Sunteți pe pagina 1din 5

Realismul este curentul literar n care se susine crezul c arta este chemat s reflecte realitatea obiectiv, veridic, fr s o nfrumuseeze.

Ca doctrin estetic i modalitate artistic, realismul sa nscut ca o reacie mpotriva romantismului. n literatura romn, creaia de tip realist corespunde celei de a doua jumti a secolului al XIX-lea i primei jumti a secolului XX (parial). Realismul literar romnesc este inaugurat n proz i dramaturgie de ctre scriitori paoptiti (Costache Negruzzi, Mihail Koglniceanu, Vasile Alecsandri) i postpaoptiti (Nicolae Filimon, Bogdan Petriceicu Hadeu). Acest stil a fost adoptat i folosit n operele lor de scriitori romni precum Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici, Liviu Rebreanu, George Clinescu i Marin Preda. Realismul este o concepie filozofic din Evul Mediu, opus idealismului. n sens literar, denumete oglindirea realitii asa cum este, fr a deforma sensurile sau situaiile. Termenul "Curent Literar Realismul" a fost folosit pentru prima dat de F.Shiller n 1798. Trsturi: Curentul literar realism se caracterizeaz prin obiectivitatea perspectivei narative i veridicitate, viziunea ominescient a naratorului lui. Lumea descris de scriitorii realiti este, evident, fictiv, dar dorina lor a fost s creeze o ficiune verosimil care, precum spunea Balzac, s concureze starea civil. O atenie deosebit au acordat scriitorii realiti descrierii mediului, ei stabilind o legtur direct ntre acesta i individ. Realitii au cultivat mai cu seam speciile narative, un loc central ocupndu-l romanul, urmat de schi i nuvel, cu precdere cea pshihologic, i de speciile dramatice, comedia i drama.

Naturalismul este un curent literar ce a luat nastere in Franta intre anii 1860?1880, ca o prelungire exagerata a realismului, raspandit ulterior in toate tarile lumii. Numele curentului deriva de la cuvantul "natura" si dezvaluie amprenta biologicului, a ereditatii, in creionarea personajelor literare, deci, a omului in general. Spre deosebire de realism, care trateaza indivizii in mediul lor social, asa cum sunt ei in realitate, naturalismul duce la extrem principiile estetice realiste, dezvaluind aspecte sumbre, macabre, bolnavicioase, chiar dezgustatoare, ale omului ca fiinta biologica, condusa de ereditate, de boala, si nu de ratiune. Pe langa caracterul biologic mostenit, naturalistii considera ca mediul social joaca un rol crucial in dezvoltarea personalitatii umane. Astfel, scriitori naturalisti trateaza personaje precum alcoolicii, criminalii sau persoane imbolnavite psihic si fizic de un mediu social viciat. Naturalismul preia de la realism tehnica descrierii detaliate in prezentarea cazurile patologice surprinse in operele literare. Pana atunci acest instrument literar fusese utilizat in literatura doar de Balzac, Stendhal si Flaubert. Metoda experimentala are rolul de a descoperi relatiile care leaga un fenomen de cauza lui apropiata. Scriitori naturalisti sunt influentati de teoria evolutionista a lui Charles Darwin, din "Originea speciilor", si de fiziologia experimentala a medicului Claude Bernard, in "Introducere la

medicina experimentala". Aceasta tendinta literara a fost fondata de scriitorul francez ?mile Zola, care a inceput sa publice scrierile teoretice privind "metoda naturalista" in anul 1866. Acesta a folosit pentru documentare dosarele justitiei, fiziologia omului, crimele, furturile, adulterele, bolile mostenite, originea si istoria unor familii burgheze dintr-un oras de provincie. Cei mai reprezentantivi scriitori naturalisti in literatura universala sunt: Emile Zola, Guy de Maupassant, A. Daudet, Martin du Gard (Franta) g. Hauptmann (Germaia); Theodor Dreiser (America).

