decursul vieţii unui individ. iubit-antipatizat. cât şi cu variantele mai noi ale acesteia. Dacă me toda biografică şi metoda studiului jurnalelor de însemnări sunt prin excelenţă evenimenţiale. de tehnică a existenţei). 1968. în esenţă. Dos Individium undseine Welf. dar sunt mult mai analitice decât acestea. O asemenea diferenţiere apare atât în raport cu variantele clasice ale metodei biografice. Avem în vedere cauzometria. dar se referă şi la alte aspecte care depăşesc cadrul tematic al psihologului german. din care apoi cer cetătorul extrage o serie de concluzii asupra „sensului vieţii*' şi a „individualizării" persoanei respective. Thomae. Psihologul german H. subdivizate în 29 unităţi tematice. G&ingen. După opinia noastră. tema 3 (trăs ăturile psihice) acoperă unele dintre „categoriile cognitive" ale lui Thomae — închis-deschis. existenţiale. tema 23 (idealul de sine) şi tema 25 (statutul propriu în lume) au unele corespondenţe cu subdiviziunea numită „tema tizare" din cadrul categoriilor formale sau cu subdiviziunea numită „creativă** din tematica existenţei deoarece se referă la organizarea activităţii în vederea realizării unor scopuri sau a realizării de sine. este vorba despre o analiză de con ţinut efectuată pe baza unor grile sau a unor unităţi tematice. prietenos-duşmănos. revendicativ-încrezător în şansă. dar nu identificate cu ele. puternic-slab. în sfârşit. semnificaţie au nu atât temele în sine. ci maniera de prelucrare şi interpretare a lor. dorinţe) şi tema 6 (sistemul relaţional) are asemănări cu două dintre subdiviziunile tema ticii existenţei. şi anume cu „activarea existenţei 1* şi „integrarea socială". Astfel. 136 . Thomae 11 a folosit în analiza biografiilor patru categorii tematice (formale. Unele dintre temele cu noaşterii de sine stabilite de noi ar putea fi asemănate cu cele elaborate de psihologul german. autonom-dependent — multe dintre acestea fiind trăsături temperamentale sau caracteriale. Deosebirile dintre proba propusă de noi şi metodele amintite provin din substanţa şi conţinutul datelor prelucrate. H. axată pe surprinderea efectelor concentrate şi solidificate — în trăsături psihocomportamentale — ale evenimentelor trăite de persoană.cu toate acestea provin din modalit atea de interpretare a rezul tatelor recoltate. Hogrefe. dar furnizează şi multe alte informaţii despre capacităţile aspiraţi onal-proiective ale persoanei investigate. tema 5 (preferinţe. C S E este o probă comprehensivă.

p. Kronik. numai că. a Rosenzweig-ului între 0. esenţială pen tru cauzometrie rămâne inventarierea evenimentelor vieţii. coeficienţii de fidelitate sunt extrem de scăzuţi. A. bazată expres pe inventarierea evenimentelor din viaţa individului şi pe stabilirea relaţiilor dintre ele (dintre evenimentele -cauză şi evenimentele-consecinţă sau dintre evenimentel e-scopuri şi evenimentele-mijloace). în aceste cazuri. aplicarea repetată a aceluiaşi test îi tre zeşte bănuieli şi apare o creştere de tensiune. I. 1985. 1 3 Elena Mare. Chiar dacă prin analiza unor asemenea de pendenţe. dimpotrivă. I. fidelitatea se obţine printr-o nouă retestare. La aceasta se adaugă apoi şi propria „descoperire" a cercetătorului. Daca lucrul acesta este valabil pentru testele proiecti E. 1984.73. ca urmare a studierii înlănţuirii evenimentelor. Kiev. . 273. Naukovo dutka. ci şi explicate. Golovahna.3. A. „Revista de psihologie". aşa cum arată Elena Mare (1987 )n. care permite ca înţelegerea şi interpretarea pers oanei să fie mult mai completă şi exacta. coeficienţii de fidelitate de 0. De obicei.65-0. pe baza întocmirii unor cauzomatrici şi cauzogram e. Aplica rea repetată a TAT-ului dă. fie. b sporire a vigi lenţei"14. Cu privire la clasificarea „unităţilor tematice" după 11 Tfio'mae. Psihologhiceskoe vremia licinosti.77. „Revista de psihologie".4. u Andrei Cosmovici. 1 2 137 . A. Golovahna şi A. surprinderii logicii drumului vieţii parcurs de o persoană. La fel ca orice test proiectiv.propusă de E.198-206. întrucât atitudinea subiectului se schimbă de obicei: fie este mai degajat datorită acomodării cu situaţia după o primă tratare. proba propusă de noi ridică unele probleme privind fidelitatea şi validitatea ei. Kronik (1984) l2. 1987. Daca în metoda biografică specificul persoanei apare conturat în urma analizei întreprinse de cercetător. Din acest punct de vedere suntem de acord cu Andrei Cosmovici care afirmă că „proba de fidelitate prin retestare o considerăm rară sens în cadrul testelor proiective. faptele de conduită pot fi nu doar evidenţiate. în proba noastră acest specific este surprins şi relevat de însuşi subiectul care se autodezvăluie. O variantă a metodei biografice tn studiul personalităţii. dând posibilitatea.

