Dreptul Mediului Cursul 1 definiia dr mediului nconjurtor cuprinde ansamblul normelor juridice ce reglementeaz raporturile sociale privind atitudinea

a oamenilor fa de mediul nconjurtor, n principal relaiile legate de protecia, conservarea & ameliorarea mediului n scopul realizrii dezvoltrii durabile necesitatea proteciei mediului a aprut ca rspuns la criza ecologic actual ce este determinat de modificrile produse de om mediului toate vieuitoarele de pe Terra produc modificri mediului i se adapteaz la rndul lor la acesta, dar aceste modificri nu sunt de natur s produc perturbri echilibrului ecologic echilibrul ecologic = ansamblul strilor i interrelaiilor dintre elementele ecosistemelor ce asigur meninerea structurii, funcionarea i dinamica ideal a acestora iniial, nici omul nu a produs schimbri eseniale n ecosistemele terestre, dar raportul dintre om i mediu s.-a schimbat dup Revoluia Industrial prin mijloacele pe care a nceput s i le ofere tiina i tehnica, folosind pe scar larg combustibilii fosili, exploatnd resursele naturale i dezvoltnd noi tehnici agricole, omul a nceput s intervin n mod substanial n mediul nconjurtor totui, principala cauz a deteriorrii mediului a reprezentat-o concepia greit ce a caracterizat progresul civilizaiei ncepnd cu a 2a jumtate a sec. 19, i anume c omul poate s-i subordoneze natura, c fiecare progres n dezvoltarea civilizaiei reprezint o victorie mpotriva naturii dar, agresiunea uman asupra mediului a devenit evident, mai ales dup WW2, astfel nct se poate considera c primele semnale cu privire la criza ecoligic au aprut n a 2a jumtate a sec. 20 iniial, dup 1970, prima reacie a ecologitilor i chiar a economitilor a fost susinerea c singura soluie pentru salvarea planetei ar fi stoparea creterii economice, numit de economiti cretere economic zero ulterior, s-a dovedit c aceast soluie nu este nici viabil dpdv economic, nici posibil deoarece omul nu este dispus s renune la beneficiile dezvoltrii economice n realitate, s-a dovedit c nu exist o contradicie real ntre creterea economic i protecia mediului soluia propus de Conferina de la Rio (1992) - cauza principal a deteriorrii mediului este mediul neadecvat de consum i de producie ndeosebi n rile dezvoltate se poate realiza un echilibru ntre creterea economic i protecia mediului, echilibrul sintetizat n principiul dezvoltrii durabile Mijloacele de Protecie a Mediului ntre acestea, dreptul joac un rol foarte important, determinant deoarece obligaiile juridice au o caracteristic special n caz de nesocotire a acestora, se poate apela la fora de constrngere a statului dar dreptul nu este cu siguran singurul mijloc de protecie de o relevan serioas sunt i dezvoltarea tehnologiilor nepoluante, gsirea de noi surse de energie, educaia i informarea, politicile de mediu, cooperarea internaional, gsirea unor prghii economice care s permit ca n costurile individuale de producie s fie incluse i costurile de protecie a mediului, etc.

Page | 1

Obiectul Dreptului Mediului = relaiile sociale referitoare la protecia, conservarea & dezvoltarea mediului nconjurtor n scopul realizrii dezvoltrii durabile Page | 2 mediul nconjurtor dincolo de definiiile din diferite tiine (geografie, geologie, urbanism, biologie, etc.) i chiar de definiia legal din OUG nr. 195/2005, dpdv juridic, ne intereseaz urmtoarele caracteristici: 1) includerea n noiunea de mediul nconjurtor alturi de elementele naturale i a celor create de om, n interaciunea i interdependena lor 2) raportarea noiunii de mediu la scopul normelor juridice de protecie a mediului, deoarece, dpdv juridic ne intereseaz acele componente ale mediului (noiuni extrem de largi) ce pot fi protejate prin adoptarea de norme juridice protecia mediului = presupune stabilirea de obligaii privind utilizarea raional a resurselor naturale i combaterea polurii mediului dincolo de diferitele definiii din reglementrile naionale i/sau din doctrin, se poate considera c prin poluare = introducerea de ctre om n mediu direct/indirect a unor substane sau energii, introducere ce are sau poate avea ca rezultate asemenea efecte duntoare, cum sunt : punerea n pericol a sntii omului, vtmarea resurselor vii & a ecosistemelor sau diminuarea beneficiilor sau a altor utilizri legitime ale mediului dincolo de definiiile legale, prin resurse n dreptul mediului se neleg nu numai resursele neregenerabile (minerale, combustibili fosili), ci i celelalte resurse naturale (apa, solul, flora, fauna), inclusiv cele inepuizabile (ex. anumite categorii de energii precum energia eolian) conservarea mediului = presupune stabilirea unor obligaii privind meninerea & reproducerea calitii factorilor naturali prin instituirea unor msuri speciale de ocrotire n starea lor actual iniial i salvarea dezvoltarea, ameliorarea mediului = presupune stabilirea unor obligaii ce au ca scop mbuntirea strii & calitii factorilor naturali i ai celor creai prin activiti umane uneori, noiunea de protecie este folosit n sens larg, cuprinznd toate cele 3 elemente natura = acea component a mediului ce nu a fost influenat de activitatea, prezena omului, ceea ce exist independent de societatea uman dei n concret este greu de stabilit ce reprezint natura, termenul influeneaz regimul juridic al elementului mediu n doctrina de dreptul mediului se arat c tot ceea ce este natural trebuie respectat & protejat ori de cte ori omul dorete s produc o modificare n natur, sarcina probei c aceast modificare nu produce efecte negative, nu pune n pericol echilibrul ecologic, revine celui ce produce modificarea aceast noiune influeneaz nsi coninutul ramurii de drept, care iniial era definit ca fiind un drept al proteciei naturii, de unde i denumirea de drept ecologic, iar n prezent este definit ca fiind dreptul mediului natural i antropic i a echilibrului dintre acestea

Caracterele Dreptului Mediului Page | 3 este o ramur nou de drept, primele reglementri au aprut dup 1970, noua dezvoltare dup 1990 are un caracter foarte dinamic deoarece trebuie s dea rspuns ct mai rapid problemei legate de dezvoltare n raport cu protecia naturii are o dimensiune naional, internaional & comunitar are n primul rnd caracter preventiv majoritatea normelor de protecie a mediului urmresc prevenirea degradrii mediului deoarece odat deteriorat, este aproape imposibil de readus n starea iniial are un caracter orizontal = mprumut tehnici & instituii din alte ramuri de drept este un drept de finalitate, de coordonare deoarece dezvoltarea trebuie realizat numai n sensul dezvoltrii durabile are un caracter interdisciplinar, folosete noiuni & prghii nu numai din alte domenii de drept, ci i din domenii economic, al tiinei, tehnicii etc normele de dreptul mediului au n marea lor majoritate caracter imperativ, de ordine public soluia este dat de art 1 din OUG nr. 195/2005 ce prevede c obiectul acesteia l constituie reglementarea proteciei mediului, obiectiv de interes public major pe baza principiilor & elementelor strategice ce conduc la dezvoltarea durabil a societii aceste dispoziii relev valoarea social juridic deosebit conferit pstrrii echilibrului ecologic i imprim un caracter imperativ normelor de dreptul mediului majoritatea normelor de dreptul mediului, fiind de ordine public, nu permit derogri de la prescripia lor dreptul mediului are un caracter mixt (drept public + drept privat) n care majoritarea normelor sunt de drept public, inndu-se cont i de actorii de drept privat Problema Autonomiei Dreptului Mediului datorit caracterului disciplinar & pluridisciplinar, iniial s-a considerat c protecia mediului nu reprezint obiectul unei ramuri autonome de drept - problemele de mediu ar putea fi reglementate de DIP, Dr Funciar, Dr Adm, PIDO, etc - n acest moment, autonomia ramurii de drept nu mai este pus n discuie - n favoarea soluiei autonomiei se aduc urmtoarele argumente: are un obiect propriu de reglementare, principii & metode specifice n literatura de specialitate (adoptarea de reglementri a consolidat autonomia) este un drept de coordonare, de sintez Izvoarele Dreptului Mediului + Particulariti 1) caracter eterogen se regsesc n numeroase reglementri internaionale, naionale, comunitare, declaraii, acte avnd ca scop obiectiv protecia mediului, precum i n reglementri din alte ramuri de drept ce conin dispoziii care intereseaz protecia mediului 2) au caracter tehnic n ansamblul normelor care au ca scop protecia mediului, un rol important l ocup normele care conin prescripii de ordin tehnic, de ex. normele privind calitatea apei, a aerului (dar, aceste prescripii tehnice au i caracter juridic deoarece sunt incorporate n normele juridice

Page | 4

3) actele normative privind protecia mediului au n general o structur specific, conin 2 pri: partea general ce cuprinde norme juridice n sens clasic (dispoziie + sanciune); normele juridice din aceast materie au n general ca obiect obligaiile de a face sau de a nu face anexele n care sunt cuprinse normele tehnice ce reprezint coninutul concret, tehnic al normelor din prima parte - evident, normele tehnice din aceste anexe completeaz normele generale, fac corp comun cu acestea - n dreptul romnesc, aceste dispoziii cu caracter tehnic sunt cuprinse de obicei (marea lor majoritate) n acte normative cu for juridic inferioar (HG-uri, ordine ale minitilor, ordine ale administraiei publice locale) 4) un rol tot mai important l ocup izvoarele de soft-law, adic izvoarele care nu au for juridic obligatorie dpdv formal (Declaraia de la Stockholm, Declaraia de la Rio)

Izvoarele Dreptului Mediului Cursul nr. 2 1. Actele internationale in materia Drepturilor Omului la care Romania este parte de ex: Conventie Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor sale fundamentale care nu consacra expres dreptul la un mediu sanatos, dar necesitatea garantarii acestuia a fost stabilita in jurisprudenta CEDO in principal in baza dispozitiilor art.8 si art.1 din Protocolul 1. Conventia de la Aarhus din 1998 privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in problemele mediului. 2. Constitutia Romaniei care garanteaza prin art. 22 dreptul la viata, art.35 dreptul la un mediu sanatos: alin (1) - statul recunoaste oricarei personae dreptul la un mediu inconjurator sanatos si echilibrat ecologic alin (2) - statul asigura cadrul legislative privind exercitarea acestui drept . al.(3): persoanele fizice si juridice au indatorirea de a proteja si ameliora mediul inconjurator - art.44 alin (7) in materie de proprietate - art.137 alin (2) lit.d). si e). - art. 20 care are aplicabilitate generala 3. Legea-cadru privind protectia mediului de lege lata OUG 195/2005 privind protectia mediului cu modificarile si completarile ulterioare care abroga legea protectiei mediului nr.137/195,prima lege-cadru a mediului adoptatata in Romania contine in principal dispozitii privind - principiile dreptului mediului, garantiile dreptului fundamental la un mediu sanatos, procedura de reglementare a activitatilor cu un impact asupra mediului(avizele, acordurile de mediu, autorizatiile etc.) , definirea termenilor utilizati in cuprinsul acesteia, dispozitii privind rolul autoritatilor in acest domeniu, pincipalele reguli privind raspunderea pentru mediu si rolul organizatiilor neguvernamentale in ceea ce priveste protectia mediului, dispozitii -

generale privind protectia principalilor factori de mediu care se completeaza insa cu dispozitiile din legile speciale OUG nu reprezinta un cod al mediului, ci numai reglementarea-cadru in aceasta materie. In dreptul comparat exista tendinta de a se adopta coduri de mediu care sa contina toate dispozitiile aplicabile in aceasta materie 4. Legile speciale

Page | 5 -

in afara dispozitiilor din legea-cadru, diferiti factori de mediu sunt protejati prin reglementari speciale (de ex. - Legea apelor nr.107/2006, Legea nr. 111/1996 privind desfasurarea activitatilor nucleare)

