Sunteți pe pagina 1din 32

PRINCIPALELE PROBLEME ACTUALE DE GEOGRAFIE POLITIC

Back

next

A. Conflictele interne si externe B. Utilizarea apelor si resurselor marine C. Geografia politica a regiunilor polare D. Utilizarea si accesul la stramtori si canale E. Globarizarea si identitatea statelor F. Abordarea in comun a principalelor probleme ale lumii contemporane

next

next

next

next

next

next

A. Conflictele interne si externe


Conflict - nseamn opoziie, dezacord sau incompatibilitate ntre dou sau mai multe pri. Conflictul poate fi sau nu violent. Conflictul armat dintre state poate evolua n rzboi. Conflictul poate fi definit ca o situaie de competitie n care prile sunt contiente de potenialele incompatibiliti viitoare, n care fiecare parte dorete s ocupe o poziie care este incompatibil cu dorinele celorlali. Prin urmare, pentru ca o anumit situaie s poat fi numit conflictual, avem nevoie de dou pri contiente de poziiile lor, cu dorine incompatibile care s intre n anumite schimburi (fizice, virtuale, sentimentale), etc).

Back

next

Conflicte interne
Conflictele interne au o serie de cauze multiple, dintre care le mentionam pe cele de natura etica, religioasa, lingvistica, de diferentiere economica a anumitor regiuni, comportamentul conducator, interese de grup, regimul politic instaurat.

Exemple de tari aflate in conflict: - In Sudan conflictul dintre militiile arabe proguvernamentale si localnicii din Vestul statului (Darfur). In Filippine, exista un conflict de natura religioasa intre populatia majoritar catolica si minoritatea musulmana;

Back

next

Conflictele externe
Conflictele externe opun de regula, cate doua state, si au ca obiect regiunea comuna de frontiera. Cauzele sunt numeroase, ele pot fi: etnice, religioase sau economice, si au o importanta componenta istorica. Exemple: Conflictul dintre India si Pakistan isi are originea in momentul decolonizarii (1947), cand fosta colonie britanica a fost impartita in doua dominioane pe criterii religioase: Uniunea India si Pakistan, formata la randul sau din doua parti: Pakistanul de Vest si Pakistanul de Est.

Back

next

Terorismul conflict extern


Terorismul este o tactic de lupt neconvenional folosit pentru atingerea unor scopuri strict politice care se bazeaz pe acte de violen, sabotaj sau ameninare, executate mpotriva unui stat , organizaii, categorii sociale sau mpotriva unui grup de persoane civile, avnd ca scop precis producerea unui efect psihologic generalizat de fric i intimidare. Obiectivul final este aplicarea de presiune asupra entitii respective pentru a o determina s acioneze n conformitate cu dorinele teroritilor, n cazul n care acest obiectiv nu poate fi ndeplinit prin mijloace convenionale

Back

next

B.Utilizarea apelor si resurselor marine


- Delimitari ale apelor marine - Zonele economice exclusive
next

next

Back

Delimitari ale apelor marine


next 1.Marea teritoriala. -numita si centura maritima sau mare marginala, nu poate depasi 12 mile marine (22.2 km). 2.Zona contigua. next -in continuarea marii teritoriale, lata de 12 mile marine, pana la 24 de mile (44.4 km) de tarm. 3.Zona economica exclusiva. -pana la 200 mile marine, cu drept de explorare, exploatare, gestiune si conservare a resurselor naturale,next biologice sau nebiologice ale fundului marii si subsolului acestuia; folosirea apei sau vantului pentru productia de energie; construirea si folosirea insulelor artificiale; cercetarea marina si protectia mediului acvatic. 4.Zona marilor adanci. next -dincolo de 200 de mile marine, chiar daca platoul continental se continua. -un bun al intregii omeniri (riverane, continental-inchise) cu drepturi egale la navigatie, pescuit, survol, constructie de cabluri, platforme si insule sau la cercetare stiintifica. Back

1.Marea teritoriala.
-numita si centura maritima sau mare marginala, nu poate depasi 12 mile marine (22.2 km). -statele riverane sunt suverane: drept exclusiv asupra pescuitului, valorificarii resurselor minerale si neminerale din apa, de pe platoul continental sau din subsolul acestuia. -o singura restrictie: trebuie sa permita traversarea inofensiva in timp de pace a vaselor straine, dar nu si a celor militare si de cercetare, iar submarinele trebuie sa treaca pe la suprafata, cu drapelul arborat. Aeronavele au drept de. survol numai prin conventii bilaterale -instalatiile portuare permanente din zona tarmului sunt considerate parte din coasta( nu si in larg sau pe insulele artificiale).
Back next

2.Zona contigua.
-in continuarea marii teritoriale, lata de 12 mile marine, pana la 24 de mile (44.4 km) de tarm. -nu au suveranitate deplina, dar isi pot exercita controlul in ceea ce priveste regulamentele vamale, fiscale, sanitare, de imigratie si protectia mediului, infractiunile fiind stabilite de sistemul juridic al statelor respective.
Back next

