Curs 16 Farmacognozie TIOGLICOZIDE SI HETEROZIDE CIANOGENETICE

27.03.2012

Tioglicozidele sau glucosinolatii reprezinta o clasa de compusi naturali care contin sulf in molecula . Acestia se formeaza in plante avand ca precursori aminoacizii in urma unor reactii biochimice partial comune cu cele care conduc la sinteza heterozidelor cianogenetice. Tioglicozidele prezinta unele caracteristici: in produsele vegetale se gasesc intotdeauna sub forma glicozidata care este inactiva din punct de vedere farmacodinamic in urma hidrolizei pe cale enzimatica se formeaza compusi activi din punct de vedere chimic sant substante optic active ,legovire hidrosolubile si nevolatile, care sub influenta acizilor tari elibereaza hidroxilamina iar in mediu usor alcalin sau acid formeaza acizii corespunzatori se gasesc localizate in celule intravacuolar, prin zdrobirea tesuturilor vin in contact cu mirozinaza(este un amestec de izoenzime de tip tioglucozid-glucohidrolaza ) care produce hidroliza fiind localizata in spatiu intramembranar al mitocondriilor. In functie de ph- ul mediului in urma hidrolizei se formeaza diferiti compusi:

N S

OSO3K C6H11O5

mirozinaza ph= 2,3

C nitril
OSO3K S

N + 2 H 2O

N S

OSO3K C6H11O5

mirozinaza ph= 6,7 R

C6H11O5

regrupare neenzimatica tip LOSSEN

+ H 2O

S + KHSO4+ C6H12O6

senevol = izotiocianat izomerizare

tiocinat = rodanat
Se mai intalnesc si sub denumirea de senevolglicozide dar este improprie. Astazi se cunosc peste 70 de derivati naturali denumirea acestora cu cateva exceptii (progoitrina, sinigrozida, sinalbozida )se formeaza din prefixul gluco la care se ataseaza radacina denumirii latine fie a genului (glucotropeolina ), fie a speciei (gluconapina) sau si a genului si a speciei (glucobrasiconapina) dupa care urmeaza sufixul ina. Tioglicozidele se gasesc numai in plantele dicotiledonate cele mai bogate familii fiind : Brassicaceae (Cruciferae), Capparaceae, Resedaceae, Tropaeolaceae, Moringaceae.La aceeasi planta se gasesc localizate in toate organele dar in cantitati diferite , cea mai mare fiind in embrionul semintelor.

Curs 16 Farmacognozie Actiune si intrebuintari

27.03.2012

Glucosinolatii nu sant dotati cu actiune , pentru terapeutica fiind importanti doar senevolii corespunzatori. Acestia se resorb rapid prin piele si mucoase conducand la hiperemizarea (congestia) dureroasa a zonei aplicate, in concentratii mari determinand aparitia inflamatiei locale urmata de eruptii veziculiforme si chiar necroza. In cazul inhalarii datorita actiunii iritative se poate instala o bronsita, pneumonie iar in cazuri extreme chiar edemul pulmonar. In contact cu mucoasa oculara pot duce la deteriorarea corneei. Izotiocianatii prezinta o actiune antibiotica fata de bacteriile gram pozitive si gram negative , antifungica, antihipertensiva si imunostimulatoare.Ex. glucosinolatii din Tropaeolum majus (condurasi) si Armoracia rusticana (hrean) datorita propietatilor bactericide sant folositi in infectii bronsice, gripale si urinare. Siropul de Raphanus sativus var. niger (ridichia neagra) se foloseste ca antitusiv. In speciile de Brassica se gasesc progoitrine care prezinta o actiune tireostatica (diminua secretia hormonilor tiroidieni ) in timp avand un efect strumigen (de aparitie a gusei).S-a observat in cazul consumului indelungat in scop alimentar sau chiar terapeutic a sucului de varza o inhibare a acumularii de iod in glanda tiroida . Nitrili care se formeaza alaturi de senevoli prin degradarea enzimatica a glicosinolatilor in cazul administrarii prelungite inhiba cresterea, sant hepato- si nefro- toxici ; aceste fenomene toxice nu se constata la consumul in scop alimentar sau terapeutic al produselor vegetale care contin glucosinolati.