Raportul dintre legea-cadru si legile speciale: teoretic se aplica principiul specialia generalibus derogant, dar in general in aceasta materie legile speciale nu contin, de fapt, derogari de la legea-cadru ci completari ale dispozitiilor acestora si in ceea ce priveste reglementarile speciale se aplica dispozitiile principale din legeacadru privind principiile dreptului fundamental la un mediu sanatos si dispozitiile privind rolul organizatiilor neguvernamentale si raspunderea (daca nu exista reguli derogatorii) rolul reglementarii cadru este de a unifica, de a asigura coerenta aplicarii dispozitiilor din legile speciale 5. Conventiile internationale (multilaterale/bilaterale) care au ca scop protectia mediului (altele decat cele in material Drepturilor Omului) de ex: Conventia UNESCO din 1972 privind patrimonial cultural si national ca si caracter general, in doctrina majoritatea conventiilor globale in domeniu sunt criticate deoarece consacra numai reguli generale si nu dispozitii concrete, tehnice care ar fi mult mai eficiente dar, din pacate, aceasta se datoreaza faptului ca datorita unor cause de ordin politic, economic este greu de ajuns la un consens international in aceasta materia totusi exista tendinta ca in anumite domenii (foarte importante) sa fie adoptate ulterior protocoale care contin obligatii concrete 6. Hotararile de Guvern 7. Ordine ale Ministrilor 8. Acte ale autoritatilor publice locale (hotarari adoptate de consiliile locale in exercitarea atributiilor ce le revin in domeniu protectiei mediului) si ale consiliilor judetene si ale consiliului general al Municipiului Bucuresti, in temeiul Legii administratiei publice nr. 215/2001 9. Reglementari din alte domenii care nu au ca scop principal protectia mediului dar contin dispozitii care asigura protectia mediului

10. Reglementarile U.E. - care se aplica fie in dreptul national (de ex: Regulamentul nr.1980/2000 privind sistemul revizuit de acordare a etichetei economice comunitare) 11. Doctrina si jurisprudenta nu sunt izvoare de drept in sens formal, dar joaca un rol foarte important pentru ca normele Page | 6 de dreptul mediului au un caracter abstract, tehnic si eterogen 12. Izvoare de soft-law - de ex: Declaratia de la Rio din 1992

13. Intelegeri la nivel national sau local incheiate intre agentii economici, autoritati si organizatii neguvernamentale - caracteristica acestor obligatii este afacerea ca ele sunt adoptate de buna voie, desi nu sunt cuprinse in acte normative - sunt incurajate in dreptul comparat deoarece agentii economici aplica de buna voie aceste obligatii - regula este ca aceste intelegeri de mediu nu contin abligatii de protectie sub nivelul celor prevazute in actele normative in vigoare - prin aceste intelegeri, in schimbul sprijinului acordat de autoritati si de organizatiile neguvernamentale, agentii economici aplica reguli mai stricte (standard mai ridicat) decat cele prevazute in actele normative Principiile Dreptului Mediului sunt acele reguli esentiale, de maxima aplicabilitate, care stau la baza unei ramuri de drept (mediului) reprezinta o importanta deosebita deoarece: (a) dreptul mediului, fiind o ramura noua de drept, dinamica si evolutiva, trebuie sa gaseasca rapid raspuns la problemele degradarii mediului si pentru aceasta, atunci cand nu au fost inca adoptate norme speciale intr-o anumita materie in jurisprudenta se aplica principiile (b) normele de dreptul mediului se gasesc in izvoare (acte normative) foarte diverse, principiile fiind acelea care asigura coeziunea aplicarii normelor (c) au un caracter complex (juridic, economic, decizional; de ex: principiul poluatorul plateste), caracter perfect adaptat naturii complexe a dreptului mediului (d) sunt specifice dreptului mediului - de ex: principiul precautiei reprezentand si argumentele pentru autonomia acestei ramuri de drept in acelasi timp, dezvoltarea principiilor dreptului mediului in actele normative interne si internationale si mai ales in doctrina nu este in afara de critica deoarece sunt prea generale si au continut complex ceea ce determina dificultati in aplicarea lor practica de asemenea in multe situatii ele sunt numai enuntate in cuprinsul actelor normative fara a li se dezvolta, determina continutul, ca de exemplu si in reglementarile privind protectia mediului

in plus, de multe ori mai ales in dreptul international al mediului se apeleaza prea des la enuntarea principiilor in loc sa fie adoptate norme complete de protectie datorita caracterului lor complex, continutul acestora este determinat in mod diferit in practica si doctrina, ceea ce creeaza obstacole in calea aplicarii lor

Page | 7 Concluzii: Principiile trebuie sa joace si in viitor un rol esential in dreptul mediului (datorita importantei acestora), dar enuntarea lor nu e suficienta, nu suplineste adoptarea de norme concrete de protectia mediului. Clasificarea principiilor: principiile dreptului mediului pot fi clasificate dupa mai multe critetii, dar cele mai importante in aceasta ramura sunt:

1. principii interne si internationale (de ex: principiul cooperarii colective) - majoritatea principiilor au deopotriva caracter intern si international 2. principii juridice (preponderant caracter juridic; de ex. - principiul poluatorul plateste) si principii cu caracter decizional (joaca un rol mai important in decizia de mediu; de ex. principiul precautiei) - intre cele 2 categorii exista legaturi si majoritatea au deopotriva caracter juridic si decizional 3. principii traditionale (de ex: principiul poluatorul plateste) - care insa au si ele caracter evolutiv si principii noi afirmate in general dupa 1980 si consolidate in Declaratia de la Rio (de ex: principiul precautiei si principiul participarii publicului la decizia de mediu) 4. principii afirmate expres in OUG 195/2005 si principii doctrinare - tendinta este ca doctrina si jurisprudenta o iau inaintea legiuitorului. 5. principii de maxima generalitate in dreptul mediului (de ex: principiul poluatorul plateste) si principii speciale (care se aplica intr-un anumit domeniu, de ex: principiul proximitatii care este specific regimului juridic al deseului) Dreptul Mediului Cursul 3 Aceste principii trebuie aplicate coroborat astfel incat aplicarea unuia dintre acestea sa nu aduca atingere altor principii. ~Pe plan intern~ Ele sunt in mod expres prevazute de art. 3 din OUG 195/2005: principiile si elementele strategice ce stau la baza prezentei ordonante sunt: a). Principiul integrarii politicii de mediu in celelalte politici sectoriale; b). Principiul precautiei in luarea deciziilor; c). Principiul actiunii preventive; d). Principiul retinerii poluantilor la sursa; e). Principiul poluatorul plateste;

f). Principiul conservarii biodiversitatii si a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural; g). Utilizarea durabila a resurselor naturale; h). Informarea si participarea publicului la luarea deciziilor precum si accesul la justitie in problemele de mediu; Page | 8 i). Dezvoltarea colaborarii internationale pentru protectia mediului. enuntarea expresa a principiilor protectiei mediului chiar in legea-cadru este binevenita, dar solutionarea aleasa de OUG 195/2005 este in acelasi timp criticabila pentru ca: 1) principiile sunt doar afirmate fara a li se determina continutul ceea ce ridica dificultati in aplicarea normelor din aceasta materie - totusi, continutul poate fi determinat potrivit actelor internationale la care Romania e parte, a legilor speciale (solutia nu este intru totul corecta deoarece ar putea fi interpretate in sensul ca se aplica numai in domeniul special respectiv si nu in general) + in doctrina 2) legea trateaza laolalta principiile si elementele strategice, ceea ce poate determina confuzii intre acestea 3) principiile enuntate expres in art. 3 trebuie completate cu cele cuprinse in alte dispozitii ale OUG 195/2005 (de ex. - art. 1 alin (1) foloseste expres principiul de dezvoltare durabila) + cu cele enuntate in doctrina 1. Principiul integrarii cerintelor de mediu in celelalte politici sectoriale; art. 3 lit. a) principiul a fost mai intai afirmat in doctrina si apoi introdus printr-o modificare a OUG 195/ 2005 el reia partial dispozitiile art. 6 din Tratatul CE, potrivit caruia cerintele de mediu trebuie integrate in definirea si aplicarea politicilor si actiunilor comunitare prevazute la art. 3, in special in scopul promovarii dezvoltarii durabile principiul se fundamenteaza pe aceea ca majoritatea actiunilor, politicilor, reglementarilor din alte materii (ca de ex: in domeniu energetic, al transporturilor, in ceea ce priveste dezvoltarea economica in general) trebuie sa se tina cont de protectia mediului in acest moment este evident ca o protectie reala a mediului nu se poate realiza numai prin masuri speciale in aceste domeniu, ci numai prin integrarea cerintelor de mediu in alte actiuni, politici sau interpretari, aplicari ale reglementarilor din alte domenii 2. Principiul poluatorul plateste principiul a fost afirmat pentru prima data in Declaratia Consiliului Europei din 1968 privind lupta impotriva poluarii aerului si a fost reluat de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare economica in 1972 de asemenea, se regaseste in Declaratia de la Rio din 1992 si este prevazut expres in art. 3 lit. e). din OUG 195 si in numeroase conventii internationale principiul are la baza elementele din teoria economica potrivit careia costurile speciale externe care insotesc productia trebuie sa fie internalizate, adica sa fie luate in calcul in costurile de productie pentru ca ele contribuie la sporirea calitatii acestora (inclusiv a resurselor)

Page | 9 -

in acelasi timp, bunuri care in trecut se considera ca nu au o valoare de intrebuintare si nu necesita cheltuieli pentru a fi reproduse cu insusirile lor initiale (de ex: apa, aerul) intra in prezent in categoria bunurilor care costa si au valoare fundamentul principiului rezulta si din dreptul fundamental la un mediu sanatos, cetateanul neputand fi obligat sa suporte consecintele degradarii mediului de catre poluator in plus, din punct de vedere economic, cetateanul nu poate fi obligat sa plateasca accesul la mediu nici direct, dar mai important nici indirect prin subventionarea din fonduri publice a cheltuielilor de poluare (repararea prejudiciului ecologic, cheltuieli legate de diminuarea efectelor poluarii si cheltuieli de prevenire a poluarii) trebuie sa fie suportate de cel care cauzeaza poluarea si nu de societate in plan juridic, intelegerea principiului in acest sens larg influenteaza materia raspunderii civile pentru mediu si determina definirea notiunii de prejudiciu intr-un sens specific dreptului ecologic astfel, autorul trebuie sa suporte si cheltuielile legate de prevenirea poluarii precum si cele de limitare a efectelor poluarii in sens restrans, principiul poluatorul plateste presupune eliminarea subventiilor destinate protectiei mediului astfel incat costurile legate de poluare sa fie suportate de cel care cauzeaza si nu de societate aceasta nu inseamna ca statul nu trebuie sa-si indeplineasca obligatia de a asigura cetatenilor un mediu sanatos deoarece autoritatile au indatorirea de a inlatura efectele poluarii, ci inseamna ca trebuie gasite mijloace legale care sa permita identificarea poluatorului si obligarea lui sa suporte costurile legate de poluare asigurarea unui just echilibru intre responsabilitatea autoritatilor de a asigura protectia mediului si aplicarea principiului poluatorul plateste este realizat prin intermediul normelor de protectie a mediului (atat cele cu caracter preventiv, cat si cele din materia raspunderii civile cat si prin regulile specifice dreptului concurentei) dupa aderarea la U.E, ajutorul de stat pentru protectia mediului poate fi acordat numai cu respectarea dispozitiilor comunitare in materie, respectiv instructiunile privind ajutorul de stat pentru protectia mediului adoptate de Comisia Europeana in 2001 principiul se aplica nu numai in dreptul intern ci si la nivel comunitar, precum si in dreptul international, fiind afirmat si de art. 174 alin (2) din Tratatul C.E. si in numeroase conventii internationale 3. Principiul actiunii preventive

principiul este expres consacrat si de art. 3 din OUG 195 si de art.174 alin (2) din Tratatul C.E. si in numeroase conventii internationale principiul prevenirii presupune protectia mediului prin anticiparea consecintelor unui proiect, plan sau activitate aceasta se reflecta in primul rand in chiar scopul normelor de protectie mediului majoritatea normelor de protectie a mediului sunt norme cu caracter preventiv in plus, specific acestuia, mai presupune un control prealabil in ceea ce priveste inceperea, desfasurarea oricaror planuri, proiecte sau activitati mai presupune rolul studiului de impact importanta unei evaluari tehnice prealabile este prevazuta nu numai in dreptul intern (vezi procedura de reglementare din OUG) care are la baza evaluarea impactului, dar si in dreptul international, de exemplu exista dispozitii exprese in acest sens in

