Republica Vene?ia, cea mai mare putere navala a Europei timp de 800 de ani, a fo st ?i este cunoscuta ?

i sub urmatoarele nume: "Republica Sfntului Marcu" (La Repu bblica di San Marco), "Republica Leului" (La Repubblica del Leone), "Prealuminat a" (Serenissima) etc. A?ezata la grani?a culturala cu Imperiul Bizantin, Vene?ia ?i-a dezvoltat un puternic spirit de independen?a care a dus la formarea unui o ra? stat. Conducatorul politic era dogele (din latinescul dux), teoretic ales pe via?a, dar n practica, n special n primele secole de existen?a a comunita?ii, ades ea constrns sa renun?e la propriul mandat ca urmare a unor rezultate nesatisfacat oare ale propriului guvern. Nu exista date verificabile asupra originii ora?ului, nsa legenda acrediteaza ziu a de 25 martie a anului 421 drept moment al ntemeierii sale. Se pare ca Vene?ia s -a nascut ca urmare a fluxului de refugia?i care au abandonat cmpia padana sub am enin?area mai multor invazii longobarde ?i hune din nordul Italiei n decursul sec olului al V-lea ?i de la nceputul secolului al VI-lea. La nceput, locuitorii ?i-au ridicat a?ezamintele pe mla?tinile instabile ale lagunei ?i au trait din comer? ul cu sare ?i din pescuit. O exploatare agricola a ?inutului nu a fost posibila, dar acest neajuns era compensat de o pozi?ie care permitea u?or apararea locali ta?ii, deoarece pu?ine corabii ale acelui timp puteau strabate marea de mica adnc ime din jurul Vene?iei. Situa?ia geografica i-a predestinat pe vene?ieni nca de p e atunci de a fi navigatori. De pe vremea ostrogo?ilor exista marturia istoricul ui roman Cassiodor despre aceasta ndeletnicire a lor[1]. Odata cu sosirea patriar hului Paulinus din Aquileia n Grado, n anul 568, se bun bazele unei organizari loc ale. n 697 se nfiin?eaza oficiul de doge, probabil Republica Vene?ia, cea mai mare putere navala a Europei timp de 800 de ani, a fost ?i este cunoscuta ?i sub urm atoarele nume: "Republica Sfntului Marcu" (La Repubblica di San Marco), "Republic a Leului" (La Repubblica del Leone), "Prealuminata" (Serenissima) etc. A?ezata l a grani?a culturala cu Imperiul Bizantin, Vene?ia ?i-a dezvoltat un puternic spi rit de independen?a care a dus la formarea unui ora? stat. Conducatorul politic era dogele (din latinescul dux), teoretic ales pe via?a, dar n practica, n special n primele secole de existen?a a comunita?ii, adesea constrns sa renun?e la propri ul mandat ca urmare a unor rezultate nesatisfacatoare ale propriului guvern. Nu exista date verificabile asupra originii ora?ului, nsa legenda acrediteaza ziu a de 25 martie a anului 421 drept moment al ntemeierii sale. Se pare ca Vene?ia s -a nascut ca urmare a fluxului de refugia?i care au abandonat cmpia padana sub am enin?area mai multor invazii longobarde ?i hune din nordul Italiei n decursul sec olului al V-lea ?i de la nceputul secolului al VI-lea. La nceput, locuitorii ?i-au ridicat a?ezamintele pe mla?tinile instabile ale lagunei ?i au trait din comer? ul cu sare ?i din pescuit. O exploatare agricola a ?inutului nu a fost posibila, dar acest neajuns era compensat de o pozi?ie care permitea u?or apararea locali ta?ii, deoarece pu?ine corabii ale acelui timp puteau strabate marea de mica adnc ime din jurul Vene?iei. Situa?ia geografica i-a predestinat pe vene?ieni nca de p e atunci de a fi navigatori. De pe vremea ostrogo?ilor exista marturia istoricul ui roman Cassiodor despre aceasta ndeletnicire a lor[1]. Odata cu sosirea patriar hului Paulinus din Aquileia n Grado, n anul 568, se bun bazele unei organizari loc ale. n 697 se nfiin?eaza oficiul de doge, probabil Republica Vene?ia, cea mai mare putere navala a Europei timp de 800 de ani, a fost ?i este cunoscuta ?i sub urm atoarele nume: "Republica Sfntului Marcu" (La Repubblica di San Marco), "Republic a Leului" (La Repubblica del Leone), "Prealuminata" (Serenissima) etc. A?ezata l a grani?a culturala cu Imperiul Bizantin, Vene?ia ?i-a dezvoltat un puternic spi rit de independen?a care a dus la formarea unui ora? stat. Conducatorul politic era dogele (din latinescul dux), teoretic ales pe via?a, dar n practica, n special n primele secole de existen?a a comunita?ii, adesea constrns sa renun?e la propri ul mandat ca urmare a unor rezultate nesatisfacatoare ale propriului guvern. Nu exista date verificabile asupra originii ora?ului, nsa legenda acrediteaza ziu a de 25 martie a anului 421 drept moment al ntemeierii sale. Se pare ca Vene?ia s -a nascut ca urmare a fluxului de refugia?i care au abandonat cmpia padana sub am enin?area mai multor invazii longobarde ?i hune din nordul Italiei n decursul sec