Sinapis nigrae semen

Reprezinta semintele recoltate de la Brassica nigra sin.Sinapis nigra din familia Cruciferae denumita mustar negru. Este o specie de origine mediteraneeana cultivata pe scara larga in zonele temperate. Compozitia chimica Contine glicosinolati componentul principal fiind sinigrozida (sinigrina) in prop. de 1-3% care sub actiunea mirozinazei si in prezenta apei se transforma in alilsenevol (izotiocianat de alil ). Sinigrozida este inodora, nevolatila si lipsita de actiune farmacologica , in timp ce alilsenevolul are un miros intepator, este volatil si activ farmacologic

CH2

CH

CH2

N S

OSO3X C6H11O5

sinigrozida

CH2

CH

CH2

HSO4X

+C6H12O6

alilsenevol

F.R.X prevede un continut de minim 0,7 % ulei volatil sub forma de glicozide exprimate in izotiocianat de alil. Semintele de mustar mai contin un alcaloid sinapina(1,2%) care este esterul acidului sinapic cu colina si imprima gustul amar,ulei gras(30%),mucilag(20%), proteine,fitina .

CH3 H3C N CH2 CH3 sinapina CH2 COO CH CH

OCH3 OCH3 OCH3

Uleiul gras cunoscut si sub numele de Oleum Sinapis pingue este format din gliceride ale acizilor grasi nesaturati : ac. oleic, ac.linoleic, ac.linolic, erucic.

Curs 16 Farmacognozie

27.03.2012

Esenta de mustar (Aetheroleum Sinapis) se obtine prin zdobirea semintelor si tratarea cu apa calda la o temp. de 0 38-40 C ,macerarea timp de 24 de ore apoi distilarea cu vapori de apa. Actiune si intrebuintari Extern se foloseste sub forma de cataplasme faina de mustar (Farina Sinapis )care datorita alilsenevolului pe care il contine produce vasodilatatie si activeaza circulatia locala cu aparitia senzatiei de caldura la locul de aplicare produsul vegetal avand propietati rubefiante si revulsive.Se foloseste in bronsita acuta , pleurezie, bronhopneumonie.In cazul administrarii locale pe o perioada indelungata apar pustule, ulceratii si necroze. Sub forma de bai semintele se folosesc in reumatism (1kg seminte pentru adulti si 200 g seminte pentru copii la o cada cu apa) . Se foloseste in alimentatie drept condiment. Este contraindicata folosirea preparatelor din Sinapis nigrae semen la persoanele care sufera de disfunctii circulatorii grave (varice). Mod de utilizare In cazul folosirii sub forma de cataplasma faina de mustar (Farina Sinapis) in cant. de 100 g se umecteaza cu apa 0 calda la 40 C (in cazul unei temp. mai mari are loc o inactivare a mirozinazei).In momentul in care incep sa se degaje vapori iritanti coca se introduce intr-un saculet de panza care se aplica pe zona afectata (torace). Cand apare senzatia de arsura (aprox .10 la adulti si 3-5 la copii cataplasma se indeparteaza si zona pe care a fost aplicata se spala cu apa calduta si se acopera.

Erucae semen
Reprezinta semintele recoltate de la Sinapis alba din familia Cruciferae denumita mustar alb. Compozitia chimica Contin 2,5 % sinalbozida o tioglicozida care prin hidroliza enzimatica cu mirozinaza pune in libertate p-hidroxibenzilsenevol care este un compus nevolatil lipsit de miros.