Conventia de la ESPOO cu privire la evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontalier din 1991, ratificata de Romania prin Legea 22/2001 - in sensul aceste conventii, evaluarea impactului asupra mediului inseamna o procedura nationala cu scopul evaluarii impactului probabil asupra mediului in ceea ce priveste o activitate propusa in prambulul conventiei se precizeaza ca statele sunt constiente de necesitatea Page | 10 elaborarii de masuri cu caracter preventiv, de atenuarea si monitorizarea oricarui impact negativ asupra mediului in general si in special in context transfrontalier c). Activitati de planificare d). Stabilirea de obligatii cu caracter preventiv pentru persoanele fizice si juridice e). Supravegherea calitatii mediului pentru identificarea si prevenirea riscurilor atat de titularii activitatilor prin programe proprii de supraveghere cat si de autoritati 4. Principiul precautiei in luarea deciziilor principiul are caracter intern, comunitar si international este un principiu nou, aparut dupa 1980 si care s-a desprins din principiul prevenirii poluarii principiul justifica luarea de masuri chiar si atunci cand din datele stiintifice nu rezulta cu exactitate daca o activitate este periculoasa pentru mediu -> rezulta ca atunci cand datele stiintifice sunt neconcludente in ceea ce priveste efectele unor activitati, decizia de mediu trebuie sa fie in sensul neinceperii activitatii, aceasta deoarece pericolul degradarii e prea mare pentru a risca o decizie care se poate dovedi ulterior gresita principiul precautiei are caracter mai degraba decizional decat juridic si se aplica in procesul de reglementare a activitatilor cu impact asupra mediului

5. Principiul dezvoltarii durabile principiul este prevazut in art. 1 alin (1) din OUG 195/2005, dar si in Declaratia de la Rio de asemenea, este reluat partial in art. 3 este un principiu nou, afirmat pentru prima data in 1997 intr-un raport al Comisiei Mondiale pentru mediu si dezvoltare numit Viitorul nostru comun si reluat expres in Declaratia de la Rio principiul presupune ca dezvoltarea economica trebuie sa acopere necesitatile prezente, fara a compromite insa posibilitatile generatiilor viitoare de a-si satisface propriile cerinte cu privire la mediu inseamna asigurarea unei folosinte prudente, rationale a resurselor, luandu-se in considerare si interesele generatiilor viitoare privind mediul potrivit principiului 4 din Declaratia de la Rio pentru asigurarea dezvoltarii durabile, protejarea mediului trebuie sa faca parte integranta din procesul de dezvoltare si nu poate fi luata in considerare in mod izolat

6. Principiul retinerii poluantilor la sursa Page | 11 are caracter intern dar si international constituie un principiu, in primul rand moral si continutul sau se reflecta in general in caracterul preventiv si imperativ al normelor de protectie a mediului care stabilesc obligatii specifice pentru agentii economici si pentru alte subiecte de drept trebuie inteles acest principiu in legatura cu principiul poluatorul plateste ~ Pe plan international ~ 1. Principiul cooperarii este consacrat in Declaratia de la Stockholm, in Declaratia de la Rio si in majoritatea econventiilor internationale in materie pentru ca mediul nu cunoaste frontiere, cooperarea bilaterala si multilaterala e esentiala un rol important in dezvoltarea cooperarii il joaca institutiile internationale (in primul rand O.N.U.) a evoluat de-a lungul timpului, Declaratia de la Rio punand accentual in principiul 7 pe rolul special al statelor dezvoltate care au o responsabilitate sporita in efortul international pentru protectia mediului 2. Principiul sic utere tua presupune obligatia statelor de a se asigura ca activitatile exercitate in limitele jurisdictiei lor internationale nu cauzeaza daune mediului altor state sau mediului aflate in afara jurisdictiilor nationale a fost recunoscut pentru prima data in a 2-a jumatate a sec. al 19-lea in dreptul fluvial a fost afirmat pe care jurisprudentiala in rezolvarea diferendului dintre S.U.A. si Canada generat de topitoria .. si e afirmat expres in Declaratia de la Stockholm si in Declaratia de la Rio 3. Principiul protejarii patrimoniului comuni al umanitatii cuprinde 2 componente: a) obligatia statelor de a proteja mediul aflat in afara jurisdictiei nationale si b) obligatia statelor de a proteja elementele din patrimonial mondial cultural si natural al umanitatii indiferent sub ce jurisdictie se afla 4. Principiul informarii si consultatii prealabile este prevazut in Conventia de la ESPOO din 1991, in Conventia de la Helsinki din 1992 si in Conventia privind protectia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea din 1994 presupune obligatia statelor de a se informa reciproc cu privire la actiunile care pot avea efecte asupra mediului altor state o aplicare a acestui principiu se gaseste in Conventia de la Viena privind notificarea in caz de accident nuclear, dar si in alte conventii internationale

5. Principiul folosirii celor mai bune tehnici disponibile Page | 12 Dreptul Mediului Cursul nr. 4 Dreptul Fundamental la un Mediu Sntos n prezent, dreptul fundamental este recunoscut n numeroase acte internaionale, precum i n legislaiile naionale Declaraia de la Stockholm omul are un drept fundamental la libertate, la egalitate i condiii de via satisfctoare, a crui calitate s-i permit s triasc n demnitate i bunstare Carta African a Drepturilor Omului i ale Popoarelor art. 24 toate popoarele au dreptul la un mediu sntos, propice dezvoltrii lor Convenia European a Drepturilor Omului nu cuprinde n mod expres referirile la dreptul fundamental la un mediu sntos, dar jurisprudena Comisiei i ulterior a CEDO a stabilit c deteriorarea mediului poate avea ca efecte nclcarea drepturilor din Convenie (ex. dreptul la via privat, de familie i domiciliu, dreptul la via i dreptul la proprietate) de exemplu, n cazul Lpez Ostra c. Spaniei (1994) s-a artat c dreptul la un mediu sntos are legtur cu dreptul la via privat, domiciliu i via de familie prevzut de art. 8 din Convenie. Curtea a artat c atingeri grave aduse mediului pot afecta bunstarea unei persoane i o pot lipsi de bucuria folosinei domiciliului su, dunnd vieii sale private, de familie, fr ca prin aceasta s-i pun n pericol sntatea n toate cazurile trebuie avut n vedere echilibrul just, care trebuie meninut ntre interesele concurente ale persoanelor i ale mediului n ansamblul su n cauza Ttar c. Romniei (ianuarie 2009) s-a artat c poluarea cauzat de Societatea Aurul SA din Baia Mare poate deteriora calitii persoanelor care locuiau n zon, aducnd atingere vieii private i de familie a acestora; statul trebuia s-i ndeplineasc obligaiile pozitive de a lua toate msurile pentru a preveni i a stopa aceast situaie, ceea ce nu s-a ntmplat n cauz n cauza Brndue c. Romniei (2009), Curtea a artat, fcnd trimitere la principiile sale jurisprudeniale referitoare la atingerile grave de ordin material (zgomote, mirosuri, etc.) aduse dreptului la via privat i de familie, c autoritilor nu le revine numai o obligaie negativ de a nu aciona de o manier care s aduc atingere dreptului la via privat i de familie, ci i obligaia pozitiv de a adopta i pune n aplicare reglementrile legale necesare pentru desfurarea activitilor cu impact asupra mediului, n aa fel nct s fie asigurat o protecie efectiv a cetenilor este afirmat in Conventia privind protectia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea care si defineste in anexa nr. 1 aceste tehnici

Page | 13 -

deciziile luate trebuie s asigure pstrarea unui just echilibru ntre interesele concurente este important ca publicul s poat avea acces la concluziile studiilor efectuate, n aa fel nct, s poat evalua pericolul Curtea a artat c spaiul de via al reclamantului reprezentat de o celul din penitenciarul n care-i executa pedeapsa privativ de libertate, este afectat de o manier suficient de grav, care nu constituie o simpl consecin a privrii de libertate autoritile i-au nclcat obligaia pozitiv de a aciona de o manier care s duc la rezolvarea situaiei create ca urmare a faptului c rampa de gunoi care a funcionat efectiv ntr-o anumit perioad n apropierea locului de detenie al reclamantului, a fost folosit n continuare de ctre proprietar fr ca autoritile competente s intervin eficient potrivit art. 37 din Carta Drepturilor Fundamentale a UE (2000), adoptat n 2007, politicile Uniunii trebuie s prevad un nivel ridicat de protecie a mediului i de mbuntire a calitii acestuia, care s fie asigurat n conformitate cu principiul dezvoltrii durabile potrivit art. 1 din Convenia de la Aarhus privind accesul la informaie, participarea publicului la luarea deciziei i accesul la justiie n problemele de mediu pentru a contribui la protejarea dreptului oricrei persoane din generaiile actuale i viitoare de a tri ntr-un mediu adecvat sntii i bunstrii sale, fiecare parte va garanta dreptul privind accesul la informaie, participarea publicului la luarea deciziei n problemele de mediu, conform Conveniei Legislaii Naionale dup anul 1970, numeroase constituii consacr sub diferite forme dreptul fundamental la un mediu sntos (Constituiile Portugaliei, Greciei, Braziliei, Bulgariei, Turciei, Romniei dup revizuirea din 2003) unele legi fundamentale consacr expres acest drept, altele stabilesc obligaii statului de a proteja mediul, ceea ce determin corelativ recunoaterea indirect a dreptului ceteanului la un mediu sntos n ceea ce privete formularea ce consacr acest drept, reglementrile difer unele se limiteaz doar la consacrarea dreptului la un mediu sntos, altele calific i starea acestuia (ex. - salubru, sntos, natural, echilibrat, acceptabil, cel mai ridicat nivel de protecie, etc.) aadar, cerinele de protecie merg de la limita de a menine viaa pn la o calitate ridicat, pn la un nalt nivel de protecie

dar n concret, cel mai important nu este modul n care reglementarea formuleaz/ consacr dreptul la mediu, ci modalitile n care autoritile asigur, n concret, garantarea acestui drept n ceea ce privete noiunile de sntos i echilibrat, folosite i de art. 35 din Constituie, n literatura de specialitate s-au fcut urmtoarele precizri: (a) termenul de sntos se refer la un mediu nepoluat, propice dezvoltrii fizice i intelectuale; acesta are i o dimensiune uman, urmrind aprarea integritii fizice i spirituale a persoanei (b) termenul de echilibrat indic dimensiunea natural, care se refer la un mediu ecologic raional

Page | 14

Coninutul Dreptului Fundamental la un Mediu Sntos precizri importante cu privire la coninutul i garantarea dreptului la un mediu sntos au fost aduse n Proiectul de Declaraie cu privire la Drepturile Omului i Mediului adoptat la Geneva n 1994 documentul are la baz principiile celor mai importante acte internaionale n materia drepturilor omului, inclusiv principiile din Declaraia de la Stockholm, cea de la Rio i din Agenda 21 (din 1992) Declaraia reafirm dreptul fundamental al omului la un mediu sntos i accentueaz legtura acestuia cu celelalte drepturi fundamentale ale omului dreptul la un mediu sntos presupune n principal: (1) dreptul de a tri ntr-un mediu nepoluat, nealterat de activiti ce pot afecta mediul, sntatea, bunstarea oamenilor i dezvoltarea durabil (2) dreptul la cel mai ridicat nivel de sntate, neafectat de degradarea mediului (3) accesul la resurse de hran i ap adecvate (4) dreptul la condiii de locuit, la condiii de folosire a terenurilor i la condiii de via ntr-un mediu sntos (5) dreptul la un mediu de munc sntos (6) dreptul de a nu fi expropriai ca urmare a deciziilor sau aciunilor autoritilor cu privire la mediu, cu excepia cazurilor justificate, expres prevzute de lege, cu obinerea unei reparaii adecvate

