Sunteți pe pagina 1din 47

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURETI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATIC DE GESTIUNE MASTER CONTABILITATE, CONTROL SI EXPERTIZ

LUCRARE DE DISERTAIE

Conductor tiinific:

Absolvent:

Bucureti 2010

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURETI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATIC DE GESTIUNE MASTER CONTABILITATE, CONTROL SI EXPERTIZA

LUCRARE DE DISERTAIE
Politici i tratamente contabile privind trezoreria ntreprinderii (IAS 7). ntocmirea i analiza situaiei fluxurilor de trezorerie.

Conductor tiinific:

Absolvent:

Bucureti 2010

CUPRINS CAPITOLUL 1 STADIUL CUNOATERII IN DOMENIU. SINTEZA DIN LITERATURA DE SPECIALITATE ... 1.1 Aria de definiie si aplicabilitate a fluxurilor de trezorerie... 1.1.1 Definiii si concepte cheie. ... 1.1.2 Aria de aplicabilitate . 1.1.3 Obiectivele ntocmirii situaiei fluxurilor de trezorerie. 1.2 Referenialul contabil. Standarde si reglementari contabile in domeniu .. 1.2.1 Ordinul Ministrului Finanelor Publice 3055/2009 1.2.2 Utilizatorii situatiilor financiare anuale 1.3 Sinteza din literatura de specialitate .... 1.3.1 Fluxuri de trezorerie. 1.3.2 Istoria Cash Flow-ului .. 1.3.2 Diferente privind fluxurile de trezorerie intre reglementarile GAAP si IAS...................................................................................................................... 1.4 Recunoasterea si evaluarea elementelor, tranzactiilor si evenimentelor. Principiile si regulile evaluarii fluzurilor de trezorerie..................................................................... 1.4.1 Activitatea de exploatare......................................................................... 1.4.1 Activitatea de investitii .......................................................................... 17 1.4.1 Activitatea de finantare .......................................................................... 18 1.5 Tratementele si practicile contabile specifice la nivel de trezorerie ...................... 19 1.5.1 Notiuni de contabilitate primara ............................................................ 19 1.5.2 Raportarea fluxurilor de trezorerie - Metoda Directa 28 1.5.3 Raportarea fluxurilor de trezorerie Metoda Indirecta 31 CAPITOLUL 2 ANALIZA FINANCIAR-CONTABIL PE BAZA FLUXURILOR DE TREZORERIE .. 2.1 Prezentarea general a societii.................... 2.2 Perfecionarea clasificrilor, recunoaterii si evalurii in contabilitate. Prezentarea bilanului financiar prin ajustarea bilanului contabil ..................................................... 2.3 Analiza echilibrului financiar..................................................... 2.3.1 Analiza echilibrului financiar pe baz de bilan.................................... 2.3.2 Analiza static a echilibrului financiar pe baza bilanului

5 5 7 8 10 14 15 16 16

financiar..... 2.3.3 Analiza

dinamic

a fluxurilor

echilibrului de

financiar.............................................. 2.3.4 Calcularea

trezorerie......................................................... 2.4 Deschiderea contabilitatii ctre deciziile manageriale, contabilitatea creativ si de bunstare. Decizii de management pentru a mbuntii fluxurile de trezorerie............. BIBLIOGRAFIE ... ANEXE ...

CAPITOLUL I. STADIUL CUNOATERII IN DOMENIU. SINTEZA DIN LITERATURA DE SPECIALITATE

1.1 Aria de definitie si aplicabilitate a fluxurilor de trezorerie. Situatia fluxurilor de trezorerie este parte integranta din situatiile financiare prezentate de fiecare entiate economica. In cadrul prezentarii situatiilor financiare entitatea face publice informatii precum pozitia firmei pe piata, profitabilitate, eficienta mijloacelor fixe, solvabilitate, obligatiile fata de bugetul statului si bonitate. 1.1.1 Definitii si concepte cheie Comitetul de Standarde Internationale de Contabilitate a elaborat IAS 7 Situatia fluxurilor de trezorerie pentru a reglementa raportarea fluxurilor de trezorerie. Acesta da urmatoarele definitii: Flux de trezorerie = intrarile sau iesirile de numerar si echivalente de numerar. Sau intrarile sau iesirile de disponibilitati banesti si depozite la vedere (numerar), respectiv investitiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt usor convertibile in numerar fara un risc de schimbare a valorii. Numerarul = disponibilitatile banesti si depozitele la vedere. Echivalentele de numerar = investitiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt usor convertibile in sume cunoscute de numerar si care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii. Fluxuri de numerar = Fluxuri de trezorerie. Fluxuri de numerar = ansamblul intrarilor si iesirilor de numerar sau de echivalente de numerar.

Activitatile de exploatare = principalele activitati producatoare de venit ale entitatilor, precum si alte activitati care nu sunt activitati de investitie sau finantare. Activitatile de investitie = achizitionarea si cedarea de active imobilizate si de alte investitii care nu sunt incluse in echivalentele de numerar. Activitatile de finantare = activitati care au ca efect modificari ale dimensiunii si compozitiei capitalurilor proprii si datoriilor entitatii. 1.1.2 Aria de aplicabilitate Situatia fluxurilor de trezorerie este parte integranta din situatiile financiare prezentate de fiecare entiate. In cadrul prezentarii situatiilor financiare entitatea face publice informatii precum pozitia firmei pe piata, profitabilitate, eficienta mijloacelor fixe, solvabilitate, obligatiile fata de bugetul statului si bonitate. Situatia fluxurilor de trezorerie pune la dispozitia utilizatorilor situatiilor financiare informatii referitoare la sursele de generare si directia alocarii sumelor de numerar precum si a echivalentului de numerar. In orice entitate indiferent de natura au obiectul de activitate este nevoie de numerar pentru functinarea fara intreruperi si fara riscuri a activitatii economice. Numerarul este folosit pentru sustinerea activitatii curente de productie prin plata furnizorilor si a personalului dar si pentru achizitia de imobilizari si investitii precum si pentru achitarea imprumuturilor pe termen lung. Fluxurile de trezorerie sunt luate in considerare in sensul de a pune la dispoziia utilizatorilor situaiilor financiare informaii despre capacitatea ntreprinderii de a achita datoriile pe termen scurt si mediu din resursele ncasate din activitatea entitatii. Dat fiind faptul ca exista venituri care nu genereaz ncasri, cheltuieli care nu genereaz plai profitul calculat ca diferena dintre venituri si cheltuieli nu este egal cu valoarea lichiditilor disponibile. Rezulta de aici ca bilantul si contul de profit si pierdere nu ofera suficiente informatii despre modul de gestionare a fluxurilor de trezorerie intr-o entitate. Nu fac obiectul fluxurilor de trezorerie operatiile cu caracter nemonetar precum: diferente de curs valutar a caror influnenta se reflecta in situatia numerarului la inceputul si sfarsitul exercitiului. De asemenea nici cresterile de capital prin aportul in natura sau prin incorporarea rezervelor, a primelor de capital sau a profiturilor in masa de capital sau conversia unei datorii intr-o emisiune de obligatiuni.

1.1.3 Obiectivele intocmirii situatiei fluxurilor de trezorerie Analiza fluxurilor de trezorerie are cateva obiective majore: 1. evaluarea capacitatii entitatii de a degaja lichiditati; 2. evaluarea solvabilitatii unei entitati; 3. permite determinarea necesitatilor de lichiditati; 4. determinarea scadentelor si a riscului incasarilor viitoare. Analiza fluxurilor de numerar presupune studiul acelor componente ale afacerii care genereaza intrri sau iesiri de numerar, cu scopul de a menine un flux de numerar adecvat pentru afacere i s ofere baza pentru gestionarea fluxului de numerar. Componentele afacerii care afecteaz fluxul de numerar, cum ar fi elementele de natura creantelor, inventar, datoriile pe termen scurt, i datoriile pe termenlung. Prin efectuarea unei analize a fluxului de numerar pe aceste componente separate, vei fi n msur s identifice mai uor problemele de flux de numerar i de a gsi modaliti de a mbunti fluxul de numerar.

1.2 Referentialul contabil. Standarde si reglementari contabile in domeniu Fluxurile de numerar exclud micrile ntre elemente care constituie numerar sau echivalente de numerar, deoarece aceste componente fac parte din gestiunea numerarului unei entiti, i nu din activitile de exploatare, investiie i finanare. Prin gestiunea numerarului se intelege plasarea excedentului de numerar n echivalente de numerar.

1.2.1 Ordinul Ministrului Finantelor Publice 3055/2009 - Reglementarile contabile conforme cu directivele europene. In conformitate cu Directiva a IV-a a Comunitilor Economice Europene aprobata de OMFP 3055/2009 Reglementrile contabile conforme cu directivele europene persoanele juridice trebuie sa ntocmeasc situaia fluxurilor de numerar daca la data bilanului depesc limitele a dou dintre urmtoarele 3 criterii de marie: - total active: 3.650.000 euro; - cifra de afaceri net: 7.300.000 euro; - numr mediu de salariai n cursul exerciiului financiar: 50

Trebuie sa ntocmeasc situaii financiare anuale care sa cuprind: - bilan; - cont de profit i pierdere; - situaia modificrilor capitalului propriu; - situaia fluxurilor de numerar; - note explicative la situaiile financiare anuale. Pentru entitatile care nu depasesc 2 din cele 3 criterii de mrime ntocmirea situaiei fluxurilor de numerar este opionala. Conform Directivei a IV-a a Comunitilor Economice Europene 78/660/CEE, Situaia fluxurilor de numerar trebuie s prezinte fluxurile de numerar ale entitii din cursul perioadei, clasificate pe activiti de exploatare, de investiie i de finanare. Fluxurile de numerar exclud micrile ntre elemente care constituie numerar sau echivalente de numerar, deoarece aceste componente fac parte din gestiunea numerarului unei entiti, i nu din activitile de exploatare, investiie i finanare. Prin gestiunea numerarului se intelege plasarea excedentului de numerar n echivalente de numerar. Directiva a VII-a a Comunitilor Economice Europene conine reglementri privind forma i coninutul situaiilor financiare anuale consolidate, precum i regulile de ntocmire, aprobare, auditare i publicare a situaiilor financiare anuale consolidate. Astfel structura situaiei fluxurilor de numerar din activitatea de exploatare prezentata prin metoda directa este urmtoarea:
Tabel 1: Situaia fluxurilor de trezorerie Denumirea elementului A Fluxuri de numerar din activiti de exploatare: ncasri de la clieni Plti ctre furnizori si angajai Dobnzi pltite Impozit pe profit pltit ncasri din asigurarea mpotriva cutremurelor Numerar net din activitii de exploatare Fluxuri de numerar din activiti de investiie: Plati pentru achiziionarea de aciuni Plati pentru achiziionarea de imobilizri corporale ncasri din vnzarea de imobilizri corporale Exerciiul financiar Precedent Curent 1 2

Dobnzi ncasate Dividende ncasate Numerar net din activiti de investiie Fluxuri de numerar din activitati de finanare: ncasri din emisiunea de aciuni ncasri din mprumuturi pe termen lung Plata datoriilor aferente leasing-ului financiar Dividende pltite Numerar net din activitati de finanare Creterea neta a numerarului si echivalentelor de numerar Numerar si echivalente de numerar la nceputul exerciiului financiar Numerar si echivalente de numerar la sfarsitul exerciiului financiar

Situaiile financiare anuale trebuie s ofere o imagine fidel a activelor, datoriilor, poziiei financiare, profitului sau pierderii entitii. Dac aplicarea prevederilor prezentelor reglementri nu este suficient pentru a oferi o imagine fidel asupra activitati, entitatea trebuie s prezinte informaii suplimentare n notele explicative. Pentru fiecare element din situaia fluxurilor de numerar trebuie prezentat valoarea aferent elementului corespondent pentru exerciiul financiar precedent. Dac valorile nu sunt comparabile, absena comparabilitii trebuie prezentat n notele explicative, nsoit de comentarii relevante. Un element din situaia fluxurilor de numerar pentru care nu exist valoare nu trebuie prezentat, cu excepia cazului n care exist un element corespondent pentru exerciiul financiar precedent.