Carmen este o o oper cu muzica compus de Georges Bizet pe un libret de Henri Meilhac i Ludovic Halvy, dup nuvela omonim a lui Prosper Mrime. Premiera operei a avut loc la Opra Comique din Paris, pe data de 3 martie 1875. Actul I ntr-o pia din Sevilla, soldaii se amuz pe seama trectorilor. Le trezete interesul frumoasa Micala, o tnr de la ar, venit s-i caute iubitul, pe Don Jos. Apar muncitoarele de la manufactura de tabac. ntre ele se remarc senzuala Carmen, care ncearc s-l provoace pe Don Jos. Intlnirea Micalei cu Don Jos prilejuiete rememorarea amintirilor legate de satul lor natal. La manufactur izbucnete un scandal, ce culmineaz cu arestarea lui Carmen. Ea l vrjete pe Don Jos i, n schimbul promisiunilor de a-l rentlni, acesta o ajut s fug. Actul II La hanul lui Lilas Pastia se ntlnesc, pentru a petrece, igani i contrabanditi. Apariia toreadorului Escamillo le strnete entuziasmul. Cucerit de farmecul frumoasei Carmen, Escamillo i propune sa-l urmeze; ea l ateapta nsa pe iubitul ei, Don Jos. Acesta vine, iar Carmen cnt i danseaz pentru el. Conjunctura nu-i permite lui Don Jos s se mai ntoarc la garnizoan, fiind nevoit s se alture contrabanditilor. Actul III Don Jos regret c a dezertat, constatnd, n plus, c nici Carmen nu-l mai iubeste. Aceasta si ghiceste n cri, de unde afla c va muri curnd. Micala i aduce lui Don Jos vestea iminentei mori a mamei sale. El va trebui s plece, chinuit ns de gndul c, ntre timp, Carmen se ndrgostise de Escamillo. Actul IV Inainte de nceperea coridei, Carmen i Escamillo i mrturisesc iubirea, n timp ce Don Jos, ascuns, i urmrete. Cu toate insistenele lui Don Jos, Carmen refuz categoric s-l urmeze, iar el, nnebunit de gelozie, o ucide.

Chapitre 1 : Le narrateur, un archologue en excursion en Andalousie, sarrte en chemin pour se reposer avec Antonio, son guide. Il rencontre un homme dont l'accent n'est apparemment pas andalou, il lui propose un cigare et tous deux commencent discuter. L'homme laccompagne jusqu' une auberge. cause des signes dinquitude que lui fait Antonio, le narrateur se dit quil a probablement affaire un contrebandier, mais il n'en a pas peur. Arriv lauberge, il apprend qu'il sagit de Don Jos Navarro, un bandit poursuivi par les autorits. Don Jos chante un air basque la mandoline pendant le repas. Au milieu de la nuit, le narrateur sveille et va dehors o il voit passer une ombre devant lui : cest Antonio. Il va dnoncer Don Jos pour 200 ducats. Le narrateur veille Don Jos pour len avertir. Aprs avoir jur au narrateur quil ne se vengerait pas de son guide, Don Jos se sauve pour ne pas se faire arrter. Quand les lanciers arrivent, leur proie s'est envole. Chapitre 2 : On retrouve le narrateur une semaine plus tard, menant ses recherches Cordoue chez les Dominicains. Un soir, il rencontre une belle jeune fille bohmienne nomme Carmencita1, qui lui propose de lui dire son avenir. Ils vont prendre une glace ensemble, puis ils vont au domicile de Carmen, qui est fascine par sa montre. Un homme entre brusquement : c'est un complice de Carmen, et celle-ci lui enjoint de trancher la gorge du malheureux porteur de montre. Mais il s'agit de Don Jos, qui s'aperoit de l'identit du narrateur et le laisse prendre la fuite. Plusieurs mois aprs, le narrateur revient Cordoue et apprend au couvent que Don Jos a t jet en prison, souponn notamment d'avoir drob sa montre, et qu'on va le condamner mort pour de nombreux autres crimes. Il lui apporte une bote de cigares et arrive pendant son repas. Il lui propose de l'aider mais Don Jos avoue quune messe lui serait plus utile. Il lui demande aussi daller porter une mdaille une femme en Navarre, Pampelune. Chapitre 3 : Le narrateur revient la prison le lendemain et apprend toute l'histoire de Don Jos. Il s'appelle Don Jos Lizarrabengoa, basque n Elizondo, brigadier de cavalerie plac en garde dans une manufacture de tabac Sville. Un jour, il rencontre Carmen qui le taquine sur son pinglette, puis lui lance une fleur quil conserve. Peu aprs, une bagarre clate : il va voir et trouve dun ct une femme blesse, de lautre Carmen. Jos est charg damener cette dernire la prison. Celle-ci utilise son charme (en vain) et son patriotisme (elle lui fait croire quelle aussi est de Navarre) pour se sauver, et y parvient. Il est envoy la prison pour un mois et dgrad. Un jour, en prison, il reoit un pain dune soi-disant cousine avec une lime lintrieur et deux piastres, cadeau de Carmen. Il est touch de ce geste mais refuse de s'chapper, ce qui reviendrait dserter. sa sortie, il redevient simple soldat, et retrouve Carmen avec qui il passe une journe qui le laisse transi d'amour pour elle. Elle le manipule pour qu'il ferme les yeux sur de petits trafics, puis elle disparat ; quand il la retrouve, elle est au bras d'un officier. Une