(7) dreptul la asisten n caz de catastrof de mediu, natural sau produs de om (8) dreptul de a beneficia de folosina durabil a naturii i a resurselor acesteia Page | 15 (9) dreptul la conservarea elementelor reprezentative ale mediului (10) protecia drepturilor populaiilor indigene

garantarea dreptului fundamental la un mediu sntos presupune: (1) dreptul la informaia de mediu (2) dreptul de a participa la decizia de mediu (3) dreptul de asociere n vederea proteciei mediului (4) dreptul la repararea prejudiciului de mediu

dreptul la un mediu sntos presupune n acelai timp ndeplinirea obligaiilor cu privire la protecia mediului aceste obligaii aparin n primul rnd statelor, care trebuie s ia msuri legale, administrative i orice alte msuri pentru garantarea dreptului la un mediu sntos aceste msuri trebuie s aib ca scop prevenirea degradrii mediului, stabilirea remediilor necesare i reglementarea folosirii resurselor naturale ntre aceste msuri, un loc esenial l ocup autorizarea prealabil a activitii cu impact asupra mediului, participarea publicului la luarea deciziilor de mediu, stabilirea de remedii pentru prejudiciul suferit, etc. de asemenea, un rol important l joac cooperarea internaional i organizaiile internaionale Consacrarea Dreptului Fundamental la un Mediu Sntos n Dreptul Romnesc

nainte de modificrile din 2003, Constituia Romniei din 1991 nu consacra expres dreptul fundamental la un mediu sntos dar, existena acestuia a fost dedus din recunoaterea unor drepturi cu care prezint strnse legturi, precum dreptul la via, sntate, informaie, dreptul la un nivel de trai decent dreptul rezultnd din obligaia corelativ a statului de a asigura refacerea i ocrotirea mediului, precum i ocrotirea echilibrului ecologic art. 5 din Legea nr. 137/1995 privind mediul (abrogat de OUG nr. 195/2005) prevedea expres c statul recunoate tuturor persoanelor dreptul la un mediu sntos, artnd garaniile acestuia

Page | 16

dreptul la un mediu sntos este recunoscut nu numai n doctrin, ct i n jurispruden => n Decizia 112/1997 a seciei de contencios-administrativ a Curii Supreme, se arat c Legea nr. 137/1995 consacr dreptul la un mediu sntos, iar pentru aprarea acestui drept, art. 5 alin (1) lit. d) garanteaz persoanelor fizice i juridice dreptul de a se adresa direct sau prin intermediul unor asociaii autonome administrative/judectoreti pentru a preveni situaia care ar nclca dreptul la un mediu sntos sau, dup caz, producerea unui prejudiciu direct/indirect acest drept subiectiv are i o baz constituional n art. 134 alin (2) din Constituie oblig statul s asigure refacerea mediului nconjurtor, precum i meninerea echilibrului ecologic Constituia Romniei, revizuit n 2003, garanteaz n art. 35 dreptul la un mediu sntos: alin (1) statul recunoate dreptul oricrei persoane la un mediu nconjurtor sntos i echilibrat ecologic alin (2) statul asigur cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept => obligaia statului de a lua msuri adecvate pentru exercitarea acestui drept disp. art. 35 alin (2) care se refer expres numai la cadrul legislativ, trebuie coroborate cu disp. alin (1) ale aceluiai art. & ale disp. art. 135 alin (2) lit. e) care se refer la obligaia statului de a asigura refacerea i ocrotirea mediului nconjurtor, precum i meninerea echilibrului ecologic => statul trebuie s ia toate msurile necesare pentru garantarea dreptului soluia rezult i din jurisprudena CEDO n sens restrns, garantarea exercitrii acestui drept se realizeaz n conformitate cu disp. art. OUG nr. 195/2005 alin (3) persoanele fizice i juridice au ndatorirea de a proteja i ameliora mediul nconjurtor => obligaia corelativ a dreptului garantat n alin (1) din aceste dispoziii rezult caracterul imperativ al normelor de protecie a mediului conform art. 5 din OUG nr. 195/2005, statul recunoate oricrei persoane dreptul la un mediu sntos i echilibrat ecologic, garantnd n acest scop: (a) accesul la informaiile privind mediul, cu respectarea condiiilor de confidenialitate prevzute de legislaia n vigoare (b) asocierea n organizaii pentru protecia mediului (c) consultarea n procesul de luare a deciziilor privitoare la dezvoltarea politicii i legislaiei de mediu, emiterea actelor de reglementare, elaborarea planurilor i programelor

(d) dreptul de a se adresa direct sau prin intermediul organizaiilor pentru protecia mediului, autoritilor administrative/judectoreti, dup caz, n probleme de mediu (e) dreptul la despgubiri pentru prejudiciul suferit Page | 17 Garantiile Dreptului la un Mediu Sanatos Cursul nr. 5 permit exercitarea dreptului in conditii optime; sunt prevazute in art.5 din OUG 195/2005; 1. Accesul la Informatia de Mediu dreptul la informatia de mediu isi are izvorul in: Conventia de la Aarhus din 1998 privind accesul la informatie, participarea publicului si accesul la justitie in probleme de mediu Declaratia de la Rio art. 8 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului, astfel cum a fost interpretat in jurisprudenta CEDO; art. 5 lit. a). si art. 20 alin (2) din OUG 195/2005 Directiva nr. 4 din 2003/CE HG nr. 878/2005 privind accesul publicului la informatia de mediu

in conditiile in care exista neconcordante (inclusiv in sensul lipsei de reglementare sau a unei reglementari adecvate intre dispozitiile dreptului intern si dispozitiile Conventiei de la Aarhus), in conformitate cu prevederile art. 20 din Constitutie, se aplica in mod direct, cu prioritate dispozitiile Conventiei de la Aarhus - accesul la informatia de mediu, potrivit HG 878/2005, transpune in dreptul national directiva din 2003 in aceeasi materie - dispozitiile acestui act normativ se completeaza cu ale Legii nr. 544/2001 privind accesul la informatia de interes public si ale Conventiei de la Aarhus - potrivit HG din 2005, obligatiile autoritatilor in aceasta materie se bazeaza pe 2 coordonate: 1). raspunsurile la solicitarile de informatie privind mediul si 2). diseminarea informatiei privind mediu 1) Raspunsurile la solicitarile de informatie privind mediul Problema: Ce se intelege prin informatie de mediu? - art. 2 pct. 1 din HG arata expres ce se intelege prin informatie de mediu; ca de ex. - orice informatie cu privire la: (a) starea elementelor de mediu (b) factorii poluanti care afecteaza sau pot afecta starea elementelor de mediu (c) masurile, activitatile care afecteaza/pot afecta elementele mediului, precum si masurile sau activitatile destinate sa protejeze mediul (d) rapoarte referitoare la implementarea legislatiei privind protectia mediului (e) analizele cost-beneficiu sau alte analize si prognoze economice folosite in cadrul masurilor si activitatilor prevazute la lit.c) (f) starea sanatatii si sigurantei umane inclusiv contaminarea elementelor de mediu

informatia de mediu detinuta de autoritatile de mediu reprezinta informatia de mediu aflata in posesia sa si care a fost elaborata sau primita de aceasta.

Page | 18 Problema: Cine poate solicita informatia de mediu? - orice persoana fizica sau juridica poate sa solicite informatia de mediu - autoritatile publice sunt obligate sa puna la dispozitia oricarui solicitant, la cererea acestuia, informatia privind informatia de mediu detinuta, fara justificarea scopului in care aceasta informatie a fost ceruta Problema: Cine trebuie sa furnizeze informatia? - pe de-o parte, autoritatile publice care sunt definite in sens larg, expres prevazut de actul normativ, iar pe de alta parte, orice persoana fizica/juridica care indeplineste responsabilitati sau functii ori furnizeaza servicii publice in legatura cu mediul si este sub controlul unei persoane/ autoritati astfel cum sunt definite in notiunea de autoritati Problema: Cat costa informatia de mediu? - ca regula, accesul la informatia de mediu este gratuita - numai in mod exceptional autoritatile pot sa aplice anumite tarife pentru costurile legate de copiere Problema: In ce termen trebuie furnizata informatia de mediu? informatia de mediu trebuie pusa la dispozitia solicitantului tinand cont de termenul specificat de acesta, cat mai repede posibil sau cel mai tarziu in termen de o luna numai in conditii exceptionale, expres prevazute, termenul poate fi prelungit la 2 luni, iar solicitantul trebuie informat despre prelungirea termenului si motivele prelungirii lui

Problema: In ce forma trebuie pusa la dispozitia solicitantului informatia de mediu? - de regula, in forma solicitata trebuie pusa la dispozitia solicitantului - exceptiile sunt expres prevazute ( de ex. - e deja pusa la dispozitie in alta forma etc.) Problema: Cand poate fi refuzata informatia de mediu? - HG din 2005 enumera limitativ si expres cazurile in care poate fi refuzata informatia privind mediul, iar acestea sunt de stricta interpretare - aceste cazuri se pot clasifica : imposibilitatea materiala a autoritatii de a fruniza informatia (art.11); de ex. - nu detine informatia respectiva; cererea este evident nerezonabila divulgarea acestei informatii afecteaza alte drepturi fundamentale care implica confidentialitatea; situatii care de asemeena sunt expres reglementate; de ex. furnizarea afecteaza relatiile internationale, securitatea publica, apararea nationala, cursul justitiei, confidentialitatea datelor personale, interesul sau protectia oricarei persoane care a oferit informatiile cerute etc. - pentru fiecare caz in parte satisfacerea interesului public prin divulgare este analizat in comparatie cu interesul satisfacut prin pastrarea confidentialitatii - anumite categorii de informatii (de ex: cele cu privire la starea mediului) nu pot fi refuzate

Page | 19 -

autoritatile trebuie sa comunice solicitantului in mod expres ca nu poate furniza in totalitate/in parte informatia ceruta si sa arate motivele acestui refuz refuzul poate fi atacat in justitie

Problema: Accesul la justitie. - HG din 2005 garanteaza accesul la justitie acelora care sunt lezati intr-un drept al lor de aceasta hotarare sau care nu au primit raspunsul la solicitarea de informatie - HG din 2005 reglementeaza procedura accesului la justitie, dar in virtutea art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, cel vatamat se poate adresa in mod direct instantelor de judecata 2) Autoritatile trebuie sa aiba un rol activ in diseminarea informatiei de mediu HG din 2005 prevede expres obligatiile autoritatilor in acest sens aratand si categoriile de informatii care trebuie puse, obligatoriu, la dispozitia publicului, de ex. - rapoartele privind starea de mediu, datele sau rezumatele datelor rezultate din monitorizarea activitatii ce afecteaza mediu, actele de reglementare cu privire la activitatea cu impact semnificativ asupra mediului etc. (art. 22 din HG) HG din 2005 prevede si anumite obligatii privind informarea publicului in sarcina agentilor economici neindeplinirea acestei obligatii constituie contraventie 2. Dreptul de a se Asocia in Organizatii pentru Protectia Mediului - aceste dispozitii reprezinta o aplicare a dispozitiilor constitutionale, care garanteaza dreptul la asociere, dar dincolo de dreptul de a se asocia in organizatii privind protectia mediului, se pune problema rolului pe care organizatiile neguvernamentale il pot juca in protectia mediului, care este influentat de un complex de factori printre care: recunoasterea acestora ca parteneri in procesul de decizie - OUG 195/2005 obliga autoritatea centrala in domeniul protectiei mediului sa realizeze consultari periodice cu organizatiile neguvernamentale, dar se pune problema eficientei practice a consultarilor finantarea, sprijinirea acestor organizatii rolul organizatiilor neguvernamentale in justitie potrivit art.20 alin (6) din OUG nr. 195/2005, organizatiile neguvernamentale care promoveaza protectia mediului au dreptul la actiuni in justitie in probleme de mediu, desi acest text se gaseste in capitolul 2 al OUG intitulat procedura de reglementare in raport cu dispozitiile art.5 lit.b). si d). si cu dispozitiile Conventiei de la Aarhus, ele (organizatiile neguvernamentale) au dreptul de a se adresa justitiei si in alte probleme legate de protectia mediului, nu numai in ceea ce priveste strict procedura de reglementare potrivit Legii 137/1995, in trecut (acum e abrogata) textul nu se regasea in capitolul dedicat procedurii de reglementare, ci se aplica in ceea ce priveste protectia mediului in general