HO

CH2

N S

OSO3X C6H11O5

sinalbozida

HO

CH2

HSO4X

+C 6H 12O6

p,OH benzilsenevol nevolatil

Semintele mai contin 30% ulei gras constituit din gliceridele acizilor behenic palmitic,arahidonic, erucic, oleic,linoleic si linolenic, 25% proteine ,0,2-0,3 ulei volatil antrenabil cu vaporii de apa si mucilag. Actiune si intrebuintari Se folosesc in acelasi scop ca si semintele de mustar negru avand insa o actiune mai blanda ; din acest motiv se foloseste cu precadere in alimentatie drept condiment.

Allii sativi bulbus

Reprezinta bulbii recoltati de la specia Allium sativum din familia Alliaceae denumita popular usturoi. Bulbii, cunoscuti mai ales sub numele de "cptni", sunt formati din 10-15 bulbi alungiti, comprimati pe una sau dou laturi, protejati la exterior de frunze albe, tunicate, uscate. Exist si o varietate care are frunzele externe tunicate, de culoare rosietic. Au o culoare alb sau alb-glbuie, gust iute si miros carcateristic, pronuntat.

Compozitia chimic

Curs 16 Farmacognozie

27.03.2012

Principiile active ale produsului sunt reprezentate de derivati sulfurati, alturi de flavonozide, vitamine (A, B1, B2, C), fitosteroli, gliceride ale acizilor palmitic, stearic, oleic, linolenic, miristic. n ceea ce priveste derivatii sulfurati, produsul vegetal contine n proportie de 0,2-2% un tioaminoacid, Salil-L-cistein sulfoxidul, denumit aliin. La rnirea (tierea) sau mruntirea bulbilor, din celulele distruse este eliberat aliinaza, o enzim inactiv n produsul intact. Sub actiunea enzimei aliinaz, n prezenta umidittii, aliina se scindeaz trecnd n alicin. n timp ce aliina este inodor, alicina are un miros caracteristic de usturoi. Alicina este foarte labil si n timp se transform n bisulfur de alil, compus cu un miros dezagreabil. Alicina sufer aceast din urm transformare si n organism, fapt care explic de ce halena persoanelor care au consumat usturoi este neplcut. n mediu apos alicina este instabil; din 3 molecule de alicin se formeaz 2 molecule de ajoen. n produsul vegetal se mai gsesc o serie de derivati sterolici (erubozide) cu actiune antimicrobian si antifungic marcat.
O 2 S aliina NH2 COOH

O S S alicina + 2 NH3 + 2 CH 3 CO COOH

OCH3

O OH RO

O S trans-ajoen + O S cis-ajoen S S S S

OH

erubozida B

Actiune si ntrebuintri Usturoiul dezvolt efecte hipolipemiante si hipocolesterolemiante prin inhibarea sintezei de colesterol la nivel hepatic si eliminarea srurilor biliare prin materiile fecale. Se pare c S -metil-L-cistein sulfoxidul este compusul activ n acest caz. Usturoiul poate preveni aparitia cardiopatiei ischemice; alicina, ajoenul, alti derivati sulfurati au actiune antiagregant plachetar. Se mai foloseste ca hipotensiv (actiune datorat bisulfurii de alil), hipoglicemiant, diuretic. Datorit continutului n alicin produsul vegetal dezvolt o puternic actiune antimicrobian asupra bacteriilor gram-pozitive si gram-negative, precum si asupra fungilor. Ca urmare, extracte obtinute din Allii sativi bulbus se folosesc n infectii gastrointestinale, urinare, respiratorii, din sfera ORL, precum si n parazitozele intestinale. Prezenta erubozidelor n sucul de presare al usturoiului explic de ce, n tratamentul micozelor interdigitale se obtin rezultate foarte bune, dac timp de 7 -10 zile se freac zona afectat cu un ctel de usturoi despicat. Tratamentul se aplic dimineata si seara, dup ce, n prealabil, picioarele au fost muiate timp de 10 minute n ap. Actiunea antimicotic cea mai puternic o are erubozida B.