apariţia unor noi însuşiri psihocomportamentale. Editura Ştiinţifica şi Enciclopedică. ci tocmai modificarea. p. 1985. Documentele sociale în investigaţia socioumană. nu menţinerea autoportretului de la o aplicare Ia alta a probei constituie regula. Mariana Caluschi. 80. Junimea. a unor mutaţii în evoluţia per sonalităţii. a des coperit o schimbare evidentă a „dominantelor" personalităţii. Iaşi.5%).' Asemănător. Nu-i mai puţin adevărat că aplicarea testului pe aceeaşi persoană la intervale mari de timp ar putea evidenţia. din păcate nu pe aceiaşi subiecţi. interviul etc). aceasta poate fi obţinută re lativ uşor şi apreciată mai clar. el devine cu atât mai semnificativ pentru proba noastră. în. folosind categoriile lui Thomae. 16 Andrei Cosmovici. aplicând testul WAY la un interval de 13 ani. Ar fi un nonsens să aşteptăm ca un subiect să se auto dezvăluie la fel la o nouă repetare a probei. Comparativ cu alte metode de investigare a personalităţii (ancheta pe bază de chestionar. fie una dedublată.ve în general. Din acest punct de vedere ne exprimăm acordul cu cele declarate de Paul Thompson Septimiu Chelcea. pe lângă constantele (invarianţii) personalităţii. în proba noastră chiar şi neautenticitatea declaraţiilor are o mare importanţă. Adolescentul si timpul său liber. deoarece ea ar putea reflecta fie o per sonalitate instabilă. în acest ultim caz pe prim plan trecând masca protectoare a individului. convorbirea. p. Ne putem aştepta că un asemenea rezultat să fie obţinut şi în cazul probei noastre. schimbarea lui în acord cu modificarea şi maturizarea personalităţii. Semnificaţia documentelor sociale. Zurcher. aceasta nef iind posibil deoarece personalitatea sa este în plin proces de formare şi schimbare. 138 . citat mai înainte. în ceea ce priveşte validitatea. 54. pro ba C S E prezintă o serie de avantaje. 1985. Aşadar. Andrei Cosmo vici16 a obţinut (într-un caz particular) o concordanţă crescută a părerilor unor subiecţi care au avut de evaluat biografia unei persoane. T homae dând spre apreciere aceeaşi biografie mai multor persoane a obţinut o mare concor danţă între evaluatori (de 83. Septimiu Chelcea (1985) 15 arată că în studiul documentelor personale problema esenţială care se ridică este aceea a autenticităţii celor declarate. H. Bucureşti.