bousculade s'ensuit, Don Jos tue l'officier et Carmen l'aide s'chapper. Il fuit Sville et intgre une troupe de contrebandiers dirige par un chef, le Dancare. Mais il apprend que Carmen est dj marie Garcia, un des bandits de la troupe, et il souffre de plus en plus de la vie qu'il mne dsormais. Divers crimes sont commis par la petite troupe. Jos poignarde finalement Garcia au cours d'une algarade, et le Dancare meurt galement dans une embuscade o Jos est bless. Il finit par gurir, mais Carmen le rend toujours plus fou de jalousie, notamment par sa relation avec un picador nomm Lucas. Il la somme de tout quitter pour venir avec lui en Amrique, mais elle refuse et dit ne plus l'aimer. Il en vient la tuer de deux coups de couteau. Chapitre 4 : Ce chapitre rompt totalement avec la narration prcdente car il est constitu d'observations de type encyclopdique sur les bohmiens, leur apparence, leurs murs, leur langue ; c'est un retour au point de vue narratif initial, avec dans le rle du narrateur un scientifique qui clt par cet expos la tragique histoire qu'il a entendue. Personnages principaux

Carmen : une jeune gitane, qui entrane dans sa chute son amant jaloux. Cest une femme sensuelle, qui utilise ses charmes et ses atouts fminins pour arriver ses fins et manipuler ses amants. Elle envote littralement le narrateur et Don Jos ds la premire rencontre. Don Jos : destin une carrire militaire, il succombe aux charmes de Carmen et devient un bandit. Il ne peut dsobir sa matresse, dont il est passionnment amoureux. Il est donc faible et impuissant et sa passion va le pousser commettre des meurtres ; il y succombe entirement lorsquil tue Carmen, qui lui avait avou quelle ne laimait plus. Le narrateur : personnage naf, galement tomb dans les filets de sa passion pour Carmen mais qui a t sauv par Don Jos. C'est galement un personnage vertueux et sage se rapprochant de lauteur par son profil darchologue.

Romanul "Potretul lui Dorian Gray", scris de faimosul prozator si poet Oscar Wilde, reprezinta povestea unui barbat tanar si vanitos. Desi era un tanar atragator si foarte instarit era totodata destul de naiv. Portretul sau, care pana la urma a ajuns sa ii faca adevarata dreptate, se uratea pe masura ce el comitea fapte tot mai imorale si mai scandaloase care din punctul sau de vedere erau mai mult decat acceptabile. Spre deosebire de portretul sau, el isi pastra tineretea si sarmul chiar si dupa ce prietenii si cunostiintele sale mureau. A continuat sa inainteze pe calea raului gasind intotdeauna o scuza comportamentului sau. Spre finalul romanului, cand portretul este scos la iveala dupa ce fusese ascuns de ochii strainilor, s-a putut observa cum acesta arata infatisarea unui Dorian Gray

imbatranit, nicidecum cea a tanarului ce pozase odinioara. Omul care fusese candva posesorul unei prospetimi si a unui sarm sofisticat se afla acum pe podea in fata picturii sub infatisarea unui batran respingator ce pastra o parte din trasaturile portretului. Autorul portretului afla secretul lui Dorian Gray si este ucis de catre Dorian. Acesta scapa de corpul lui. Desi cu secretul bine ascuns, Dorian Gray incepe sa aiba anumite griji in legatura cu tabloul si se hotareste ca in cele din urma sa-l distruga. Nu reuseste, imaginea din portret reuseste sa-l invinga si acesta este gasit mort langa tabloul sau sub forma unui batranel, iar imaginea din portret era din nou la forma sa de odinioara.

S-ar putea să vă placă și