Curs 16 Farmacognozie

27.03.2012

Mod de utilizare Allii sativi bulbus se administreaz fie ca atare, fie sub form de extracte apoase sau hidroalcoolice. Actiunea la nivelul circulatiei periferice (efect hipolipemiant, hipocoles-terolemiant, vasodilatator) se instaleaz dup administrarea zilnic, timp de 2-6 luni, a 1, 2, chiar 3 bulbili de usturoi, care se zdrobesc. n ceea ce priveste sucul de presare, numai sucul proaspt obtinut din bulbi proaspt recoltati are un efect hipotensiv; sucul conservat sau obtinut din bulbi care au fost conservati o perioad de timp mai ndelungat este lipsit de activitate terapeutic. Extractul apos se poate administra sub form de clism pentru combaterea oxiurilor; se piseaz un ctel de usturoi si se fierbe timp de 10 minute cu 250 ml ap sau lapte. Se las s se rceasc si se administreaz sub form de microclisme care trebuie s rmn n intestin cel putin o or. Operatia trebuie s se repete dup 8 zile. n acest interval de timp se recomand administrarea unor ceaiuri care s stimuleze peristaltismul intestinal pentru ca oxiurii s coboare din zonele superioare ale intestinului gros. Tinctura, preparat din 20 p produs vegetal si 80 p alcool 75 , se administreaz n doze de 20-40 picturi de 2-3 ori pe zi. Se mai poate folosi uleiul volatil obtinut prin antrenare cu vapori de ap n doze de 0,02 g de 2-3 ori pe zi. Allii sativi bulbus, sub form de pulbere, intr n compozitia unor preparate ( ALSATIVAN ) utilizate ca medicatie adjuvant n tratamentul hipertensiunii arteriale esentiale.

Allii cepae bulbus

Reprezint bulbii speciei Allium cepa din familia Liliaceae, - ceapa. Specia, originar din Asia, se cultiv pe scar larg n scopuri alimentare. Bulbii de ceap au o form sferic sau alungit. n ceea ce priveste culoarea, aceasta variaz, si anume: frunzele externe, tunicate, pot fi de culoare alb, galben -brun sau rosie-visinie, n timp ce frunzele interne sunt albe sau alb-roscate. Gustul este iute; mirosul este, la rnirea, tierea sau zdrobirea bulbului, caracteristic, pronuntat si nteptor. Compozitia chimic Principiul activ al produsului vegetal proaspt este reprezentat de trans -(+)-S-(1-propenil)-L-cistein sulfoxid, izomer al alilaliinei. Alturi de acesta, ceapa mai contine cicloaliin (pn la 2%), precum si cantitti reduse de metil- si propilaliin. La zdrobirea tesutului, din compusii mentionati, se formeaz, prin cataliz enzimatic, esteri ai acidului tiosulfinic (= tiosulfinati) si sulfinildisulfizi, cunoscuti, mai ales, sub denumirea de cepene, dar si di- si polisulfizi, zwiebelani, precum si tiofeni. Unii dintre compusii mentionati sunt responsabili de mirosul caracteristic al cepei, iar propantial-S-oxidul, care se formeaz pe calea degradrii enzimatice dintr-un precursor al alicinei, este principiul lacrimogen. Alte grupe de principii active sunt reprezentate de derivatii flavonici (glicozide ale cvercetolului si kemferolului), polifructozani cu un grad redus de polimerizare, saponozide (derivate de acid oleanolic), -sitosterol, acizi polifenolcarboxilici (acid cafeic, acid ferulic), gliceride ale unor acizi grasi (acid oleic, acid linolic), amine, oligozide, proteine si enzime. Produsul vegetal mai contine cantitti reduse de adenozin si prostaglandine.