autoeducaţiei. ci şi pe cele mai puţin conştientizate. Proba propusă de noi reprezintă un test de descripţie. Prin toate acestea se creează premisele autoformării. 17 139 . „Cufundându-se" în sine. procedându-se de mai multe ori în acest fel se poate educa. 250. I Paul Thompson. cercetează o altă persoană). p. subiectul se autodescoperă. faţă de agregarea de date. „Faţă de empirismul cantitativ grosier al anchetei pe baza de chestionar. ca probă de autocunoaştere (de subiectul în cauză care se autodezvăluie). analizându-se şi descriindu-se. Asemănător.(1980). dar şi pe cele ascun se. forma capacitatea de intercunoaştere). analiză şi elaborare proiectivă. ca probă de educare a capacităţii de intercunoaştere (în acest caz putându-se proceda astfel: se citeşte o compunere a unui elev în faţa celorlalţi membri ai grupului cărora li se cere apoi să „ghicească" cui aparţine. nu doar ten dinţele. Ea furnizează informaţii despre gradul de autocunoaştere ca şi despre sensul evoluţiei ei ulte rioare. reprezentând o secţiune transversală în care toate referinţe le temporare şi personale sunt eliminate. motivaţiile şi trăsăturile dominante. 2. exteriori zându-se. prin intermediul cărora personalita tea este ridicată la cote valorice superioare. care se referea însă la autobiografie (recit de la vie). uneori chiar tară să vrea. CÂTEVA CONCLUZII 1. prin excelenţă comprehensiv. 5. Des reciteş de vie a l'analyse du changement social. 1980. considerăm că C S E oferă posi bilitatea detectării modalităţii de structura re reală a personalităţii până la un anumit moment dat. scria el. LXIX. progresează în cunoaşterea de sine. autobiografia oferă informaţii care prin natura lor formează o totalitate coerenta şi bogată în experienţa socială reală" 17. Cahiers Intemationaux de Sociologie. conştientizate. C S E dispune de valenţe diferite: ea poate fi considerată ca o probă de cunoaştere psihologică (de persoana care studiază. îşi proiectează. nu doar pe cele recunoscute.

Eu sunt doi. la care ea mi-a răspuns printr-o palmă. fie instinctual. Anexa 1. calităţilor şi defectelor celui care se autodezvăluie). Deci de pe atunci sunt eu filosof. despre oameni şi mai ales despre tine însuţi sunt mereu aceleaşi. Eu sunt doi. Acum câteva zile am întrebat -o pe mama: „Cine eşti tu?* 4. formativă (oferă posibilitatea exersării şi edu cării capacităţii de autocunoaştere. Liceul de Filologie-Istorie. când răi şi. Un Eu neschimbător. deci de la vârsta de 1 an. Prezentăm câteva exemple de „compuneri** pe tema „Cine sunt Eu?" redactate de diverşi subiecţi. acţionează fie din inte rese. „Bineînţeles că nu mă încearcă vreo senzaţie de uimire în faţa întrebării de mai sus. predictivă (pe baza informaţiilor recoltate. probabil pentru a mă trezi la realitate. în general. pot anticipa sau prefigura evoluţia comportamentului. în cele trei ipostaze ale ei. 17 ani. cunoaştere şi intercunoaştere psihologică). încât am impresia că este veşnic şi un Eu în schimbare. dar mereu le ilustrezi altfel. Un Eu interior şi altul exterior. un Eu care nu este acelaşi în relaţiile cu doi oa 140 . clasa a Xl-a. Cazul 1. cât şi cel care beneficiază de datele aflate. ci că oamenii sunt când buni. bineînţeles! Mult timp am crezut că oamenii sunt foarte asemănători. Ea era Ea şi gata. atât cel în cauza. un Eu pre zentat lumii. Unic. Apoi. dar numai la adresa persoanei de la care-mi venea întrebarea. E o întrebare pe care conştient sau inconştient mi-o pun aproape clipă de clipa. A fost într-adevăr vorba de uimire.3. că sunt sau buni sau răi. Părerile despre viaţă. Proba C S E. verifică veridicitatea şi autenticitatea autocunoaşterii şi intercu noaşterii). mi s -a recomandat să menţionez prima mea reac ţie în faţa acestei întrebări. Eu sunt Eu. Elev. mi -am dat seama că nu există oameni buni şi oameni răi. sporeşte cantitatea şi calitatea cunoştinţelor despre sine şi alţii. îşi relevă o mul tiplă utilitate: cognitivă (declanşează autocunoaşterea. Dacă nu cumva mă înşel.