1.2.2 Utilizatorii situaiilor financiare anuale Potrivit reglementarilor Directivei a IV-a utilizatorii situaiilor financiare sunt: investitorii actuali i poteniali, personalul angajat, creditorii, furnizorii, clienii, instituiile statului i alte autoriti, precum i publicul. Acetia utilizeaz situaiile financiare pentru a-i satisface o parte din necesitile lor de informaii. n funcie de prile interesate, necesitile de informaii pot include urmtoarele: Investitorii. Ofertanii de capital purttor de risc i consultanii lor sunt preocupai de riscul inerent tranzaciilor i de rentabilitatea investiiilor lor. Ei au nevoie de informaii pentru a

decide dac ar trebui s cumpere, s pstreze sau s vnd instrumente de capital. Acionarii sunt interesai i de informaii care le permit s evalueze capacitatea entitii de a plti dividende. Angajaii. Personalul angajat i grupurile sale reprezentative sunt interesai de informaii privind stabilitatea i profitabilitatea angajatorilor lor. Acetia sunt interesai i de informaii care le permit s evalueze capacitatea entitii de a oferi remuneraii, pensii i alte beneficii de pensionare, precum i oportuniti profesionale. Creditorii. Creditorii sunt interesai de informaii care le permit s determine dac mprumuturile acordate i dobnzile aferente vor fi rambursate la scaden. Furnizorii i ali creditori. Furnizorii i ali creditori sunt interesai de informaii care le permit s determine dac sumele care le sunt datorate vor fi pltite la scaden. Furnizorii i ali creditori sunt, n general, interesai de entitate pe o perioad mai scurt dect creditorii, cu excepia cazului n care ei sunt dependeni de continuitatea activitii entitii, atunci cnd aceasta este un client major. Clienii. Clienii sunt interesai de informaii despre continuitatea activitii unei entiti, n special atunci cnd au o colaborare pe termen lung cu entitatea respectiv sau sunt dependeni de ea. Instituiile statului i alte autoriti. Instituiile statului i alte autoriti sunt interesate de alocarea resurselor i implicit de activitatea entitilor. Acestea solicit informaii pentru a reglementa activitatea entitilor, pentru a determina politica fiscal i ca baz pentru calculul venitului naional i al altor indicatori statistici similari. Publicul. Situaiile financiare pot ajuta publicul furniznd informaii referitoare la evoluiile recente i tendinele legate de prosperitatea entitii i a sferei de activitate a acesteia.

1.3 Sinteza din literatura de specialitate Termenul de trezorerie, n sens restrns, cuprinde disponibilitile bneti la bnci i n numerar, iar n sens larg termenul se extinde i la valorile mobiliare de plasament care pot fi transformate prin vnzare n disponibiliti bneti. Sunt asimilate mijloacelor de trezorerie i creditele pe termen scurt contactate cu bncile pentru pli. In literatura de specialitate notiunea de trezorerie este definita sub diverse forme criteriul determinant care diferentiaza conceptiile si perceptia trezoreriei este reprezentat de sistemul contabil: anglo saxon sau central european. 10

Daniel Boussard si Bernard Colasse atrag atenia asupra faptului c trezoreria unei uniti economice nu trebuie confundat cu disponibilitile de care aceasta dispune la un moment dat, ci c ea reprezint ceea ce rmne din resursele stabile, dup ce au fost finanate imobilizrile i nevoia de finanare a activitii curente1. n acest sens, autorii francezi consider trezoreria ca fiind aptitudinea ntreprinderii de a se finana din resurse stabile. Din punct de vedere matematic, trezoreria se calculeaz fie ca diferen ntre fondul de rulment i nevoia de fond de rulment, fie ca diferen ntre disponibiliti i credite bancare. Conceptul de trezorerie este definit tot ca diferen ntre fondul de rulment i nevoia de fond de rulment i de ctre Denis Dubois. Aceast relaie este avut n vedere i la previziunile referitoare la trezorerie, cnd variaia acesteia este diferena variaiei fondului de rulment i variaia nevoii de fond de rulment2. Definiia conform creia trezoreria cuprinde activele monetare nete, adic activele monetare, mai puin mprumuturile pe termen scurt este acceptat i de Comitetul Internaional pentru Standarde Contabile. Astfel, IAS 7 Situaia fluxurilor de trezorerie las s se neleag prin trezorerie ansamblul lichiditilor i echivalentelor de trezorerie. Potrivit Legii contabilitii nr. 82/1991 contabilitatea trezoreriei asigur evidena existenei i micrii titlurilor de plasament, disponibilitilor n conturi la bnci i n cas, creditelor bancare pe termen scurt i altor valori de trezorerie3. Pentru nregistrarea , urmrirea i controlul sistematizat al fluxurilor de trezorerie s-au instituit grupe de conturi sintetice care s reflecte starea i micarea valorilor de trezorerie, n funcie de o serie de factori, cum ar fi:

- structura elementelor de trezorerie, respectiv: titlurile de plasamnet, disponibilitile n conturi


la bnci i n cas, n lei i n devize, credite bancare pe termen scurt i alte valori de trezorerie.

- locul unde se afl valorile de trezorerie, care poate fi: casieria unitii, bncile, tere uniti sau
persoane, apartenena valorilor la trezorerie impune folosirea de conturi bilaniere pentru valorile de trezorerie proprii i conturi n afara bilanului pentru valorile de trezorerie ce nu aparin unitii dar se afl temporar n pstrarea acesteia.

Daniel Boussard, Bernard Colasse - Funds-flow statements and cash-flow accounting in France - Evolution and significance European Accounting Review, Volum 1, Decembrie 1992 , pag 229 - 254 2 Iuliana ugui - Contabilitatea fluxurilor de trezorerie, Editura Economic, Bucureti, 2002, pg. 32. 3 Pct. 88-92 din Regulamentul de Aplicare a Legii Contabilitii, aprobat prin HG 704/1993 privind aprobarea unor msuri de executare a Legii Contabilitii nr. 82/1991.

11

- formele decontrilor fr numerar prin intermediul conturilor deschise la bnci, cu instrumente


de decontare adecvate (ordin de plat, acreditivul). 1.3.1 Fluxurile de trezorerie Fluxurile de trezorerie utilizate mpreun cu restul situaiilor financiare furnizeaz informaii care permit utilizatorilor s evalueze modificrile n activele nete ale unei ntreprinderi, structura sa financiar (inclusiv lichiditatea i solvabilitatea sa), precum i capacitatea ntreprinderii de a influena valoarea i momentul de apariie a fluxurilor de numerar, n vederea adaptrii la circumstanele i oportunitile n continu schimbare. Informaiile referitoare la fluxurile de numerar sunt folositoare la stabilirea capacitii unei ntreprinderi de a genera numerar i echivalent de numerar i dau posibilitatea utilizatorilor s dezvolte modele de evaluare i comparare a valorii actualizate a fluxurilor de numerar viitoare ale diferitelor ntreprinderi. De asemenea, aceste informaii sporesc gradul de comparabilitate al raportrii rezultatelor din exploatare ntre diferite ntreprinderi, deoarece elimin efectele utilizrii unor tratamente contabile diferite pentru aceleai tranzacii i evenimente4. Aciunile desfurate de entitatile economice dau curs unor intrrii sau unor ieirii de trezorerie, ceea ce duce la decalaje ntre fluxurile operaiunilor economice i modificrile trezoreriei. O analiz asupra acestor fluxuri urmrete descrierea fenomenelor economice n dinamica lor, rezultatele unei astfel de analize fiind eseniale pentru luarea unor decizii viitoare. Primele cercetri asupra clasificrii i analizei fluxurilor aparin economistului german E. Schmalenbach, promotor al cadrului contabil german care, n lucrarea Bilanul dinamic. In urma realizrii unui studiu asupra fluxurilor financiare i influenele lor asupra rezultatului financiar E. Schmalebach a propus trei situaii: 1. n prima calculeaz rezultatul pornind de la o situaie simpl a trezoreriei, cnd: lipsesc decalajele n timp ntre fluxurile care genereaz venituri i cheltuieli, pe de o parte, i fluxurile monetare corespunztoare acestora, pe de alt parte ( ncasri = venituri i pli = cheltuieli); In aceasta situaie operaiunile care afecteaz patrimoniul genereaz fluxuri ce corespund n totalitate veniturilor i cheltuielilor, fr s existe altfel de modificri si astfel variaia

Standardele Internaionale de Contabilitate 2000, Editura Economic, Bucureti, 2000, pg. 7-5

12

trezoreriei va fi egala cu ncasrile minus plile perioadei ( sau variaia trezoreriei = rezultatul exerciiului ) 2. n a doua situaie se ia n calcul existena unui decalaj n timp ntre momentul efecturii operaiunilor care genereaz venituri i cheltuieli i fluxurile de trezorerie corespunztoare. Existena acestui decalaj necesit nscrierea n activul i pasivul bilanului a conturilor de creane i datorii provenite din activitatea de exploatare, ceea ce conduce la inegalitatea dintre variaia trezoreriei i rezultatul activitii. 3. In ultima situaie ia n considerare influena unor fluxuri noi, generate de finanare i de cele de investiii, operaiuni ce nu afecteaz n mod direct rezultatul, dar care dau natere la fluxuri de trezorerie, simultane sau decalate n timp. n acest caz, influenele asupra trezoreriei provin att din activitatea de exploatare, ct i din alte tipuri de activiti dup cum urmeaz activitatea de investiii cuprinde operaiunile de cretere sau diminuare a activelor imobilizate: achiziionarea de imobilizri, obinerea de imobilizri din producie proprie i operaii de vnzare a imobilizrilor. activitatea de finanare cuprinde operaiuni ce modific capitalurile permanente: majorri ale capitalului social; contractri de mprumuturi sau rambursri de mprumuturi; reduceri ale capitalului propriu etc. n concordan cu cele prezentate mai sus, putem spune c, n cea mai mare parte, operaiunile ce au loc n perimetrul unei ntreprinderi influeneaz direct sau indirect, imediat sau ulterior trezoreria acesteia. Spre exemplu n acest sens avem: aporturi n bani la capitalul social, cumprarea de utilaje, cumprarea de materii prime, materiale, mrfuri i alte active circulante, vnzarea produselor finite, executarea de lucrri sau prestarea de servicii, plata datoriilor fa de personal, stat, organisme sociale, banc, reactivarea unor clieni, operaiuni cu acionarii sau asociaii, achiziia de valori mobiliare sau titluri de participare, avansurile acordate spre decontare, justificarea avansurilor, contractarea de credite pe termen scurt sau lung etc. Nu genereaz asemenea influene asupra trezoreriei operaiuni cum sunt: aportul n natur al acionarilor, operaiunile de repartizare i reportare a rezultatului, operaiunile de reevaluare a patrimoniului, constituirea de amortizri i provizioane, anularea provizioanelor constituite anterior, parte din operaiunile specifice realizrii de investiii n regie, consumul de materii prime i materiale auxiliare, operaiuni specifice obinerii produciei, determinrii costurilor

13

efective i a produciei n curs, descrcrii de gestiune, plusuri la inventar, minusuri la inventar neimputabile, operaiuni de compensri ntre parteneri, operaiuni specifice determinri i nregistrrii plusurilor i minusurilor poteniale de valoare la elemente patrimoniale exprimate n valut. Corespunztor celor trei tipuri de activiti specifice unei ntreprinderi, constatm trei funcii eseniale ale acesteia, i anume: de exploatare, de investiii i de finanare, fiecare dintre aceste funcii contribuind la variaia trezoreriei. Att sistemul contabil continental european, ct i cel anglo-saxon recunosc cele trei categorii de fluxuri de trezorerie, grupate dup natura activitilor ce le genereaz n: - fluxuri de trezorerie din activitatea de exploatare; - fluxuri de trezorerie din activitatea de investiii; - fluxuri de trezorerie din activitatea de finanare.