O S

H NH2 COOH

O S

S-(1-propenil)-L-cistein sulfoxid
O S H H H O S O

N H

COOH

cicloaliina

ac. prop-1enil-

propantialS-oxid

propanol 5

Curs 16 Farmacognozie
S
O R S S CH2 CH3 S R R = CH3 CH2 CH2 R = CH3 CH CH

27.03.2012

S O
zwiebelan

cepene

Actiune si ntrebuintri
n prezent ceapa este utilizat pentru propriettile sale antibacteriene si fungicide, hipoglicemiante, diuretice, antiaterosclerotice, coleretice si colagoge. Actiunile antibacterian si fungicid sunt datorate cisteinsulfoxizilor, n timp ce de efectul hipoglicemia nt sunt rspunztoare difenilamina si alilpropildisulfidul. Cicloaliina dezvolt efecte antiaterosclerotice, iar tiosulfinatii si cepenele inhib ciclooxigenaza si 5 -lipoxigenaza, enzime cheie n metabolismul acidului arahidonic, mpiedicnd astfel eliberarea histaminei si sinteza tromboxanului, ceea ce explic actiunea antiastmatic a sucului de presare. n plus, tiosulfinatii si sulfinildisulfizii au redus, n experimente pe cobai, astmul alergen. Mod de utilizare Extracte de ceap se prelucreaz ntr-o serie de produse cosmetice, pentru efectul antibacterian.

Allii ursini herba

Reprezint prtile aeriene nflorite recoltate de la specia Allium ursinum. din familia Alliaceae, denumit popular leurd. Este foarte rspndit n ntreaga Europ si nordul Asiei, principalii furnizori ai produsului vegetal fiind trile din estul continentului european. Mirosul este ptrunztor, iar gustul, nteptor, seamn cu cel de usturoi. Compozitia chimic n stare proaspt, frunzele contin aproximativ 0,005% aliin, n timp ce n cele uscate s -a determinat un continut de 0,07%. Contine aproximativ 0,007% ulei volatil constituit din derivati sulfurati care se formeaz n urma antrenrii cu vapori de ap din precursori de tip aliin; compozitia chimic este foarte asemntoare cu cea a produsului Allii sativi bulbus. Produsul vegetal mai contine derivati flavonici si cantitti reduse din prostaglandinele A, B si F. Actiune si ntrebuintri n medicina popular produsul vegetal este utilizat pentru propriettile sale carminative si antibacteriene n tratamentul disfunctiilor gastrointestinale, respectiv a dispepsiilor. Se mai foloseste ca hipolipemiant, hipocolesterolemiant, antiagregant plachetar. Pentru extractele din Allii ursini herba au fost semnalate, ca efect secundar, fenomene de iritare gastric. Mod de utilizare Produsul vegetal, n stare proaspt, este utilizat n alimentatie, n timp ce produsul uscat intr n componenta unor ceaiuri prescrise n tratamentul disfunctiilor cardiovasculare. Extracte din Allii ursini herba intr n compozitia unui numr redus de preparate industriale (LAPIDAR 2 ). Preparatele homeopate sunt, de asemenea, rare.

Heterozide cianogenetice
Reprezinta un grup de substante biogene capabile sa elibereze in anumite conditii acid cianhidric. Din aceasta grupa fac parte:

Curs 16 Farmacognozie
1.

27.03.2012

glicozidele cianogenetice proriu- zise care dependent de agliconul pe care il furnizeaza prin hidroliza se clasifica in 4 grupe fiind singurele care prezinta importanta terapeutica: tip amigdalina la care agliconul este un derivat substituit pe nucleul aromatic: sambunigrozida, amigdalozida, prunazozida, durina
CN C O H C6H11O5 sambunigrozida

CH

O CN

C6H10O4

C6H11O5

amigdalozida

CH

O CN

C6H11O5

prunazozida

2.tip linamarina la care agliconul este alifatic saturat: linustatina si neolinustatina

3.tip acacipetalina la care agliconul alifatic este , nesaturat 4.tip ginocardina la care agliconul aciclic este nesaturat glicozidele pseudocianogenetice care prezinta importanta din punct de vedere toxicologic ;sant glicozide ale metil-azoximetanolului care pus in libertate este un agent de metilare de mare reactivitate, la nivel intestinal actionand carcinogen Ex. Cicasina- o glicozida care se gaseste in faina unor specii de Cycas folosite in scop alimentar in unele insule din E Asiei