3.Zona economica exclusiva


-pana la 200 mile marine, cu drept de explorare, exploatare, gestiune si conservare a resurselor naturale, biologice sau nebiologice ale fundului marii si subsolului acestuia; folosirea apei sau vantului pentru productia de energie; construirea si folosirea insulelor artificiale; cercetarea marina si protectia mediului acvatic. -nici o nava straina nu poate presta o activitate economica, cum ar fi pescuitul sau mineritul, fara acceptul statului riveran. -vasele straine au dreptul de a naviga, survola, de a instala sau repara cabluri submarine pe fundul oceanului. -zona economica exclusiva nu face parte din teritoriul national al statului riveran, dar are un regim juridic mixt: de mare teritoriala si de mare libera.
Back next

4.Zona marilor adanci


-dincolo de 200 de mile marine, chiar daca platoul continental se continua. -un bun al intregii omeniri (riverane, continental-inchise) cu drepturi egale la navigatie, pescuit, survol, constructie de cabluri, platforme si insule sau la cercetare stiintifica. -cooperarea internationala: cercetarea stiintifica, protectia si conservarea mediului marin. -resursele minerale sunt administrate de o autoritate internationala, care trebuie sa asigure o impartire echitabila a acestora. -linia de baza: linia celor mai joase ape, la cele mai mici maree, luata ca medie multianuala. pot fi drepte: la gurile de varsare, deschiderea golfurilor (<24 mn), a golfurilor istorice (Hudson,Bristol, Riga, etc.), a tarmurilor cu fijorduri, riass, skijers, in jurul statelor arhipelagice. -linia mediana: lacuri de granita, tarmuri adiacente, echidistanta fata de liniile de baza. -apele interne: caracteristici similare cu teritoriul statal efectiv -ape arhipelagice: statele arhipelagice au drepturi depline -insule: au dreptul la toate zonele stabilite, cu exceptia celor care devin submerse la ape mari, care sunt formate din stanci si nu pot sustine locuirea - nu au dreptul la ZEE (Okinotoroshima) -platou continental: include povarnisul si piemontul continental -zona Hedberg: pana unde se pot descoperi depozite de. hidrocarburi (aprox:povarnis-piemont).

Back

next

Zonele economice exclusive Drepturile statului riveran n zona economic exclusiv


n zona economic exclusiv, statul riveran are: drepturi suverane n scopul explorrii i exploatrii, conservrii i gestiunii resurselor naturale, biologice sau nebiologice, ale fundului mrii, ale subsolului acestuia i ale apelor de deasupra, ca i cu privire la celelalte activiti de explorare i exploatare a zonei n scopuri economice, cum ar fi producerea de energie cu ajutorul apei, al curenilor i al vntului; dreptul de amplasarea i folosirea de insule artificiale, instalaii i lucrri; dreptul de cercetare tiinific marin; dreptul de protecia i conservarea mediului marin; celelalte drepturi i obligaii prevzute de Convenia Naiunilor Unite asupra dreptului mrii.

Back

next

Zonele economice exclusive Drepturi i obligaii ale celorlalte state n zona economic exclusiv
n zona economic exclusiv, toate statele, fie c sunt riverane sau fr litoral, se bucur, n condiiile prevzute de dispoziiile pertinente ale conveniei, de libertile de navigaie i de survol i de a pune cabluri i conducte submarine, ca i de libertatea de a folosi marea n alte scopuri licite pe plan internaional, legate de exercitarea acestor liberti i compatibile cu celelalte prevederi ale conveniei, ndeosebi n cadrul exploatrii navelor, aeronavelor i cablurilor i conductelor submarine. n exercitarea drepturilor i n ndeplinirea obligaiilor ce le revin, potrivit conveniei, n zona economic exclusiv, statele vor ine seama n mod corespunztor de drepturile i obligaiile statului riveran i vor respecta legile i reglementrile adoptate de acesta n conformitate cu dispoziiile conveniei i, n msura n care ele nu sunt incompatibile cu prezenta parte, celelalte reguli de drept internaional.
Back next

C. Geografia politica a regiunilor polare Arctica


un ocean (oceanul Arctic) inconjurat de uscaturi continentale, prezinta un interes strategic deosebit datorita pozitiei pe care o are intre principalele puteri nucleare mondiale. Bazele militare inconjoara Oceanul Aectic, facand din aceasta regiune polara un spatiu al zonei confruntarii militare ipotetice.

Back

next

Antarctida

continentul sudic acoperit cu gheata, precum si zona inconjuratoare situata intre Polul Sud si Cercul Polar Sudic reprezinta, de asemenea, o regiune care, desi nu este locuita permanent, constituie un teritoriu de interes pentru numeroase state ale lumii.