olului al V-lea ?i de la nceputul secolului al VI-lea. La nceput, locuitorii ?i-au ridicat a?ezamintele pe mla?tinile instabile ale lagunei ?i au trait din comer? ul cu sare ?i din pescuit. O exploatare agricola a ?inutului nu a fost posibila, dar acest neajuns era compensat de o pozi?ie care permitea u?or apararea locali ta?ii, deoarece pu?ine corabii ale acelui timp puteau strabate marea de mica adnc ime din jurul Vene?iei. Situa?ia geografica i-a predestinat pe vene?ieni nca de p e atunci de a fi navigatori. De pe vremea ostrogo?ilor exista marturia istoricul ui roman Cassiodor despre aceasta ndeletnicire a lor[1]. Odata cu sosirea patriar hului Paulinus din Aquileia n Grado, n anul 568, se bun bazele unei organizari loc ale. n 697 se nfiin?eaza oficiul de doge, probabil Republica Vene?ia, cea mai mare putere navala a Europei timp de 800 de ani, a fost ?i este cunoscuta ?i sub urm atoarele nume: "Republica Sfntului Marcu" (La Repubblica di San Marco), "Republic a Leului" (La Repubblica del Leone), "Prealuminata" (Serenissima) etc. A?ezata l a grani?a culturala cu Imperiul Bizantin, Vene?ia ?i-a dezvoltat un puternic spi rit de independen?a care a dus la formarea unui ora? stat. Conducatorul politic era dogele (din latinescul dux), teoretic ales pe via?a, dar n practica, n special n primele secole de existen?a a comunita?ii, adesea constrns sa renun?e la propri ul mandat ca urmare a unor rezultate nesatisfacatoare ale propriului guvern. Nu exista date verificabile asupra originii ora?ului, nsa legenda acrediteaza ziu a de 25 martie a anului 421 drept moment al ntemeierii sale. Se pare ca Vene?ia s -a nascut ca urmare a fluxului de refugia?i care au abandonat cmpia padana sub am enin?area mai multor invazii longobarde ?i hune din nordul Italiei n decursul sec olului al V-lea ?i de la nceputul secolului al VI-lea. La nceput, locuitorii ?i-au ridicat a?ezamintele pe mla?tinile instabile ale lagunei ?i au trait din comer? ul cu sare ?i din pescuit. O exploatare agricola a ?inutului nu a fost posibila, dar acest neajuns era compensat de o pozi?ie care permitea u?or apararea locali ta?ii, deoarece pu?ine corabii ale acelui timp puteau strabate marea de mica adnc ime din jurul Vene?iei. Situa?ia geografica i-a predestinat pe vene?ieni nca de p e atunci de a fi navigatori. De pe vremea ostrogo?ilor exista marturia istoricul ui roman Cassiodor despre aceasta ndeletnicire a lor[1]. Odata cu sosirea patriar hului Paulinus din Aquileia n Grado, n anul 568, se bun bazele unei organizari loc ale. n 697 se nfiin?eaza oficiul de doge, probabil Republica Vene?ia, cea mai mare putere navala a Europei timp de 800 de ani, a fost ?i este cunoscuta ?i sub urm atoarele nume: "Republica Sfntului Marcu" (La Repubblica di San Marco), "Republic a Leului" (La Repubblica del Leone), "Prealuminata" (Serenissima) etc. A?ezata l a grani?a culturala cu Imperiul Bizantin, Vene?ia ?i-a dezvoltat un puternic spi rit de independen?a care a dus la formarea unui ora? stat. Conducatorul politic era dogele (din latinescul dux), teoretic ales pe via?a, dar n practica, n special n primele secole de existen?a a comunita?ii, adesea constrns sa renun?e la propri ul mandat ca urmare a unor rezultate nesatisfacatoare ale propriului guvern. Nu exista date verificabile asupra originii ora?ului, nsa legenda acrediteaza ziu a de 25 martie a anului 421 drept moment al ntemeierii sale. Se pare ca Vene?ia s -a nascut ca urmare a fluxului de refugia?i care au