. sa devină arbore întreg. sper. Ştiu că am întotdeauna dreptate — exceptând momentele în care mă înşel. într -adevăr. clasa a XII-a. sunt o . dar unul din cei mai aproape de perfecţiune. Dacă aş fi răspuns mâine la această întrebare. mă autoanalizez în fiece secunda. Pentru că (nu. Pentru mine însumi — care sunt singurul care mă cunosc — reprezint. Dar — am uitat să menţionez — numai în solitudine.. Am afirmat că mă cunosc extraordinar de bine. P. pentru ca mă cunosc şi deci ştiu ce valoare reprezint Con sider că sunt un om imperfect. Dintotdeauna am vrut sa fiu eu însumi. Acum însă. îmi ştiu dinainte fiece mişcare. astfel încât cele două Euri exterioare să se îmbine perfect. binele. şi prea.. am impresia că vorbesc cu mine însumi. Sunt puţin timidă. cine sunt Eu? Cred că s-a remarcat că sunt băiat. Cum consider că sunt? Nu m -am întrebat niciodată. răspunsul meu ar fi fost altul. iubesc oamenii din jur. ci cu fiecare om este altfel. nu sunt narcisist). Şi prea.. ale persoanei me le.. rădăcină prielnică care. 2 luni. spuneam. în nici un caz. „Deoarece am ajuns acum la vârsta adolescenţei vreau să vă destăinui câteva trăsături ale caracterului meu." Cazul II. Aş vrea deseori sa fiu un fel de prinţ care salvează o „frumoasă din pădurea adormită** dar de teamă ca după aceea tot ce mi -aş dori mai mult ar fi ca „fru moasa" să fie din nou mai adormită decât un televizor în lipsa curentului electric.. Şi tot astfel peste douăzeci de ani. Şi. Din punct de vedere ca racterologic. 18 ani. am. Mă iubesc.. Elevă. Nu reuşesc întotdea una şi de aceea sunt nemulţumit. Defecte nu am. Aş fi dat probabil un răspuns mult mai conclu dent. Aşa cum sunt acum.? Nu. Pentru că dintotdeauna ştiu cum sunt. aproape perfecţiunea. Nu e lipsă de modestie când spun asta pentru ca. ca două jumătăţi ale aceleiaşi portocale. şi prea. 28 zile şi sunt în clasa a X I-a ia LFI. din lipsa de timp. renunţ la încercarea de a evada din realitatea monotonă printr-un asemenea mod. pe cei înţelegători. când aş fi vrut să mi se pună întrebarea. Sunt o fată pot spune căreia îi place frumosul. Liceu de construcţii. scriind. în afară de momentele în care nu mă pot controla. sunt de -a dreptul extraordinar. aş a cum şi celălalt îşi schimbă exteriorul pentru mine. Sunt poate prea bun. îmi place 141 . Decât uneori..S. evident. prin munca.meni. 17 ani.

17 ani. un PAS spre mai bine. Liceul de Filologie-lstorie. la fel ca toate celelalte. analizând rea list. 142 . Uneori sunt fericită. „În sfârşit! Întrebarea atât de mult aşteptată a sosit în fine. Mă supăr pentru lucruri care de obicei îi supăr ă pe oameni şi mă bucur pentru lucruri care de obicei îi bucură pe oameni. Facultatea de Matematică. preocupată de problemele mărunte de fiecare zi. Cazul 4. clasa a XII-a. anul III.** Cazul 3. al teori mi se pare că viaţa trece pe lângă mine. Elevă. alteori nu. care se îmbină deseori cu sentimente nedesluşite. Pot să spun. Liceul Pedagogic. îmi place să învăţ. sunt în clasa a XII-a şi mă pregătesc pentru Filologie dar. nu -mi place să fiu privită cu ochi răi. „cei mari” s-au decis să afle ce ne frământa pe noi! Este un pas. afară de mine). vârsta adolescenţei. clasa a XII-a. pentru că am re flectat câteodată asupra Eului meu. Sincer să fiu între barea m-a cam luat şi nu prea pe nepregătite. Nu fac nimic deosebit. 17 ani. alteori mă mir ce ghinionistă pot fi. sinceră şi uneori zgârcită. să respect pe cei în vârstă. într-un fel o vârstă problemă. Asta ei** Cazul 5. Sunt harnică. îmi place mai mult istoria. Uneori simt că trăiesc. numai că anu mite condiţii mă împiedică să mă orientez spre ea**. dar să fie nişte persoane care să te înţelea gă. 20 ani. care să preocupe mai multă vreme pe cine va (bineînţeles. Nu mă evidenţiez cu nimic în nici un domeniu. I „ Eu sunt o fată de 20 de ani. cuminte. Sunt băiat.să ajut pe cei din jur. Studentă. „Dificil de răspuns mai ales când ai vârsta de 17 ani. Cine sunt Eu? Un om ca toţi ceilalţi. în viaţa mea nu au apărut niciodată evenimente deosebite care să atragă atenţia cuiva. Sufletul mi-e bântuit uneori de într ebări contradictorii asupra viitorului. Nu -mi place să mă cert cu nimeni. Sunt puţin ambiţioasă. că mă încadrez în aşa-zisele „cadre** ale acestei vârste. ca sa fiu sincer. Elev. să fiu elevă. evit aceste certuri. Uneori îmi spun că sunt o norocoasă. Eu sunt un om tară: aspiraţii prea înalte.