3. Dreptul de a fi consultat in procesul de luare a deciziilor privind dezvoltarea politicii si legislatiei de mediu, emiterea actelor de reglementare in domeniu si elaborarea planurilor si a programelor Page | 20 art.20 al.4 din OUG 195/2005 prevede ca modalitatea de realizare a participarii publicului la elaborarea de planuri si programe se stabileste prin HG in acest sens a fost adoptata HG 564/2006 privind cadrul de realizare a participarii publicului la elaborarea planurilor si programelor in legatura cu mediul conform art.20 al.3 din OUG 195/2005, consultarea publicului e obligatorie in cazul procedurilor de emitere a actelor de reglementare si e stabilita prin acte normative speciale aceste dispozitii, din reglementarile interne, se completeaza cu dispozitiile Conventiei de la Aarhus din 1998

potrivit dispozitiilor Conventiei de la Aarhus, participarea publicului presupune 3 componente: (a) participarea publicului la deciziile privind activitatile specifice (decizia de autorizare in sens larg) - autoritatile au obligatia de a pune la dispozitia publicului informatiile necesare (expres prevazute) privind modalitatea de desfasurare a procedurii de consultare - de asemenea, autoritatile au obligatia de a furniza si informatii privind descrierea activitatii propuse, a efectelor semnificative asupra mediului, a masurilor initiate, a principiilor alternative studiate de solicitant etc. - autoritattile trebuie sa se asigure ca in decizia luata se tine seama de rezultatul participarii publicului (b) participarea publicului in timpul pregatirii platformelor programelor si politicilor legate de mediu (c) participarea publicului in timpul pregatirii regulamentelor de aplicare a actelor normative si intrumentelor legale obligatorii general aplicabile Dreptul Mediului Cursul 6 (sptmna nr. 7) 4) Dreptul de a se adresa direct/prin intermediul organizaiilor pentru protecia mediului autoritilor administrative i/sau judectoreti n probleme de mediu indiferent dac s-a produs sau nu un prejudiciu - OUG nr. 195/2005 - art. 5 lit. d) - accesul la justiie n problemele de mediu se exercit n baza art. 6 & 8 din Convenia European a Drepturilor Omului - de asemenea, Convenia de la Aarhus din 1998 are dispoziii cu privire la accesul la justiie - pentru legislaia n materie procedural C. Proc. Civ. - diferite legi speciale/reglementri speciale n materia proteciei mediului cu condiia ca procedurile create s nu aduc atingere accesului la justiie garantat de CEDO i OUG 195/2005 - art. 5 lit. d): (a) accesul la justiie este garantat indiferent dac s-a produs sau nu un prejudiciu (aciunea poate avea i ea cu caracter preventiv)

(b) organizaiile neguvernamentale n materie de mediu au dreptul de a se adresa justiiei n probleme de mediu [acest drept este conferit expres de art. 20 alin (6) din OUG nr. 195/2005, dar nu se aplic numai n ceea ce privete procedura de reglementare, capitol unde este situat art. 20 alin (6)] Page | 21 aceste dispoziii, privind (b), au o deosebit importan dpdv al dreptului procesual civil n literatura de specialitate se arat c, pentru a fi parte n procesul civil, trebuie ndeplinite cumulativ urmtoarele condiii, care sunt n acelai timp i condiii de exerciiu ale aciunii civile - calitatea procesual, capacitatea procesual, existena unui drept sau a unei situaii juridice pentru a crei realizare este necesar calea justiiei i existena unui interes n doctrin, dreptul ONG-urilor de a se adresa justiiei este analizat fie n legtur cu problema calitii procesuale (cea mai des ntlnit opinie Prof. Milena Tomescu), fie n legtur cu problema interesului dispoziiile OUG 195/2005 intereseaz n primul rnd n ceea ce privete calitatea procesual ca regul general, calitatea cerut pentru a putea exercita aciunea n justiie trebuie s corespund cu calitatea de titular al dreptului ce se discut, deoarece aciunea are ca obiect protecia dreptului subiectiv, ce aparine subiectului activ al dreptului subiectiv civil ca excepie, n anumite mprejurri, aciunea poate fi pornit nu numai de titularul dreptului, ci i de alte persoane crora legea le recunoate calitatea procesual (ex. procurorul sau autoritatea tutelar), dar numai dac legea le recunoate acest lucru dispoziiile OUG nr. 195/2005 sunt extrem de importante pe plan procedural pentru c ele dau expres asociaiilor guvernamentale, care au ca scop protecia mediului, legitimare procesual activ n legtur cu protecia mediului n lipsa acestor prevederi exprese, ele nu ar avea aceast legitimare (5) Dreptul la despgubiri pentru prejudiciile suferite analizat la cursul privind Rspunderea Civil pentru Mediu Relaia Dreptului Fundamental la un Mediu Sntos cu celelalte Drepturi Fundamentale dreptul la un mediu sntos este un drept din generaia a 3a, un drept de solidaritate, precum i un drept la dezvoltare, pace, etc. iniial, au existat opinii conform crora dreptul romnesc ar veni n contradicie cu alte drepturi fundamentale, determinnd limitarea/chiar anularea lor (ex. s-a considerat c acesta ar avea o inciden negativ asupra dreptului de proprietate, dreptului la dezvoltare sau asupra libertii de a desfura o activitate economic) n prezent, existena dreptului fundamental la un mediu sntos este n afar de discuie i se consider c de principiu, el nu vine n contradicie cu celelalte drepturi fundamentale, ci dimpotriv, contribuie n raport cu noile cerine ale dezvoltrii sociale n teorie, se subliniaz c n realitate el constituie o premis a celorlalte drepturi fundamentale n concret, n practic, n prezent, se pune problema limitelor n care pot fi exercitate diferitele drepturi fundamentale n situaia n care ele interfereaz

stabilirea acestor limite este evolutiv n concret, dar premisa de la care trebuie pornit aa cum s-a subliniat i n spea Lpez Ostra c. Spaniei trebuie gsit un just echilibru ntre interesele persoanelor afectate i interesul general Dimensiunile Dreptului Fundamentale la un Mediu Sntos

Page | 22

dreptul fundamental la un mediu sntos are o dimensiune: (a) individual implic dreptul fiecrui individ la un mediu sntos (b) de solidaritate colectiv Protecia Atmosferei

atmosfera = masa de aer care nconjoar suprafaa terestr, incluznd i stratul protector de ozon protecia atmosferei necesit un regim juridic specific determinat de urmtoarele cauze: (a) aerul nu are frontiere (b) msurile legate de protecia atmosferei necesit aciuni din partea autoritilor locale, naionale, globale (c) poluanii atmosferici se rspndesc foarte repede, iar poluarea atmosferic, mai ales accidentele de poluare atmosferic sunt foarte periculoase pentru viaa i sntatea omului (cele mai grave accidente de poluare care pot determina pierderea a sute de viei omeneti sunt cele de poluare a atmosferei) (d) poluarea atmosferei este creat de surse fixe, mobile sau difuze, ceea ce determin luarea unor msuri complexe, n care un rol important l joac planificarea i elaborarea de strategii (e) n rspndirea i aciunea negativ a poluanilor atmosferici, un rol foarte important l joac condiiile naturale, n special cele meteo, care nu pot fi controlate (f) complexitatea msurilor n ceea ce privete protecia atmosferei este determinat de faptul c unii poluani au caracter primar (produc efecte negative n mod direct), dar alii au caracter secundar (sunt produi prin interacionarea n atmosfer a anumitor substane sau prin interacionarea cu anumite componente naturale ale atmosferei) (g) regimul juridic al proteciei atmosferei are la baz respectarea principiului de abordare integrat a proteciei mediului Protecia Atmosferei pe Plan Intern

necesit n primul rnd luarea unor msuri preventive protecia atmosferic presupune pe plan intern: (1) elaborarea unei strategii naionale privind protecia atmosferei strategia se actualizeaz periodic de Autoritatea Public Central pentru Protecia Mediului i se adopt prin HG (2) stabilirea de obligaii juridice specifice persoanelor fizice i juridice obligaiile au n primul rnd un caracter tehnic, fiind prevzute n OUG nr. 195/2005, OUG nr. 243/2000 privind protecia atmosferei, etc.

Page | 23 -

importante sunt de subliniat i msurile ce trebuie luate pentru izolarea i protecia fonic a surselor de zgomot i vibraii pentru a nu se depi nivelul limit a zgomotului ambiental (3) stabilirea competenelor autoritilor publice n acest domeniu i este vorba n primul rnd de autoritatea central pentru protecia mediului, care elaboreaz politicile, strategiile, planurile de aciuni n domeniu i de asemenea coordoneaz implementarea mecanismelor de monitorizare a calitii aerului n plus, organizeaz activitatea de monitorizare a calitii aerului mai departe, stabilete dup caz, prin acte de reglementare privind valorile limit de emisie, avnd ns competene specifice de asemenea, mai este vorba i de alte autoriti centrale, precum autoritatea central pentru transport n ceea ce privete elaborarea reglementrilor privind condiiile tehnice pe care trebuie s le ndeplineasc mijloacele de transport sau cele pe care trebuie s le ndeplineasc combustibilii) (4) stabilirea competenelor autoritilor administraiei publice locale (ex. n vederea diminurii polurii fonice sau acele produse de surse mobile prin restricionarea circulaiei autovehiculelor) (5) rolul msurilor de urgen n acest domeniu (datorit pericolului pe care l produce depirea limitelor admisibile) astfel, n cazul depirii valorilor limit de emisie, autoritatea competent poate lua toate msurile necesare, inclusiv ntreruperea temporar a activitii poluante pn la ndeprtarea cauzelor polurii titularii activitii care au generat aceste depiri au obligaia s informeze autoritatea competent cu privire la aceast situaie (6) evaluarea calitii aerului: evaluarea calitii aerului pe teritoriul Romniei se realizeaz pe baza valorilor stabilite n acord cu standardele naionale i ale UE rezultatele evalurii trebuie aduse la cunotina publicului i se raporteaz Comisiei Europene pe baza evalurii calitii aerului nconjurtor, se elaboreaz 3 categorii de zone, cuprinznd nivelurile de poluare pentru zonele n care valorile sunt mai mari dect valoarea limit se adopt planuri i programe de gestionare a calitii aerului n vederea atingerii valorii limit ntr-o anumit perioad (7) monitorizarea calitii aerului presupune obligaii pentru: (a) titularii de activiti care au obligaia s realizeze monitorizarea propriilor activiti i s raporteze informaii autoritilor competente (autoevaluare) (b) autoritile centrale i locale au obligaia de monitorizare a calitii aerului (c) autoritatea public central pentru protecia mediului informeaz Comisia European cu privire la calitatea aerului nconjurtor, potrivit reglementrilor comune (8) reglementrile activitilor care constituie surse fixe de poluare presupun rolul autoritilor i reglementrile obligaiilor titularilor acestor activiti desfurarea activitilor care constituie surse fixe de poluare este permis numai n baza acordului i/sau autorizaiei de mediu eliberate n urma abordrii integrate a impactului asupra mediului