abandonat cmpia padana sub am enin?area mai multor invazii longobarde ?i hune din nordul Italiei n decursul sec olului al V-lea ?i de la nceputul secolului al VI-lea. La nceput, locuitorii ?i-au ridicat a?ezamintele pe mla?tinile instabile ale lagunei ?i au trait din comer? ul cu sare ?i din pescuit. O exploatare agricola a ?inutului nu a fost posibila, dar acest neajuns era compensat de o pozi?ie care permitea u?or apararea locali ta?ii, deoarece pu?ine corabii ale acelui timp puteau strabate marea de mica adnc ime din jurul Vene?iei. Situa?ia geografica i-a predestinat pe vene?ieni nca de p e atunci de a fi navigatori. De pe vremea ostrogo?ilor exista marturia istoricul ui roman Cassiodor despre aceasta ndeletnicire a lor[1]. Odata cu sosirea patriar hului Paulinus din Aquileia n Grado, n anul 568, se bun bazele unei organizari loc ale. n 697 se nfiin?eaza oficiul de doge, probabil Republica Vene?ia, cea mai mare putere navala a Europei timp de 800 de ani, a fost ?i este cunoscuta ?i sub urm atoarele nume: "Republica Sfntului Marcu" (La Repubblica di San Marco), "Republic a Leului" (La Repubblica del Leone), "Prealuminata" (Serenissima) etc. A?ezata l a grani?a culturala cu Imperiul Bizantin, Vene?ia ?i-a dezvoltat un puternic spi

rit de independen?a care a dus la formarea unui ora? stat. Conducatorul politic era dogele (din latinescul dux), teoretic ales pe via?a, dar n practica, n special n primele secole de existen?a a comunita?ii, adesea constrns sa renun?e la propri ul mandat ca urmare a unor rezultate nesatisfacatoare ale propriului guvern. Nu exista date verificabile asupra originii ora?ului, nsa legenda acrediteaza ziu a de 25 martie a anului 421 drept moment al ntemeierii sale. Se pare ca Vene?ia s -a nascut ca urmare a fluxului de refugia?i care au abandonat cmpia padana sub am enin?area mai multor invazii longobarde ?i hune din nordul Italiei n decursul sec olului al V-lea ?i de la nceputul secolului al VI-lea. La nceput, locuitorii ?i-au ridicat a?ezamintele pe mla?tinile instabile ale lagunei ?i au trait din comer? ul cu sare ?i din pescuit. O exploatare agricola a ?inutului nu a fost posibila, dar acest neajuns era compensat de o pozi?ie care permitea u?or apararea locali ta?ii, deoarece pu?ine corabii ale acelui timp puteau strabate marea de mica adnc ime din jurul Vene?iei. Situa?ia geografica i-a predestinat pe vene?ieni nca de p e atunci de a fi navigatori. De pe vremea ostrogo?ilor exista marturia istoricul ui roman Cassiodor despre aceasta ndeletnicire a lor[1]. Odata cu sosirea patriar hului Paulinus din Aquileia n Grado, n anul 568, se bun bazele unei organizari loc ale. n 697 se nfiin?eaza oficiul de doge, probabil Republica Vene?ia, cea mai mare putere navala a Europei timp de 800 de ani, a fost ?i este cunoscuta ?i sub urm atoarele nume: "Republica Sfntului Marcu" (La Repubblica di San Marco), "Republic a Leului" (La Repubblica del Leone), "Prealuminata" (Serenissima) etc. A?ezata l a grani?a culturala cu Imperiul Bizantin, Vene?ia ?i-a dezvoltat un puternic spi rit de independen?a care a dus la formarea unui ora? stat. Conducatorul politic era dogele (din latinescul dux), teoretic ales pe via?a, dar n practica, n special n primele secole de existen?a a comunita?ii, adesea constrns sa renun?e la propri ul mandat ca urmare a unor rezultate nesatisfacatoare ale propriului guvern. Nu exista date verificabile asupra originii ora?ului, nsa legenda acrediteaza ziu a de 25 martie a anului 421 drept moment al ntemeierii sale. Se pare ca Vene?ia s -a nascut ca urmare a fluxului de refugia?i care au abandonat cmpia padana sub am enin?area mai multor invazii longobarde ?i hune din nordul Italiei n decursul sec olului al V-lea ?i de la nceputul secolului al VI-lea. La nceput, locuitorii ?i-au ridicat a?ezamintele pe mla?tinile instabile ale lagunei ?i au trait din comer? ul cu sare ?i din pescuit. O exploatare agricola a ?inutului nu a fost posibila, dar acest neajuns era compensat de o pozi?ie care permitea u?or apararea locali ta?ii, deoarece