Back

next

Antarctida

Back

Arctica

Back

D. Utilizarea si accesul la stramtori si canale Importanta deosebita a stramtorilor si a canalelor pentru realizarea unor legaturi intre diferitele tari si regiuni ale lumii este foarte evidenta si constituie un domeniu de interes al geografiei politice

Back

next

Importanta canalelor si stramtorilor - Strmtorile se pot afla pe rute de transport importante, n trecut existnd rzboaie pentru controlul acestora. Multe canale artificiale au fost construite pentru a conecta dou bazine acvatice deasupra uscatului. Importanta canalelor si stramtorilor Importanta canalelor si stramtorilor - Bosfor cunoscut i ca Strmtoarea Istanbul este cea mai ngust strmtoare folosit pentru navigarea internaional. Ea conecteaz Marea Neagr de Marea Marmara (care este legat de Marea Egee prin strmtoarea Dardanele i, prin intermediul acesteia la Marea Mediteran). Are o lungime de aproximativ 30 km, cu o lime maxim de 3 700 metri la intrarea nordic, o lime minim de 700 metri ntre Kandilli i Aiyan i una de 750 metri ntre Anadoluhisar i Rumelihisar. Adancimea variaza intre 36 si 124 m. Strmtoarea Gibraltar este o strmtoare care leag Oceanul Atlantic de Marea Mediteran i separ Spania de Maroc. Pe partea nordic a strmtorii se afl Spania i Gibraltar, iar n sud sunt Marocul i Ceuta, o exclav spaniol pe coasta nord-african. Strmtoarea Gibraltar are o locaie strategic. Navele care trec din Atlantic n Marea Mediteran trebuie s treac pe aici.
Back next

Stramtoarea Gibraltar permite accesul din Marea Mediterana spre Oceanul Atlantic, situatie care ii confera o importanta deosebita. Stramtoarea Ormuz Face legatura dintre golful persic (principala regiune petroliera a lumii) si Oceanul Indian, iar pe aici, pe mare, in alte directii. Stramtoarea Malacca este un loc obligatoriu de trecere spre Japonia, in apropierea ei dezvoltandu-se orasul-stat Singapore.
next

Back

Stramtoarea Bering permite accesul din Oceanul Pacific in Oceanul ArcticSi reprezinta spatiul de acoperire maxima intre Sua si Fed. Rusa. Canalul Panama intre oceanele Atlantic si Pacific, este foarte important pentru politica SUA in zona (chiar daca a fost retrocedat statului Panama, SUA are un important contro asupra canalului). Canalul de Suez leaga Marea Mediterana de Marea Rosie si de Oceanul Indian, fiind o ruta mai directa intre Europa si Oceanul Indian.
Back next

Stramtoarea Gibraltar

Back

Strmtoarea Ormuz

Back

Stramtoarea Malacca

Back

Stramtoarea Bering

Back

Canalul Panama

Back

Canalul de Suez

Back

E. Globalizarea si identitatea statelor


Fenomenul globalizarii este o etapa viitoare a procesului general de dezvoltare politico - economica si culturala a omenirii. Pentru moment este dificil sa vorbim cu oarecare certitudine despre efectele de lunga durata ale procesului de globalizare asupra comunitatii internationale dar, chiar si acum, este clar ca procesul de globalizare are atat un impact pozitiv, cat si unul negativ. Partea pozitiva a acestui proces este ca va spori interactiunea dintre tari, care la randul ei deschide noi posibilitati pentru dezvoltarea civilizatiei umane, in deosebi in sfera economica. Intensificarea schimburilor comerciale, investitionale si tehnologice intre diferite regiuni, facilitarea contactelor interumane, familiarizarea cu culturile altor popoare sunt, cu siguranta, benefice pentru omenire. Odata cu aceasta, globalizarea comporta si noi provocari. Multe pericole au un caracter regional sau chiar planetar: catastrofele ecologice si tehnologice, criminalitatea transnationala, terorismul international etc.

Back

next

F.Abordarea in comun a principalelor probleme ale lumii contemporane


Abordarea n comun a principalelor probleme ale lumii contemporane: desertificarea, schimbarile climatice, poluarea aerului si a apelor, hazardele naturale, tehnologice si antropice, reducer suprafetelor forestiere, evolutiile geodemografice, subdezvoltarea unor regiuni si tari, dezvoltarea durabila, pastrarea biodiversitatii, conflictele (interne si externe), supranarmarea si proliferarea armelor de distrugere n masa, utilizarea resurselor naturale, agricole si alimentatia, dezvoltarea urbana, comunicatiile. La aceste probleme se adauga probleme de natura sociala si umana (migratiile, extinderea unor boli, conflictele de natura religioasa, ideologica si etnica, stresul introdus de sistemele mediatice ).
Back next

VA MULTUMIM PENTRU ATENTIE!

Aceasta prezentare a fost realizate de: Velciu Radu si Enache Adrian