Page | 24 -

valoarea limit pentru poluanii emii se atmosfer este prevzut de reglementrile n vigoare (9) reglementrile activitilor din surse mobile i surse difuze: sursele mobile sunt mijloacele de transport autoritatea public central i cea local pentru mediu stabilesc valoarea limit pentru poluanii emii de sursele mobile n conformitate cu standardele europene i internaionale sursele difuze sunt acelea care nu pot fi definite specific (10) stabilirea cadrului sancionator: nerespectarea dispoziiilor n aceast materie atrage rspunderea penal, contravenional, civil, dup caz Protecia Atmosferei pe Plan Internaional Principalele Documente Internaionale n Domeniul Proteciei Mediului (a) Declaraia de Principii asupra Luptei mpotriva Polurii aerului adoptat de Consiliul Europei din 1968 ce reprezint un document de soft-law, ce a pus bazele modalitilor moderne de protecie a atmosferei la nivel naional i internaional (b) Convenia de la Geneva din 1979 asupra Polurii Atmosferei transfrontiere pe distane lungi prima convenie internaional unilateral avnd ca obiect principal protecia atmosferei are ca obiect de asemenea reducerea i prevenirea polurii atmosferei, inclusiv a polurii atmosferei pe distane lungi prin poluarea atmosferei transfrontier pe distane lungi se nelege poluarea atmosferei a crei surs fizic este cuprins total/parial n zona supus jurisdiciei naionale a unui stat i care are efecte duntoare ntr-o zon supus jurisdiciei unui alt stat la o distan la care nu este n general posibil s se disting contribuiile surselor individuale obligaiile prilor sunt cu caracter general, de a coopera n aceast materie totui, o atenie deosebit este acordat anumitor poluani ca de exemplu bioxidul de sulf/dioxidul de azot care au un rol important n formarea ploilor acide aceast convenie-cadru a fost urmat de mai multe protocoale, care stabilesc unele msuri complete pentru reducerea emisiilor de poluani care genereaz ploile acide (c) Convenia de la Viena din 1985 privind Protecia Stratului de Ozon prile se oblig s coopereze pentru protecia mediului i a sntii umane mpotriva efectelor adverse ale activitii care modific stratul de ozon

(d) Convenia-cadru asupra Schimbrilor Climatice de la Rio din 1992: obiectivul conveniei este de a realiza stabilirea concentraiilor gazelor cu efect de ser n atmosfer la un nivel care s previn imixtiuni periculoase ale omului n sistemul climatic potrivit conveniei, statele i asum obligaii specifice n acest domeniu n baza acestei convenii, a fost adoptat Protocolul de la Kyoto, care oblig prile si reduc emisiile antropice de gaze cu efect de ser (aceste obligaii sunt difereniate n raport de rile dezvoltate i cele n curs de dezvoltare) i impuse mecanisme flexibile pentru reducerea emisiilor ce produc efect de ser un mecanism modern, dar foarte controversat este mecanismul de comer de credite de emisii, care permite posibilitatea de a tranzaciona o parte din creditele de emisii

pornindu-se de la faptul c nu conteaz de unde provin gazele, ci efectul final, i anume reducerea acestora Dreptul Mediului Cursul nr. 7 Protecia Faunei n sens larg, prin faun se nelege totalitatea speciilor de animale fauna prezint interes sub aspectul proteciei animalelor protecia faunei urmrete urmtoarele finaliti: (a) ocrotirea animalelor fa de activitatea de vntoare, distrugere i comercializare, acte ce pot duce la dispariia speciei (b) ocrotirea fa de acte de cruzime (c) msurile care urmresc aceast finalitate reglementeaz comportamentul uman fa de animale ca fiine vii sensibile indiferent de speciile din care fac parte n anul 1978, sub auspiciile UNESCO, a fost adoptat Declaraia Universal a Drepturilor Animalelor la baza acestui document se afl concepia c viaa este unic, toate fiinele vii au origine comun i s-au difereniat n cursul evoluiei speciei => orice fiin vie posed anumite drepturi naturale, iar animalele dotate cu sistem nervos, necesit msuri speciale coexistena speciei pe TERRA implic recunoaterea de ctre specia uman a dreptului la existena altor specii animalele au n principiu urmtoarele drepturi (nefiind drepturi subiective n sens juridic): (a) dreptul egal la via n cadrul ecosistemului (b) dreptul la respect a oricrei viei animale (c) interzicerea relelor tratamente i a actelor de cruzime (d) dreptul animalelor slbatice de a tri libere n mediul lor natural i de a se reproduce (e) dreptul animalelor inute de om sub dependen la ngrijire i ntreinere (f) incriminarea activitilor care provoac moartea animalelor aceste principii au fost traduse pe plan juridic n adoptarea de norme juridice cu privire la protecia animalelor Pe Plan Intern A. Principiile Reglementate n Legea nr. 205/2004 privind Protecia Animalelor deintor de animale = proprietarul, persoana care deine un animal cu orice titlu valabil sau orice persoan fizic/juridic n ngrijirea creia se afl animalul Obligaiile Deintorului: (a) s respecte normele sanitar-veterinare (b) s aib un comportament lipsit de brutalitate fa de animal (c) obligaia de a asigura condiiile elementare, necesare scopului pentru care sunt crescute (d) obligaia de a nu le abandona/izgoni (e) obligaia de a asigura, n funcie de nevoile specifice, un adpost corespunztor, hran i ap suficiente, posibilitatea de micare suficient, ngrijire i atenie, asisten medical (f) deintorii de animale nu au dreptul s le aplice rele tratamente i cruzimi

Page | 25

Page | 26 -

(g) este interzis eutanasierea animalelor, cu excepia animalelor cu boli incurabile, constatate de medicii veterinari (h) deintorii pot deine animale slbatice, numai cu autorizaie (i) deintorul are obligaia de a da ngrijiri i de a trata n mod corespunztor un animal bolnav (j) obligaia de a respecta condiiile legale privitoare comerului cu animale, transportului animalelor i folosirii acestora n scop publicitar n esen, aceste condiii trebuie s fie n conformitate cu principiul respectrii, asigurrii sntii, bunstrii animalelor (k) animalele pot fi supuse interveniilor chirurgicale n cazuri motivate (l) animalele nu vor fi supuse unor suferine inutile n cazul sacrificrii sau uciderii, care se vor efectua cu respectarea reglementrilor legale speciale n vigoare, cu excepiile prevzute de lege (m)animalele pot fi folosite pentru cercetarea tiinific, diagnosticare de boli, producere de medicamente, produse biologice atunci cnd obiectivul activitii nu poate fi atins prin alte metode ce nu implic folosirea animalelor B. Folosirea Animalelor n Scopuri tiinifice sau Alte Scopuri OUG nr. 37/2002

ca principiu, folosirea animalelor n scopuri tiinifice/experimentale poate fi realizat numai n uniti autorizate este interzis folosirea n scop experimental a animalelor slbatice strict protejate potrivit reglementrilor internaionale experimentarea pe animale poate fi realizat numai de ctre persoane competente atestate sau sub directa supraveghere a unei astfel de persoane n cazul n care exist o alt metod tiinific pentru obinerea aceluiai rezultat, care nu necesit folosirea animalului, experimentul nu va fi autorizat toate experimentele trebuie realizate astfel nct s se evite chinuirea animalelor, durerile i suferinele nejustificate cu excepia celor prevzute de lege toate experimentele trebuie realizate sub anestezie local/general dup finalizarea fiecrui experiment trebuie s se decid dac animalul folosit va fi lsat n via sau va fi sacrificat dup o metod care s nu produc alte suferine n cazul n care starea de sntate nu va mai reveni la normal dac se decide meninerea n via a animalului, acesta va primi ngrijirile medicale corespunztoare un animal nu va fi folosit dect o singur dat ntr-un experiment ce produce durere sau suferin intens C. Protecia Animalelor din Grdinile Zoologice Legea nr. 191/2002 privind Grdinile i Acvariile Zoologice grdinile zoologice pot funciona numai n baza unei autorizaii, care trebuie s conin condiii specifice privind normele aplicabile grdinii zoologice administratorii grdinilor zoologice sunt obligai s respecte condiiile prevzute de lege (participarea la activiti de cercetare care sporesc beneficiile pentru conservarea speciilor, promovarea sensibilizrii publicului, adpostirea animalelor n condiii care s rspund cerinelor biologice i de conservare pentru speciile individuale, meninerea unui standard ridicat de cretere a animalelor, etc.) administratorii grdinilor zoologice au obligaii specifice:

Page | 27

ngrijirea corespunztoare a animalelor n interesul existenei i reproducerii acestora s nu funcioneze fr autorizaie s nu pun n libertate neautorizat animalele s nu desfoare activiti economice sau recreative al cror rezultat poate afecta viaa normal a animalelor s nu exercite acte de cruzime asupra animalelor D. OUG nr. 155/2001 privind Aprobarea Programelor de Gestionare a Cinilor fr Stpn consiliile locale au obligaia de a nfiina servicii specializate pentru gestionarea cinilor fr stpn cinii fr stpn vor fi capturai i transportai n adposturile serviciilor pentru gestionarea cinilor fr stpn, unde vor fi cazai pe o perioad de pn la 7 zile dac n urma unui examen medical se constat c sunt agresivi, bolnavi incurabil sau cronic, vor fi eutanasiai imediat n cazul n care, dup expirarea termenului nu au fost revendicai/adoptai, vor fi eutanasiai n perioada de cazare se rezolv cu prioritate cererile de revendicare, cinii nerevendicai putnd fi adoptai ncredinarea cinilor nerevendicai se face numai dup ce au fost sterilizai, deparazitai, vaccinai, etc. E. Legea nr. 407/2006 a Vntorii i a Proteciei Fondului Cinegetic fondul de interes cinegetic reprezint resurs natural regenerabil, bun public de interes naional i internaional regimul juridic al proteciei fondului cinegetic este guvernat de urmtoarele principii: (a) fondul cinegetic reprezint o resurs natural de interes naional i internaional (b) fauna slbatic este o resurs natural regenerabil, bun public de interes naional i internaional, ce presupune c: vnatul face parte din bunurile care trebuie protejate pentru a fi transmise generaiilor viitoare vnatul este supus unui regim juridic special de dreptul mediului autoritile publice au un rol special n protejarea i paza fondului cinegetic msurile de protecie a faunei de interes cinegetic pot fi clasificate n: (a) msuri au drept scop administrarea i dezvoltarea durabil a fondului cinegetic: administrarea lui se face de ctre autoritatea public central, care rspunde de silvicultur i are atribuiile prevzute de Legea nr. 407/2006 (stabilirea criteriilor de atribuire n gestiune a fondului cinegetic, elaborarea strategiei privind fondul cinegetic, elaborarea metodelor i reglementrilor de organizare i practicare a vntorii) gestiunea fondului cinegetic reprezint activitatea de gospodrire durabil a faunei de interes general realizat de gestionari n baza contractului de gestiune gestionar = persoana juridic care a fost liceniat n condiiile legii i creia i se atribuie n gestiune fauna de interes cinegetic din cuprinsul unui fond de vntoare

Page | 28

(b) msurile care au ca scop protejarea faunei de interes cinegetic: n principiu, gestionarii sunt obligai s asigure gospodrirea faunei de interes cinegetic cu respectarea principiului durabilitii, pe baza studiilor de evaluare i a planurilor de management pentru fiecare fond gestionarii sunt obligai s asigure paza faunei de interes cinegetic n condiiile legii gestionarii sunt obligai s asigure zone de linite a faunei cinegetice, lundu-se msuri suplimentare a acesteia ca regul, popularea cu exemplare de vnat inexistente n fondurile cinegetice din Romnia se poate face doar n condiiile legii aciunea de practicare a vnatului este admis n cadrul unei cote de recolt aprobat prin metode i mijloace reglementate, care nu pun n pericol speciile respective (c) msurile cu privire la exercitarea vntorii: speciile de interes cinegetic admise la vntoare se vneaz n locurile, perioadele i cu mijloacele admise de lege cu respectarea reglementrilor speciile sunt expres prevzute n Anexele 1 & 2 perioadele n care se poate practica vntoarea sunt de asemenea prevzute n anexe vntoarea se exercit numai de vntorii care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: permis de vntoare posed autorizaie eliberat de gestionar posed permis de arm de tip B posed asigurare obligatorie mpotriva accidentelor n vederea proteciei faunei de interes cinegetic, sunt interzise faptele prevzute de art. 35 din lege: depirea cotei de recolt care a fost aprobat la nivel de gestionar accesul cu arme de vntoare n alte locuri dect cele permise utilizarea unor tehnici de vntoare nepermise nerespectarea dispoziiilor atrage rspunderea contravenional, civil, penal, dup caz cuantumul pentru pagubele produse fondului cinegetic prin fapte ce constituie infraciuni/ contravenii se stabilete n conformitate cu dispoziiile din anex F. OUG nr. 23/2008 privind protecia fondului piscicol aprobat prin Legea nr. 317/2009 reglementeaz protecia, conservarea, administrarea, exploatarea resurselor acvatice vii, activitatea de acvacultur, procesarea i comercializarea produselor obinute din pescuit principalele msuri de protecie a fondului piscicol: (a) rolul autoritilor (b) stabilirea de msuri de protejare i administrare a resurselor acvatice vii (c) msuri de administrare a pescuitului (d) monitorizarea activitii de pescuit (e) reglementrile pescuitului recreativ, sportiv n habitatele piscicole naturale (f) stabilirea de rspunderi i sanciuni