pu?ine corabii ale acelui timp puteau strabate marea de mica adnc ime din jurul Vene?iei. Situa?ia geografica i-a predestinat pe vene?ieni nca de p e atunci de a fi navigatori. De pe vremea ostrogo?ilor exista marturia istoricul ui roman Cassiodor despre aceasta ndeletnicire a lor[1]. Odata cu sosirea patriar hului Paulinus din Aquileia n Grado, n anul 568, se bun bazele unei organizari loc ale. n 697 se nfiin?eaza oficiul de doge, probabil Republica Vene?ia, cea mai mare putere navala a Europei timp de 800 de ani, a fost ?i este cunoscuta ?i sub urm atoarele nume: "Republica Sfntului Marcu" (La Repubblica di San Marco), "Republic a Leului" (La Repubblica del Leone), "Prealuminata" (Serenissima) etc. A?ezata l a grani?a culturala cu Imperiul Bizantin, Vene?ia ?i-a dezvoltat un puternic spi rit de independen?a care a dus la formarea unui ora? stat. Conducatorul politic era dogele (din latinescul dux), teoretic ales pe via?a, dar n practica, n special n primele secole de existen?a a comunita?ii, adesea constrns sa renun?e la propri ul mandat ca urmare a unor rezultate nesatisfacatoare ale propriului guvern. Nu exista date verificabile asupra originii ora?ului, nsa legenda acrediteaza ziu a de 25 martie a anului 421 drept moment al ntemeierii sale. Se pare ca Vene?ia s -a nascut ca urmare a fluxului de refugia?i care au abandonat cmpia padana sub am enin?area mai multor invazii longobarde ?i hune din nordul Italiei n decursul sec olului al V-lea ?i de la nceputul secolului al VI-lea. La nceput, locuitorii ?i-au ridicat a?ezamintele pe mla?tinile instabile ale lagunei ?i au trait din comer? ul cu sare ?i din pescuit. O exploatare agricola a ?inutului nu a fost posibila, dar acest neajuns era compensat de o pozi?ie care permitea u?or apararea locali ta?ii, deoarece pu?ine corabii ale acelui timp puteau strabate marea de mica adnc

ime din jurul Vene?iei. Situa?ia geografica i-a predestinat pe vene?ieni nca de p e atunci de a fi navigatori. De pe vremea ostrogo?ilor exista marturia istoricul ui roman Cassiodor despre aceasta ndeletnicire a lor[1]. Odata cu sosirea patriar hului Paulinus din Aquileia n Grado, n anul 568, se bun bazele unei organizari loc ale. n 697 se nfiin?eaza oficiul de doge, probabil Republica Vene?ia, cea mai mare putere navala a Europei timp de 800 de ani, a fost ?i este cunoscuta ?i sub urm atoarele nume: "Republica Sfntului Marcu" (La Repubblica di San Marco), "Republic a Leului" (La Repubblica del Leone), "Prealuminata" (Serenissima) etc. A?ezata l a grani?a culturala cu Imperiul Bizantin, Vene?ia ?i-a dezvoltat un puternic spi rit de independen?a care a dus la formarea unui ora? stat. Conducatorul politic era dogele (din latinescul dux), teoretic ales pe via?a, dar n practica, n special n primele secole de existen?a a comunita?ii, adesea constrns sa renun?e la propri ul mandat ca urmare a unor rezultate nesatisfacatoare ale propriului guvern. Nu exista date verificabile asupra originii ora?ului, nsa legenda acrediteaza ziu a de 25 martie a anului 421 drept moment al ntemeierii sale. Se pare ca Vene?ia s -a nascut ca urmare a fluxului de refugia?i care au abandonat cmpia padana sub am enin?area mai multor invazii longobarde ?i hune din nordul Italiei n decursul sec olului al V-lea ?i de la nceputul secolului al VI-lea. La nceput, locuitorii ?i-au ridicat a?ezamintele pe mla?tinile instabile ale lagunei ?i au trait din comer? ul cu sare ?i din pescuit. O exploatare agricola a ?inutului nu a fost posibila, dar acest neajuns era compensat de o pozi?ie care permitea u?or apararea locali ta?ii, deoarece pu?ine corabii ale acelui timp puteau strabate marea de mica adnc ime din jurul Vene?iei. Situa?ia geografica i-a predestinat pe vene?ieni nca de p e atunci de a fi navigatori. De pe vremea ostrogo?ilor exista marturia istoricul ui roman Cassiodor despre aceasta ndeletnicire a lor[1]. Odata cu sosirea patriar hului Paulinus din Aquileia n Grado, n anul 568, se bun bazele unei organizari loc ale. n 697 se nfiin?eaza oficiul de doge, probabil