1.3.2 Istoria Cash Flow-ului Situatiile disponibilitatilor banesti au fost folosite in activitatea financiara inaintea situatiilor financiare ale contabilitatii de angajamente. Notiunea de flux de numerar a aparut pentru prima data in SUA unde activitatea contabila este orientata in mai mare masura spre cerintele investitorilor. Aceasta presupune ca in cadrul situatiilor financiare ale unei entitati se pune accentul pe fluxurile nete de trezorerie si apoi pe rezultat. In anul 1863 managerul firmei Dowlais Iron Company a conceput un nou tip de analiza financiara numita de el compararea bilanturilor. Prin intermediul acesteia a descoperit de ce firma sa care si-a revenit dupa o perioada de declin si a obtinut profit nu a avut bani sa reinvesteasca. Astfel a descoperit ca firma avea foarte multe stocuri. Aceasta analiza sta la baza situatiei fluxurilor de trezorerie asa cum o cunoastem astazi. Mai tarziu, in anul 1971, Consiliul pentru Standarde Financiar Contabile (FASB) din Statele Unite ale Americii, a definit Principiile Contabile General Acceptate (GAAP) ca mandator pentru raportarea surselor si a destinatiei fondurilor, dar definitia fondurilor nu a fost prea clara. Astfel in baza definitiilor date de GAAP capitalul net putea fi numerarul sau poate fi diferenta dintre activele si datoriile pe termen scurt.

14

Anii 70- 80 au constituit perioada in care FASB a evaluat utilitatea predictionarii fluxurilor de numerar in managementul entitatilor. Dat fiind faptul ca in Bilant si Contul de profit si pierdere nu figureaza in mod direct nici o informatie cu privire la formarea trezoreriei in anul 1987 FASB a elaborat standardul financiar contabil numarul 95 (FAS 95) ce manadata ca firmele trebuie sa prezinte situatia fluxurilor de numerar. A urmat apoi si reglemantarea la nivel international. Ca urmare a necesitatii informarii utilizatorilor, tabloul fluxurilor de trezorerie a fost inclus in majoritatea tarilor ca document de sinteza. In anul 1992 Consiliul pentru Standarde Internaionale de Contabilitate (IASB) a emis Standardul International de Contabilitate 7 (IAS 7) Situatia fluxurilor de trezorerie. El a inlocuit IAS 7 Situatia modificarilor in pozitia financiara (publicat in octombrie 1977). Odata cu anul 1994 cand IAS 7Situatia fluxurilor de trezorerie a intrat in vigoare firmelor le-a fost solicitata si situatia fluxurilor de numerar in cadrul prezentarii situatiilor finaciare.

1.3.2 Diferente privind fluxurile de trezorerie intre reglementarile GAAP si IAS. Diferente privind fluxurile de trezorerie intre reglementarile din SUA si cele internationale respectiv GAAP si IAS 7Situatia fluxurilor de trezorerie: IAS 7Situatia fluxurilor de trezorerie solicita ca situatia fluxurilor de trezorerie sa includa atat numerarul cat si echivalentele de numerar. IAS 7Situatia fluxurilor de trezorerie permite ca decoperirile de cont sa fie considerate ca parte echivalentelor de numerar mai degraba dect componenta a activitatilor de finantare. IAS 7Situatia fluxurilor de trezorerie permite ca dobanzile platite sa fie incluse fie in activitatea de exploatare fie in cea de finantare in timp ce GAAP include dobanzile platite in activitatea de exploatare. GAAP (FAS 95) solicita ca situatia fluxurilor de trezorerie sa fie prezentata fie doar prin metoda indirecta ori obligatoriu prin ambele metode. Din acest punct de vedere (IASC) Comitetul Internaional de Standarde Contabile recomanda metoda directa dar o accepta si pe cea indirecta. IASC considera ca desi este preferata de majoritatea firmelor, metoda indirecta este mai putin clara pentru utilizatorii situatiilor financiare si ca nu este eficienta in previzionarea fluxurilor de trezorerie viitoare.

15

1.4 Recunoasterea si evaluarea elementelor, tranzactiilor si evenimentelor. Principiile si regulile evaluarii fluzurilor de trezorerie ?????????????

1.4.1 Activitatile din exploatare FASB incadreaza in activitatile de exploatare activitatea principala aducatoare de venit a entitatilor precum si celelalte activitati care nu intra in sfera activitatilor de investitie sau finantare. Fluxurile de trezorerie ale activitatiide exploatare sunt consecinta principalelor activitati generatoare de venituri ale intreprinderii sunt rezultatul operatiilor si evenimentelor care conduc la formarea rezultatului net. Astfel fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare au la baza pe de o parte eforturile facute de entitate in scopul obtinerii de venituri precum si efectele obtinute. In cadrul activitatii de exploatare fluxurile de trezorerie pornesc de la entitate spre alti agenti economici, stat, organisme financiare si salariati sub forma de cheltuieli si se intorc la finalul ciclului de productie la entitate sub forma de venituri incasate de la clienti. Pornind de la premisa ca o entitate poate detine tituluri de participare in scopuri comerciale, caz in care acestea sunt asemanatoare stocurilor achizitionate pentru vanzare, in acest caz fluxurile de trezorerie care provin din achizitia si cesionarea de titlurilor sunt incluse in categoria activitatilor de exploatare. Avansurile de trezorerie si imprumuturile acordate de institutiile financiare se includ in general tot in categoriaactivitatilor de exploatare deoarece acesta se refera la principala activitate generatoare de venituri a entitatii. Fluxurile de trezorerie ocazionate de operatii precum cesiunea de imobilizari de tipul instalatiilor de productie sau utilajelor nu apartin activitatii de exploatare. Desi cu ajutorul acestor imobilizari se poate genera un plus de valoare care ar afecta rezultatul net operatia de achizitie a imobilizarilor intra in sfera activitatii de investitii.

16

Exemple de fluxuri de trezorerie din activitatea de exploatare: - intrarile de numerar din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii, - intrarile de numerar provenite din redevente, onorarii, comisioane si alte venituri, - incasarile de numerar ca difenrenta intre pretul de vanzare si de cumparare al titlurilor de tranzactionare si plasament, - platile sub forma de numerar facute catre furnizorii de bunuri si prestatorii de servicii, - platile in numerar facute catre si in numele angajatilor, - platile in numerar ori restituiri ale impozitelor pe profit, - platile de numerar ca difenrenta intre pretul de vanzare si de cumparare al titlurilor de tranzactionare si plasament. Pentru incadrarea corecta in categoria fluxurilor de trezorerie din activitatea de exploatare nu trebuie privita natura ci scopul operatiei care genereaza fluxul. Se vor prezenta separat: - Platile si incasarea dividendelor si a dobanzii (pentru institutiile financiare si pentru celelalte entitati deoarece intra in determinarea profitului sau a pierderii) - Platile impozitului pe profit. Fluxurile de trezorerie aferente impozitului pe profit sunt incadrate in activitatea de exploatare datorita dificultati alocarii la activitatea care l-a generat. 1.4.2 Activitati de investitie Volumul fluxurilor de trezorerie ale activitatii de investitie evidentiaza efortul facut de entitate avand ca scop crearea conditiilor optime pentru obtinerea de venituri in exercitiile financiare viitoare. Fluxurile de trezorerie ale activitatilor de investitii ofera informatii privind maniera In categoria fluxurilor de trezorerie provenite din activitati de investitie intra: - platile de numerar pentru achizitia de imobilizari5 - incasarile in numerar din vanzarea de imobilizari. - Platile/incasarile de numerar pentru achizitia de instrumente de capitaluri proprii sau de datorie ale altor entitati si de interese in asocierile in participare diferite de platile pentru activitatea de productie. - Avansurile de numerar si imprumuturile acordate altor parti (cu exceptia entitatilor fianaciare)
5

includ si platile de numerar aferente cheltuielilor de dezvoltare, capitalizare si la constructia in regie proprie a imobilizarilor corporale.

17

- Incasarile de numerar din rambursarea avansurilor si imprumuturiloe efectuate catre alte parti (cu exceptia entitatilor fianaciare) - Platile/incasarile in numerar aferente contractelor futures, foward, de optiuni si swap (cand acestea nu sunt detinute in scopul de plasament sau de tranzactionare) Se vor prezenta separat: - Platile si incasarea dividendelor si a dobanzii (atunci cand sunt considerate costuri ale eforturilor de rentabilizare a investitilor) Investitiile in filiale, entitati asociate. - Platile impozitului pe profit. Atunci cand fluxul de trezorerie din impozite este alocat unei tranzactii individuale dare da nastere unui flux de trezorerie de investitie. - Fluxurile de trezorerie generate de entitate sub forma de investitii si repartizarile si alte varsaminte sau incasari in cadrul asocierilor in participatie. - Valoarea cumulata a numerarului platit sau incasat drept contraprestatie a achizitiilor sau vanzarilor dupa deducerea numerarului si a echivalentelor de numerar achizitionate sau cedate. (in cazul achizititei sau cedarii filialelor si a altor unitati de afaceri) 1.4.3 Activitati de finantare

Fluxurile de trezorerie de finanare de natura intrrilori ieirilor au ca efect modificri n dimensiuneai ponderea capitalurilor propriii mprumutate (structura financiar a ntreprinderii). Dinamica intrrilor de numerar reflect capacitatea ntreprinderii de a atrage noi surse de finanare pentru exploatarei pentru investiii, iar dinamica ieirilor de numerar reliefeaz capacitatea firmei de a remunera acionariii a rambursa ratele scadente aferente mprumuturilor anterioarei operaiunilor de leasing financiar. Fluxurile de trezorerie de finanare sunt: Incasarile de numerar provenite din emisiunea de actiuni, parti sociale Platile in numerar efectuate pentru rascumpararea actiunilor, partilor sociale proprii Incasarile in numerar provenite din emisiunea titlurilor de creanta, a imprumuturilor, a Rambursarile in numerar ale unor sume imprumutate Platile in numerar efectuate pentru reducerea obligatiilor aferente unui contract de leasing financiar.