 Principalele Forme de Vegetaie Cursul nr. 8 Protecia Fondului Forestier Page | 29 este asigurat prin OUG nr. 195/2005 i prin Codul Silvic aprobat prin Legea nr. 46/2008 fondul forestier = totalitatea pdurilor, a terenurilor destinate mpduririi, a celor care servesc nevoilor de cultur, producie sau administraie silvic, a iazurilor, a albilor rurilor, a altor terenuri cu destinaie forestier sau neproductive cuprinse n angajamentele silvice la 11 ianuarie 1990/incluse n acestea ulterior, constituie, indiferent de forma de proprietate, Fondul Forestier Naional (FFN) toate terenurile incluse n FFN sunt terenuri cu destinaie forestier ca o noutate, potrivit Noului Cod Silvic, n noiunea de fond forestier sunt incluse i perdelele forestiere de protecie, care se bucur de un regim special de protejare datorit interesului pe care-l prezint pentru protecia ecosistemelor Clasificarea Pdurilor din FFN n raport cu funciile pe care le ndeplinesc, Codul Silvic clasific pdurile n: (a) pduri cu funcii speciale de protecie a apelor, solului, climei, a obiectivelor de interes naional, pdurile pentru recreere, pdurile de ocrotire a genofondului i ecofondului, precum i pdurile din ariile naturale protejate (b) pduri cu funcii de producie i protecie n care se urmrete s se realizeze n principal mas lemnoas i alte produse ale pdurii, precum i protecia factorilor de mediu importana clasificrii = gestionarea pdurilor din fiecare grup se face n mod difereniat, distinct, n raport cu natura funciilor urmrite, stabilite prin amenajamentele silvice Aspectele Specifice privind Dreptul de Proprietate asupra FF FFN este, dup caz, proprietate public/privat i constituie bun de interes naional dreptul de proprietate asupra terenurilor care constituie FFN se exercit n conformitate cu dispoziiile legislaiei silvice dup felul de proprietate, FFN este alctuit din: FF proprietate public a statului FF proprietate public a unit. adm-terit FF proprietate privat a persoanelor fizice & juridice FF proprietate privat a unit. adm-terit respectarea regimului silvic este obligatoriu pentru toi deintorii de FF

exercitarea dreptului de proprietate asupra FF se face n limitele i n condiiile legii, urmrind conservarea i gospodrirea durabil a pdurilor

Page | 30 Aspectele Specifice privind Administrarea FF i Gestionarea Durabil a Pdurilor (a) Administrarea: indiferent de forma de proprietate, administrarea i asigurarea serviciilor silvice se face prin ocoalele silvice autorizate: ocoalele silvice proprietate de stat din Structura Regiei Naionale a Pdurilor Romsilva (administrarea n principal a pdurilor proprietate public a statului) ocoalele silvice private care sunt nfiinate n condiiile legii de unit admterit, de persoane fizice/juridice care au n proprietate FF sau de asociaii constituite de ctre acestea ocoalele private sunt de interes public i pot administra/asigura servicii silvice i pentru alte proprieti, pe baz de contract (b) Gestionarea: gestionarea durabil a FF se face n conformitate cu amenajrile silvice, elaborate n concordan cu obiectivele economice, politice, sociale, cu respectarea dreptului de proprietate asupra pdurilor, avnd la baz prima prevedere de Cod Silvic ex. promovarea practicilor care asigur gestionarea durabil a pdurilor, asigurarea integritii FF, majorarea suprafeelor ocupate cu pduri, politici forestiere pe termen lung i prevenirea degradrii ireversibile a pdurilor, etc. Aspecte Specifice Privind Asigurarea Integritii FF Codul Silvic stabilete urmtoarele principii: (1) proprietatea forestier nu poate fi divizat sub limita a 1 ha n cazul n care, prin deschiderea unei succesiuni, din cauza nr. de motenitori se creeaz posibilitatea divizrii proprietii forestiere sub limita a 1 ha, se constituie motenirea n favoarea unuia/mai multor motenitori la nivelul minim prevzut de 1 ha, cu plata de sult ctre ceilali motenitori (2) este interzis reducerea suprafeei de FF: de la acest principiu, exist o excepie este permis reducerea suprafeei FFN prin scoaterea definitiv de terenuri numai pentru realizarea obiectivelor expres i limitativ prevzute de art. 37 din Codul Silvic

ocuparea temporar de terenuri din FF pe o perioad determinat de timp, pentru realizarea obiectivelor expres i limitativ prevzute de lege, cu asigurarea plii anticipate a obligaiei bneti de ctre beneficiarul aprobrii de scoatere din FF pentru obiectivele respective Protecia FF indiferent de forma de proprietate, protecia FF cuprinde cel puin 6 aspecte eseniale: (a) protecia mpotriva tierilor ilegale (b) reconstrucia ecologic (c) regenerarea i ngrijirea pdurilor (d) protecia mpotriva polurii (e) protecia mpotriva bolilor i duntorilor (f) prevenirea i stingerea incendiilor (g) protecia fondului de vntoare i pescuitului n apele de munte, inclusiv cele de acumulare - exploatarea masei lemnoase trebuie fcut astfel nct, indiferent de natura proprietii, s se asigure meninerea integritii FFN i a vegetaiei forestiere din afara acestuia, n condiiile gestionrii durabile a pdurilor volumul de mas lemnoas ce se recolteaz anual se coreleaz cu cotele stabilite prin amenajamentele silvice, aprobate pe fiecare an de producie, inndu-se seama de caracteristicile fiecrei uniti elaborarea amenajamentelor silvice se face n concordan cu prevederile planului de amenajare a terenurilor, avndu-se n vedere asigurarea continuitii funciilor pdurii proprietarii de pduri sunt obligai s asigure paza mpotriva tierii ilegale, a furtunilor, distrugerilor, degradrilor, punatului i a altor fapte pgubitoare pentru FF n condiiile legii Regimul Sanciunilor: nclcarea dispoziiilor privind regimul silvic i administrarea FF atrage rspunderea disciplinar, contravenional, material, penal rspunderea civil Codul Silvic prin prejudiciul adus pdurilor se nelege efectul unei aciuni umane prin care este afectat integritatea pdurii i/sau realizarea funciilor pe care aceasta ar trebui s le asigure aceste aciuni pot afecta pdurile n mod direct prin aciuni desfurate ilegal/prin aciuni al cror efect asupra pdurilor poate fi cuantificat n timp

Page | 31 -

sunt incluse n acest tip efectele produse asupra acestora n urma exploatrii de resurse materiale (cu identificarea cauz-efect certificat prin studii realizate de organisme abilitate), neamenajarea zonelor, delimitarea propagrii incendiilor, a polurii realizate de construcii indiferent de natura juridic a proprietii i suprafeei pdurilor, prejudiciul se evalueaz conform prevederilor Codului Silvic, de personalul silvic rspunderea penal Codul Silvic sancioneaz tierea, ruperea, distrugerea, scoaterea din rdcini fr drept de arbori, puiei, lstari din FFN i vegetaia forestier situat n afara acestuia, indiferent de forma de proprietate n perioada n care era in vigoare OG nr. 96/1998 (n prezent abrogat de codul Silvic), textul din aceast reglementare cu un coninut asemntor a fost atacat n constituionalitate pe motiv c sanciunea penal a proprietarului care svrete asemenea fapte ncalc prevederile Constituiei privind garantarea dreptului de proprietate Curtea Constituional a hotrt c dispoziiile sunt constituionale deoarece dreptul de proprietate se exercit cu respectarea limitelor prevzute de lege, printre care, sunt expres menionate cele cu privire la protecia mediului

Page | 32

Protecia Spaiilor Verzi Legea nr. 265/2006 => OUG nr. 195/2005 a fost modificat n sensul introducerii unor dispoziii cu privire la regimul juridic al spaiilor verzi potrivit art. 71 din OUG nr. 195/2005, schimbarea destinaiei terenurilor amenajate ca spaii verzi prevzute n planul urbanistic, este interzis => acest text a fcut obiectul controlului de constituionalitate => Curtea Constituional aceste dispoziii nu ncalc prevederile art. 44 din Constituie, cu privire la ocrotirea i garantarea dreptului de proprietate reglementarea i administrarea spaiilor verzi din intravilanul localitilor se realizeaz n conformitate cu dispoziiile Legii nr. 24/2007, cu modificrile ulterioare, republicat n noiembrie 2009 potrivit Codului Silvic, administrarea spaiilor verzi din intravilanul localitilor trebuie realizat n scopul asigurrii calitii factorilor de mediu i a strii de sntate a populaiei pentru aceasta, sunt stabilite obligaii specifice pentru proprietarii i administratorii de spaii verzi, precum i pentru celelalte persoane

Regimul Ariilor Naturale Protejate OUG nr. 195/2005 + OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice scopul acestei ordonane l reprezint garantarea conservrii i utilizrii durabile a patrimoniului natural, obiectivele de interes public major i component fundamental a strategiei naionale pentru dezvoltarea durabil OUG 57/2007: (1) stabilete categorii de arii naturale protejate:

Page | 33

pentru asigurarea msurilor specifice de protecie i conservare a bunurilor proprietate naional, se instituie un regim difereniat de protecie, conservare i utilizare potrivit urmtoarelor categorii de arii protejate: (a) de interes naional rezervaii tiinifice, parcuri naionale, monumente ale naturii, rezervaii naturale, parcuri naturale (b) de interes internaional situri naturale de patrimoniu natural universal, geoparcuri, zone umede de importan internaional, rezervaii ale biosferei (c) de interes comunitar (situri natura 2000) (d) de interes judeean/local

pentru fiecare din acestea sunt stabilite regimuri juridice distincte n raport cu scopul/regimul de management al fiecrei categorii de arie protejate n raport cu funciile i importana acestora (2) regimul legal al instituirii regimului situaiei de arii protejate care se poate face n raport cu fiecare categorie prin lege, HG, ordin al conductorului autoritii publice centrale pentru protecia mediului, hotrre a CL sau CJ (3) reguli privind administrarea reelei de arii naturale protejate, modaliti de administrare a ariilor naturale protejate i alte bunuri ale patrimoniului natural puse sub regim special de protecie i conservare se stabilesc: (a) categorii de arii naturale protejate (b) ntinderea ariei naturale (c) posibilitatea de asigurare a resurselor financiare i a asigurrii funcionrii administraiei pentru atingerea obiectivelor de conservare (4) conservarea habitatelor i a speciilor slbatice de flor i faun (5) controlul aplicrii dispoziiilor cuprinse n OUG nr. 57/2007