Republica Vene?ia, cea mai mare putere navala a Europei timp de 800 de ani, a fost ?i este cunoscuta ?i sub urm atoarele nume: "Republica Sfntului Marcu" (La Repubblica di San Marco), "Republic a Leului" (La Repubblica del Leone), "Prealuminata" (Serenissima) etc. A?ezata l a grani?a culturala cu Imperiul Bizantin, Vene?ia ?i-a dezvoltat un puternic spi rit de independen?a care a dus la formarea unui ora? stat. Conducatorul politic era dogele (din latinescul dux), teoretic ales pe via?a, dar n practica, n special n primele secole de existen?a a comunita?ii, adesea constrns sa renun?e la propri ul mandat ca urmare a unor rezultate nesatisfacatoare ale propriului guvern. Nu exista date verificabile asupra originii ora?ului, nsa legenda acrediteaza ziu a de 25 martie a anului 421 drept moment al ntemeierii sale. Se pare ca Vene?ia s -a nascut ca urmare a fluxului de refugia?i care au abandonat cmpia padana sub am enin?area mai multor invazii longobarde ?i hune din nordul Italiei n decursul sec olului al V-lea ?i de la nceputul secolului al VI-lea. La nceput, locuitorii ?i-au ridicat a?ezamintele pe mla?tinile instabile ale lagunei ?i au trait din comer? ul cu sare ?i din pescuit. O exploatare agricola a ?inutului nu a fost posibila, dar acest neajuns era compensat de o pozi?ie care permitea u?or apararea locali ta?ii, deoarece pu?ine corabii ale acelui timp puteau strabate marea de mica adnc ime din jurul Vene?iei. Situa?ia geografica i-a predestinat pe vene?ieni nca de p e atunci de a fi navigatori. De pe vremea ostrogo?ilor exista marturia istoricul ui roman Cassiodor despre aceasta ndeletnicire a lor[1]. Odata cu sosirea patriar hului Paulinus din Aquileia n Grado, n anul 568, se bun bazele unei organizari loc ale. n 697 se nfiin?eaza oficiul de doge, probabil Republica Vene?ia, cea mai mare putere navala a Europei timp de 800 de ani, a fost ?i este cunoscuta ?i sub urm atoarele nume: "Republica Sfntului Marcu" (La Repubblica di San Marco), "Republic a Leului" (La Repubblica del Leone), "Prealuminata" (Serenissima) etc. A?ezata l a grani?a culturala cu Imperiul Bizantin, Vene?ia ?i-a dezvoltat un puternic spi rit de independen?a care a dus la formarea unui ora? stat. Conducatorul politic era dogele (din latinescul dux), teoretic ales pe via?a, dar n practica, n special n primele secole de existen?a a comunita?ii, adesea constrns sa renun?e la propri ul mandat ca urmare a unor rezultate nesatisfacatoare ale propriului guvern.

Nu exista date verificabile asupra originii oradsa?ului, nsa legenda acrediteaza ziua de 25 martie a anului 421 drept moment al ntemeierii sale. Se pare ca Vene?i a s-a nascut ca urmare a fluxului de refugia?i care au abandonat cmpia padana sub amenin?area mai multor invazii longobarde ?i hune din nordul Italiei n decursul secolului al V-lea ?i de la nceputul secolului al VI-lea. La nceput, locuitorii ?i -au ridicat a?ezamintele pe mla?tinile instabile ale lagunei ?i au trait din com er?ul cu sare ?i din pescuit. O exploatare agricola a ?inutului nu a fost posibi la, dar acest neajuns era compensat de o pozi?ie care permitea u?or apararea loc alita?ii, deoarece pu?ine corabii ale acelui timp puteau strabate marea de mica adncime din jurul Vene?iei. Situa?ia geografica i-a predestinat pe vene?ieni nca d e pe atunci de a fi navigatori. De pe vremea ostrogo?ilor exista marturia istori cului roman Cassiodor despre aceasta ndeletnicire a lor[1]. Odata cu sosirea patr iarhului Paulinus din Aquileia n Grado, n anul 568, se bun bazele unei organizari locale. n 697 se nfiin?eaza oficiul de doge, probabil Republica Vene?ia, cea mai m are putere navala a Europei timp de 800 de ani, a fost ?i este cunoscuta ?i sub urmatoarele nume: "Republica Sfntului Marcu" (La Repubblica di San Marco), "Repub lica Leului" (La Repubblica del Leone), "Prealuminata" (Serenissima) etc. A?ezat a la grani?a culturala cu Imperiul Bizantin, Vene?ia ?i-a dezvoltat un puternic spirit de independen?a care a dus la formarea unui ora? stat. Conducatorul polit ic era dogele (din