chiar ştrengărită. Bine. Pe amândoi îi iubesc la fel. o fată de 17 ani şi jumăta te. Pun pariu ca nici 60% din cei ce -au citit cartea n-au înţeles adevăratul ei secret Şi dacă e secret nu trebuie spus (ci doar aflat pe cont propriu. iar chestia asta?”. foarte rar! Am spus că -mi place fizicul. Amândoi mă consideră un copil pus pe năzbâtii. „directă**. în pragul afirmării care. Nu cred c-am fost supărată niciodată până acum (în adevăra tul sens al cuvântului). dar e anonimă lucrarea (veţi spune!). însă toţi care mă cunosc afirmă că sunt volubilă. altfel n -are farmec). pă rul blond. dacă-mi face plăcere. de ce nu. în fine. I Câteodată mă înşel. mai târziu am să mă îngraş.Cine sunt Eu? Nu pot fi decât EU. cu înfă ţişare nepotrivita. prefer stilul Humphry Bogart şi. Râd mereu. dar nu m-am referit la ochi albaştri (îi am şi eu). Poate că bucuria acestui test m-a făcut să-mi pierd şi fărâma de seriozitate şi melancolie care va fi în lucrările colegilor mei. sau daca o fac. cea mai bună cântă 143 . Am relaţii de colegialitate cu toate fetele din clasa şi cu Iulian (singurul nostru băiat) şi oriunde merg intru în vorbă cu oricine. îmi plac copiii. a fost Sharon Tate. pentru a nu fi recunoscută. Nu vă contrazic. Veţi spune — „ah!. după mine. Prefer ceva mai aproape de pământ. într-un fel sunt închisă. în sfârşit. buze senzuale (gen Alain Delon). Cel mai tare m-a impresionat şi mă va impresiona cuplul Jenny-Oliver (din Love story). Gheorghe Visu şi Claudiu Bleonţ. dar e mai bine sa-ţi iei o măsură de precauţiune. TEATRUL (adevărata pasiune). muzică (orice gen). Sunt una dintre acele fiinţe ce nu dezvăluie secretele. film şi. sunt tânără şi dacă nu râd acum. Preocupările mele sunt multiple: tenis. Am numai o prietenă adevărată şi un prieten (idem). Doar nasul nu se conformează aerului „sfânt" al figurii mele. Chiar cu acest prilej mi-am schimbat înclinaţia scrisului. pictură. dar să nu trec vârsta de 30 de ani. Nu mă voi face actriţă. dacă s -ar putea aş vrea să am o sută. o fac pe sfert. Şi ce dacă?! Doar eu puteam scrie aşa. De ce nu? Este şi ăsta un mod de a -ţi ascunde timiditatea. are prilejul să vorbească. prietenoasa. Cea mai frumoa să actriţă. Meseria de învăţătoare mi se potriveşte.