obligatiunilor, ipotecilor si a altor imprumuturi pe termen scurt sau lung

18

Se vor prezenta separat: - Platile si incasarea dividendelor si a dobanzii (atunci cand sunt considerate costuri ale atragerii surselor de finantare) - Platile impozitului pe profit. Atunci cand fluxul de trezorerie din impozite este alocat unei tranzactii individuale dare da nastere unui flux de trezorerie de finantare. Tranzactiile de natura investitionala si de finantare care nu necesita intrebuintarea numerarului sau a echivalentelor de numerar vor fi excluse din situatia fluxului de trezorerie. 1.5 Tratementele si practiucile contabile specifice la nivel de trezorerie 1.5.1 Notiuni de contabilitate primara. Sarcina de baz a trezoreriei ntr-o ntreprindere angajat ntr-un sistem complex de raporturi economice i financiare este de a asigura lichiditile necesare tuturor obligaiilor bneti i un echilibru financiar corespunztor. Literatura de specialitate definete numerarul ca fiind lichiditile sau alte valori asimilate i toate valorile care, prin natura lor, sunt imediat convertibile n bani, pentru valoarea lor nominal6. n acest caz, in cadrul fluxurilor de trezorerie intra pe lng numerarul din casierie si disponibilul din conturi la bnci sau alte organisme financiare i valori de ncasat. Potrivit Legii contabilitii nr. 82/1991 n Romnia, lichiditile sunt formate din urmtoarele elemente: - numerarul n lei i n devize din casieria unitii financiare, - carnetele de cec cu limit de sum; - acreditive n lei i n devize; - avansurile de trezorerie; - valorile de ncasat, - cecuri i efecte comerciale primite de la pltitori. n sens restrns, disponibilitile sunt formate din disponibiliti la banc, n numerar, acreditive n lei i n devize, carnete de cecuri cu limit de sum, iar n sens mai extins, se includ alturi de disponibiliti i titlurile de plasament susceptibile de a se transforma n disponibiliti 1.5.1.1 Numerarul n lei i n devize din casieria unitii patrimoniale
6

Ristea M. Noul sistem contabil al agenilor economici, CECCAR, Bucureti, 1993, pg. 131.

19

Numerarul n lei i n devize din casieria unitii patrimoniale este reprezentat de banii lichizi de care dispune unitatea la un moment dat i prin intermediul crora se fac operaiuni de pli cu persoane fizice i juridice sau la care se adaug lichiditi ca urmare a ncasrilor efectuate. Dei nu au o pondere n totalul micrilor de trezorerie , operaiunile de pli i ncasri n numerar se caracterizeaz prin diversitate i frecven i prin mare rigurozitate n gestiune. Unitile patrimoniale efectueaz, prin casieriile proprii: operaiuni de ncasri i pli Cash n lei i n valut; ncasrile n lei provin din vnzarea de produse din producie proprie, din vnzarea de mrfuri, lichidarea unor debitori, ridicri de numerar de la banc sau aport de capital. Operaiunile de decontri n numerar n lei au o pondere redus n totalul decontrilor. Plile n lei se pot face pentru achitarea drepturilor salariale, plata ajutoarelor materiale din fondul asigurrilor sociale, avansuri spre decontare, cumprri de bunuri, depuneri de numerar la banc etc. Se pot efectua, conform legislaiei n vigoare, ncasri i pli prin casierie n valut. Evidena operativ a numerarului n devize se ine cu ajutorul Registrului de cas, care va avea coloane att pentru ncasri, pli, sold n lei, ct i pentru operaii n devize. Registru de cas se ine pentru fiecare fel de valut. n casieriile unitilor economice se mai pot pstra i alte valori, categorie n care sunt incluse: timbre fiscale i potale, bilete de tratament i odihn, tichetele i biletele de cltorie i alte valori. Volumul operaiunilor de ncasri i pli i gama acestora prin casierie, sunt restricionate de limitele gestiunii i securitii banilor la agentul economic i de interesele BNR de a asigura o circulaie monetar normal. Potrivit reglementrilor n vigoare7, operaiunile de ncasri i pli ntre persoanele juridice se vor efectua numai prin instrumente de plat fr numerar, cu excepia persoanelor juridice care pot efectua pli n numerar n urmtoarele cazuri: - plata salariilor i a drepturilor de personal; - alte operaiuni de pli ale persoanelor juridice cu persoane fizice;
7

Legea nr. 131/1996, prin care a fost aprobat cu modificri Ordonana Guvernului nr. 15/1996

privind ntrirea disciplinei financiar - valutare i evitarea evaziunii fiscale. 20

- pli ctre persoane juridice n limita unui plafon zilnic maxim. Prin plafon zilnic maxim de pli 8 , se nelege totalitatea plilor efectuate n numerar de o persoan juridic ntr-o singur zi, respectiv 10000 lei. Plile ctre o singur persoan juridic fiind admise n limita unui plafon de 5000lei. Fac excepie de la plafonul zilnic prevzut: - depunerile n conturile persoanelor juridice, deschise la societile comerciale bancare, care pot fi fcute i de alte persoane juridice, neplafonat; - cheltuielile de deplasare n interes de serviciu, n limita sumelor cuvenite pentru plata transportului, a diurnei, a ndemnizaiei i a cazrii pe timpul deplasrii, precum i a cheltuielilor neprevzute, efectuate n acest sens; - cheltuielile de protocol ocazionate de conferine, de simpozioane i de alte asemenea aciuni, n condiiile baremurilor stabilite de normele legale n vigoare. Potrivi legii sumele n numerar aflate n casieriile proprii ale persoanelor juridice nu pot depi la sfritul fiecrei zile plafonul de 5000 lei. Se admite depirea acestui plafon numai cu sumele aferente plii salariilor i altor drepturi de personal, precum i altor operaiuni programate, pe baza documentelor justificative, cu persoane fizice pentru perioada de 3 zile lucrtoare de la data prevzut pentru plata acestora. Orice operaie de ncasare i plat n numerar se efectueaz numai pe baz de documente care au un regim special de ntocmire i circulaie. ntre acestea cele mai uzuale sunt: cecurile de numerar, chitane, bonuri i centralizatoare ale caselor de marcaj, monetare centralizatoare etc. pentru ncasri i dispoziii de plat n numerar; listele de avans i statele de plat, facturi, bonuri, chitane emise de teri etc.- pentru pli. 1.5.1.2 Disponibilul n conturi la bnci sau alte instituii financiare, n lei i n devize Disponibilul n conturi la bnci sau alte instituii financiare, n lei i n devize este reprezentat de bani scriptici, prin intermediul crora se fac operaiuni de pli prin virament bancar cu persoane fizice i juridice. n totalul operaiunilor de pli, aceast form de decontare are ponderea cea mai mare. Disponibilitile din conturile bancare pot lua i forma depozitelor la termen, care reprezint, n fapt, o imobilizare a acestora pentru o anumit perioad, de regul
8

Ord. Guv. 15/1996 art. 5 alin. 2 lit. c)

21

pn la un an, n schimbul unei dobnzi superioare celei obinute pentru disponibilul din conturile la vedere. n activitatea de gestiune a trezoreriei trebuie s inem cont de faptul c depozitele la termen, odat constituite, nu pot fi utilizate dect prin renunarea la dobnda la termen, n favoarea dobnzii la vedere9. Efectuarea operaiunilor de pli prin virament bancar cu persoane fizice i juridice este posibil deoarece, unitile patrimoniale i pstreaz marea majoritate a disponibilitilor bneti n conturi deschise la bnci. n economia de pia bncile au un mare rol n ceea ce privete: mobilizarea i pstrarea n condiii de siguran a mijloacelor bneti ale persoanelor juridice i fizice, efectueaz orice ncasri i pli fr numerar (prin virament), de valori mari i foarte mari; acord credite pe termene diferite agenilor economici, precum i populaiei; cumpr i vinde, sconteaz i resconteaz diverse hrtii de valoare, unele bnci au mandat de a efectua ncasarea veniturilor i efectuarea cheltuielilor statului, iar alte bnci pot efectua operaiuni de tranzit i mandat n favoarea i la solicitarea diferitelor uniti i persoane, acord asisten de specialitate solicitanilor. Conturile deschise la bnci au caracterul de conturi de disponibil, adic efectueaz pli n limita disponibilului existent, dar pentru activitatea curent de exploatare se pot deschide cu acordul bncilor i conturi curente. Caracteristica acestora este c din acestea se pot face pli mai mari dect disponibilul existent, respectiv din credite de trezorerie acordate direct n conturile curente, Conturile curente prezint avantajul c simplific acordarea i rambursarea creditelor i diminueaz mrimea dobnzilor pentru beneficiari, ntruct se acord numai cnd i ct sunt necesare, iar restituirea se face imediat din ncasrile ulterioare prin contul curent. Agenii economici care dispun de devize le pot pstra la bnci, n conturi deschise pe fiecare moned strin. Unitile bancare vor reflecta existenele i micrile de valute strine, att n moneda strin respectiv ct i n lei. Documentele utilizate pentru nregistrarea operaiilor de ncasri i pli prin conturile deschise la bnci, cuprinde: cecul pentru ridicarea de numerar; foaia de vrsmnt chitan pentru depunerile de numerar din casierie; dispoziia de plat prin banc, prin virament nsoit de documente ca: facturi, borderouri de rate, chirii; mandatul potal pentru sumele ncasate prin
9

Iuliana ugui - Contabilitatea fluxurilor de trezorerie, Editura Economic, Bucureti, 2002, pg. 36.

22

pot; notele de debitare, sau creditare utilizate pentru sumele preluate de banc, cum ar fi: dobnzi, speze, taxe, etc. La toate acestea s-au mai adugat instrumentele de plat moderne, cum sunt: cambia, biletul la ordin, cecul i ordinul de plat.

1.5.1.3 Carnetele de cecuri cu limit de sum constituie o categorie aparte de mijloace bneti sub forma unor documente de valoare (cecuri) care se utilizeaz pentru plata unor categorii de prestri de servicii sau achiziii de materiale. Acestea se alimenteaz la cererea expres fcut bncii de ctre titularul de cont, pe baza creia se transfer disponibilul din contul curent ntr-un cont separat i se elibereaz un carnet de cecuri pentru suma corespunztoare10. Carnetul de cecuri cu limit de sum se elibereaz de banc, pe seama disponibilitilor din cont al unitii. Suma carnetului de cecuri se stabilete n funcie de nevoi pe o perioad de pn la 30 de zile. Unitile pltitoare pot solicita n funcie de nevoi, mai multe carnete cu limit de sum. Carnetul cu limit de sum se elibereaz n baza unei dispoziii de plat ce se opereaz n contul unitii la banc. Dup completarea i emiterea cecului de ctre titular, beneficiarul plii se prezint cu borderoul cecurilor de ncasat la banca sa, unde le depune spre ncasare. La rndul su banca beneficiarului prezint spre compensare bncii emitentului valoarea cecului, care va debita contul clientului su.

1.5.1.4 Acreditive n lei i n devize Atunci cnd furnizorii nu au destul ncredere n clienii lor c vor putea plti contravaloarea bunurilor livrate, lucrrilor executate sau serviciilor prestate, n timp util, solicit deschiderea de acreditive. Acreditivele sunt mijloace bneti aflate ntr-un cont separat de contul curent, deschis la dispoziia unui furnizor i din care se fac pli numai ctre acesta pe msur ce justific livrarea de bunuri i/sau prestarea de servicii n cantitile, sortimentele i calitile prevzute. Astfel, n baza unui contract ncheiat ntre furnizor i client, viramentul ctre furnizor se face imediat dup ce acesta prezint la banc documentele justificative i se verific respectarea condiiilor stabilite
10

Iuliana ugui - Contabilitatea fluxurilor de trezorerie, Editura Economic, Bucureti, 2002, pg. 36.