latinescul dux), teoretic ales pe via?a, dar n practica, n spec ial n primele secole de existen?a a comunita?ii, adesea constrns sa renun?e la pro priul mandat ca urmare a unor rezultate nesatisfacatoare ale propriului guvern. Nu exista date verificabile asupra originii ora?ului, nsa legenda acrediteaza ziu a de 25 martie a anului 421 drept moment al ntemeierii sale. Se pare ca Vene?ia s -a nascut ca urmare a fluxului de refugia?i care au abandonat cmpia padana sub am enin?area mai multor invazii longobarde ?i hune din nordul Italiei n decursul sec olului al V-lea ?i de la nceputul secolului al VI-lea. La nceput, locuitorii ?i-au ridicat a?ezamintele pe mla?tinile instabile ale lagunei ?i au trait din comer? ul cu sare ?i din pescuit. O exploatare agricola a ?inutului nu a fost posibila, dar acest neajuns era compensat de o pozi?ie care permitea u?or apararea locali ta?ii, deoarece pu?ine corabii ale acelui timp puteau strabate marea de mica adnc ime din jurul Vene?iei. Situa?ia geografica i-a predestinat pe vene?ieni nca de p e atunci de a fi navigatori. De pe vremea ostrogo?ilor exista marturia istoricul ui roman Cassiodor despre aceasta ndeletnicire a lor[1]. Odata cu sosirea patriar hului Paulinus din Aquileia n Grado, n anul 568, se bun bazele unei organizari loc ale. n 697 se nfiin?eaza oficiul de doge, probabil Republica Vene?ia, cea mai mare putere navala a Europei timp de 800 de ani, a fost ?i este cunoscuta ?i sub urm atoarele nume: "Republica Sfntului Marcu" (La Repubblica di San Marco), "Republic a Leului" (La Repubblica del Leone), "Prealuminata" (Serenissima) etc. A?ezata l a grani?a culturala cu Imperiul Bizantin, Vene?ia ?i-a dezvoltat un puternic spi rit de independen?a care a dus la formarea unui ora? stat. Conducatorul politic era dogele (din latinescul dux), teoretic ales pe via?a, dar n practica, n special n primele secole de existen?a a comunita?ii, adesea constrns sa renun?e la propri ul mandat ca urmare a unor rezultate nesatisfacatoare ale propriului guvern. Nu exista date verificabile asupra originii ora?ului, nsa legenda acrediteaza ziu a de 25 martie a anului 421 drept moment al ntemeierii sale. Se pare ca Vene?ia s -a nascut ca urmare a fluxului de refugia?i care au abandonat cmpia padana sub am enin?area mai multor invazii longobarde ?i hune din nordul Italiei n decursul sec olului al V-lea ?i de la nceputul secolului al VI-lea. La nceput, locuitorii ?i-au ridicat a?ezamintele pe mla?tinile instabile ale lagunei ?i au trait din comer? ul cu sare ?i din pescuit. O exploatare agricola a ?inutului nu a fost posibila, dar acest neajuns era compensat de o pozi?ie care permitea u?or apararea locali ta?ii, deoarece pu?ine corabii ale acelui timp puteau strabate marea de mica adnc ime din jurul Vene?iei. Situa?ia geografica i-a predestinat pe vene?ieni nca de p e atunci de a fi navigatori. De pe vremea ostrogo?ilor exista marturia istoricul ui roman Cassiodor despre aceasta ndeletnicire a lor[1]. Odata cu sosirea patriar hului Paulinus din Aquileia n Grado, n anul 568, se bun bazele unei organizari loc ale. n 697 se nfiin?eaza oficiul de doge, probabil Republica Vene?ia, cea mai mare

putere navala a Europei timp de 800 de ani, a fost ?i este cunoscuta ?i sub urm atoarele nume: "Republica Sfntului Marcu" (La Repubblica di San Marco), "Republic a Leului" (La Repubblica del Leone), "Prealuminata" (Serenissima) etc. A?ezata l a grani?a culturala cu Imperiul Bizantin, Vene?ia ?i-a dezvoltat un puternic spi rit de independen?a care a dus la formarea unui ora? stat. Conducatorul politic era dogele (din latinescul dux), teoretic ales pe via?a, dar n practica, n special n primele secole de existen?a a comunita?ii, adesea constrns sa renun?e la propri ul mandat ca urmare a unor rezultate nesatisfacatoare ale propriului guvern. Nu exista date verificabile asupra originii ora?ului, nsa legenda acrediteaza ziu a de 25 martie a anului 421 drept moment al ntemeierii sale. Se pare ca Vene?ia s -a nascut ca urmare a fluxului de refugia?i care au abandonat