Sunteți pe pagina 1din 14

CALITATEA AERULUI IN MUNICIPIUL BACAU

Profesor, Lect. univ. dr. Ionut Viorel Stoica

Masterant,

Aerul este factorul de mediu care constituie cel mai rapid suport ce favorizeaza transportul poluantilor in mediu. Poluarea aerului are multe si semnificative efecte adverse asupra sanatatii populatiei si poate provoca daune florei si faunei in general. Din aceste motive acordam o atentie deosebita activitatii de supraveghere si de imbunatatire a calitatii aerului. n ultimii ani, comunitatea din municipiul Bacau a constientizat din ce n ce mai mult importanta pe care protectia mediului trebuie sa o joace n viata fiecaruia, n contextul dezvoltarii durabile. De asemenea, in judetul Bacau, unitatile industriale neconforme au implementat deja ample proiecte de retehnologizare cu importante efecte pozitive n relatie cu mediul nconjurator, actiuni care vizeaza in principal calitatea aerului

Municipiul Bacu are o suprafa de 43,2 km2, iar populatia este de 177.087 de locuitori (estimare 2009) fiind cel mai mare ora al judeului. Se gsete la 9 km Nord - Est de confluena a dou ruri, Siretul i Bistria, fiind unul dintre cele mai mari i importante orae din Moldova. Din punct de vedere administrativ se nvecineaz cu comunele Hemeiui i Suceti, n nord, cu comuna Letea Veche, n est, la sud cu comuna Nicolae Blcescu, iar n vest, cu comunele LuiziClugra, Mgura i Mrgineni.

Relieful Municipiul Bacu i mprejurimile sale reprezint un areal geografic destul de vast i complex cu multe particulariti specifice. Ca forme tipice de relief menionm treptele de lunc i terasele plane sau uor nclinate, cu expoziie estic i sud-estic, avnd un drenaj bun i o pnz freatic bogat.

Structura hidrogeografica Reeaua hidrografic este reprezentat de cele dou ruri, Siret i Bistria, i de afluenii acestora: Bahna, Izvoarele, Valea Mare, Cleja pentru Siret, respectiv Trebeul cu afluenii si Brnat i Negel pentru Bistria. Pe Bistria au fost create lacurile de acumulare Lilieci, erbneti cu rol complex: asigurarea energiei electrice, combaterea inundaiilor, alimentarea cu ap potabil i industrial, practicarea sporturilor nautice.

Clima Climatul este unul temperat continental accentuat, cu ierni reci, veri secetoase i clduroase. Directia predominata a vantului este dinspre sud i sud-est. Specific municipiului sunt calmul atmosferic (viteze medii ale vntului <1,5 m/s) si aparitia frecventa a situatiilor de inversiune termica.
Temperatura ambiental Maxima Minima Municipiul Media anual/ anual/ Bacu Data Data anual nregistrrii nregistrrii 9,3 C +34,4C/ -22.4 C. 01.08.2005 9.3 C +35.3C/ -22.7 C Staia 19.08.2006 /25.01.2006 +40.3C/ -17.3 C/ meteorolog 13,4 C ic 24.07.2007 24.02.2007 37,0C/ -23,2C / Bacu 10,6C 16.08.2008 05.01.2008 36,1C/ -21,2 C/ 11,05 C 24.07.2009 21.12.2009 Precipitaii atmosferice (l/an) 840,9 l/mp 609.9 l/mp

603.8 l/mp
600,9 l/mp 602,5 l/mp

Vegetatia si fauna Vegetatia caracteristica zonei este reprezentata de formaiuni dominante de step i silvostep, la care se adaug plantele mezohidrofile (rogoz, stuf, papur), zvoaiele din luncile rurilor i pdurile de foioase din jurul oraului folosite n scop recreativ. Situaia spaiilor verzi din judeul Bacu este prezentat n tabelul urmator:
Municipiul Bacau Suprafaa total spaii (ha) Suprafaa spaiu verde mp/locuitor Zone de agrement

2009

315.69

17.72

Parcul Cancicov,Parcul Gherieti, Parc Prefectur, trandul Letea, Insula de Agrement,Parcul Trandafirilor, Complexul Olimpic, Parc Catedrala

Solurile In ceea ce privesc solurile, condiiile pedogenetice au determinat formarea unor soluri variate n general brune i brune argiloiluviale, cu un coninut de humus de 1-5%, ce asigur o fertilitate medie bun pentru terenurile agricole. Dezvoltare economica Profilul economic al municipiului Bacau Titular de este de tip secundar-tertiar, conform activitate analizei comparative a cifrelor de afaceri. In perioada 2004 2008, pentru SC CET SA sectiunile servicii si comert cifra de SC DIANA FOREST SA afaceri s-a dublat in aceste doua domenii fiind inregistrate 50% din numarul total SC AMURCO SRL al societatilor comerciale.Principalii agentii economici existenti la nivelul SC ELBAC SA municipiului Bacau sunt evidentiati in SC LETEA SA urmatorul tabel :

Tipul de activitate
Producere de energie termica si electrica prin cogenerare Taierea si rindeluirea lemnului, impregnare lemn Fabricarea ingrasamintelor si produselor azotoase Producator mobilier din lemn masiv producerea de hartie si carton

Descrierea situatiei existente


Calitatea aerului n municipiul Bacu este monitorizat prin msurtori continue n doua staii automate amplasate n zone reprezentative pentru tipurile de staii existente. Acestea sunt functionabile din ianuarie 2008. Staia Bacu 1, staie de tip urban este amplasat n municipiul Bacu parc Prefectur.