23

la deschiderea acreditivului. Pentru agentul economic care constituie acreditivul, apare ca principal dezavantaj faptul c sumele respective nu sunt purttoare de dobnd i nu sunt la dispoziia sa dect n cazul anulrii acreditivului. n schimb, pentru furnizor, acreditivul constituit n favoarea sa asigur rapiditate, certitudine i sigurana decontrilor. La expirarea termenului de valabilitate al acreditivului soldul rmas neutilizat se vireaz de ctre unitatea bancar a furnizorului n contul de disponibil al unitii pltitoare. Fiind o form sigur de decontare pentru furnizor se utilizeaz cu precdere ca modalitate de plat n schimburile economice internaionale pe baza creia firma importatoare d dispoziie bncii sale s plteasc firmei exportatoare, prin mijlocirea unei bnci corespondente echivalentul valoric al mrfurilor i serviciilor furnizate de firma exportatoare. n relaiile comerciale internaionale, acreditivul faciliteaz ntreinerea i dezvoltarea unor schimburi sigure ntre parteneri. 1.5.1.4 Avansurile de trezorerie. Pentru aprovizionarea din alte localiti dect unde este situat sediul ntreprinderii, cu anumite bunuri de valori, relativ, mari i cantiti mici, care nu trebuie transportate neaprat cu trenul sau auto, este mai convenabil ca anumite persoane s se deplaseze personal pentru aducerea acestora. Pentru acoperirea cheltuielilor de transport, cazare, diurn, costul materialelor, etc. persoanele desemnate primesc la plecare o anumit sum de bani numit avans de trezorerie, care urmeaz a fi justificat la napoiere. O particularitate a acestei categorii de lichiditi const n faptul c sumele apar n contul titularilor de avansuri din momentul avansrii pn n momentul n care se deconteaz plile fcute. De regul, justificarea avansului i transformarea sa n cheltuial efectiv are loc la ncheierea mandatului pe baza unui decont de cheltuieli. Documentul justificativ care st la baza nregistrrilor n contabilitate a avansurilor de trezorerie acordate personalului propriu pentru deplasri n interes de serviciu este Ordinul de deplasare sau Delegaie care ndeplinete urmtoarele funcii: - dispoziie ctre persoana delegat s efectueze deplasarea; - document pentru decontare de ctre titularul de avans a cheltuielilor efectuate; - document pentru stabilirea diferenelor de primit de ctre titularul de avans; - document justificativ de nregistrare n contabilitate.

24

Dac, la decontarea avansului, suma cheltuielilor justificative este mai mare dect avansul primit de ctre titularul de avans se ntocmete Dispoziia de plat/ncasare ctre casierie. n cazul n care, la decontare, sumele privind cheltuielile efective sunt mai mici dect avansul primit, diferena trebuie restituit de ctre titularul de avans pa baz de Chitan la casierie. Avansurile de trezorerie se pot acorda n lei i n devize. Dac avansurile de trezorerie sunt n devize, la sfritul exerciiului financiar se nregistreaz diferenele de curs valutar, dup caz, ca o cheltuial sau ca un venit financiar. 1.5.1.5 Valorile de ncasat sub forma cecurilor i efectelor comerciale primite de la pltitorii i pstrate pn la scaden sau remise bncii spre scontare nainte de termenul scadent, contra unui scont. Ele sunt valori financiare ce se includ n categoria lichiditilor i nu n cea a creanelor, datorit posibilitii de a fi imediat transformate n disponibiliti. n categoria valorilor de ncasat se cuprind cecurile de ncasat, efectele comerciale de ncasat i efectele comerciale remise spre scontare. Cecul este cel mai convenabil instrument de decontare , utilizabil de ctre titularii de conturi bancare, cu disponibiliti suficiente n aceste conturi creat din operaiuni de ncasri, din depozite sau din credite bancare. Cecul este definit ca o instruciune scris dat bnci de a plti cuiva valoarea menionat n acea instruciune. 1.5.2 Raportarea fluxurilor de trezorerie din activitatea de exploatare Raportarea fluxurilor de trezorerie se poate face prin doua metode: - Metoda directa care porneste de la principalele clase de incasari si plati in numerar - Metoda indirecta care porneste de la rezultatul net (profit sau pierdere) pe care il ajusteaza cu elementele negeneratoare de intrari si iesiri de resurse. Metoda direct presupune determinarea fluxurilor nete din activitatea de exploatare pornind de la o detaliere a fluxurilor de intrare i ieire pe categorii de elemente. O astfel de detaliere a ncasrilor i plilor este mai avantajoas din punctul de vedere al informaiilor pe care le ofer i al posibilitilor de efectuare a unor previziuni ale fluxurilor viitoare. n schimb, aceast metod necesit un volum de munc i costuri mai mari dect metoda indirect, pe care o prezentm mai jos; 25

Metoda indirect presupune determinarea fluxului de trezorerie din activitatea de exploatare pornind de la rezultatul exerciiului, aa cum este prezentat n contul de profit i pierderi. ntr-o contabilitate de angajamente, cheltuielile i veniturile pe baza crora se determin rezultatul s-au nregistrat n momentul plii sau ncasrii, ceea ce face ca determinarea fluxului net de trezorerie pornind de la rezultatul exerciiului s impun o serie de corecii, cum sunt: se scad elementele cuprinse n rezultatul exerciiului, dar care nu influeneaz trezoreria sau care nu sunt legate de exploatare (cheltuieli cu amortizrile i provizioanele, venituri din provizioane, transferuri de cheltuieli la contul de cheltuieli de repartizat etc.); se elimin efectele operaiunilor care nu fac parte din activitatea de exploatare (diferenele rezultate prin cedarea activelor); se elimin orice reportare sau regularizare a ncasrilor sau plilor trecute sau viitoare i care vizeaz activitatea de exploatare. 1.5.2.1 Metoda Directa In cadrul metodei directe pentru raportarea fluxurilor de trezorerie sunt folosite fie informatiile din inregistrarile contabile fie pronind de la veniturile si cheltuielile din contul de profit si pierdere ajustate cu evolutia stocurilor, creantelor si a datoriilor din exploatare functie de: - variatiile stocurilor, creantelor, si a datoriilor de exploatare, - elementele fara incidente monetare, elemente pentru care incidentele monetare constau in fluxuri de investitii sau finantare. 1.5.2.1.1 Raportarea fluxurilor de trezorerie din activitatea de exploatare Bazata pe exemplele date de IAS 7 Situatia fluxurilor de trezorerie, metoda directa de calculare a fluxurilor de trezorerie are urmatoarea prezentare: + Incasri din relatiile cu clientii: ncasri din vnzarea de bunuri, execuia de lucrri i prestrile de servicii; ncasri totale din redevente, onorarii, comisioane Pli ctre furnizorii de bunurii servicii; Pli ctre salariaii n numele acestora;

Plati in favoarea furnizorilor i personalului:

Dobnzi i dividende pltite (pot apartie si de activitatea de fianantare) ; Plti privind impozitele asupra beneficiilor (in afara activitatii de fianantare si investitie) ;

26

+/- Elemente extraordinare ; = Flux net de trezorerie din exploatare. 1.5.2.1.2 Raportarea fluxurilor de trezorerie din activitatea de investitii Conform IAS 7 Situaia fluxurilor de trezorerie fluxurile care rezulta din activitatea de investitii indica in ce masura platile au fost efectuate pentru achizitionarea de active in scopul obtinerii de venituri si fluxuri de trezorerie viitoare. Situatia fluxurilor de trezorerie din activitatea de investitii evidentiaza modul in care entitatea isi asigura contiuitatea activitatii. Fluxurile de trezorerie din aceasta categorie sunt de natura : platilor efectuate pentru achizitia sau constructia de imobilizari si active pe termen lung. incasarilor din vanzarea imobilizarilor si activelor pe termen lung. Platile si incasarile care decurg din achizitia sau vanzarea titlurilor de participare (cu exceptia tranzactiilor in scop comercial) Incasari din rambursarea avansurilor si imprumuturilor catre alte societati. Norma IAS 7 Situaia fluxurilor de trezorerie nu face referire la categoriile de incasari si plati care trebuie constituite, dar pe baza exemplelor date se contureaza un model de calcul al fluxurilor de trezorerie din activitatea de investitii. Achizitionarea unei filiale Trezoreria achzitionata Achizitionarea de imobilizari Achizitionarea de plasamente

+ Cesiunea unei filiale

+ Incasari din cesiunea de imobilizari + Incasari din cesiunea de plasamente + Dobanzi incasate + Dividende primite = +/- Fluxul net de trezorerie din activitatea de investitii 1.5.2.1.3 Raportarea fluxurilor de trezorerie din activitatea de finantare

27

Fluxurile de trezorerie din activitatea de finantare sunt acelea care influenteaza marimea si structura capitalurilor proprii si imprumutate ale entitatii. Conform exemplelor prezentate de IAS 7 Situaia fluxurilor de trezorerie tabloul fluxurilor de trezorerie din activitatea de finantare poate arata astfel : + + Cresterea de capital (in numerar) Rambursarea de capital (in numerar) Emisiunea de mprumuturi (altele dect de trezorerie) Rambursarea de mprumuturi (altele dect de trezorerie) Rambursarea de datorii ce rezulta din contractele de locatie-finantare Dobanzi si dividende platite

=+/- Fluxul net de trezorerie din activitatea de finantare Corelandu-se rezultatele obtinute prin metoda directa din cele trei activitati (exploatare, investitii si finantare) se va obtine rezultatul obtinut prin metoda indirecta. Astfel : +/- Fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare. +/- Fluxul net de trezorerie din activitatea de investitii. +/- Fluxul net de trezorerie din activitatea de finantare. = +/- Variatia neta a numerarului si echivalentelor de numerar. 1.5.3 Metoda Indirecta Conform metodei indirecte, fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare se detrmina pornind de la rezultatul net, ajustandu-se cu : - variaiile stocurilor, creanelor, si a datoriilor de exploatare - elementele ara incidente monetare (amortizri, provizioane, impozite amnate, ctigurile sau pierderile din schimb nerealizate, beneficiile nedistribuite ale societilor asociate) - elemente pentru care incidentele monetare constau in fluxuri de investiii sau finanare Prin metoda indirect Fluxul net de lichiditi din exploatare, potrivit metodei indirecte, se calculeaz astfel:

28

+/- Rezultatul net inaintea impozitarii si elementelor extraordinare (Eliminarea elementelor fara incidneta monetara) + Cheltuielile cu amortizarile si provizioanele Venituri din amortizari si provizioane (Eliminarea elementelor din activitatile de investitii si finantare) +/- Rezultatul cesiunii imobilizarilor si plasamentelor + Cheltuieli cu dobanzile Venituri din dobanzi si dividende Venituri din reluarea subveniilor pentru investiii (Eliminarea influentei NFR) +/- Variatia stocurilor +/- Variatia conturilor clienti si a altor creante de exploatare +/- Variatia conturilor de furnizori si a altor datorii de exploatare +/Dobanzi si dividende platite Plati privind impozitele asupra beneficiilor Elemente extraordinare