cmpia padana sub am enin?area mai multor invazii longobarde ?i hune din nordul Italiei n decursul sec olului al V-lea ?i de la nceputul secolului al VI-lea. La nceput, locuitorii ?i-au ridicat a?ezamintele pe mla?tinile instabile ale lagunei ?i au trait din comer? ul cu sare ?i din pescuit. O exploatare agricola a ?inutului nu a fost posibila, dar acest neajuns era compensat de o pozi?ie care permitea u?or apararea locali ta?ii, deoarece pu?ine corabii ale acelui timp puteau strabate marea de mica adnc ime din jurul Vene?iei. Situa?ia geografica i-a predestinat pe vene?ieni nca de p e atunci de a fi navigatori. De pe vremea ostrogo?ilor exista marturia istoricul ui roman Cassiodor despre aceasta ndeletnicire a lor[1]. Odata cu sosirea patriar hului Paulinus din Aquileia n Grado, n anul 568, se bun bazele unei organizari loc ale. n 697 se nfiin?eaza oficiul de doge, probabil Republica Vene?ia, cea mai mare putere navala a Europei timp de 800 de ani, a fost ?i este cunoscuta ?i sub urm atoarele nume: "Republica Sfntului Marcu" (La Repubblica di San Marco), "Republic a Leului" (La Repubblica del Leone), "Prealuminata" (Serenissima) etc. A?ezata l a grani?a culturala cu Imperiul Bizantin, Vene?ia ?i-a dezvoltat un puternic spi rit de independen?a care a dus la formarea unui ora? stat. Conducatorul politic era dogele (din latinescul dux), teoretic ales pe via?a, dar n practica, n special n primele secole de existen?a a comunita?ii, adesea constrns sa renun?e la propri ul mandat ca urmare a unor rezultate nesatisfacatoare ale propriului guvern. Nu exista date verificabile asupra originii ora?ului, nsa legenda acrediteaza ziu a de 25 martie a anului 421 drept moment al ntemeierii sale. Se pare ca Vene?ia s -a nascut ca urmare a fluxului de refugia?i care au abandonat cmpia padana sub am enin?area mai multor invazii longobarde ?i hune din nordul Italiei n decursul sec olului al V-lea ?i de la nceputul secolului al VI-lea. La nceput, locuitorii ?i-au ridicat a?ezamintele pe mla?tinile instabile ale lagunei ?i au trait din comer? ul cu sare ?i din pescuit. O exploatare agricola a ?inutului nu a fost posibila, dar acest neajuns era compensat de o pozi?ie care permitea u?or apararea locali ta?ii, deoarece pu?ine corabii ale acelui timp puteau strabate marea de mica adnc ime din jurul Vene?iei. Situa?ia geografica i-a predestinat pe vene?ieni nca de p e atunci de a fi navigatori. De pe vremea ostrogo?ilor exista marturia istoricul ui roman Cassiodor despre aceasta ndeletnicire a lor[1]. Odata cu sosirea patriar hului Paulinus din Aquileia n Grado, n anul 568, se bun bazele unei organizari loc ale. n 697 se nfiin?eaza oficiul de doge, probabil Republica Vene?ia, cea mai mare putere navala a Europei timp de 800 de ani, a fost ?i este cunoscuta ?i sub urm atoarele nume: "Republica Sfntului Marcu" (La Repubblica di San Marco), "Republic a Leului" (La Repubblica del Leone), "Prealuminata" (Serenissima) etc. A?ezata l a grani?a culturala cu Imperiul Bizantin, Vene?ia ?i-a dezvoltat un puternic spi rit de independen?a care a dus la formarea unui ora? stat. Conducatorul politic era dogele (din latinescul dux), teoretic ales pe via?a, dar n practica, n special n primele secole de existen?a a comunita?ii, adesea constrns sa renun?e la propri ul mandat ca urmare a unor rezultate nesatisfacatoare ale propriului guvern. asdddsd Nu exista date verificabile asupra originii ora?ului, nsa legenda acrediteaza ziu a de 25 martie a anului 421 drept moment al ntemeierii sale. Se pare ca Vene?ia s -a nascut ca urmare a fluxului de refugia?i care au abandonat cmpia padana sub am enin?area mai multor invazii longobarde ?i hune din nordul Italiei n decursul sec olului al V-lea ?i de la nceputul secolului al VI-lea. La nceput, locuitorii ?i-au

