Sunteți pe pagina 1din 2

Profilul psihologic

Bustul lui Mihai Eminescu din Constanta

Bustul lui Mihai Eminescu in Vevey, Elvetia Cea mai realista analiza psihologica a lui Eminescu i-o datoram lui I.L. Caragia le care dupa moartea poetului a publicat trei scurte articole pe aceasta tema: n Nirvana, Ironie ?i Doua note. Dupa parerea lui Caragiale trasatura cea mai carac teristica a lui Eminescu era faptul ca avea un temperament de o excesiva neegalit ate [9]. Via?a lui Eminescu a fost o continua oscilare ntre atitudini introvertite ?i extravertite.[10] A?a l-am cunoscut atuncea, a?a a ramas pna n cele din urma momente bune: vesel ?i t rist; comunicativ ?i ursuz; blnd ?i aspru; mul?umindu-se cu nimica ?i nemul?umit totdeauna de toate; aci de o abstinen?a de pustnic, aci apoi lacom de placerile vie?ii; fugind de oameni ?i cautndu-i; nepasator ca un batrn stoic ?i iritabil ca o fata nervoasa. Ciudata amestecatura! fericita pentru artist, nefericita pentru om! Criticul Titu Maiorescu, cel care l-a sprijinit moral ?i material pe parcursul nt regii vie?i dar mai ales dupa tragicul moment al declan?arii bolii sale, s-a ocu pat de poezia sa n doua dintre articolele sale, Direc?ia noua n poezia ?i proza ro mneasca(1872), n care va analiza doar cteva poezii publicate n revista Convorbiri li terare pna n momentul tiparirii articolului, este vorba despre Venere ?i Madona, M ortua Est, ?i Epigonii ?i va reveni ulterior dupa moartea poetului asupra ntregul ui set de poezii publicate antum n studiul Eminescu ?i poeziile sale, publicat la scurta vreme dupa moartea sa prematura. Dar poate documentul cel mai uman, cel mai cald este scrisoarea pe care i-o trimite n perioada n care poetul se ngrijea de sanatate, n strainatate, ntr-un sanatoriu din Viena, asigurndu-l ca volumul sau de Poesii, editat de Socec n edi?ie princeps n 1883, se bucura de o buna recep?ie, f iind citit att de locuitorii mahalalei Tirchile?tilor ct ?i de doamnele de la Curt ea Reginei Carmen Sylva, o alta admiratoare declarata a poetului, cea care a int ervenit pe lnga regele Carol I pentru a-i fi acordata distinc?ia "Bene merenti", refuzata totu?i de poet din motive politice. n portretul pe care i l-a facut poet ului n studiul Eminescu ?i poeziile sale(1889), Titu Maiorescu accentueaza trasat urile introvertite ale lui Eminescu, care de altfel erau dominante. Maiorescu a promovat imaginea unui visator rupt de realitate, care nu suferea din cauza cond i?iilor materiale n care traia, indiferent la ironiile ?i laudele semenilor, cara cteristica lui principala fiind seninatatea abstracta [11]. Ceea ce caracterizeaza mai nti de toate personalitatea lui Eminescu este o a?a covr? itoare inteligen?a, ajutata de o memorie careia nimic din cele ce-?i ntiparise vr eodata nu-i mai scapa (nici chiar n perioadele bolnave declarate), nct lumea n care traia el dupa firea lui ?i fara nici o sila era aproape exclusiv lumea ideilor g enerale ce ?i le nsu?ise ?i le avea pururea la ndemna. n aceea?i propor?ie tot ce er a caz individual, ntmplare externa, conven?ie sociala, avere sau neavere, rang sau nivelare ob?teasca ?i chiar soarta externa a persoanei sale ca persoana i era in diferenta. n realitate, a?a cum se poate constata din poeziile sau scrisorile sale, ?i a?a c um ?i aminte?te Caragiale, Eminescu era de multe ori sub influen?a unor impulsuri incon?tiente nestapnite. Via?a lui Eminescu a fost o suprapunere de cicluri de d iferite lungimi formate din avnturi alimentate de visuri ?i crize datorate impact ului cu realitatea. Ciclurile puteau dura de la cteva ore sau zile, pna la saptamni

sau luni, n func?ie de importan?a ntmplarilor, sau puteau fi chiar de mai lunga du rata cnd erau legate de evenimentele care i-au marcat via?a n mod semnificativ, ca legatura cu Veronica, activitatea politica din timpul studen?iei, participarea la ntlnirile Junimii sau ziaristica de la Timpul. Dam ca exemplu caracteristic ace stor crize felul n care descrie el nsu?i accesele sale de gelozie.[12] Tu trebuie sa ?tii, Veronica, ca pe ct te iubesc, tot a?a uneori te urasc; te uras c fara cauza, fara cuvnt, numai pentru ca-mi nchipuiesc ca rzi cu altul, pentru car e rsul tau nu are pre?ul ce i-l dau eu ?i nebunesc la ideea ca te-ar putea atinge altul, cnd trupul tau e al meu exclusiv ?i fara mparta?ire. Te urasc uneori pentr u ca te ?tiu stapna pe toate farmecele cu care m-ai nebunit, te urasc presupunnd c a ai putea darui din ceea ce e averea mea, singura mea avere. Fericit pe deplin nu a? fi cu tine, dect departe de lume, unde sa n-am nici a te arata nimanui ?i l ini?tit nu a? fi dect nchizndu-te ntr-o colivie, unde numai eu sa am intrarea. Ioan Slavici, un alt mare scriitor junimist, descoperit tot de Mihai Eminescu la Viena, a evocat n cteva texte cu caracter memorialistic att amintirile din perioad a prieteniei lor vieneze, ct ?i sarbatoarea consacrata serbarii de la Putna, orga nizata la propunerea societa?ii "Romniei june", din care cei doi au facut parte n epoca studiilor lor la Universitatea din Viena. sursa: wikipedia