Uraţi -mi succes (pauză două minute).reaţă de muzică uşoară . Dintre animale iubesc leii şi tigrii şi mi -e frică de. găini (asta este!). de la Berlin. în timp ce în caracterizările 1 şi 5 se fac referinţe la peste 10 teme ale autocunoaşterii. e perfect adevărat şi serios.") sau de înclinaţie spre metaforă şi chiar spre maximă („sunt imperfect. dar şi un pic exagerat („nu m-am supărat niciodată"). cel mult 3 dintre acestea. cu discernământul profund. ofe rind posibilităţi mai mari sau mai mici de interpretare psiholo gică.. extravaganţele sau chiar bizareriile ei (să ne amintim de „filosoful de 1 an". în cele pe care le avem' î n vedere nu apar decât 2. cu absolutizările ei („sunt sin gurul care mă cunosc"). Nu râdeţi . Caracterizările 1 şi 5 redau adolescenţa în toată „splendoa rea" ei. Ştiţi ce-mi doresc pentru următorii cinci ani1? Să nu mă mărit şi să nu mă cert cu actualul meu prieten pe care-îl plac (reţineţi nuanţa) la nebunie. cea din Drumul Taberei. „sunt rădăcina prielnică ce va deveni a rbore întreg").Kim Wilde şi de operă Măria Callas. cu teribilismele.. Are un stil.. Îmi place să înot şi ador soarele (mai ales pe plaja). Fata din caracterizarea 2 relatează despre preferinţele şi trăsăturile caracteriale pe care crede că le 144 . Lucrul pe care -1 detest este acela de a mi se da „sfaturi prieteneşti"! Nu ascult decât de doua persoane: TATA şi MAMA. mai naţională. de dorinţa fetei de a-1 cunoaşte pe Redford sau de a -şi cumpăra „Guernica").. cu optimismul ei debordant. perso nal (normal!). de „ cei 100 de copiii". Ca muzică populară prefer melodiile ardeleneşti şi în speciali cum cântă Dumitru Fărcaş. dar cel mai aproape de per fecţiune". e mai frumoasă. Nu ma îmbrac în pas cu moda (de la Paris... în cel de al cincilea an vreau să-1 cunosc pe Robert Redford şi să-mi cumpăr „Guernica" lui Picasso. dar şi cu analiza luc idă. ambele însoţite de o mare capacitate de auto cunoaştere („Eu sunt doi. Caracterizările 2 şi 3 aproape că descumpănesc şi prima în trebare pe care o declanşează în minte este: „doar atât?". O prefer pe a mea. de la New York). Mulţumesc! Bună ziua!" Cele 5 „autoportrete" sunt extrem de variate între ele..

Să ne reamintim că n -am venit pe lume cu o oglindă în mână. acţiunile. vor reuşi să conştientizeze cât mai multe despre ei. Caracterizarea 4 decepţionează. în colţ. sentimentele. punându -şi tot rnai des întrebarea „Cine sunt Eu?". prin intermediul şi cu ajutorul acestuia." Concluzia care se degajă de aici cred că este suficient de clară: dacă vrem să ne cunoaştem mai bine este necesar să ne deschidem uşile şi obloanele casei noastre sufle teşti. la poartă: Plecat fără adresă. opţiunile profesionale şi contradicţiile de care este cuprins. deoarece numai astfel ne vom „vedea" mai bine pe noi înşine. ci şi pentru alţii.posedă. pentru ca abia apoi. 145 . în noi înşine. să pătrundem în ea. să ne analizăm gândurile. ci că mai întâi ne oglindim în altul. dacă a vem în vedere şi vârsta persoanei respective. în faţa ei imediat ne vin în minte cu vintele lui Octavian Goga: „De multe ori privind în sufletul tău ţi se pare că stai în faţa unei case cu obloanele trase şi cu uşile închise. uzat. iar băiatul din caracterizarea 3 oferă câteva date perso nale. Mai mult decât atât. să ne cântărim calităţile şi defectele. păstrând ceea ce merită şi azvârlind ce este vechi. nefolositor. în aceste condiţii probabil că subiecţii respectivi. să ne punem ordine în ele. este utilă deschiderea uşi lor şi obloanelor casei noastre sufleteşti nu doar pentru noi. O mână necunoscută a scris pe o hârtie.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->