ridicat a?ezamintele pe mla?tinile instabile ale lagunei ?i au trait din comer? ul cu sare ?i din pescuit. O exploatare agricola a ?inutului nu a fost posibila, dar acest neajuns era compensat de o pozi?ie care permitea u?or apararea locali ta?ii, deoarece pu?ine corabii ale acelui timp puteau strabate marea de mica adnc ime din jurul Vene?iei. Situa?ia geografica i-a predestinat pe vene?ieni nca de p e atunci de a fi navigatori. De pe vremea ostrogo?ilor exista marturia istoricul ui roman Cassiodor despre aceasta ndeletnicire a lor[1]. Odata cu sosirea patriar hului Paulinus din Aquileia n Grado, n anul 568, se bun bazele unei organizari loc ale. n 697 se nfiin?eaza oficiul de doge, probabil Republica Vene?ia, cea mai mare putere navala a Europei timp de 800 de ani, a fost ?i este cunoscuta ?i sub urm atoarele nume: "Republica Sfntului Marcu" (La Repubblica di San Marco), "Republic a Leului" (La Repubblica del Leone), "Prealuminata" (Serenissima) etc. A?ezata l a grani?a culturala cu Imperiul Bizantin, Vene?ia ?i-a dezvoltat un puternic spi rit de independen?a care a dus la formarea unui ora? stat. Conducatorul politic era dogele (din latinescul dux), teoretic ales pe via?a, dar n practica, n special n primele secole de existen?a a comunita?ii, adesea constrns sa renun?e la propri ul mandat ca urmare a unor rezultate nesatisfacatoare ale propriului guvern. Nu exista date verificabile asupra originii ora?ului, nsa legenda acrediteaza ziu a de 25 martie a anului 421 drept moment al ntemeierii sale. Se pare ca Vene?ia s -a nascut ca urmare a fluxului de refugia?i care au abandonat cmpia padana sub am enin?area mai multor invazii longobarde ?i hune din nordul Italiei n decursul sec olului al V-lea ?i de la nceputul secolului al VI-lea. La nceput, locuitorii ?i-au ridicat a?ezamintele pe mla?tinile instabile ale lagunei ?i au trait din comer? ul cu sare ?i din pescuit. O exploatare agricola a ?inutului nu a fost posibila, dar acest neajuns era compensat de o pozi?ie care permitea u?or apararea locali ta?ii, deoarece pu?ine corabii ale acelui timp puteau strabate marea de mica adnc ime din jurul Vene?iei. Situa?ia geografica i-a predestinat pe vene?ieni nca de p e atunci de a fi navigatori. De pe vremea ostrogo?ilor exista marturia istoricul ui roman Cassiodor despre aceasta ndeletnicire a lor[1]. Odata cu sosirea patriar hului Paulinus din Aquileia n Grado, n anul 568, se bun bazele unei organizari loc ale. n 697 se nfiin?eaza oficiul de doge, probabil Republica Vene?ia, cea mai mare putere navala a Europei timp de 800 de ani, a fost ?i este cunoscuta ?i sub urm atoarele nume: "Republica Sfntului Marcu" (La Repubblica di San Marco), "Republic a Leului" (La Repubblica del Leone), "Prealuminata" (Serenissima) etc. A?ezata l a grani?a culturala cu Imperiul Bizantin, Vene?ia ?i-a dezvoltat un puternic spi rit de independen?a care a dus la formarea unui ora? stat. Conducatorul politic era dogele (din latinescul dux), teoretic ales pe via?a, dar n practica, n special n primele secole de existen?a a comunita?ii, adesea constrns sa renun?e la propri ul mandat ca urmare a unor rezultate nesatisfacatoare ale propriului guvern. Nu exista date verificabile asupra originii ora?ului, nsa legenda acrediteaza ziu a de 25 martie a anului 421 drept moment al ntemeierii sale. Se pare ca Vene?ia s -a nascut ca urmare a fluxului de refugia?i care au abandonat cmpia padana sub am enin?area mai multor invazii longobarde ?i hune din nordul Italiei n decursul sec olului al V-lea ?i de la nceputul secolului al VI-lea. La nceput, locuitorii ?i-au ridicat a?ezamintele pe mla?tinile instabile ale lagunei ?i au trait din comer? ul cu sare ?i din pescuit. O exploatare agricola a ?inutului nu a fost posibila, dar acest neajuns era compensat de o pozi?ie care permitea u?or apararea locali ta?ii, deoarece pu?ine corabii ale acelui timp puteau strabate marea de mica adnc ime din jurul Vene?iei. Situa?ia geografica i-a predestinat pe vene?ieni nca de p e atunci de a fi navigatori. De pe vremea ostrogo?ilor exista marturia istoricul ui roman Cassiodor despre aceasta ndeletnicire a lor[1]. Odata cu sosirea patriar hului Paulinus din Aquileia n Grado, n anul 568, se bun bazele unei organizari loc ale. n 697 se nfiin?eaza oficiul de doge, probabil