= +/- Fluxul net de trezorerie relativ la activitatile de exploatare. Metoda indirect de stabilire a fluxului net de trezorerie din exploatare este preferat de manageri, deoarece nu ofer o imagine direct cu privire la fluxurile de lichiditi ale ntreprinderii. Fluxul net de trezorerie din exploatare depinde n esen de: - rezultatul exploatrii corectat cu veniturile din reluri de subvenii pentru investiiii cu rezultatul cedrilor de active, ceea ce n esen reprezint rezultatul exploatrii din operaiuni comerciale curente; -amortizare; -provizioane (ca sum net); - variaia necesarului de fond de rulment; - plile privind dobnzilei impozitul pe profit. n aceast optic, fluxul net de trezorerie din exploatare este influenat de: - rata de cretere a activitii (cifrei de afaceri); - marja brut din exploatare;

29

- importana, caracteristicilei viteza de rotaie a elementelor necesarului de fond de rulment (stocuri, creane, furnizori etc.). CAPITOLUL 2 ANALIZA FINANCIAR-CONTABIL PE BAZA FLUXURILOR DE TREZORERIE Pornind de la premisa c existena unei entiti economice poate avea loc doar cnd sunt ndeplinite cele dou restricii financiare: solvabilitatea i rentabilitatea, reiese ca principalele obiective ale analizei economico-financiare sunt aprecierea condiiilor de echilibru financiar i msurarea rentabilitii capitalului investit. Analiza economico-financiar se realizeaz pe baza informaiei contabile oferite de documentele de sintez11 la sfritul unei perioade de gestiune. Echilibrul financiar se poate determina, fie sub o forma static prin realizarea unei analize pe baza bilanului, fie pe un interval calendaristic, printr-o analiz dinamic pe baza fluxurilor financiare. Informaiile contabile i cele financiare din raportrile financiare se pot utiliza fie pentru a analiza poziia pe pia sau starea de sntate a entitatii, fie pentru a realiza previziunile financiare pentru un orizont de timp bine delimitat. Dat fiind faptul ca se bazeaz pe evoluii trecute i pe caracteristici constatate la un moment dat, analiza financiar are un caracter retrospectiv si urmrete sa anticipeze i previn riscurile financiare care amenin ntreprinderea. Astfel n timp ce o modalitate tradiional de analiza financiara permite aprecierea nivelului de ndatorare i evaluarea riscului preluat de ctre asociai, pe seama capitalurilor proprii. n consecin, situaiile constatate la un moment dat conin i elemente poteniale cu privire la modul n care va evolua ntreprinderea. Intr-o optica mai moderna, analiza financiar pune n eviden faptul c echilibrul viitor al ntreprinderii depinde de evoluia viitoare a fluxurilor financiare.

11

Documentele de sinteza sunt constituite de: bilan, cont de profit i pierdere, situaia modificrilor capitalului propriu si situaia fluxurilor de numerar. - Conform Directivei a IV CEE aprobat de OMFP 3055/2009.

30

2.1 Prezentarea general a societii S.C. Carlo Production S.A. cu sediul n municipiul Bucureti, strada Radu Vod , nr. 17, Sector 4 a fost nfiinat n anul 1992. Este o societate cu capital privat romanesc, acionariatul fiind format din trei persoane fizice si una juridica. Capitalul subscris vrsat este n valoarea de 32400 lei echivalnd cu 3240 aciuni, valoarea unei aciuni este de 10 lei. Aciunile sunt nominative i de o valoarea egal, ele acordnd persoanelor drepturi egale. Obiectul de activitate al societii l constituie producia materialelor publicitare in format audio si video. Firma a realizat o serie de spoturi TV cunoscute publicului larg precum: Pepsi Fotbalitii, pentru Campionatul European de Fotbal 2008, Dacia Pre in anul 2009, Scandia Pate Bucegi 2009, Romtelecom Internet 2010. In afara activitii de producie a spoturilor in cadrul departamentului editare sunt modificate si adaptate diferite reclame difuzate in trecut. Tot n acest departament este creata si grafica 2D sau 3D pentru diferite spoturi video sau pentru panouri publicitate. n cadrul societii funcioneaz urmtoarele secii: producie spoturi publicitare si editare. In activitatea de producie sunt angajai 8 salariai, in departamentul de editare sunt angajai 3 salariai, iar in cadrul personalului auxiliar sunt 4 salariai. Lunar se ntocmesc rapoarte statistice privind realizarea produciei, a cifrei de afaceri, a livrrilor de mrfuri, a principalelor indicatori tehnico-financiari, a utilizri forei d munc i a realizrii productivitii muncii. Exerciiul economico-financiar ncepe la 1 ianuarie i se ncheie la 31 decembrie al fiecrui an. Primul exerciiu ncepe la data constituirii societii. Profitul societii se stabilete pe baza bilanului contabil, aprobat de Adunarea General a Acionarilor. Profitul impozabil se stabilete n condiiile legii. Din profitul societii dup plata impozitului pe profit se pot constitui fonduri destinate modernizrii, cercetrii i dezvoltrii de produse, investiii i alte asemenea fonduri. Plata dividendelor cuvenite acionarilor se face de ctre societate n condiiile legii.

31

Societatea se va dizolva n condiiile prevzute de lege. n caz de dizolvare, societatea va fi lichidat. Lichidarea societii i repartizarea patrimoniului su se va face n condiiile i cu respectarea prevederilor legale n vigoare. 2.2 Perfecionarea clasificrilor, recunoaterii si evalurii in contabilitate -Prezentarea bilanului financiar prin ajustarea bilanului contabil. Bilanul contabil rspunde la multiple cerine de ordin juridic, contabil i fiscal, dar nu rspunde exact la exigenele analizei financiare. De aceea este necesar ca plecnd de la bilanul contabil s se efectueze o serie de regrupri a datelor pentru a se obine bilanul financiar. Bilanul financiar grupeaz datele contabile dup criterii financiare de lichiditate i exigibilitate. n vederea analizei bilanului financiar este necesar studierea succesiv a activului care grupeaz mijloacele i a pasivului care indic resursele de care dispune ntreprinderea, care au n vedere urmtoarele reguli: Elementele de activ vor fi grupate grupate n ordinea cresctoare a gradului de lichiditate a urmtoarelor elemente: - active imobilizate - active circulante - conturi de regularizare i asimilate (cheltuielile constatate n avans care urmeaz a se include ealonat pe cheltuieli n perioadele urmtoare de gestiune, ct i diferenele de curs) - prime privind rambursarea obligaiunilor care reprezint diferena dintre valoarea de rambursare a obligaiunilor i valoarea de emisiune. Aceste prime sunt cheltuieli financiare care trebuie s fie amortizate pe durata mprumutului. Astfel se obine un activ financiar cu mase ce au un grad de lichiditate mai mare de un an, denumite active stabile, i active ce au un grad de lichiditate sub un an, denumite active ciclice. Ordonarea acestora se va face astfel: vor fi nscrise mai nti elementele cele mai puin lichide, apoi se trec elementele mai lichide n cea mai mare parte, posturile din bilanul contabil se regsesc n ntregime pe acelai nivel n cadrul bilanului financiar. Exist cazuri n care anumite posturi de stocuri i creane se pot regsi n cadrul activelor imobilizate. Elementele de pasiv vor fi grupate n ordine cresctoare dup exigibilitatea resurselor de care dispune ntreprinderea pentru a finana funciile sale:

32

- capitalurile proprii - provizioane pentru riscuri i cheltuieli - datoriile - conturi de regularizare i asimilate (veniturile nregistrate n avans i diferenele de curs). Acestea se grupeaz dup gradul de exigibilitate, mai nti elementele patrimoniale care nu sunt exigibile la o anumit dat, adic capitalurile proprii, urmate de mprumuturile pe termen lung, iar apoi datoriile pentru activitatea curenta ( furnizori, creditori, credite pe termen scurt, obilgaii sociale i fiscale). Bilanul contabil rspunde la multiple cerine de ordin juridic, contabil i fiscal, dar nu rspunde exact la exigenele analizei financiare. De aceea este necesar ca plecnd de la bilanul contabil s se efectueze o serie de regrupri a datelor pentru a se obine bilanul financiar. Punctul de plecare al analizei bilantul contabil. Tabelul Bilanul contabil la data de 31.12.2009 Activ Imobilizri necorporale Imobilizri corporale Imobilizri financiare (1) Mrfuri Clieni (2) Debitori Disponibiliti TOTAL ACTIV Valori nete 19665 18000 8325 13500 5625 65115 Pasiv Capital social Prime legate de capital Rezerve Profit Furnizori Credite bancare (3) Datorii la buget TOTAL PASIV - lei Valori nete 32400 17100 1800 11565 2250 65115

Informaii suplimentare: - imobilizrile financiare includ i investiii de 1.000 lei cu durat de recuperare/rambursare mai mic de un an; - clienii includ creane n valoare de 2000 lei cu scadena de peste un an; - din creditele bancare, o parte in valoare de 3500 lei se prelungete pentru o perioad de doi ani. Bilanul financiar grupeaz datele contabile dup criterii financiare de lichiditate i exigibilitate. n construcia bilanului financiar clasamentul posturilor de activ i de pasiv se face exclusiv dup criteriile de lichiditate i exigibilitate. Se procedeaz n acest scop la o serie de 33

corecii att n activul ct i n pasivul bilanului, obinnd mrimi semnificative n analiza financiar. Pornind de la bilanul contabil sistematizat i de la informaiile suplimentare aferente elementelor patrimoniale in urma aplicrii coreciilor specifice se obine bilanul financiar: Tabelul Bilanul financiar la data de 31.12.2009 Activ Imobilizri necorporale Imobilizri corporale Imobilizri financiare (peste un an) Creane clieni (peste un an) Creane debitori (peste un an) Investiii financiare (sub un an) Mrfuri Clieni Debitori Disponibiliti TOTAL ACTIV Valori nete 19665 17000 2000 1.000 8325 11500 5625 65115 Pasiv Capital social Prime legate de capital Profit Datorii financiare Furnizori Dividende de plat Datorii la buget Credite bancare - leiValori nete 32400 17100 3500 1800 2250 8065

TOTAL PASIV

65115

n cele mai dese cazuri, bilanul financiar se prezint n valori nete, dar este posibil prezentarea lui i n valori brute, atunci cnd se realizeaz o analiz prin fluxuri financiare i se dorete eliminarea influenelor ce pot s apar n cazul unor indicatori financiari ca urmare a politicilor financiare i de dividend pe care le aplic un agent economic. 2.3 Analiza echilibrului financiar Bilanul este documentul oficial de sintez al tuturor unitilor patrimoniale. Bilanul contabil contribuie s dea o imagine fidel, clar i complet a patrimoniului, a situaiei financiare i asupra rezultatelor obinute de unitatea patrimonial. Analiza economico-financiar la nivelul unei entitii se realizeaz pe baza informaiei contabile oferite de bilan. Analiza static este orientat pe studiul structurilor de capital ale ntreprinderii, iar metoda utilizat pentru aceasta o constituie compararea diferitelor elemente complementare sau opuse din aceeai structur, sub forma decalajelor sau sub forma ratelor. 2.3.1 Analiza echilibrului financiar pe baz de bilan