O H2C
-

N O

CH3 cicasina

C6H11O5

lipide cianogene care sant mono sau diesteri ai unor acizi grasi cu -hidroxinitrili si care in anumite conditii elibereaza HCN

In regnul vegetal exista peste 2000 de specii de plante producatoare de glicozide cianogenetice , cele mai reprezentative fiind familiile Rosaceae, Fabaceae, Asteraceae. Derivati cianogenetici se gasesc si in regnul animal ex.miriapodele si o serie de fluturi. In produsul vegetal in celulele alaturate celor care se gasesc cianoglicozide se afla un sistem enzimatic format dintr-o -glicozidaza si o oxinitrilaza ,sub actiunea -glicozidazei are loc hidroliza iar oxinitrilaza intervine in sensul echilibrarii reactiei

Actiune si intrebuintari

Curs 16 Farmacognozie

27.03.2012

Produsele vegetale care contin glicozide cianogenetice nu prezinta importanta terapeutica fiind folosite intr-o mica masura.Prezinta insa un mare interes toxicologic deoarece produsele vegetale consumate in cantitati care depasesc anumite limite sant toxice pentru organism. HCN eliberat in urma hidrolizei la nivelul intestinului complexeaza ionii de Fe blocand citocromoxidaza ,impiedicand respiratia celulara. In mod normal organismul uman detoxifica cianurile prin transformarea lor in sulfocianuri de 200 ori mai putin toxice decat cianurile. 1 mg CN /kg/ora astfel incat peste 20 mg HCN/100 g produs vegetal proaspat devine toxic pentru om Intoxicatia se manifesta mai intai prin aparitia fenomenelor gastro-intestinale : voma, stare de rau, ameteli, tulburari de vedere, cianoza pielii,lipsa de aer ,coma, asfixie.
-

Amygdali amarae semen

Reprezinta cotiledoanele semintelor speciei Prunus amygdalus var. amara sin. Amygdalus communis din familia Rosaceae- migdal. Amygdalus communis var.amara = oficinala Amygdalus communis var. dulcis = alimentara Compozitia chimica Contine amigdalozida in proportie de 3- 5 % care prin hidroliza pune in libertate benzaldehida, acid cianhidric si doua molecule de glucoza, migdalele amare continand o cantitate mai mare decat migdalele dulci . Mai contin ulei gras in proportie de 50-60% format din gliceride ale acizilor oleic, linoleic, arahidonic si proteine. Actiune si intrebuintari Dupa indepartarea tegumentului migdalele se folosesc pentru obtinerea emulsiei de migdale ( Potio gummosa). Prin antrenarea cotiledoanelor sfaramate cu vapori de apa se obtine apa de migdale amare Aqua Amigdalarum amararum folosita ca antitusiv datorita continutului in acid cianhidric si benzaldehida care nu trebuie sa contina mai mult de 100 mg HCN %. Din migdale se obtine prin presare la rece un ulei gras foarte apreciat in cosmetica Oleum Amygdalarum.

Sambuci flos
Reprezinta florile recoltate de la specia Sambucus nigra din familia Caprifoliaceae soc. Compozitia chimica Contine glicozide cianogenetice : sambunigrozida si prunazozida,flavonoide, acizi polifenolcarboxilici, triterpene, taninuri, mucilagii, saruri minerale in special saruri de potasiu. Mirosul gretos al florilor proaspete este dat de o serie de amine alifatice : etilamina si izobutilamina.
CN C H O Gluc sambunigrozida

Actiune si intrebuintari Produsul vegatal prezinta actiune diuretica datorita derivatilor flavonici si a sarurilor de potasiu, laxativ moderata si diaforetica. Intra in compozitia preparatului antitusiv : Sinupret drajeuri si picaturi .