Acest tip de statie:

Evalueaza influenta activitatii umane asupra calitatii aerului; Monitorizeaza dioxidul de sulf, oxizii de azot, monoxidul de carbon, ozonul, amoniacul, pulberile in suspensie si parametrii meteo

Staia Bacu 2, staie de tip industrial, este amplasat n municipiul Bacu cartier Izvoare.

Evaluarea calitatii aerului la indicatorul ammoniac (NH3)

Amoniacul este un gaz incolor, cu miros intepator. Principalul poluator cu amoniac este combinatul chimic Amurco SRL. Efecte asupra sanatatii populatiei Cea mai mica concentratie de amoniac din aer care este iritanta pentru ochi, nas si gat este in jur de 50 ppm (mg/m3). Datorita faptului ca amoniacul este un gaz extrem de solubil in apa, el se dizolva in caile nazale si intr-un final e inghitit ajungind in stomac. O foarte mica parte din amoniacul inhalat ajunge in plamini. Din plamini si stomac amoniacul ajunge in singe. Corpul uman foloseste amoniacul in mai multe scopuri, inclusiv la mentinerea unui pH normal necesar vietii. Organismul uman poate face fata unei expuneri destul de mari la amoniac. Depasiri ale pragurilor de alerta si ale concentratiilor maxime admise 2011 21 noiembrie 2011 - depasirea concentratiei maxime admise la indicatorul amoniac 12 septembrie 2011 - depasirea pragului de alerta la indicatorul amoniac 07 iunie 2011 - depasirea pragului de alerta la indicatorul amoniac 1 februarie 2011 - depasirea pragului de alerta la indicatorul amoniac 19 ianuarie 2011 - depasirea concentratiei maxime admise la indicatorul amoniac 18 ianuarie 2011 - depasirea pragului de alerta sia concentratiei maxime admise la indicatorul amoniac 12 ianuarie 2011 - depasirea pragului de alerta la indicatorul amoniac 04 ianuarie 2011 - depasirea concentratiei maxime admise si a pragului de alerta la indicatorul amoniac

Evaluarea calitatii aerului la indicatorul PM10 (pulberi in suspensie)


Pulberile in suspensie reprezinta un amestec complex de particule foarte mici si picaturi de lichid. Principalul poluator cu pulberi este centrala electrica de termoficare CET SA. Efecte asupra sanatatii populatiei Dimensiunea particulelor este direct legata de potentialul de a cauza efecte. O problema importanta o reprezinta particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas si gat si patrund in alveolele pulmonare provocand inflamatii si intoxicari. Sunt afectate in special persoanele cu boli cardiovasculare si respiratorii, copiii, varstnicii si astmaticii. Poluarea cu pulberi inrautateste simptomele astmului, respectiv tuse, dureri in piept si dificultati respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentratie scazuta de pulberi poate cauza cancer si moartea prematura.

Staia

Tipul staiei

Tip poluant

Numr determinri validate

Maxima Zilnic

Medie anual

UM

Frecvena depirii VL%

Anul

Bacu 1

Urban

PM 10 automat PM 10 automat PM 10 automat PM 10 automat PM 10 automat PM 10 automat

7360 106.43 7684 96.73 7637 181.36 295 109 322 76.98 7383 87.49 32.55 g/mc 7.41 21.92 g/mc 0.34 26.46 g/mc 6.78 30.67 g/mc 13.06 28.12 g/mc 15.1 27.4 g/mc 8.22

2008

Industrial Bacu 2 Industrial Bacu 2 Industrial Bacu 2 Industrial Bacu 2 Industrial Bacu 2

2008

2009

2009

2010

2010

Evaluarea calitatii aerului n municipiul Bacau se realizeaza prin modelare, folosind un model dezvoltat de CSIRO (Australia). La evaluarea concentratiilor de poluanti n atmosfera n municipiul Bacau ia n considerare emisiile de poluanti n aer provenite de la toate categoriile de surse de poluanti din zona (surse punctuale, surse de suprafata si trafic). de monitorizare. Agenia Regionala pentru Protecia Mediului Bacau informeaz publicul privind depirea concentraiilor prin panoul de informare exterior din municipiul Bacau prin afiarea indicilor specifici orari pentru fiecare poluant n parte aa cum prevede Ordinul Ministrului Mediului 1095/2007 . Zilnic, dup validarea datelor de ctre responsabilul cu validarea, se ntocmete un buletin privind calitatea aerului, care se afieaz zilnic pe pagina de web a ARPM Bacau www.apmbc.anpm.ro calitate aer.

Folosirea mai rara a automobilelor: mersul, ciclismul sau transporturile publice. Evitarea cumpararii bunurilor care sunt impachetate excesiv. Este necesara energie pentru a confectiona

ambalajele, dar si de a le recicla. Evitarea pierderilor: redu ceea ce folosesti, refoloseste lucrurile in loc sa cumperi altele noi, repara obiectele stricate in loc sa le arunci, si recicleaza cat mai mult posibil. Afla ce facilitati de reciclare sunt disponibile in zona ta. Incearca sa nu arunci lucrurile daca acestea ar mai putea avea o alta folosinta. Izoleaza-ti casa: cauta crapaturile din usi, ferestre, si asigura-te ca podul este suficient izolat pentru a pastra caldura casei. Foloseste aparatura electrica casnica care nu consuma multa energie: cand cumperi noi aparate electrocasnice intreaba care modele consuma mai putina energie. Foloseste becuri cu un consum scazut de energie si baterii reincarcabile. Economiseste apa: este necesara o mare cantitate de energie pentru a purifica apa. Un robinet stricat poate consuma aproximativ 30 de litri de apa pe zi. Invata cat mai mult posibil despre problemele energetice ale Pamantului si cauzele ce le determina. Afla daca sunt grupari ecologice in zona ta care te-ar putea informa.