(6) sanciuni civile, materiale, contravenionale, penale Transferul peste Frontier al Deeurilor i Mrfurilor Periculoase se realizeaz n baza Conveniei de la Basel privind controlul transporturilor peste frontier al deeurilor periculoase din 1989, la care Romnia a aderat prin Legea nr. 86/1991 potrivit conveniei: fiecare parte trebuie s adopte msurile necesare pentru a se asigura c producerea de deeuri periculoase/a altor reziduuri este redus la minim; vor fi puse n funciune instalaii adecvate de eliminare, situaiilor n interiorul rii persoanele fizice/juridice implicate n administrarea deeurilor periculoase vor lua msurile necesare pentru prevenirea creterii polurii transportul peste frontier va fi efectuat astfel nct sntatea omului i mediului nconjurtor s fie protejat prile nu trebuie s admit exportul de deeuri periculoase ctre statele sensibile, n special ctre cele n curs de dezvoltare prile nu vor autoriza exportul de deeuri periculoase/de alte reziduuri ctre un stat care nu este parte la convenie sau importul de la un stat care nu este parte transportul peste frontier va fi autorizat de pri numai dac: (a) statul exportator nu are capacitatea tehnic i instalaiile necesare pentru eliminarea deeurilor n mod eficient i raional dpdv economic (b) deeurile sunt solicitate ca materii prime pentru reciclare/recuperare de ctre statul importator (c) transportul se conformeaz i altor condiii stabilite de pri fr a contraveni dispoziiilor conveniei pentru ca transportul s aib loc, statul exportator trebuie s informeze autoritile competente ale statului din care deeurile periculoase urmeaz s fie transportate statul importator este obligat s rspund n scris, acceptnd transportul cu/fr condiii, cernd informaii suplimentare/refuznd permisiunea pentru transport statul exportator nu va autoriza nceperea transportului pn cnd nu este primit confirmarea scris i confirmarea existenei unui contract ntre exportator i eliminator, care s specifice condiiile n care vor fi eliminate deeurile de asemenea, trebuie s primeasc consimmntul scris al statului de tranzit atunci cnd un transport asupra cruia statele nu au czut de acord, nu se poate realiza n condiiile prevzute n contract, statul importator va asigura ntoarcerea deeurilor n statul exportator, dac nu se pot gsi soluii alternative pentru evacuarea lor n condiiile proteciei mediului

Page | 34 -

este considerat trafic ilicit orice trafic care s-a efectuat: fr consimmntul expres al tuturor statelor interesate fr consimmntul unui stat interesat/cu consimmntul obinut prin fraud, etc. n toate situaiile, statul exportator trebuie s se asigure c deeurile periculoase vor fi reimportate, iar dac acest lucru nu este posibil, s fie eliminate ecologic n termenii prevzui de convenie Rspunderea Juridic pentru Mediu Cursul nr. 9 (the last one )

Page | 35

rspunderea pentru mediu este clasificat dup mai multe criterii - clasificarea clasic: rspundere contravenional rspundere civil rspundere penal se poate aduga un nou tip de rspundere = rspunderea specific n dreptul mediului se poate considera c fac parte din aceast ultim categorie dispoziiile legislative cu privire la suspendarea/retragerea diferitelor acte de reglementare (autorizaii de mediu) i rspunderea special instituit de OUG nr. 68/2007 privind rspunderea de mediu, cu referire la prevenirea i repararea prejudiciului asupra mediului rspunderea de tip tradiional se aplic ntotdeauna, lundu-se n considerare specificul dreptului mediului Rspunderea Contravenional n dreptul romn al mediului, rspunderea contravenional reprezint, n ciuda criticilor, forma rspunderii juridice cel mai des folosit i cel mai des aplicat n practic (a) n general, organele nsrcinate cu constatarea i aplicarea sanciunilor, au competene i o pregtire specific n domeniu, ceea ce permite un control o sancionare eficient a nclcrii dispoziiilor n materie

dup modificarea din 2006 a OUG nr. 195/2005, amenzile contravenionale s-au mrit semnificativ (pn la 50.000 RON) ceea ce mbuntete eficiena acestor sanciuni (b) indiferent de cuantumul amenzii aplicabile, pentru viitor aplicarea sanciunii complementare (suspendarea/anularea acordului/autorizaiei de exercitare, suspendarea activitii agentului economic) este deosebit de eficient n materia proteciei mediului

mpotriva acestui tip de rspundere se aduc urmtoarele critici: practic, autoritile sunt birocratice i lente

Page | 36 -

cetenii nu au posibilitatea de a influena direct declanarea mecanismelor specifice cauzele care nltur caracterul contravenional al faptei (OG nr. 2/2001) nu sunt adecvate obiectivelor vizate prin protecia mediului ca tehnic legislativ n ceea ce privete descrierea faptei, aceasta nu este ntotdeauna realizat cu respectarea regulilor tehnicii legislative, ceea ce nu asigur previzibilitatea conduitei ce trebuie adoptat n plus, n numeroase cazuri, modul de determinare a coninutului unei contravenii se realizeaz prin trimitere la normele tehnice, care urmeaz s fie stabilite abia ulterior, prin acte normative de valoare inferioar (ordine ale minitrilor) dei Curtea Constituional a Romniei a considerat-o constituional, aceast tehnic legislativ nu asigur n practic cerina previzibilitii conduitei ce trebuie urmat Rspunderea Penal este criticat din 2 motive: (a) n aceast materie, rolul principal revine normelor preventive i pentru rspundere civil (b) dificultile legate de aplicarea practic a acestui tip de rspundere

motiv pentru care, n cazurile mari de poluare (poluare industrial) (vezi Ttar c. Romniei) nu s-a aplicat rspunderea penal dup reforma nceput n 2004, se poate considera c exist tendine pentru ntrirea rolului rspunderii penale n materie determinate de: (1) instituirea rspunderii penale a persoanei juridice (2) nmulirea infraciunilor de pericol n aceast materie, n trecut existnd tendina de sancionare numai a infraciunilor care aveau drept rezultat deteriorarea mediului (3) dac n trecut erau sancionate doar faptele care aduceau atingere n principiu vieii i sntii oamenilor, prin intermediul mediului, n prezent, exist tendina de incriminare a faptelor ce cauzeaz vtmarea mediului n sine, independent de orice interes al omului Rspunderea Civil reprezint, dpdv teoretic, cea mai important form de rspundere juridic de dreptul mediului, deoarece permite acoperirea prejudiciului de mediu, inclusiv indemnizarea victimei polurii, care-l poate aciona direct pe autor dpdv practic, aceasta este deosebit de greu de aplicat i de aceea a fost adoptat o form specific de reparare a prejudiciului de mediu, la iniiativa autoritilor, reglementate i n dreptul romn de OG nr. 68/2007

rspunderea civil clasic pentru mediu sancioneaz o conduit reprobabil, antisocial a subiectului de drept, care prin faptele ilicite produc pagube factorului de mediu rspunderea civil pentru mediu este n general o rspundere delictual se aplic, n principiu dispoziiile din C. Civ. i dispoziiile OUG nr. 195/2005 potrivit art. 95 din OUG nr. 195/2005, rspunderea pentru prejudiciul adus mediului are caracter obiectiv, independent de culp n mod excepional, rspunderea poate fi i subiectiv pentru prejudiciile cauzate speciilor protejate i habitatelor naturale conform reglementrilor speciale (dispoziii speciale sunt n legea vnatului i a proteciei fondului cinegetic) regula rmne rspunderea obiectiv prevenirea i repararea prejudiciului aduse mediului se realizeaz conform prevederilor prezentei OUG i a reglementrilor specifice, art. 35 i disp. art. 44 alin (7) din Constituie repararea prejudiciului de mediu reprezint i un drept garanie expres prevzut de art. 5 din OUG nr. 195/2005 Elementele Rspunderii Civile (1) fapta ilicit - fapta are caracter ilicit atunci cnd contravine normelor dreptului obiectiv i reprezint o nclcare a dreptului subiectiv al persoanei prejudiciate

Page | 37 -

n dreptul mediului, faptele generatoare de rspundere includ fie conduite ilicite prin care se aduc pagube mediului natural, fie anumite activiti curente, licite n sine, dar care pot constitui cauze ale prejudiciu de mediu n ceea ce privete cauzele exoneratoare de rspundere n dreptul mediului, n doctrin i n practic se consider c acestea trebuie interpretate mult mai restrictiv dect n dreptul comun (ex. legitima aprare, starea de necesitate, ordinul superiorului), fie nu pot fi considerate cauze exoneratoare, fie trebuie interpretate foarte restrictiv n anumite acte normative (OG nr. 68/2007) sunt artate limitele cauzelor exoneratoare de rspundere, care sunt: (a) aciunile cu caracter de conflict armat: ostilitile rzboiul civil sau insureciile (b) un fenomen natural avnd caracter excepional, inevitabil i insurmontabil Abuzul de Drept

Page | 38

soluia c exercitarea unui drept nu nltur caracterul ilicit al faptei n dreptul mediului rezult i din disp. art. 44 alin (7) din Constituie de asemenea, art. 35 din Constituie prevede c respectarea obligaiei de mediu este obligatorie pentru toate persoanele fizice/juridice (2) prejudiciul = daune ecologice

n sens restrns, prin prejudiciul de mediu se nelege numai prejudiciul adus mediului aflat n patrimoniul colectiv elementelor mediului, care nu se regsesc n patrimoniul unor persoane acest tip de prejudiciu este cel mai greu de acoperit n sens larg = prejudiciul adus bunurilor, vieii/sntii oamenilor direct/ca efect al degradrii mediului, precum i prejudiciul adus mediului n sens restrns acoperirea daunelor restrnse aduce dificulti, deoarece, n principiu, acesta este greu de cuantificat, nu exist dpdv juridic o victim care s cear repararea prejudiciului acest tip de prejudiciu are cauze difuze, cumulate, etc. pentru depirea acestei dificulti, au fost adoptate reguli speciale (de ex. OG nr. 68/2007) n ceea ce privete cuantificarea prejudiciului n anumite cazuri, s-a adoptat soluionarea unei evaluri forfetare (ex. legea vnatului, Legea 407/2006 a fondului cinegetic, Codul Silvic)

(3) legtura de cauzalitate este foarte greu de determinat, de aceea au fost adoptate anumite mecanisme pentru nlturarea acestor dificulti (ex: OUG 196/2005 privind fonduri pentru mediu) acest tip de mecanism permite sub diferite forme (taxe, contribuii etc.) constituite de poluatori care alimenteaz un fond de mediu (administrat de o autoritate/instituie independenta), s fie folosit pentru susinerea unor proiecte de protecie a mediului n situaia in care autorul nu poate fi identificat (4) Culpa: n principal, rspunderea pentru mediu este obiectiv totui, rspunderea subiectiva nu e total exclus Reglementri Speciale OUG 68/2007 privind prevenirea i repararea prejudiciilor de mediu acest tip de rspundere special are un domeniu de aplicare restrns i anumite caractere specifice

Domeniul de Aplicare: Acest tip de rspundere se aplic numai n ceea ce privete: a). prejudiciul asupra speciilor i habitatelor naturale protejate, definit specific de actul normativ b). prejudiciul asupra apelor determinate de actul normativ Page | 39 c). prejudiciul asupra solului determinat specific de actul normativ - reglementarea instituie 2 tipuri de rspundere: o rspundere obiectiv pentru titularii activitilor profesionale care prezint risc ridicat pentru mediu i o rspundere subiectiv pentru celelalte categorii de activiti - specificul reglementrii este c autoritile competente au dreptul s ia msuri pentru prevenirea i repararea prejudiciului de mediu, inclusiv cerndu-le operatorilor economici s ia aceste msuri - dac nu sunt luate aceste msuri, sunt ndeplinite de autoriti i costurile sunt ndeplinite ulterior particularii se pot adresa autoritilor pentru punerea n micare a acestor mecanisme, dar nu pot cere n mod direct acoperirea prejudiciului Reglementrile Activitilor cu Impact asupra Mediului scopul procedurilor de reglementare (autorizare n sens larg) l reprezint realizarea unui control prealabil al activitii umane cu impact asupra mediului prin procedura administrativ special/de dreptul mediului, care se finalizeaz prin enunarea unui act administrativ special/de dreptul mediului, numit aviz de mediu pentru planuri i programe, acord/autorizaie de mediu, aviz de mediu pentru stabilirea obligaiei de mediu, etc. ca o caracteristic a acestuia, este esenial, n derularea lor, participarea publicului la luarea deciziilor de mediu i realizarea unei evaluri de mediu, care cuantific tehnic posibilele efecte asupra mediului ale activitii respective => litigiile generate de emiterea, revizuirea, suspendarea, anularea actelor de reglementare se soluioneaz de instana de contencios-administrativ competent