creşterea contrastului dintre diferitele componente tisulare prin modificarea indicilor de refracţie ai substratului morfologic cu ajutorul coloranţilor .
2 COLORAREA Tehnica de colorare depinde de natura fixatorului utilizat şi de ţesutul pe care dorim să îl examinăm.
3 COLORANTUL HISTOLOGIC substanţă chimică colorată, de obicei de natură organică, ce poate intra în celulă ataşându-se la nivelul componentelor celulare şi permiţând astfel diferenţierea lor optică.
Nu toate substanţele colorate
sunt coloranţi! 4 COLORANŢI - grupări cromofore – purtătoare de culoare
- grupări auxocrome – capacitatea de a colora
5 GRUPARILE AUXOCROME 1. Ionizate ( principale ) – formează legături electrochimice cu substratul
2. Neionizate ( secundare) –
formează legaturi de hidrogen cu substratul. Acest tip de legatură măreşte stabilitatea colorantului. 6 CLASIFICAREA COLORANŢILOR
- natura lor
- caracterele chimice
7 CLASIFICAREA COLORANŢILOR După natura lor Naturali - vegetali : hematoxilina ,safranina , orceina , turnesolul - animali : carminul
Sintetici : albastru de metil
8 CLASIFICAREA COLORANŢILOR Dupa caracterele chimice Acizi – sunt de obicei săruri de acizi organici , gruparea auxocromă principală fiind încărcată electric negativ.
- se ataşează pe un substrat morfologic încărcat electric pozitiv 9 CLASIFICAREA COLORANŢILOR Dupa caracterele chimice
Bazici – gruparea auxocroma
principală încărcată electric pozitiv , deci se va ataşa pe un substrat încărcat negativ
10 CLASIFICAREA COLORANŢILOR Dupa caracterele chimice Neutri – grupări auxocrome principale încărcate electric pozitiv şi negativ, fiind soluţii apoase de coloranţi bazici şi acizi într-o anumită proporţie
11 MECANISMUL COLORĂRII
PROTEINELE - substratul molecular la nivelul cărora se fixează coloranţii prin legături electrochimice şi de hidrogen.
12 MECANISMUL COLORĂRII In funcţie de tipul grupărilor ionizabile din structură , proteinele sunt 1 acide 2 bazice 3 neutre
16 ETAPELE COLORĂRII 1. Deparafinarea 2. Hidratarea 3. Mordansarea ( la nevoie) 4. Colorarea propriu-zisă 5. Spălarea 6. Deshidratarea 7. Clarificarea 17 METODE DE COLORARE
1. In funcţie de momentul colorării
2. Dupa nr. de coloranti utilizaţi 3. După mecanism 4. După metoda de obţinere a coloraţiei optime 5. In funcţie de raportul dintre rezultatul colorării şi culoarea colorantului 18 Momentul colorării Vitale - colorant vital care este încorporat de animal în timpul vieţii; persistă numai atât timp cât celulele supravieţuiesc în vitro
Permanente – pentru
colorarea preparatelor permanente 19 Număr de coloranţi a Simple – foloseşte un singur colorant
b Combinate (policromă) – 2 sau
mai mulţi coloranţi i. Succesivă ii. Simultană, ex . : hemalaun - eozină, azan 20 Mecanism - directă –simplu contact dintre colorant si substrat
- indirectă necesită prezenţa
unui mediator sau MORDANT , între colorant şi substrat. Acesta fixează colorantul de componentele celulare.
21 Metoda de obţinere a coloraţiei optime - progresive – prin adăugări succesive pâna se ajunge la momentul optim de colorare
- regresive - prin acţiunea
prelungită a colorantului până la obţinerea unei supracolorări , apoi se acţionează cu un agent chimic decolorant (diferenţiator) (ex. Coloratia 22 Rezultatul colorării şi culoarea colorantului - Ortocromatică – substratul se colorează în aceeaşi culoare ca şi cea a colorantului
- Metacromatică - substratul se colorează în altă culoare ca cea a colorantului
23 IMPREGNARI METALICE
PRINCIPIU: precipitat de metal
care se depune pe diferitele elemente de tesuturi evidenţiind structuri care în mod obisnuit nu se colorează cu coloranţi.
- cele mai folosite sunt : Ag , Au ,
Os , Hg. 24 IMPREGNARE ARGENTICĂ - folosită pentru evidenţierea elementelor din ţesutul epitelial, conjunctiv şi în cercetarea sistemului nervos.
43 TEHNICI DE EXAMINARE A TESUTULUI EPITELIAL IMPREGNAREA ARGENTICA RANVIER
- evidentierea interstiţiului dintre celulele epiteliului din seroase – limitele intercelulare apar net în culoarea neagră
44 IMPREGNARE ARGENTICA ŢESUT EPITELIAL
45 TEHNICI SPECIALE DE EXAMINARE A TESUTULUI CONJUNCTIV
COLORAŢIA CU ALBASTRU DE TOLUIDINĂ - granulaţiile din mastocite prin coloraţie metacromatică în roşu – violet
46 47 TEHNICI SPECIALE DE EXAMINARE A TESUTULUI CONJUNCTIV METODE PENTRU EXAMINAREA FIBRELOR CONJUNCTIVE
1. Fibrele de reticulină – se examinează folosind o metoda electivă - IMPREGNAREA ARGENTICA – şi apar colorate în negru 2. Fibrele elastice – se poate utiliza coloraţia cu a. Rezorcin fuxina - albastre 48 b. Orceină – cafeniu - roscate Fibre elastice – orceină Fibre reticulină – impregnare argentică
49 TEHNICI SPECIALE PENTRU EXAMINAREA ŢESUTULUI MUSCULAR
METODA HEIDENHEIN - evidentiază structura periodică a miofibrilelor. Se remarcă alternanţa de zone clare şi întunecate.
50 METODA HEIDENHEIN
51 Metode speciale pentru evidenţierea ţesutului nervos - metoda Nissl - impregnare argentică - Evidenţierea tecii de mielină prin fixare cu tetraoxid de osmiu