34

Sistemul informaional contabil pune la dispoziie toate datele i informaiile ce trebuie urmrite atunci cnd se realizeaz echilibrul financiar. Astfel, principala surs de informare o reprezint bilanul contabil, cu toate piesele componente, la care se adaug informaii nregistrate n conturi din afara bilanului din conturile anuale. Din punct de vedere financiar, elementele din activul bilanului reprezint alocri de fonduri, n vederea constituirii unei structuri de producie, iar pasivul bilanului reflect sursele de provenien a fondurilor. Realizarea echilibrului financiar presupune capacitatea ntreprinderii de a genera disponibiliti. O analiz financiar-contabil pe baz de bilan este o analiz static a situaiei unei entiti economice la o anumit dat, de regul, sfritul anului. Principalii indicatori calculai pe baza elementelor bilaniere sunt: - fondul de rulment; - necesarul de fond de rulment; - trezoreria net. Constatarea echilibrului financiar al ntreprinderii, la un moment dat, n termeni de stocuri pornind de la bilan, impune ca aceasta s respecte criteriile de lichiditate i exigibilitate n ordonarea posturilor de activ i de pasiv. n aceste condiii, pentru ca informaiile oferite s fie semnificative, sunt necesare cteva corecii asupra elementelor patrimoniale din bilanul contabil n vederea obinerii bilanului financiar i a celui funcional, care reprezint dou instrumente de apreciere a riscurilor financiare la care este supus ntreprinderea. Corespunztor celor dou feluri de bilan, exist posibilitatea realizrii unei analize financiare statice bazate pe bilanul financiar, respectiv o analiz financiar static bazat pe bilanul funcional. 2.3.2 Analiza static a echilibrului financiar pe baza bilanului financiar

In baza bilanului financiar, analiza financiar se bazeaz pe dou principii: 1. Necesitatea finanrii alocrilor permanente pe baza capitalurilor permanente adic imobilizrile trebuie finanate din capitaluri proprii i din datorii financiare. 2. Nevoia de capital pentru finanarea necesarului de exploatare ar trebui s fie finanat din resurse stabile deoarece poate cpta n timp un caracter permanent.

35

Din punct de vedere teoretic, este suficient ca suma capitalurilor permanente s fie cel puin egal cu suma utilizrilor permanente, dar eficient pentru ntreprindere ar fi ca o parte din activele circulante s fie finanate din resurse cu caracter permanent, adic suma resurselor permanente s depeasc alocrile permanente, situaie n care ntreprinderea dispune de o marj de siguran. Acest excedent poart numele de fond de rulment i servete la finanarea exploatrii, jucnd rolul de prim indicator al echilibrului financiar ce sintetizeaz modalitatea de realizare a echilibrului structural ntre elementele stabile ale bilanului. Fondul de rulment reprezint volumul resurselor permanente de finanare a activitii de exploatare. Fondul de rulment este definit ca un excedent de resurse al crui grad de exigibilitate este redus sau chiar nul, peste activele al cror grad de lichiditate este sczut sau nul. Cu alte cuvinte, acest indicator apare ca o marj de securitate sau o garanie a solvabilitii viitoare a ntreprinderii. Fond de rulment (FR) = Resurse permanente (RP) Alocri permanente (AP) Alte formule de calcul a fondului de rulment: 1. Fondul de rulment total (FR) = Capitaluri permanente(Kp) - Imobilizri nete (IN) Acest mod de calcul pune accentul pe originea fondului de rulment i pe variabilele determinante ale acestuia, reprezentnd aa numita analiz extern a fondului de rulment. 2. Fondul de rulment total (FR) =Active circulante (AC)-Datorii pe termen scurt (DTS) Aceast metod de calcul evideniaz mai bine utilizarea fondului de rulment, punnd accentul pe finalitatea sa, care este finanarea activului circulant. Aceasta reprezint analiza intern a fondului de rulment. Bilanul financiar la data de 31.12.2009 Nr.crt 1 2 Indicatori activ imobilizat net active circulante din care - stocuri - creane - disponibiliti total activ ( 1+2) capital propriu 2008 26200 22625 11925 8550 2150 48825 25650 36 - lei 2009 37665 27450 8325 13500 5625 65115 49500 Diferene 20092008
11465 4825 -3600 4950 3475 16290 23850

3 4

5 datorii pe termen m si l 6 capital permanent (4+5) 7 datorii pe termen scurt 8 total pasiv (6+7) 9 fond de rulment (6-1 sau 2-7)

25650 23175 48825 - 550

3500 53000 12115 65115 15335

3500 27350 -11060 16290 15885

Pe baza datelor din bilanul prezentat anterior ca exemplu, se observ c mrimea fondului de rulment este de 14335 lei, astfel ((capital social + profit + datorii financiare) (imobilizri corporale + imobilizri financiare + creane clieni pentru perioade mai mari de un an)) = ((32400 + 17100 +3500) (19665 +17000 + 2000)) = 53000 - 38665= 14335 lei. n cazul firmei Carlo Production SA s-a obinut un fond de rulment pozitiv 14335 lei, ceea ce evideniaz c marja de securitate a societatii crete, iar echilibrul financiar pe termen lung este indeplinit. In anul 2009, comparativ cu anul 2008, fondul de rulment nregistreaz o cretere de 15855 lei, cauzata de creterea capitalurilor permanente i a activelor circulante mai mult dect au crescut activul imobilizat net respectiv datoriile pe termen scurt. Nevoia de fond de rulment ca si indicator de echilibru financiar pe termen scurt reprezint partea din activele ciclice ce trebuie finanate din surse stabile, respectiv activele cu termen de lichiditate sub un an care urmeaz s fie finanate din surse cu exigibilitate peste un an. Cu alte cuvinte se asigura finanarea activelor circulante din partea din fondul de rulment pozitiv neutilizat pentru finanarea nevoilor permanente. Utilizarea de surse permanente pentru finanarea nevoilor pe termen scurt poate deveni nerentabil din cauza costurilor pe care l au n special creditele bancare pe termen lung. Relaia de calcul a nevoii de fond de rulment este: NFR = Active ciclice Pasive ciclice sau NFR = [Active circulante - Disponibiliti] - [Datorii pe termen scurt Credite de trezorerie] NFR = Stocuri + Creane de exploatare Datorii de exploatare n practic se pot ntlni urmtoarele situai: a) NFR > 0 este situaia n care exist un deficit de surse temporare ca urmare a unor nevoi temporare peste sursele ciclice posibil de mobilizat.

37

b) NFR < 0, este situaia n care se nregistreaz un excedent de surse temporare care va finana fie fondul de rulment, fie trezoreria, fiind rezultatul contractrii unor datorii cu termen de plat mai relaxate sau a creterii duratei de rotaie a stocurilor si creanelor. c) NFR = 0 este situaia n care volumul activitii comerciale si de producie stagneaz ca rezultat al ntreruperii activitii companiei. Tabelul Calculul necesarului de fond de rulment al S.C. Carlo Production S.A. - leiNr. crt. 1 2 3 4 Indicatori Stocuri Creane de exploatare Datorii de exploatare Necesar de fond de rulment (1+2-3) 2008 11925 8550 23175 - 2700 2009 8325 13500 12155 9670 Diferene 2009-2008 -3600 4950 - 11020 12370

Valoarea NFR de 9670 pentru anul 2009 reflecta ca au existat momente in desfurarea activitii in care nevoile de numerar au depit valoric disponibilul. Pentru anul 2008 dat fiind faptul ca NFR a nregistrat o valoare negativa se poate spune ca in desfurarea activitilor economice Carlo Production SA a dispus mereu de resurse pentru cheltuielile aprute pe termen scurt. Previziunea necesarului de fond de rulment are un rol important n activitatea unei ntreprinderi. Calculul previzional al necesarului de fond de rulment se realizeaz pe baza urmtoarelor elemente: - durata de rotaie a stocurilor; - durata creditului acordat clienilor; - durata creditului acordat de furnizori. Dac, la un moment dat, fondul de rulment existent depete necesarul de fond de rulment al exploatrii, excedentul de finanare se regsete sub forma trezoreriei nete (TN), concretizat n disponibiliti. Trezoreria net ca si indicator al echilibrului financiar curent reflect imaginea disponibilitilor monetare si a plasamentelor pe termen scurt, aprute din evoluia curent a ncasrilor si plilor sau a plasrii excedentului monetar. Trezoreria net (TN) = FR NFR Sau

38

TN = Db Cbts Unde: Db = disponibilitile bneti, Cbts = creditele bancare pe termen scurt inclusiv soldul creditor al bncii. Folosind metoda de calcul a trezoreriei nete, care are n vedere fondul de rulment i necesarul de fond de rulment, pentru perioada analizat, valoarea acesteia se prezint n tabelul urmtor: Tabelul Calculul trezoreriei nete al S.C. Carlo Production S.A. - lei Nr. crt. 1 2 3 Indicatori Fondul de rulment Necesar de fond de rulment Trezoreria net (1-2) 2008 - 550 - 2700 2150 2009 15335 9670 5665 Diferene 2009-2008 15885 12370 3515

n ceea ce privete analiza trezoreriei in cazul SC Carlo Production S.A se observ c aceasta nregistreaz o valoare pozitiv n ambii anii, semnificnd faptul c fondul de rulment este insuficient pentru asigurarea cerinelor necesare desfurrii activitii. Trezoreria are un rol fundamental ntr-o ntreprindere deoarece caracterizeaz mrimea disponibilitilor bneti de care dispune aceasta la un moment dat. Astfel trezoreria este masa de disponibiliti fcut disponibil din jocul plilor i ncasrilor care trebuie s fac fa permanent scadenelor. 2.3.3 Analiza dinamic a echilibrului financiar Att bilanul cat i contul de profit si pierdere sunt documente obligatorii i ofer o imagine complet asupra activitii ntr-o entitate, dar nici unul din ele nu permite obinerea unei imagini dinamice asupra structurii financiare i asupra evoluia acesteia, deoarece bilanul d o viziune static asupra structurii financiare, n timp ce contul de rezultate ofer o viziune dinamic asupra activitii. Prin intermediul analizei dinamice se msoar modificrile de volum i de structur ale capitalului pe mai multe perioade succesive, n principal pe baza analizei fluxurilor financiare.

39

2.3.4 Calcularea fluxurilor de trezorerie Tabloul fluxurilor de trezorerie depete concepia tradiional privind trecerea de la un bilan la altul i explic variaia trezoreriei, aceasta din urm fiind considerat informaia cheie prin intermediul creia societatea exist. Acesta permite o abordare a ncasrilor i plilor grupate pe funcii i n acest fel trecerea la prezentarea de date previzionale devine mult mai uoar; Determinarea trezoreriei se face pornind de la ncasrile i plile efective. Astfel, se ofer o imagine realist asupra acestui indicator, comparativ cu imaginea obinut n cazul utilizrii fondului de rulment i a necesarului de fond de rulment. Metoda direct se bazeaz pe delimitarea fluxurilor de ncasri pli proprii fiecrei activiti. Pentru activitile de exploatare formula de calcul se prezint astfel: ncasri de la clieni - Pli ctre furnizori i angajai = Numerar generat din exploatare - Dobnzi pltite + Dividende ncasate +/- Alte ncasri/pli privind cheltuielile i veniturile - Impozitul pe profit = Fluxul de numerar nainte de elementele extraordinare +/- ncasri / pli din elemente extraordinare = Fluxul de numerar net din activitile de exploatare Situaia fluxurilor de trezorerie prin metoda indirect.
ACTIVITATEA DE EXPLOATARE Profitul inainte de impozitare + Amortizari - Venituri din investitii financiare + Cheltuieli cu dobanzile = Profitul din exploatare inainte de capitalul cumulat - Cresteri ale creantelor comerciale si ale altor creante - Descresteri in valaorea furnizorilor

90000 76500 13500 3285 450 5400 5265 5265

22500 2250 4050 2700 23400 4950 8775

40

+ Descreteri in valaorea stocurilor = Numerar generat de activitatea de exploatare - Dobanzi platite - Impozit pe profit platit = Numerar net din activitatea de exploatare ACTIVITATEA DE INVESTITII Achizitionarea de terenuri si mijloace fixe + Dobanda incasata = Numerar net din activitatea de investitii ACTIVITATEA DE FINANTARE Incasri din emisiunea de actiuni + Incasari din imprumuturile pe termen lung = Numerar net din activitatea de finantare CRESTEREA NETA IN VALOAREA NUMERARULUI

3600 13275 3285 8550 1440 (14715) 4050 (10665) 6750 4950 11700 2475

Alte informaii: 1. Dobnzile pltite sunt ajustate pentru a reflecta valoarea reala dup urmtorul model: Dobnda pltita din contul de profit si pierdere + Dobnda iniial de pltit - Dobnda finala de pltit = Dobnda reala pltit 2700 lei 900 lei 315 lei 3285 lei

2. Impozitul pe profit este ajustat in mod similar cu modelul de evideniere al dobnzii pltite, cheltuiala din contul de profit si pierdere fiind alctuit din soldul iniial + valoarea pltit - soldul final. (5400 + 5400 2250 = 8550 lei) 3. Variaia numerarului si a echivalentelor de numerar este data de diferena intre soldurile iniiale si soldurile finale ale conturilor de numerar 4. Amortizarea mijloacelor fixe cuprinde att cheltuiala cu achiziionarea cat si amortizarea mijlocului fix. Plata acesteia a fost deja fcut.

2.4 Deschiderea contabilitatii catre deciziile manageriale,contabilitatea creativa si de bunastare. Decizii de management pentru a imbunatatii fluxurile de trezorerie 41

Activitile de exploatare derulate de un agent economic pun un accent deosebit pe o gestiune eficient a elementelor de lichiditi n vederea asigurrii unei continuiti a operaiunilor de ncasri i pli. n economia de pia, latura cea mai semnificativ i vizibil pentru fiecare entitate economic este capacitatea sa de plat, adic posibilitatea acesteia de a-i onora obligaiile la scaden. n acest sens, necesarul de resurse materiale, umane i de alt natur trebuie modelat n funcie de posibilitile sale de a asigura echivalentul bnesc i de a stinge obligaiile fa de teri. Astfel, ansamblul metodelor i tehnicilor de gestionare a lichiditilor nu trebuie asociat responsabilitilor unui casier, care nregistreaz ncasri i face pli, deoarece ele sunt mult mai ample i impun gsirea unor soluii la probleme cum sunt: - evaluarea riscurilor generate de ncasrile existente i determinarea nivelului optim de lichiditi pe care unitatea ar trebui s le dein; - descoperirea aciunilor ce trebuie ntreprinse pentru accelerarea ncasrilor i selectarea comportamentului cel mai eficient n efectuarea plilor; - gsirea celor mai economice mijloace pentru a echilibra ncasrile i plile; - deciderea plasamentelor sau a mprumuturilor efectuate n termen scurt; n ceea ce privete gestiunea lichiditilor, exist dou categorii de costuri, i anume: cele generate de lipsa de lichiditi i cele datorate existenei unui surplus de lichiditi. Lipsa lichiditilor poate avea drept consecine imediate: pierderea oportuniti de a face achiziii n condiii optime; deteriorarea imaginii societii pentru eventualele ntrzieri la plat, obligativitatea de a contracta mprumuturi pe termen scurt etc. Toate aceste consecine atrag costuri a cror mrime este greu de stabilit , pentru c nu pot fi evaluate cu exactitate. Deinerea de lichiditi peste necesarul curent al unitii atrage costuri de alt natur, cum sunt: -pierderea eventualelor dobnzi sau beneficii ce s-ar fi putut obine prin investirea sumelor respective n activiti productive sau n diferite plasamente; - deinerea unui volum important de lichiditi face ntreprinderea vulnerabil la instabilitatea monetar i la modificrile de paritate ntre monede. Decizii de management pentru a mbuntii fluxurile de numerar12: 1. Facturarea cu promptitudine
12

Proiect la materia Cercetare Stiintifica ASE Master CCE , Anul II, 2010

42

Multe entiti mici factureaz la un interval regulat (de exemplu la sfritul lunii) lsnd astfel in conturile clienilor banii care ar putea fi in conturile lor bancare si ar contribuii la optimizarea fluxului de lichiditii. Facturarea ar trebui facuta imediat ce serviciile sau produsele au fost prestate/livrate si nu la o data fix. Daca specificul serviciilor implica facturarea orelor de lucru este indicat sa se negocieze cu clientul pentru a factura de doua ori pe luna pentru a obine o parte din bani mai devreme. 2. ncasarea in avans In loc sa se atepte ncasarea facturii la scadenta, este indicat sa se solicite clientului achitarea unui procent din valoarea proiectului nainte de a ncepe lucrrile. De exemplu, se poate cere o fracie de 40% din proiect ca un avans sau o dovada de buna credin, iar restul la realizarea serviciului. O alt soluie este mprirea facturii in treimi, solicitnd prima treime din valoarea proiectului nainte de nceperea lucrrilor, o treime in timp ce proiectul este in curs de desfurare si o treime la finalizare. 3.Recompensa pentru plata rapida Creanele nencasate reprezint una din cauzele de blocaj al numerarului. Clienii ar putea fi convini sa plteasc imediat, printr-o reducere in cazul in care plata este fcut intr-un anumit interval de timp, oferind fluxului de numerar o rezerva pe termen scurt. Un discount de 2% pentru plata in termen de 10 zile este un scenariu avantajos. 4. Supravegherea creanelor nencasate O practic regulat de a revizui creanele si de a identific clienii care pltesc cu ntrziere sau cu restante contribuie la eliminarea blocajelor de numerar cauzate de clienii problema. Acetia trebuie contactai. Unii clieni au nevoie doar de a le reaminti sa efectueze plata. In cazul in care nu achit nici in urma informrii, apelarea la o firma specializata de recuperare a creanelor este o soluie indicata. 5. Plata furnizorilor doar cnd facturile sunt la scadenta.

43

Trebuie tinut evidenta datei de primire a facturilor si a termenului de plata stabilit pentru a determina ultima zi de plata a furnizorilor. Plata trebuie sa se fac pe cat posibil mai aproape de termenul limita si nu mai nainte. Gestionarea atenta a plii facturilor de la furnizori va ajuta la meninerea fluxului de numerar disponibil pentru mai mult timp. In urma aplicrii acestor masuri vor fi obinute efecte precum: - Scderea nevoii de apelare credite pe termen scurt, - mbuntirea imaginii entitatii in vederea obinerii de credite, - Obinerea unui flux de trezorerie constant care va facilita constituirea depozitelor, - Creterea profitului. Trebuie subliniat ideea conform creia, n gestionarea lichiditilor, este esenial s se gseasc acel volum al lichiditilor pentru care suma celor dou categorii de costuri este minim. Astfel, n condiiile unei gestiuni eficiente a factorilor de producie i a unei inflaii trtoare sau moderate, ntre lichiditile de care dispune o unitate economic i rentabilitatea economic poate aprea o relaie de intercondiionare, ct i o relaie de incompatibilitate. Relaia de intercondiionare se explic prin faptul c profiturile suplimentare obinute prin creterea rentabilitii pot fi repartizate pentru finanarea de noi investiii i pentru alte destinaii. Modernizarea i remunerarea suplimentar a factorilor de producie prin investiiile realizate i prin reproducia lrgit a factorilor de producie vor genera o accelerare a vitezei de rotaie a capitalurilor, care va duce n final la o cretere a lichiditilor i din nou la un profit suplimentar pentru unitatea economic. Relaia de incompatibilitate indic faptul c rentabilitatea certificat de mrimea profitului contabil constituie un indicator static, n timp ce lichiditile sunt rezultatul derulrii fluxurilor financiare n dinamic. n plus, profitul contabil nu reflect doar cifra de afaceri ncasat, ci i diferena favorabil a stocurilor, lucrrilor sau serviciilor facturate sau valorilor potenial realizabile, ceea ce duce la situaii n care societi ce nregistreaz n bilanul contabil rezultate favorabile nu au n acelai timp i o trezorerie pozitiv, aceasta din urm depinznd de variaiile necesitilor de finanare i de variaiile termenelor de scaden a ncasrilor i plilor.

BIBLIOGRAFIE 44

Cri: Iuliana ugui, Contabilitatea fluxurilor de trezorerie, Editura Economic, Bucureti, 2002; Ristea Mihai, Contabilitatea financiara, Editura Universitara, Bucureti, 2005; Ristea Mihai, Noul sistem contabil al agenilor economici, CECCAR, Bucureti, 1993. Articole: European Accounting Review, Volum 1, Dec1992, Funds-flow statements and cash-flow accounting in France - Evolution and significance, Daniel Boussard &Bernard Colasse; Tribuna Economica, Nr. 10, octombrie 2008, Fluxurile de trezorerie la nivelul unei entiti economice in viziunea reglementarilor internaionale, Florentin Caloian ; Revista Finane, Bnci, Asigurri, Nr. 7, iulie 2004, Monica Petcu.

Legislaie: Standardele Internaionale de Contabilitate 2002, Editura Economic, Bucureti, 2002; Codul Fiscal, ediia a XV-a, editura Best Publishing, octombrie 2009; Standardele Internaionale de Raportare Financiara, International Accounting Standards Comitee Foundation; editura CECCAR; Bucureti 2007; OMFP 3055/2009 Reglementrile contabile conforme cu directivele europene, 2009; Regulament Nr.704 din 22 decembrie 1993 de aplicare a Legii contabilitii nr.82/1991; Ordonan nr.15/23 ianuarie 1996 privind ntrirea disciplinei financiar-valutare.

Resurse internet: www.iasb.org

Contul de profit si pierdere la 31.XII.2009

45

Cifra de afaceri - Costul vanzarilor = Marja supra vanzarilor - Amortizare - Cheltuieli generale de administrare - Cheltuieli cu dobanzile + Venituri din investitii financiare pe termen scurt = Profit inainte de impozitare - Impozit pe profit = Profit net

180000 153000 27000 2250 900 2700 4050 22500 5400 17100

Bilant la 31.XII. 2009


I. ACTIVE

46

Miloace fixe la valoarea bruta - Amortizare cumulata = Mijloace fixe la valoarea contabila neta + Investitii financiare pe termen scurt + Creante + Stocuri + Numerar s iechivalente de numerar = TOTAL ACTIVE II. DATORII Furnizori + Dobanzi de platit + Impozit pe profit platit + Datorii pe termen lung = TOTAL DATORII III. CAPITAL PROPRIU Capital social +Rezultat reportat + Rezultat curent = TOTAL CAPITAL PROPRIU

25965 6500 47081 18000 13500 8325 5625 65115 1800 315 2250 11250 15615 20250 12150 17100 49500

11250 4050 7200 18000 8550 11925 3150 48825 10575 900 5400 6300 23175 13500 12150 25650

47